1.

Un sistem economic este:

a. un set interactiv de instituţii care fie constrâng, fie facilitează şi coordonează relaţiile
economice ale societăţii
b. independent de construcţia unei economii de piaţă
c. influenţat de trecerea de la sistemele centralizate la sistemele de piaţă
d. un sistem de protecţie socială
e. a+b

2. O instituţie este:
a. influenţată de trecerea de la sistemele centralizate la sistemele de piaţă
b. un sistem de protecţie socială
c. o organizaţie, o practică, o convenţie care de obicei are o reprezentare materială în viaţa
economică şi socială a unei societăţi
d. independentă de construcţia unei economii de piaţă
e. c+d

3. Mediul în care evoluează sistemul economic este determinat de:

a. reforme radicale în economie, societăţi şi în structura politică
b. ansamblul factorilor care afectează performanţa economică a societăţii şi care nu pot fi
influenţaţi sau controlaţi de participanţii din sistem
c. presiunile asupra libertăţii de exprimare şi asupra presei
d. alegeri libere în cadrul parlamentelor naţionale şi republicane, în consiliile municipale şi chiar
în procesul de numire a unor manageri de întreprinderi
e. construcţia unei economii de piaţă

4. Deceniul zece al secolului trecut (anii ’90) s-a caracterizat ca fiind:

a. începutul unor serioase schimbări în blocul comunist
b. caracterizat de reforme radicale în economie, societăţi şi în structura politică sovietică
c. influenţat de alegeri libere în cadrul parlamentelor naţionale şi republicane, în consiliile
municipale şi chiar în procesul de numire a unor manageri de întreprinderi

1
d. deceniul în care garantarea constituţională a rolului de conducător al partidului comunist a
devenit subiect de dezbateri libere
e. o decadă a incertitudinii

5. Prima caracteristică a procesului schimbărilor politice din Europa de Est este:

a. după 2000, în toate aceste ţări au fost votate coaliţii anti-comuniste care au prezentat o
platformă ideologică ce viza apropierea faţă de Vest şi construcţia unei economii de piaţă
b. reintroducerea proprietăţii private în agricultură şi apariţia unor fluxuri de investiţii străine
directe
c. construcţia unei economii de piaţă
d. regimurile comuniste totalitare au fost înlocuite de către comunişti luminaţi (reformatori) care
au format pentru început coaliţii guvernamentale cu non-comuniştii, în fruntea unor formaţiuni
statale astăzi independente şi care nu demult făceau parte integrantă din ceea ce s-a numit
Uniunea Sovietică
e. trecerea de la sistemele centralizate la sistemele de piaţă

6. A doua caracteristică a procesului schimbărilor politice din Europa de Est este:

a. reintroducerea proprietăţii private în agricultură şi apariţia unor fluxuri de investiţii străine
directe
b. construcţia unei economii de piaţă
c. trecerea de la sistemele centralizate la sistemele de piaţă
d. regimurile comuniste totalitare au fost înlocuite de către comunişti luminaţi (reformatori) care
au format pentru început coaliţii guvernamentale cu non-comuniştii, în fruntea unor formaţiuni
statale astăzi independente şi care nu demult făceau parte integrantă din ceea ce s-a numit
Uniunea Sovietică
e. după 2000, în toate aceste ţări au fost votate coaliţii anti-comuniste care au prezentat o
platformă ideologică ce viza apropierea faţă de Vest şi construcţia unei economii de piaţă

7. Principala diferenţă între economiile de comandă şi economiile de piaţă este:

a. introducerea proprietăţii private în agricultură
b. apariţia unor fluxuri de investiţii străine directe

2
c. tipologia proprietăţii
d. o descentralizare a aranjamentelor cu republicile unionale
e. înlocuirea „slăbiciunii aparatului guvernamental” cu „beneficiile pieţii”

8. Multinaţionalismul:
a. ameninţă identitatea naţională a statelor
b. slăbeşte controlul naţional asupra destinului economic
c. este o problemă care ridică două mari întrebări
d. a+b+c
e. a+d

9. Una din principalele caracteristici ale economiei mondiale în anii ’80 a fost aceea că:
a. a avut loc construcţia unei economii de piaţă
b. au apărut fluxuri de investiţii străine directe
c. prosperitatea a rămas limitată la un segment redus al populaţiei
d. a+b+c
e. a+b

10. Capitalismul occidental:

a. oferă posibilitatea individului de a deţine acţiuni, de a fi proprietar de pământ, de a începe
afaceri, toate acestea realizându-se cu un minim de implicare guvernamentală
b. permite realizarea a ceea ce se doreşte atâta timp cât există disponibilitatea de a se plăti preţul
acestor acţiuni
c. a+b+e
d. e+c
e. oferă libertatea asumării riscului diferitelor afaceri, şi a recompensării întreprinzătorului în
măsura riscului asumat, în caz de succes

11. În cadrul sistemului socialist:

a. nu se permite începerea de afaceri private, singura posibilitate a oricărei persoane fiind aceea
de a lucra, ca şi angajat în sistemul economic de stat

3
b. a+c+e
c. bunurile necesare erau procurate stând la cozi, cu speranţa că se aflau în cantităţi suficiente pe
rafturile magazinelor
d. c+e
e. un individ nu avea voie să deţină decât o singură casă, o singură maşină şi câteva lucruri
personale

12. Primul experiment la scară mare de socialism planificat a început către sfârşitul anilor:
a. ‘20
b. ‘30
c. ‘40
d. ‘50
e. ‘60

13. Primul experiment la scară mare de socialism planificat a început în:

a. China
b. Coreea de Nord
c. Europa de Est
d. Vietnam
e. Rusia

14. În anii ’70:

a. Vestul a fost marcat de două şocuri petroliere şi de două mari recesiuni economice
b. Estul s-a adâncit într-o perioadă de declin economic
c. a+b
d. a+e
e. decalajul dintre performanţele economice ale Estului şi ale Vestului au devenit mai pronunţate

15. În anii ’80:

a. decalajul dintre performanţele economice ale Estului şi ale Vestului au devenit mai pronunţate
b. c+a+d

4
c. e+d+a
d. Vestul şi-a revenit după şocurile petroliere din anii ’70, iar principala putere capitalistă S.U.A.
a intrat în cel mai mare ciclu de expansiune economică
e. Estul a continuat procesul de degradare economică

16. Cea mai mare provocare a anilor ’90 o reprezintă:

a. decalajul dintre performanţele economice ale Estului şi ale Vestului
b. încheierea cu succes a transformării unei economii planificate în economie de piaţă, proces
cunoscut sub numele de tranziţie
c. asigurarea unui grad ridicat de securitate socială
d. ratele reduse ale inflaţiei şi şomajului
e. distribuirea echitabilă a venitului

17. Principalele obiective urmărite de sistemele economice aflate în proces de tranziţie sunt:

a. crearea instituţiilor de piaţă, crearea drepturilor de proprietate privată, creşterea rolului statului
în activitatea economică
b. crearea instituţiilor de piaţă, reducerea drepturilor de proprietate privată, reducerea rolului
statului în activitatea economică
c. crearea instituţiilor de piaţă, crearea drepturilor de proprietate privată, reducerea rolului
statului în activitatea economică
d. a+b
e. b+c

18. Sistemul:
a. reprezintă un set interactiv de instituţii care fie constrâng, fie facilitează şi coordonează
relaţiile economice ale societăţii
b. este un factor important în explicarea multor rezultate economice
c. trebuie să dezvolte metode, tehnici şi instrumente care să permită înţelegerea şi controlul
tuturor variabilelor relevante ce definesc aceste sisteme
d. se constituie într-un input important al fiecărui proces economic, alături de alte input-uri
convenţionale ca: pământul, munca, capitalul

5
e. a+b+c+d

19. Analiza sistemelor economice:

a. este un factor important în explicarea multor rezultate economice
b. trebuie să dezvolte metode, tehnici şi instrumente care să permită înţelegerea şi controlul
tuturor variabilelor relevante ce definesc aceste sisteme
c. se constituie într-un input important al fiecărui proces economic, alături de alte input-uri
convenţionale ca: pământul, munca, capitalul
d. a+b+c
e. a+b

20. Abordarea clasică:

a. acordă o atenţie redusă problemelor legate de definire şi de cuantificare, operând mai ales cu o
serie de termeni generali (stilizaţi) ai sistemului economic
b. defineşte sistemul economic printr-o serie de termeni ca: proprietate, mod de procesare şi
utilizare a informaţiilor, mod de realizare a procesele decizionale, mod de acordare a
stimulentelor etc., evitând utilizarea noţiunilor generice de capitalism sau socialism, raportate la
un sistem economic
c. dezvoltă un consens asupra definiţiilor şi caracteristicilor ce definesc sistemul economic
d. trebuie să fie axată pe modul în care sistemul fie el capitalist, fie socialist, poate rezolva
problema alocării raţionale a resurselor
e. a+b+c+d

21. Abordarea modernă:

a. dezvoltă un consens asupra definiţiilor şi caracteristicilor ce definesc sistemul economic
b. acordă o atenţie redusă problemelor legate de definire şi de cuantificare, operând mai ales cu o
serie de termeni generali (stilizaţi) ai sistemului economic
c. trebuie să fie axată pe modul în care sistemul fie el capitalist, fie socialist, poate rezolva
problema alocării raţionale a resurselor
d. defineşte sistemul economic printr-o serie de termeni ca: proprietate, mod de procesare şi
utilizare a informaţiilor, mod de realizare a procesele decizionale, mod de acordare a

6
stimulentelor etc., evitând utilizarea noţiunilor generice de capitalism sau socialism, raportate la
un sistem economic
e. a+b+c+d

22. În cadrul abordării moderne se disting:

a. două curente
b. două metodologii
c. a+b
d. trei curente
e. trei metodologii

23. Primul curent al abordării moderne:

a. este acela în care termenii de capitalism, socialism, feudalism, continuă să fie încă utilizaţi şi,
în care chiar dacă sistemul economic este definit în baza unui număr stabilit de atribute nu există
totuşi un consens în legătură cu acestea
b. a+d
c. trebuie să fie axat pe modul în care sistemul fie el capitalist, fie socialist, poate rezolva
problema alocării raţionale a resurselor
d. dezvoltă un consens asupra definiţiilor şi caracteristicilor ce definesc sistemul economic
e. a+c+d

24. Al doilea curent al abordării moderne:

a. este acela în care termenii de capitalism, socialism, feudalism, continuă să fie încă utilizaţi şi,
în care chiar dacă sistemul economic este definit în baza unui număr stabilit de atribute nu există
totuşi un consens în legătură cu acestea
b. dezvoltă un consens asupra definiţiilor şi caracteristicilor ce definesc sistemul economic
c. a+b
d. trebuie să fie axat pe modul în care sistemul fie el capitalist, fie socialist, poate rezolva
problema alocării raţionale a resurselor
e. a+b+d

7
25. Afirmaţia „capitalismul, socialismul, comunismul, indiferent de sistemul analizat – reprezintă
concepte de sine stătătoare” îi aparţine lui:
a. Fredrich Pryor
b. Assar Lindbeck
c. J.M.Montais
d. Leonid Hurwicz
e. Herbert Simon

26. Afirmaţia „conceptul de sistem economic este aproape imposibil de definit exact” îi aparţine
lui:
a. Assar Lindbeck
b. J.M.Montias
c. Leonid Hurwicz
d. Fredrich Pryor
e. Herbert Simon

27. Assar Lindbeck definea sistemul economic ca fiind:

a. un set de mecanisme, reguli, aranjamente organizaţionale şi chiar instituţii necesare
fundamentării şi implementării proceselor decizionale cu privire la producţie, venit şi consum şi
care au în vedere alocare resurselor limitate, într-o arie geografică bine determinată
b. un sistem economic ce îşi poate modifica de-a lungul timpului una din dimensiunile, din
componentele structurale şi operaţionale ce îl alcătuiesc
c. toate acele instituţii, organizaţii, reguli şi legi, tradiţii, credinţe, atitudini, valori, tabuuri şi
tipologii comportamentale – care influenţează direct sau indirect comportamentul sistemului şi
rezultatele acestuia
d. a+b
e. b+c

28. În opinia lui Pryor, un sistem economic:

8
a. un set de mecanisme, reguli, aranjamente organizaţionale şi chiar instituţii necesare
fundamentării şi implementării proceselor decizionale cu privire la producţie, venit şi consum şi
care au în vedere alocare resurselor limitate, într-o arie geografică bine determinată
b. include toate acele instituţii, organizaţii, reguli şi legi, tradiţii, credinţe, atitudini, valori,
tabuuri şi tipologii comportamentale – care influenţează direct sau indirect comportamentul
sistemului şi rezultatele acestuia
c. îşi poate modifica de-a lungul timpului una din dimensiunile, din componentele structurale şi
operaţionale ce îl alcătuiesc
d. reprezintă un set de mecanisme, reguli, aranjamente organizaţionale şi chiar instituţii necesare
fundamentării şi implementării proceselor decizionale cu privire la producţie, venit şi consum şi
care au în vedere alocare resurselor limitate, într-o arie geografică bine determinată
e. a+b+c+d

29. Sistemul economic:

a. este definit prin intermediul unei serii de atribute, caracteristici (Ai), unde n reprezintă
numărul acestora
b. nu poate fi definit doar prin intermediul unei singure caracteristici, cum ar fi de exemplu tipul
de proprietate
c. presupune ca întregul set de caracteristici să fie cunoscut (definit) înainte de a fi specificat
tipul de sistem analizat
d. a+b+c
e. c+a

30. Cele patru atribute care permit diferenţierea sistemelor economice sunt:
a. organizarea proceselor decizionale, mecanisme de furnizare a informaţiei şi de coordonare
(piaţa şi planul), dreptul de proprietate (atributele proprietăţii), mecanismele de stimulare a
liberei iniţiative (capacitatea oamenilor de a acţiona)
b. organizarea proceselor decizionale, mecanisme de furnizare a informaţiei sau de coordonare
(piaţa şi planul), dreptul de proprietate (atributele proprietăţii), mecanismele de stimulare a
liberei iniţiative (capacitatea oamenilor de a acţiona)

9
c. organizarea proceselor decizionale, mecanisme de furnizare a informaţiei, dreptul de
proprietate (atributele proprietăţii), mecanismele de stimulare a liberei iniţiative (capacitatea
oamenilor de a acţiona)
d. organizarea proceselor decizionale, mecanisme de coordonare (piaţa şi planul), dreptul de
proprietate (atributele proprietăţii), mecanismele de stimulare a liberei iniţiative (capacitatea
oamenilor de a acţiona)
e. a+c

31. Laureatul premiului Nobel Herbert Simon scria că:

a. „capitalismul, socialismul, comunismul, indiferent de sistemul analizat – reprezintă concepte
de sine stătătoare”
b. „conceptul de sistem economic este aproape imposibil de definit exact”
c. „organizarea trebuie să includă un model de comunicare şi diverse relaţii ce se nasc în cadrul
unui grup social”
d. „organizaţia constă într-un set de participanţi (membri) ce interacţionează regulat în cadrul
unui proces de dezvoltare a uneia sau a mai multor activităţi”
e. “este general acceptat faptul că un compartiment organizat oferă cu siguranţă avantaje,
comparativ cu un compartiment neorganizat”

32. J.M.Montias afirma că:

a. „organizarea trebuie să includă un model de comunicare şi diverse relaţii ce se nasc în cadrul
unui grup social”
b. . „capitalismul, socialismul, comunismul, indiferent de sistemul analizat – reprezintă concepte
de sine stătătoare”
c. „conceptul de sistem economic este aproape imposibil de definit exact”
d. „organizaţia constă într-un set de participanţi (membri) ce interacţionează regulat în cadrul
unui proces de dezvoltare a uneia sau a mai multor activităţi”
e. “este general acceptat faptul că un compartiment organizat oferă cu siguranţă avantaje,
comparativ cu un compartiment neorganizat”

33. Nivelul la care sunt luate deciziile de alocare a resurselor depinde de:

10
a. c+d
b. d+e
c. autorităţile superioare
d. maniera în care ierarhia utilizează informaţiile într-un singur centru de comandă, care ordonă
unităţilor subordonate să pună în practică diverse acţiuni
e. maniera în care autoritatea este distribuită în cadrul ierarhiei

34. Un sistem economic este caracterizat ca fiind centralizat sau descentralizat în funcţie de:
a. maniera în care ierarhia utilizează informaţiile într-un singur centru de comandă, care ordonă
unităţilor subordonate să pună în practică diverse acţiuni
b. maniera în care autoritatea este distribuită în cadrul ierarhiei
c. nivelul la care sunt luate deciziile de alocare a resurselor
d. deciziile legate de alocarea resurselor
e. poziţionarea ierarhică a autorităţii care ia decizii

35. Procesul decizional depinde de:

a. gradul de disponibilitate a informaţiilor
b. maniera în care autoritatea este distribuită în cadrul ierarhiei
c. nivelul la care sunt luate deciziile de alocare a resurselor
d. poziţionarea ierarhică a autorităţii care ia decizii
e. maniera în care ierarhia utilizează informaţiile într-un singur centru de comandă, care ordonă
unităţilor subordonate să pună în practică diverse acţiuni

36. Potrivit lui Leonid Hurwicz:

a. este general acceptat faptul că un compartiment organizat oferă cu siguranţă avantaje,
comparativ cu un compartiment neorganizat
b. conceptul de sistem economic este aproape imposibil de definit exact
c. o centralizare perfectă a informaţiilor presupune existenţa unui singur centru decizional, care
deţine toate informaţiile despre toţi participanţii, despre acţiunile lor şi despre mediul în care
acţionează

11
d. organizarea trebuie să includă un model de comunicare şi diverse relaţii ce se nasc în cadrul
unui grup social
e. capitalismul, socialismul, comunismul, indiferent de sistemul analizat – reprezintă concepte de
sine stătătoare

37. Descentralizarea presupune:

a. un model de comunicare şi diverse relaţii ce se nasc în cadrul unui grup social
b. un compartiment organizat
c. poziţionarea ierarhică a autorităţii care ia decizii
d. un centru decizional care utilizează mai puţine informaţii decât totalitatea informaţiiilor
existente în sistem
e. a+b+c+d

38. Un sistem descentralizat este:

a. acela care presupune generarea, procesarea şi utilizarea informaţiilor de către departamente
decizionale situate la nivele ierarhice superioare şi totodată presupune şi existenţa unor fluxuri
informaţionale doar către un număr limitat de subunităţi, de la nivelele ierarhic inferioare
b. acela care furnizează informaţii şi care permite coordonarea deciziilor
c. acela care generează procesarea şi utilizarea de informaţii la nivelul ierarhic cel mai de jos în
cadrul organizaţiei, fără a avea schimburi informaţionale cu nivelele ierarhice superioare
d. un model de comunicare şi diverse relaţii ce se nasc în cadrul unui grup social
e. un compartiment organizat

39. Un sistem centralizat:

a. furnizează informaţii şi permite coordonarea deciziilor
b. reprezintă un compartiment organizat
c. este definit de un model de comunicare şi diverse relaţii ce se nasc în cadrul unui grup social
d. generează procesarea şi utilizarea de informaţii la nivelul ierarhic cel mai de jos în cadrul
organizaţiei, fără a avea schimburi informaţionale cu nivelele ierarhice superioare

12
e. presupune generarea, procesarea şi utilizarea informaţiilor de către departamente decizionale
situate la nivele ierarhice superioare şi totodată presupune şi existenţa unor fluxuri
informaţionale doar către un număr limitat de subunităţi, de la nivelele ierarhic inferioare

40. Piaţa şi planul sunt:

a. două mari mecanisme care furnizează informaţii şi care permit coordonarea deciziilor într-un
anumit sistem economic
b. forme de sisteme economice care utilizează planificarea ca instrument economic
c. dependente de mecanismul de coordonare a proceselor decizionale
d. corelate cu tipologia mecanismului de planificare în cadrul sistemului economic
e. a+b+c+d

41. O economie planificată:

a. este un sistem în care subunităţile sunt coordonate prin instrucţiuni sau directive specifice,
formulate de un departament superior acestora, aceste informaţii (instrucţiuni) fiind diseminate
printr-un document oficial numit plan
b. un sistem în care subordonaţii sunt forţaţi să pună în practică directivele transmise de către
autoritatea de planificare
c. are ca principală caracteristică aceea că activitatea economică este ghidată prin instrucţiuni
sau directive transmise gradual de către autorităţile ierarhic superioare către unităţile de la
nivelul ierarhic cel mai de jos
d. presupune că resursele sunt alocate în strânsă concordanţă cu instrucţiunile planificatorilor
e. a+b+c+d

42. Planul la nivel de ramură este:

a. acela în care planificatorii caută să proiecteze tendinţele evolutive la nivel global sau sectorial
şi să furnizeze informaţii, dincolo de informaţiile existente, date de piaţă
b. împărţit în directive sau instrucţiuni pentru fiecare unitate de producţie, întreprinderile fiind
libere să utilizeze informaţiile furnizate de către acest plan după cum consideră că este mai bine
pentru ele
c. a+b

13
d. un sistem în care subordonaţii sunt forţaţi să pună în practică directivele transmise de către
autoritatea de planificare
e. un sistem în care subunităţile sunt coordonate prin instrucţiuni sau directive specifice,
formulate de un departament superior acestora, aceste informaţii (instrucţiuni) fiind diseminate
printr-un document oficial numit plan

43. În cazul economiei de piaţă:

a. semnalele care determină organizaţiile să ia decizii de alocare a resurselor sunt transmise prin
mecanismul pieţii, care coordonează procesele decizionale
b. gospodăriile (menajele) obţin venituri prin utilizarea pământului, a forţei de muncă şi din
utilizarea capitalului, iar cu aceste venituri achiziţionează diverse bunuri şi servicii
c. firmele, dar şi gospodăriile răspund cerinţelor pieţii
d. alte mecanisme de coordonare şi informare nu sunt necesare, iar autoritatea de luare a
deciziilor revine unităţilor de la cel mai de jos nivel ierarhic al sistemului economic
e. a+b+c+d

44. În economia de piaţă consumatorul:

a. determină organizaţiile să ia decizii de alocare a resurselor sunt transmise prin mecanismul
pieţii, care coordonează procesele decizionale
b. a+d
c. d+e
d. poate vota în spaţiul pieţii unde îşi exercită suveranitatea
e. detemină procesul decizional

45. John Michael Montias a relevat faptul că:

a. consumatorul determină organizaţiile să ia decizii de alocare a resurselor sunt transmise prin
mecanismul pieţii, care coordonează procesele decizionale
b. conceptul de proprietate face referire la un set de drepturi pe care indivizii le pot avea asupra
unor bunuri şi le pot exercita
c. alte mecanisme de coordonare şi informare nu sunt necesare, iar autoritatea de luare a
deciziilor revine unităţilor de la cel mai de jos nivel ierarhic al sistemului economic

14
d. gospodăriile (menajele) obţin venituri prin utilizarea pământului, a forţei de muncă şi din
utilizarea capitalului, iar cu aceste venituri achiziţionează diverse bunuri şi servicii
e. semnalele care determină organizaţiile să ia decizii de alocare a resurselor sunt transmise prin
mecanismul pieţii, care coordonează procesele decizionale

46. Dreptul de proprietate poate fi analizat prin prisma:

a. dreptului de a dispune de un obiect, lucru, etc.
b. a+c+d
c. dreptului de utilizare a unui bun respectiv un lucru după dorinţa proprietarului
d. dreptului de uzufruct pe care îl poate genera bunul respectiv
e. dreptul de dispoziţie sau de utilizare a bunurilor

47. În practică, se regăsesc trei forme de proprietate:

a. privată, publică şi centralizată
b. privată, publică şi descentralizată
c. ierarhizată, publică şi centralizată
d. privată, publică şi mixtă
e. ierarhizată, publică şi mixtă

48. În cazul proprietăţii private:

a. totalitatea drepturilor de proprietate revin indivizilor
b. drepturile aparţin statului
c. proprietarii caută să-şi maximizeze veniturile ceea ce îi determină să aloce capital în acele
afaceri care oferă cel mai bun randament, în strictă concordanţă cu riscul asumat
d. regulile de alocare a capitalului pot fi diferite, o mai mare atenţie fiind acordată costurilor
sociale, pe termen lung
e. proprietarii de capital (indivizii sau statul) sunt cei care determină alocarea acestuia, generând
o dezvoltare a activităţilor economice, în acele domenii în care aceştia au interes

49. În cadrul proprietăţii publice:

a. totalitatea drepturilor de proprietate revin indivizilor

15
b. proprietarii caută să-şi maximizeze veniturile ceea ce îi determină să aloce capital în acele
afaceri care oferă cel mai bun randament, în strictă concordanţă cu riscul asumat
c. regulile de alocare a capitalului pot fi diferite, o mai mare atenţie fiind acordată costurilor
sociale, pe termen lung
d. proprietarii de capital (indivizii sau statul) sunt cei care determină alocarea acestuia, generând
o dezvoltare a activităţilor economice, în acele domenii în care aceştia au interes
e. drepturile aparţin statului

50. Dreptul de proprietate:

a. evidenţiază clar natura fiecărui sistem în parte
b. permite caracterizarea unui sistem economic
c. reprezintă un concept ce permite caracterizarea sistemelor economice
d. a+b
e. a+b+c

51. Potrivit lui Fredrich Pryor:

a. proprietarii caută să-şi maximizeze veniturile ceea ce îi determină să aloce capital în acele
afaceri care oferă cel mai bun randament, în strictă concordanţă cu riscul asumat
b. proprietarii de capital (indivizii sau statul) sunt cei care determină alocarea acestuia, generând
o dezvoltare a activităţilor economice, în acele domenii în care aceştia au interes
c. regulile de alocare a capitalului pot fi diferite, o mai mare atenţie fiind acordată costurilor
sociale, pe termen lung
d. ţelurile şi libera iniţiativă a indivizilor sunt „legături vitale” în înţelegerea transformării
dreptului de proprietate şi a inputurilor informaţionale în acţiuni efective
e. a+b+c+d

52. Un mecanism de stimulare presupune că:

a. c+d
b. a+e
c. persoana care va primi o recompensă trebuie să fie capabilă să influenţeze rezultatele
economice, pentru care această recompensă a fost acordată

16
d. superiorul ierarhic trebuie să fie capabil să verifice subordonatul câte obiective au fost
realizate corespunzător
e. potenţialele recompense trebuie să privească şi subordonaţii

53. Într-o ierarhie:

a. superiorii dau directive subordonaţilor lor, libera iniţiativă nu este necesară dacă superiorul
este perfect informat.
b. superiorul va cunoaşte ce acţiuni trebuie să pună în practică subordonatul, pentru a realiza în
mod corect obiectivele propuse
c. existenţa unei informări perfecte a superiorilor nu este întodeauna posibilă
d. a+b
e. d+c

54. În organizaţiile complexe:

a. existenţa unei informări perfecte a superiorilor nu este întodeauna posibilă
b. subordonatul va şti mai multe despre obiectivele pe care le are de realizat, decât superiorul său
c. subordonatul are autoritatea de a lua o serie de decizii într-un număr specific de probleme
d. a+b
e. d+c

55. Stimulentele materiale:

a. generează un comportament aşteptat
b. recompensează un comportament aşteptat
c. oferă input-uri sistemului
d. pot fi acordate atunci când capitalul este deţinut de proprietatea privată
e. sunt necesare în societăţile socialiste pentru a progresa

56. Stimulentele morale:

a. generează un comportament aşteptat
b. recompensează un comportament aşteptat
c. oferă input-uri sistemului

17
d. pot fi acordate atunci când capitalul este deţinut de proprietatea privată
e. sunt necesare în societăţile socialiste pentru a progresa

57. Raymond Barre distinge trei sisteme economice fundamentale:

a. sisteme economice naturale, sisteme economice de piaţă, sisteme economice de comandă
b. sisteme economice naturale, sisteme economice de piaţă, sisteme economice de schimb
c. sisteme economice de piaţă, sisteme economice de comandă, sisteme economice de schimb
d. sisteme economice mixte, sisteme economice naturale, sisteme economice de piaţă
e. sisteme economice mixte, sisteme economice de piaţă, sisteme economice de schimb

58. Economia naturală reprezintă:

a. sistemul în care activitatea economică se realizează numai la nivelul gospodăriilor individuale
interdependente una de alta
b. acel mod de organizare a unui sistem economic prin care fiecare comunitate îşi satisface
necesităţile din rezultatele propriei activităţi fără a apela la schimb
c. sistemul în care iniţiativa aparţinea numai membrilor grupului
d. a+b
e. d+c

59. Civilizaţia primului val se caracterizează prin:

a. autoconsum final – ce permite satisfacerea directă a nevoilor de viaţă ale oamenilor şi
autoconsum intermediar – destinat producerii altor bunuri
b. pământul constituie principalul factor de producţie
c. baza economiei constă în cules, vânătoare, cultivarea pământului
d. diviziunea simplă a muncii şi economia descentralizată în care fiecare comunitate produce
aproape tot ce-i făcea trebuinţă
e. b+c+d

60. Economia de piaţă reprezintă:

18
a. acel mod de organizare a economiei care se bazează pe mecanisme obiective ce pun în valoare
forţele pieţei şi în care raportul dintre cerere şi ofertă determină principiile de prioritate în
alocarea şi utilizarea resurselor materiale, umane şi financiare disponibile
b. sistemul în care activitatea economică se realizează numai la nivelul gospodăriilor individuale
interdependente una de alta
c. acel mod de organizare a unui sistem economic prin care fiecare comunitate îşi satisface
necesităţile din rezultatele propriei activităţi fără a apela la schimb
d. a+b
e. d+c

61. Tipurile coerente de economii de piaţă sunt:

a. economia de piaţă a ţărilor dezvoltate, economia modernă de piaţă, economia de piaţă a ţărilor
în curs de dezvoltare
b. tipul anglo – saxon, tipul vest – european, tipul de economie socială de piaţă, tipul de
economie paternalistă
c. tipul anglo – saxon, tipul vest – european, tipul de economie socială de piaţă, economia de
piaţă a ţărilor dezvoltate, economia modernă de piaţă
d. tipul de economie socială de piaţă, tipul de economie paternalistă, economia de piaţă a ţărilor
dezvoltate, economia modernă de piaţă
e. economia de piaţă a ţărilor dezvoltate, economia modernă de piaţă, tipul de economie socială
de piaţă

62. Tipul anglo – saxon:

a. cuprinde economia de piaţă cu o pronunţată tentă dirijistă, variind după coloratura politică a
guvernului, adepte ale intervenţiei active a statului în economie
b. reprezintă un sistem economic care tinde spre reunirea libertăţii pieţei cu armonia socială în
care sectorul privat cooperează cu cel politic cu angajamente reciproce în vederea satisfacerii
acceptabile a unor cerinţe economico – sociale
c. cuprinde economiile de piaţă cele mai liberale şi cele mai puţin înclinate spre dirijism, cele
mai reticente la intervenţia în economie a statului, adepte ale ideii de superioritate a
întreprinderilor private şi a liberei iniţiative

19
d. se caracterizează prin puternice elemente tradiţionale şi naţionale care facilitează dezvoltarea
spiritului de iniţiativă şi competiţia agenţilor economici, rolul de catalizator al statului
realizându-se prin modalităţi ce reflectă transpunerea la nivel macroeconomic a sistemului
paternalist de la nivel microsocial
e. a+b+c+d

63. Tipul vest – european:

a. cuprinde economiile de piaţă cele mai liberale şi cele mai puţin înclinate spre dirijism, cele
mai reticente la intervenţia în economie a statului, adepte ale ideii de superioritate a
întreprinderilor private şi a liberei iniţiative
b. cuprinde economia de piaţă cu o pronunţată tentă dirijistă, variind după coloratura politică a
guvernului, adepte ale intervenţiei active a statului în economie
c. reprezintă un sistem economic care tinde spre reunirea libertăţii pieţei cu armonia socială în
care sectorul privat cooperează cu cel politic cu angajamente reciproce în vederea satisfacerii
acceptabile a unor cerinţe economico – sociale
d. se caracterizează prin puternice elemente tradiţionale şi naţionale care facilitează dezvoltarea
spiritului de iniţiativă şi competiţia agenţilor economici, rolul de catalizator al statului
realizându-se prin modalităţi ce reflectă transpunerea la nivel macroeconomic a sistemului
paternalist de la nivel microsocial
e. a+b+c+d

64. Tipul de economie socială de piaţă:

a. se caracterizează prin puternice elemente tradiţionale şi naţionale care facilitează dezvoltarea
spiritului de iniţiativă şi competiţia agenţilor economici, rolul de catalizator al statului
realizându-se prin modalităţi ce reflectă transpunerea la nivel macroeconomic a sistemului
paternalist de la nivel microsocial
b. a+c+d
c. cuprinde economia de piaţă cu o pronunţată tentă dirijistă, variind după coloratura politică a
guvernului, adepte ale intervenţiei active a statului în economie

20
d. cuprinde economiile de piaţă cele mai liberale şi cele mai puţin înclinate spre dirijism, cele
mai reticente la intervenţia în economie a statului, adepte ale ideii de superioritate a
întreprinderilor private şi a liberei iniţiative
e. reprezintă un sistem economic care tinde spre reunirea libertăţii pieţei cu armonia socială în
care sectorul privat cooperează cu cel politic cu angajamente reciproce în vederea satisfacerii
acceptabile a unor cerinţe economico – sociale

65. Tipul de economie paternalistă:

a. b+c
b. se caracterizează prin puternice elemente tradiţionale şi naţionale care facilitează dezvoltarea
spiritului de iniţiativă şi competiţia agenţilor economici, rolul de catalizator al statului
realizându-se prin modalităţi ce reflectă transpunerea la nivel macroeconomic a sistemului
paternalist de la nivel microsocial
c. cuprinde economia de piaţă cu o pronunţată tentă dirijistă, variind după coloratura politică a
guvernului, adepte ale intervenţiei active a statului în economie
d. reprezintă un sistem economic care tinde spre reunirea libertăţii pieţei cu armonia socială în
care sectorul privat cooperează cu cel politic cu angajamente reciproce în vederea satisfacerii
acceptabile a unor cerinţe economico – sociale
e. cuprinde economiile de piaţă cele mai liberale şi cele mai puţin înclinate spre dirijism, cele
mai reticente la intervenţia în economie a statului, adepte ale ideii de superioritate a
întreprinderilor private şi a liberei iniţiative

66. În cadrul sistemului economic de comandă:

a. iniţiativa deciziei economice aparţine unei autorităţi centrale
b. principalele decizii economice sunt concentrate într-un centru unic
c. economia este unipolară
d. a+b
e. d+c

67. În cadrul sistemului economic de comandă:

a. toate deciziile se regăsesc în planul centralizat, iar realizarea lor este obligatorie

21
b. componentele economice individuale au un caracter marginal
c. tipul de proprietate care predomină este cel public
d. a+b
e. d+c

68. Paul Samuelson spunea:

a. „organizarea trebuie să includă un model de comunicare şi diverse relaţii ce se nasc în cadrul
unui grup social”
b. „capitalismul, socialismul, comunismul, indiferent de sistemul analizat – reprezintă concepte
de sine stătătoare”
c. „a face să funcţioneze o economie modernă fără a recurge la cele două jumătăţi (piaţa şi statul)
concomitent, este ca şi cum ai încerca să aplauzi cu o singură mână”
d. „conceptul de sistem economic este aproape imposibil de definit exact”
e. “este general acceptat faptul că un compartiment organizat oferă cu siguranţă avantaje,
comparativ cu un compartiment neorganizat”

69. Sistemele economice contemporane pot fi împărţite în trei categorii:

a. capitalism, socialism de piaţă şi socialism planificat
b. capitalism, sisteme teoretice şi socialism planificat
c. capitalism, socialism de piaţă şi sisteme teoretice
d. socialism de piaţă, sisteme reale şi sisteme teoretice
e. socialism de piaţă, sisteme reale şi capitalism

70. Capitalismul este caracterizat prin:

a. b+d
b. motivarea participanţilor la activităţile economice se face atât prin recompense materiale cât şi
morale
c. procesul decizional este descentralizat şi cade în sarcina proprietarilor de factori de producţie
d. c+e
e. proprietatea publică asupra factorilor de producţie

22
71. Socialismul de piaţă este caracterizat prin:
a. proprietatea publică asupra factorilor de producţie
b. procesul decizional este descentralizat şi cade în sarcina proprietarilor de factori de producţie
c. deciziile sunt coordonate prin intermediul mecanismelor de piaţă, care furnizează informaţiile
necesare
d. motivarea participanţilor la activităţile economice se face atât prin recompense materiale cât şi
morale
e. a+b+c+d

72. Socialismul planificat este caracterizat prin:

a. proprietatea privată asupra factorilor de producţie
b. procesul decizional este descentralizat şi este coordonat prin intermediul mecanismului de
piaţă
c. sunt utilizate atât recompensele morale cât şi cele materiale
d. a+b
e. d+c

73. Creşterea economică:

a. se referă la sporirea volumului rezultatelor pe care un sistem economic îl generează într-o
anumită perioadă de timp
b. se referă la utilizarea efectivă a resurselor de care dispune un sistem economic
c. reprezintă absenţa unei fluctuaţii semnificative a ratei de creştere economică, menţinerea unei
rate a şomajului acceptabile şi evitarea unei inflaţii excesive
d. este măsurată fie prin curba lui Lorenz, fie prin coeficientul lui Giani
e. a+b+c+d

74. Conceptul de eficienţă economică:

a. este măsurat fie prin curba lui Lorenz, fie prin coeficientul lui Giani
b. se referă la sporirea volumului rezultatelor pe care un sistem economic îl generează într-o
anumită perioadă de timp
c. se referă la utilizarea efectivă a resurselor de care dispune un sistem economic

23
d. reprezintă absenţa unei fluctuaţii semnificative a ratei de creştere economică, menţinerea unei
rate a şomajului acceptabile şi evitarea unei inflaţii excesive
e. a+b+c+d

75. Distribuţia venitului între participanţi:

a. se referă la sporirea volumului rezultatelor pe care un sistem economic îl generează într-o
anumită perioadă de timp
b. se referă la utilizarea efectivă a resurselor de care dispune un sistem economic
c. este măsurată fie prin curba lui Lorenz, fie prin coeficientul lui Giani
d. reprezintă absenţa unei fluctuaţii semnificative a ratei de creştere economică, menţinerea unei
rate a şomajului acceptabile şi evitarea unei inflaţii excesive
e. a+b+c+d

76. Stabilitatea macroeconomică:

a. este măsurată fie prin curba lui Lorenz, fie prin coeficientul lui Giani
b. se referă la utilizarea efectivă a resurselor de care dispune un sistem economic
c. se referă la sporirea volumului rezultatelor pe care un sistem economic îl generează într-o
anumită perioadă de timp
d. a+b+c
e. reprezintă absenţa unei fluctuaţii semnificative a ratei de creştere economică, menţinerea unei
rate a şomajului acceptabile şi evitarea unei inflaţii excesive

77. Impozitele aplicate venitului şi asupra bunurilor:

a. tind să fie regresive
b. oferă informaţii indirecte asupra rolului de redistribuire a veniturilor de către sistemul fiscal
c. tind să fie progresive
d. a+b
e. d+c

78. Taxele ce vizează venitul:

a. oferă informaţii indirecte asupra rolului de redistribuire a veniturilor de către sistemul fiscal

24
b. tind să fie progresive
c. tind să fie regresive
d. a+b
e. d+c

79. Taxele ce vizează bunurile:

a. tind să fie progresive
b. tind să fie regresive
c. oferă informaţii indirecte asupra rolului de redistribuire a veniturilor de către sistemul fiscal
d. a+b
e. d+c

80. Reforma sistemelor de planificare:

a. are în vedere structurarea unor organizaţii intermediare în ierarhia organizaţională
b. reprezintă procesul de delegare a autorităţii decizionale şi a responsabilităţilor de la nivelele
superioare la cele inferioare
c. presupune că deciziile de alocare a resurselor vor fi trecute în sarcina unor nivele ierarhice
inferioare
d. b+c
e. ar trebui să ofere un sistem de planificare perfect care să permită îmbunătăţirea performanţelor
economice ale oricărui sistem

81. Reforma organizaţională:

a. ar trebui, să ofere un sistem de planificare perfect care să permită îmbunătăţirea
performanţelor economice ale oricărui sistem
b. are în vedere structurarea unor organizaţii intermediare în ierarhia organizaţională
c. reprezintă procesul de delegare a autorităţii decizionale şi a responsabilităţilor de la nivelele
superioare la cele inferioare
d. presupune că deciziile de alocare a resurselor vor fi trecute în sarcina unor nivele ierarhice
inferioare
e. c+d

25
82. Descentralizarea:
a. are în vedere structurarea unor organizaţii intermediare în ierarhia organizaţională
b. ar trebui, să ofere un sistem de planificare perfect care să permită îmbunătăţirea
performanţelor economice ale oricărui sistem
c. reprezintă procesul de delegare a autorităţii decizionale şi a responsabilităţilor de la nivelele
superioare la cele inferioare
d. presupune că deciziile de alocare a resurselor vor fi trecute în sarcina unor nivele ierarhice
inferioare
e. c+d

83. Noţiunea fundamentală introdusă de Adam Smith a fost aceea că:

a. „organizarea trebuie să includă un model de comunicare şi diverse relaţii ce se nasc în cadrul
unui grup social”
b. . „capitalismul, socialismul, comunismul, indiferent de sistemul analizat – reprezintă concepte
de sine stătătoare”
c. „conceptul de sistem economic este aproape imposibil de definit exact”
d. „organizaţia constă într-un set de participanţi (membri) ce interacţionează regulat în cadrul
unui proces de dezvoltare a uneia sau a mai multor activităţi”
e. indivizii sunt conduşi în acţiunile lor de interesele proprii şi că, o „mână invizibilă” – în sensul
de piaţă competitivă îi va forţa pe aceştia să se comporte într-o „manieră socială, responsabilă”

84. Abordarea echilibrului parţial a fost iniţiată de:

a. J.R. Hicks
b. Paul Samuelson
c. Alfred Marshall
d. Adam Smith
e. a+b

85. Abordarea echilibrului parţial a fost dezvoltată de:

a. J.R. Hicks

26
b. Paul Samuelson
c. Alfred Marshall
d. Adam Smith
e. a+b

86. Pentru Marx:

a. evoluţia istorică a societăţii, de la primitivism la comunism era inevitabilă, capitalismul
urmând să fie înlocuit de socialism din cauza contradicţiilor sale interne şi din cauza exploatării
omului de către om
b. sistemul capitalist rămâne în continuare motorul progresului economic, rezultatele fiind însă
mult mai echitabil împărţite în socialism
c. socialismul însuşi va fi un pas intermediar, un sistem înlocuit în final de comunism
d. comunismul poate fi caracterizat prin absenţa pieţelor, printr-un belşug material, banii fiind
distribuiţi în funcţie de nevoi şi printr-un agent economic unic, statul
e. a+b+c+d

87. Primul model teoretic de alocare raţională a resurselor în socialism a fost dezvoltat de:
a. Leon Walras
b. Enrico Barone
c. Karl Marx
d. Ludwig von Mises
e. Oskar Lange

88. Economistul maghiar Janos Kornai :

a. prezintă una dintre cele mai dramatice fresce ale economiei socialiste cu concluziile şi soluţiile
ce se desprind din acesta
b. afirmă că întreprinderea socialistă funcţionează după reguli fundamentale diferite de cele care
guvernează întreprinderea capitalistă
c. a afirmat că sistemul economic socialist planificat era un sistem caracterizat prin lipsuri,
aceasta fiind o caracteristică sistematică, perpetuă şi însăşi reproducătoare
d. a+b+c+e

27
e. distinge, într-o primă aproximare, două trepte de funcţionare a economiei: vegetativă şi
superioară

89. Teoria balanţei legăturilor dintre ramuri:

a. b+c+d+e
b. a adus o contribuţie majoră la transpunerea în practică a planificării
c. s-a axat pe nevoia determinării cererii şi ofertei agregate pentru industria produselor de bază,
reflectate în balanţa legăturilor dintre ramuri fără influenţe date de mecanismul pieţei
d. a fost formulată de economiştii sovietici
e. a demonstrat că relaţiile de producţie ale sistemului economic pot fi aproximate printr-un
sistem de ecuaţii simultane

90. Planning-ul este:

a. un program schematic şi integrat ce acoperă o perioadă de timp definită, aprobat şi sponsorizat
de stat, care duce la raţionalizarea resurselor în vederea realizării de target-uri naţionale sigure,
utilizând mijloace de acţiune directe şi/sau indirecte, statul putând să fie sau nu proprietar al
resurselor
b. a+c
c. un efort conştient al unei organizaţii centrale de a influenţa, direct sau în unele cazuri indirect,
prin schimbări ale principalelor variabile economice, performanţele economice ale unei ţări sau
regiuni de-a lungul timpului în concordanţă cu un set predominant de obiective
d. b+e
e. o rezolvare a problemei privind eficienţa într-o economie cu resurse limitate

91. Modelul input-output:

a. oferă planificatorilor posibilitatea să analizeze interdependenţele din cadrul sistemului,
îndeosebi din sistemul producţiei materiale şi în baza acestora să exploreze diferitele posibilităţi
de alocare alternativă a resurselor
b. structurează economia în sectoare
c. a+b

28
d. este o construcţie matematică care urmăreşte o reprezentare grafică a evoluţiilor principalelor
ramuri ale economiei naţionale şi ilustrează fluctuaţiile înregistrate în diferitele sectoare
e. c+d

92. Socialismul de piaţă reprezintă:

a. construcţie matematică care urmăreşte o reprezentare grafică a evoluţiilor principalelor ramuri
ale economiei naţionale şi ilustrează fluctuaţiile înregistrate în diferitele sectoare
b. un hibrid între economia de piaţă şi cea planificată
c. un sistem economic care combină proprietatea de stat asupra capitalului cu alocare eficientă a
resurselor prin mecanismul pieţei
d. a+b
e. b+c

93. Cel mai faimos model teoretic al socialismului de piaţă este:

a. modelul economic cooperatist
b. modelul caracteristic capitalismului competitiv
c. modelul „tatonărilor” propus de economistul polonez Oskar Lange
d. modelul cooperatist al socialismului de piaţă
e. modelul input - output

94. Modelul „tatonărilor” a fost propus de:

a. Lange
b. Barone şi Walras
c. H.D. Dickinson şi Abba Lerner
d. Paretto
e. a+b+c+d

95. Lange a previzionat că:

a. distribuirea venitului va fi substanţial mai echitabilă decât în cazul sistemului economic
capitalist

29
b. utilizând mijloacele de producţie deţinute de către stat, atât ritmul cât şi direcţia de dezvoltare
a activităţii economice va fi determinată, în mare parte, de către acesta, redistribuirile şi influenţa
proprietarilor privaţi fiind excluse
c. vor exista diferite posibilităţi de producţie, iar procesul investiţional va fi un determinant
major al ritmului de creştere economică, care va fi totuşi în cea mai mare parte controlat de către
stat
d. o distribuire mai echilibrată a venitului şi controlul statului asupra investiţiilor
e. externalităţile pot fi luate în considerare mult mai mult deoarece, statul poate manipula
preţurile resurselor

96. Modelul cooperatist al socialismului de piaţă:

a. îşi are originea în teoria comportamentului economic cooperatist şi în formele de management
experimentate în fosta Iugoslavie, Europa de Vest şi în Europa de Est
b. este fundamentat pe teoria potrivit căreia indivizii ar trebui să participe la luarea deciziilor care
le influenţează nivelul de trai
c. reprezintă unul dintre cele mai importante procese economice
d. presupune că resursele aflate în proprietatea statului, sunt repartizate de către managementul
muncitorilor din întreprinderi, al căror obiectiv este maximizarea dividendelor ce le revin
fiecăruia
e. reprezintă o categorie aparte a socialismului de piaţă

97. Ward a demonstrat că:

a. dacă două cooperative realizează acelaşi produs utilizând tehnologii diferite, va exista o
alocare necorespunzătoare a forţei de muncă şi a capitalului
b. în cazul cooperativei, dacă funcţiile de producţie sunt identice, diferenţa între nivelurile
veniturilor nete medii pe muncitor va fi generată de numărului diferit al acestora
c. a+e
d. c+b
e. în cadrul modelului cooperatist curba ofertei poate avea şi o înclinaţie negativă, o creştere a
preţului generând astfel o diminuare a outputului, în special pe termen scurt

30
98. J. Vanek a argumentat că:
a. în cadrul modelului cooperatist curba ofertei poate avea şi o înclinaţie negativă, o creştere a
preţului generând astfel o diminuare a outputului, în special pe termen scurt
b. în cazul cooperativei, dacă funcţiile de producţie sunt identice, diferenţa între nivelurile
veniturilor nete medii pe muncitor va fi generată de numărului diferit al acestora
c. dacă două cooperative realizează acelaşi produs utilizând tehnologii diferite, va exista o
alocare necorespunzătoare a forţei de muncă şi a capitalului
d. a+b+c
e. economia în participaţie reprezintă un element de progres care va căpăta o importanţă
deosebită în timp

99. Promotorii socialismul de piaţă au susţinut că:

a. acest tip de sistem economic va atinge nivele înalte ale ratelor de creştere economică, deoarece
societatea va reinvesti câştigurile în economie
b. statul socialist nu va fi presat să repună „dividendele sociale” în consumul curent sub forma
serviciilor sociale şi a subvenţiilor
c. socialismul de piaţă va atinge rate de investiţii mai înalte şi deci rate de creştere economică
mai mari decât modelul sistemului capitalist
d. a+b
e. d+c

100. Ineficienţa socialismului de piaţă este dată de:

a. problemele de motivare
b. a+c
c. curbe necorespunzătoare ale ofertei
d. b+e
e. de dificultăţile apărute în obţinerea preţurilor de echilibru

31