1.

Care sunt principalele serii de tabele cuprinse în cadrul SEC :

     a)      conturile sectoarelor instituţionale precum şi sistemul intrări-ieşiri şi conturile pe ramuri
de activitate 
     b)      conturile sectoarelor bifuncţionale 
     c)      conturile internaţionale 
     d)     conturile aferente fiecărei ţări

2. Nominalizaţi o identitate contabilă importantă din cadrul sistemului intrari-iesiri:

a)      cererea este egala cu oferta pentru orice produs sau grup de produse
b)      cifra de afaceri este ridicata
c)      valoarea adaugata  produsa este mai mica decat suma veniturilor generate
d)     valoarea neta la sfarsitul perioadei contabile

3. SEC 2010 este un regulament care stabilește normele, convențiile, definițiile și

clasificările care trebuie să fie aplicate la:
a)      calculul deficitului bugetului de stat  
b)     producerea conturilor nationale implicate in programul de transmitere a datelor
c)      consolidarea transparentei informatiilor contabile în România
d)     diminuarea discrepantelor la nivelul statelor UE

4. Nominalizaţi una din analizele şi evaluările ce pot fi realizate utilizând cadrul SEC:
a)      performantele sectorului bancar in cadrul acestui domeniu
b)      situatia bunurilor din domeniul public al statului
c)      dezvoltarea unei economii de a lungul timpului
d)     nevoile gospodariilor populatiei

5. Conceptele SEC sunt compatibile pe plan international, deoarece:

a)      reprezinta baza legala comuna cu statele UE in ceea ce priveste organizarea institutiilor publice
b)     constituie norma pentru transmiterea datelor contabilitatii nationale catre toate organismele
internationale
c)      au specificate in componenta elemente caracteristice fiecarei tari
d)     nu se bazeaza pe date statistice

6. Utilizarea de concepte comune in intregul cadru al conturilor nationale si in celelalte

sisteme de statistici sociale si economice permite:
a)      accesul la informatii economice clasificate
b)      estimarea trendului economic la nivel UE
c)      elaborarea de masuri consecvente
d)     mentinerea echilibrului economic

7. Principalele concepte ale SEC 2010 sunt bine definite si stabilite pentru o perioada
indelungata, deoarece:
a)      fiecare stat membru isi  impune caracteristicile economice
b)     acestea au fost adoptate ca standarde internationale pentru multi ani şi   faptul că  în
metodologiile internaționale succesive privind conturile naționale, s-au schimbat foarte puține
concepte de bază
c)      se schimbă foarte des conceptele de bază privind conturile naţionale
d)     nu permit modificări

8. Care din următoarele exemple se inscriu în afara limitelor producţiei şi nu se

inregistreaza in SEC:
a)      serviciile voluntare care nu reprezinta o productie de bunuri
b)      productia de bunuri pentru consumul final propriu
c)      piscicultura in fermele piscicole
d)     productia de servicii individuale si colective de catre administratiile publice

9. Pentru unele cerinte de date este necesar sa se elaboreze conturi satelit deoarece:
a)      nu furnizeaza date suplimentare
b)     au un grad de acoperire al cadrului contabil extins  prin adăugarea de informații nemonetare
c)      nu modifica conceptele de baza
d)     prezinta pe scurt conceptele de referinta
   
10.  Unitatile institutionale au una din urmatoarele caracteristici:
a)      nu detin bunuri si active
b)      nu subscriu angajamente
c)      exercita activitati economice
d)     nu exercita, in nume propriu operatiuni cu alte societati

11. Sistemul SEC 2010 se distinge prin faptul ca:

a)      nu permite stabilirea unui ansamblu complet de conturi de flux
b)      permite stabilirea unui ansamblu complet de conturi de flux şi de conturi de patrimoniu
c)      unitatile institutionale sunt grupate in  7 sectoare  institutionale nationale
d)     sectoarele institutionale  nu se divizeaza in subsectoare

12. La nivelul unităților locale cu activitate economică (UAE locale):

a)      activitatile  nu sunt divizate in functie de tipul de activitati desfasurate
b)      regrupeaza ansamblul părților unei unități instituționale în calitatea sa de producător
c)      nu  se înregistrează pentru fiecare activitate secundară
d)     nu aparține numai unei singure unități instituționale

13. Una din următoarele categorii de informaţii de bază care se înregistrează în SEC 2010:
a)      numărul populaţiei
b)      previziuni  economice
c)      consumul pe gospodării
d)     stocurile

14. În SEC „operaţiunea” este definită ca fiind:

a)      unitatea economică care are capacitatea de a deține bunuri și active, de a subscrie angajamente, a
exercita activități economice și a realiza, în nume propriu, operațiuni cu alte unități
b)      capacitatea de a stabili politica generală sau programul unei unități instituționale
c)      un flux economic care reprezintă o interacțiune între unitățile instituționale care acționează de
comun acord sau o acțiune în interiorul aceleiași unități instituționale pe care aceasta este
interesată să o trateze ca o operațiune deoarece unitatea în discuție prezintă două calități
diferite
d)     descriere sistematică a diferitelor etape ale procesului economic

15. În ce situaţie o activitate poate fi considerată o activitate de piaţă,  în cazul în care

bunurile şi serviciile sunt în proces de comercializare:
a)      comercianţii nu caută să-şi sporească la maximum profitul pe termen lung
b)      comercianţii nu vând bunurile şi serviciile oricărei persoane care se află în posibilitatea de a plăti
preţul solicitat
c)      cumpărătorii caută un grad cât mai  scăzut de utilitate
d)     în condiţiile în care pieţele eficace sunt cele la care cumpărătorii şi comercianţii au acces şi
despre care aceştia dispun de informaţii

1. O matrice de contabilitate socială (MCS) :

a)      permite legătura între tabelele resurselor și utilizărilor și conturile sectoriale
b)      nu furnizează informații suplimentare referitoare la volumul și structura forței de muncă
c)      nu se aplică pentru utilizarea populației ocupate pe ramuri de activitate
d)     nu se aplică pentru repartizarea forței de muncă pe subgrupe socioeconomice

17. Divizarea operaţiunilor constă în:

a)      descopunerea unei operaţiuni considerată unică de către părţile implicate în două sau mai
multe operaţiuni, care sunt apoi înregistrate în mod diferit
b)       descompunerea unei operaţiuni considerată unică de către părţile implicate în două sau mai multe
operaţiuni, care sunt apoi înregistrate în acelaşi mod
c)      intervenţia altor unităţi instituţionale în afara celor implicate în operaţiune
d)     descompunerea unei operaţiuni considerată unică de către părţile implicate în două sau mai multe
operaţiuni, care nu se mai înregistrează
 18. Prin stocuri se înţelege:
a)      activele deţinute la un anumit moment
b)      pasivele deţinute la un anumit moment
c)      activele şi pasivele deţinute la un anumit moment
d)     fluxul de produse finite

19. Stocurile se înregistrează în contabilitate:

a)      la începutul fiecărei perioade contabile
b)      la sfârşitul fiecărei perioade contabile
c)      la începutul şi sfârşitul fiecărei perioade contabile
d)     nu se înregistrează

20. Din categoria conturilor curente fac parte:

a)      conturile capitale
b)      conturile financiare
c)      conturile altor modificări de volum
d)     conturile care prezintă producţia generarea și alocarea venitului, distribuirea și redistribuirea
venitului și utilizarea acestuia

21. Conturile de acumulare sunt:

a)      conturile care prezintă generarea venitului
b)      conturile care prezintă alocarea venitului
c)      conturile capitale şi cele financiare și conturile altor modificări de volum
d)     conturile care prezintă distribuirea şi redistribuirea venitului

22.  În sistemul SEC 2010, conturile de patrimoniu înregistrează în partea stângă a contului
de operaţiuni curente:
a)      activele
b)      pasivele
c)      pasivele şi valoarea netă
d)     diferenţa dintre active şi pasive

23. În contabilitatea naţională, operaţiunile efectuate de către o úntate sau un sector se

înregistrează:
a)      o singura dată
b)      de două ori
c)      de trei ori
d)     de patru ori

24. Înregistrarea operaţiunilor în partidă dublă înseamnă:

a)      efectuarea unei înregistrări ca resursă şi o dată ca utilizare
b)      efectuarea a două înregistrări ca resursă
c)      efectuarea a două înregistrări ca utilizare
d)     înregistrarea ca variaţie de pasive

25. Cu excepţia anumitor variabile referitoare la populaţie şi forţă de muncă, toate fluxurile
şi stocurile prezentate în sistemul SEC 2010 sunt exprimate în:
a)      dividende
b)      termeni monetari
c)      număr de operaţiuni
d)     preţurile de referinţă naţionale
 26. Înregistrarea pe bază de angajament se aplică: 
a)      tuturor fluxurilor
b)      doar fluxurilor monetare
c)      doar fluxurilor nemonetare
d)     nu se aplică o astfel de înregistrare

27. Consolidarea înseamnă:

a)      eliminarea din utilizări a operațiunilor care au loc între unitățile regrupate
b)      eliminarea atât din utilizări, cât și din resurse, a operațiunilor care au loc între unitățile regrupate
c)      eliminarea activelor și pasivelor financiare reciproce
d)     eliminarea atât din utilizări, cât și din resurse, a operațiunilor care au loc între unitățile
regrupate, precum și eliminarea activelor și pasivelor financiare reciproce

28. Nu trebuie consolidate:

a)      fluxurile și stocurile dintre unitățile componente din cadrul subsectoarelor sau sectoarelor
b)      fluxurile dintre unitățile componente din cadrul subsectoarelor
c)      stocurile dintre unitățile componente din cadrul sectoarelor
d)     fluxurile dintre unitățile componente din cadrul sectoarelor

29. Unităţile care constituie economia naţională şi ale căror fluxuri şi stocuri sunt
întregistrate în SEC 2010 sunt:
a)      entităţile altor ţări
b)      unităţile rezidente
c)      toate unităţile din spaţiul european
d)     toate unităţile aferente UE

30. Exporturile și importurile de bunuri și servicii includ:

a)      schimburile între filiale
b)      fluxurile de venituri primare către sau dinspre restul lumii
c)      vânzarea sau cumpărarea transfrontalieră de active financiare sau de active neproduse
d)     toate unităţile aferente UE

31. Importurile și exporturile de bunuri includ operațiuni între rezidenți și nerezidenți cu

următoarele tipuri de bunuri:
a)      bunurile care tranzitează o țară
b)      efectivele de animale care trec frontiera
c)      echipamentul de transport sau alte tipuri de echipament mobilizabil care părăsesc temporar o țară,
fără să aibă loc vreun transfer de proprietate
d)     echipamente și alte bunuri trimise în străinătate pentru prelucrare, întreținere, revizie sau reparare
 
32. Importurile și exporturile de bunuri nu pot fi înregistrate în următoarea situație:
a)      data producerii bunului
b)      data contractului
c)      data furnizării bunurilor și serviciilor și a dobândirii unei creanțe de plată
d)     data stingerii creanței

33. Importurile și exporturile de bunuri se evaluează franco la bord la frontiera țării

exportatoare (free on board – FOB). Această valoare este:
a)      valoarea bunurilor la prețurile de bază plus serviciile de transport și distribuire aferente până
la punctul respectiv al frontierei plus orice impozite minus subvențiile pentru bunurile
exportate
b)      valoarea bunurilor la prețurile de bază minus serviciile de transport și distribuire aferente până la
punctul respectiv al frontierei plus orice impozite minus subvențiile pentru bunurile exportate
c)      valoarea bunurilor la prețurile de bază  minus serviciile de transport și distribuire aferente până la
punctul respectiv al frontierei plus orice impozite plus subvențiile pentru bunurile exportate
d)     valoarea bunurilor la prețurile de bază plus serviciile de transport și distribuire aferente până la punctul
respectiv al frontierei minus orice impozite minus subvențiile pentru bunurile exportate
 34. Prețul cost-asigurare-navlu (CIF) este prețul unui bun livrat la frontiera țării
importatoare sau prețul unui serviciu furnizat unui rezident:
a)      după achitarea oricăror taxe de import
b)      după achitarea oricăror taxe de import sau a altor impozite pe importuri sau comerț
c)      după plata adaosurilor comerciale
d)     înaintea achitării costurilor pentru transportul în țară

35.  Exporturile de servicii nu includ următorul caz:

a)      transportul bunurilor importate de către un transportator rezident
b)      serviciile furnizate de către nerezidenți rezidenților     
c)      transportul bunurilor efectuat de rezidenți în beneficiul nerezidenților care nu implică importuri sau
exporturi de bunuri   
d)     activitățile de prelucrare și reparare în beneficiul nerezidenților                          

36. Bunurile existente nu includ:

a)      clădirile și alte bunuri de capital fix care au fost vândute de unitățile producătoare altor unități
b)      bunurile de consum de folosință îndelungată care au fost vândute de gospodării altor unități
c)      obiectele de valoare care nu se vând
d)     bunurile consumabile care au fost vândute de către orice unitate, fie pentru a fi reutilizate, fie pentru a
fi transformate în materii prime pentru fabricarea de bunuri noi

37. Terenul este definit drept solul propriu-zis incluzând următorul element:
a)      apele de suprafață
b)      viile, livezile sau alte plantații de arbori și culturi pe picior etc.
c)      zăcămintele
d)     resursele biologice necultivate

38. Operațiunile cu resurse naturale sunt înregistrate:

a)      nu se înregistrează
b)      la  aceeași valoare în conturile cumpărătorului și în cele ale vânzătorului
c)      la o valoare mai mare în conturile cumpărătorului și la o valoare mai mică în cele ale vânzătorului
d)     la o valoare mai mică în conturile cumpărătorului și la o valoare mai mare în cele ale vânzătorului

39. Operațiunile de repartiție sunt operațiuni prin care:

a)      valoarea adăugată generată în producție este repartizată forței de muncă și capitalului
b)      valoarea adăugată generată în producție nu se repartizează
c)      valoarea adăugată generată în producție este repartizată  doar forței de muncă
d)     valoarea adăugată generată în producție este repartizată forței de muncă, capitalului și
administrației publice

40. Remunerarea angajaților este compusă din:

a)      salarii
b)      indemnizații
c)      cotizații sociale în sarcina angajatorului
d)     salarii, indemnizații și cotizațiile sociale aflate în sarcina angajatorului

41. Care din următoarele exemple sunt incluse ca tipuri de remunerare  în salariile și
indemnizațiile în bani:
a)      hrana
b)      serviciile locative
c)      plata zilelor de vacanță pentru sărbători oficiale sau concediu anual
d)     împrumuturile acordate angajaților la dobânzi reduse

42. Salariile și indemnizațiile includ:

a)      cotizațiile sociale, impozitele pe venit și alte plăți de plătit de către angajat, incluzând cele
reținute de angajator și plătite direct sistemelor de asigurări sociale, autorităților fiscale etc., în
beneficiul angajatului
b)      cheltuielile angajatorilor necesare în procesul de producție al angajatorilor
c)      totalul salariilor și indemnizațiilor pe care angajatorii le plătesc temporar angajaților în caz de boală,
maternitate, accident de muncă, invaliditate etc
d)     plățile către lucrători externi la unitatea de bun produs sau de serviciu prestat

43. În cadrul unui sistem de prestații predefinite, există o cotizație imputată de către
angajator, calculată conform următoarei metode de calcul:
a)      creșterea prestației datorită perioadei actuale de angajare plus suma reprezentată de cotizația
efectivă a angajatorului plus suma reprezentată de orice cotizație a angajatului plus costurile operării
sistemului
b)      creșterea prestației datorită perioadei actuale de angajare minus suma reprezentată de cotizația
efectivă a angajatorului plus  suma reprezentată de orice cotizație a angajatuluiplus  costurile operării
sistemului
c)      creșterea prestației datorită perioadei actuale de angajare minus suma reprezentată de
cotizația efectivă a angajatorului minus suma reprezentată de orice cotizație a angajatului plus
costurile operării sistemului
d)     creșterea prestației datorită perioadei actuale de angajare plus suma reprezentată de cotizația
efectivă a angajatorului minus  suma reprezentată de orice cotizație a angajatuluiplus costurile operării
sistemului

44. Nu intră în categoria impozitelor pe produse, exclusiv TVA și impozitelor pe importuri:

a)      impozitele pe bunuri și servicii care sunt plătite în afara procesului de producție
b)      accizele și impozitele pe consum
c)      impozitele de înmatriculare a autovehiculelor
d)     impozitele pe primele de asigurare

45. Impozitele înregistrate în conturi provin din:

a)      o sursă
b)      două surse
c)      trei surse
d)     patru surse

46. Nu fac parte din categoria subvențiilor:

a)      subvențiile pe produse
b)      subvențiile pe importuri                                     
c)      subvențiile pe care producătorii rezidenți le pot primi ca urmare a abandonării unei activități de
producție
d)     subvențiile pentru societăți și cvasisocietăți publice acordate pentru a compensa pierderile persistente
pe care le înregistrează în activitatea lor productivă ca urmare a practicării în mod deliberat a unor
prețuri mai mici decât costurile medii de producție din motive de politică economică sau socială
europene sau ale autorităților publice

47. Subvențiile pot include următoarele:

a)      transferurile realizate de administrațiile publice către societățile și cvasisocietățile nefinanciare pentru
acoperirea pierderilor acumulate în cursul mai multor exerciții financiare sau a pierderilor excepționale
cauzate de factori necontrolabili de către întreprindere
b)      ștergerea datoriilor pe care unitățile producătoare le-au contractat față de administrația publică
c)      plățile efectuate de administrațiile publice sau de restul lumii pentru pagube sau pierderi la nivelul
bunurilor de capital, ca rezultat al unor acte de război, altor evenimente politice sau dezastre naționale
d)     subvenții pentru salarii sau pentru forță de muncă

48. Subvențiile sunt înregistrate :

a)      în momentul în care are loc tranzacția sau evenimentul care generează subvenția
b)      după utilizare
c)      la sfârșitul perioadei contabile
d)     în exercițiul bugetar următor

49. Subvențiile sunt înregistrate ca:

a)      utilizări pozitive în contul de exploatare al economiei totale
b)      resurse pozitive în contul de alocare primară a veniturilor sectorului administrației publice
c)      resurse pozitive în contul exterior al veniturilor primare și transferurilor curente
d)     utilizări negative în contul de exploatare al economiei totale

50. Nu se aplică dobânzi:

a)      depozitelor
b)      titlurilor de natura datoriei
c)      creditelor bugetare prevăzute în bugetul de stat
d)     creditelor
51. Plățile care decurg din orice tip de acord swap sunt înregistrate în contul financiar : 
a)      ca operațiuni cu instrumente financiare derivate
b)      nu se înregistrează
c)      ca dobândă aferentă unui venit din proprietate
d)     ca dobândă aferentă titlurilor de natura datoriei

52. Dobânda este înregistrată:

a)      la cerere
b)      după utilizarea integrală a valorii de intrare curente
c)      după 2 ani de neplată
d)     în fiecare perioadă contabilă

53. Prețul de achiziție include şi una din următoarele variante:

a)      dobânzile pentru servicii adăugate în temeiul condițiilor de creditare
b)      impozitele minus subvențiile pentru produse
c)      taxele pentru servicii adăugate în temeiul condițiilor de creditare
d)     taxe suplimentare implicate în caz de plată cu întârziere, ceea ce înseamnă neefectuarea plății în
intervalul de timp precizat la data la care se face achiziția
54. Producția include:
a)      curățarea, decorarea și întreținerea locuinței, în măsura în care aceste activități revin în egală măsură
locatarilor
b)      curățarea, întreținerea și repararea bunurilor de folosință îndelungată
c)      pregătirea și servirea hranei
d)     producția tuturor bunurilor și serviciilor individuale sau colective care sunt livrate unor unități
distincte față de producătorii lor
 55. Activitatea principală a unei UAE locale este:
a)      activitatea secundară este o activitate efectuată în cadrul unei singure UAE locale în plus față de
activitatea principală
b)      activitatea a cărei valoare adăugată este superioară valorii oricărei alte activități efectuate de
unitatea respectivă
c)      o activitate auxiliară este o activitate al cărei rezultat este destinat a fi utilizat în cadrul unei
întreprinderi
d)     o activitate de sprijin desfășurată în cadrul unei întreprinderi cu scopul de a facilita desfășurarea
activității principale sau a celor secundare ale unei UAE locale

56. Nu reprezintă o activitate auxiliară:

a)      cumpărarea
b)      vânzarea
c)      formarea de capital pentru uz propriu
d)     transportul

57. Prețurile semnificative sunt:

a)      prețurile cele mai mari practicate pentru un produs
b)      media prețurilor exitente pe piața pentru un produs
c)      prețuri care au un efect substanțial asupra cantităților de produse pe care producătorii sunt
dispuși să le ofere și asupra cantităților de produse pe care cumpărătorii doresc să le cumpere
d)     prețurile stabilite de cel mai important producător

58. Producția non-piață este:

a)      producția care este furnizată altor unități gratuit sau la prețuri nesemnificative din punct de
vedere economic
b)      UAE locale sau unități instituționale a căror producție este în cea mai mare parte producție de piață
c)      UAE locale sau unități instituționale a căror producție este în cea mai mare parte destinată consumului
final propriu în cadrul aceleiași unități instituționale
d)     producția nevândută

59. Pentru evaluarea producție nu există convenții specifice pentru:

a)      evaluarea producției non-piață
b)      evaluarea producției la prețul de bază
c)      evaluarea producției totale a unei unități instituționale a cărei UAE locală este un producător non-piață
d)     evaluarea producției totale a unui producător non-piață (UAE locală)

60.  Producția unui vânzător cu ridicata sau cu amănuntul este dată de următoarea formulă:
a)      valoarea vânzărilor minus valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare și utilizate drept consum
intermediar, remunerare a angajaților în natură sau venit mixt în natură minus valoarea bunurilor
cumpărate pentru revânzare plus valoarea adiționărilor la stocurile de bunuri pentru revânzare
b)      valoarea vânzărilor minus  valoarea adiționărilor la stocurile de bunuri pentru revânzare plus  valoarea
bunurilor retrase din stocurile de bunuri pentru revânzare                                                  
c)      valoarea vânzărilor  plus  valoarea pierderilor recurente din cauza ratelor normale de rebutare, furt
sau pagube accidentale
d)     valoarea vânzărilor  plus  valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare și utilizate drept
consum intermediar, remunerare a angajaților în natură sau venit mixt în
natură minus  valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare plus  valoarea adiționărilor la
stocurile de bunuri pentru revânzare  minus  valoarea bunurilor retrase din stocurile de bunuri
pentru revânzare minus  valoarea pierderilor recurente din cauza ratelor normale de rebutare,
furt sau pagube accidentale
61.  Creșterile prețurilor bunurilor aflate în stocuri sunt considerate:
a)      producție neterminată
b)      producție
c)      câștiguri din deținere
d)     producție excedentară

62. Serviciile financiare nu pot fi realizate și plătite în următorul mod:

a)      serviciile financiare realizate cu plată indirectă
b)      servicii financiare plătite prin perceperea de dobânzi
c)      servicii financiare de achiziționare și înstrăinare a unor active și pasive financiare pe piețele financiare
d)     serviciile financiare realizate în cadrul sistemelor de asigurări și de pensii, în cazul în care activitatea
este finanțată prin perceperea de cotizații de asigurare și din venitul realizat din economii

63. Producția aferentă asigurărilor generale se calculează astfel:

a)      Încasările totale din prime minus prime suplimentare implicite (egale cu câștigul din veniturile din
proprietate aferent provizioanelor tehnice) minus despăgubirile produse ajustate
b)      Încasările totale din prime plus  prime suplimentare implicite (egale cu câștigul din veniturile
din proprietate aferent provizioanelor tehnice) minus  despăgubirile produse ajustate
c)      Prime suplimentare implicite (egale cu câștigul din veniturile din proprietate aferent provizioanelor
tehnice) minus despăgubirile produse ajustate
d)     Încasările totale din prime minus prime suplimentare implicite (egale cu câștigul din veniturile din
proprietate aferent provizioanelor tehnice) plus  despăgubirile produse ajustate

64.  Producția aferentă asigurărilor de viață se calculează ca:

a)      prime încasate plus prime suplimentare
b)      prime încasate minus   prime suplimentare  plus beneficiile datorate minus  creșterile (plus scăderile)
provizioanelor tehnice ale asigurărilor de viață
c)      prime încasate plus prime suplimentare minus beneficiile datorate minus creșterile (plus
scăderile) provizioanelor tehnice ale asigurărilor de viață                                    
d)     prime suplimentare  minus  beneficiile datorate minus creșterile (plus scăderile) provizioanelor tehnice
ale asigurărilor de viață

65. Dacă o schemă de garantare standard a împrumuturilor operează ca producător de

piață, valoarea producției este:
a)      egală cu încasările totale din prime
b)      egală cu câștigul din venituri din proprietate aferent provizioanelor tehnice
c)      valoarea despăgubirilor produse ajustate
d)     calculată în același mod ca și în cazul asigurărilor generale

66. Nu sunt realizate ca servicii non-piață:

a)      serviciile de administrație publică
b)      serviciile de apărare
c)      serviciile obligatorii de securitate socială
d)     serviciile de învățământ

67.  Consumul intermediar exclude:

a)      bunurile și serviciile care sunt primite de la o altă UAE locală aparținând aceleiași unități instituționale
b)      obiectele de valoare
c)      închirierea de active fixe, de exemplu leasingul operațional de utilaje, automobile, software și lucrări
originale din sfera divertismentului
d)     onorariile pentru contracte, contracte de leasing și licențe pe termen scurt înregistrate ca active
neproduse; acestea exclud cumpărarea nerestricționată de astfel de active neproduse

68. Consumul intermediar include:

a)      îmbunătățirile majore care sunt aduse în plus față de cele necesare pentru a menține activele fixe în
bune condiții de utilizare
b)      software-ul cumpărat fără restricții sau produs pe cont propriu
c)      bunurile și serviciile utilizate ca resurse în activități auxiliare
d)     armele de uz militar și echipamentul necesar pentru livrarea lor

69. Cheltuiala pentru consum final nu cuprinde:

a)      serviciile de locuință prestate de proprietarii-ocupanți
b)      bunurile și serviciile care sunt tratate drept consum intermediar
c)      serviciile financiare plătite direct și partea de SIFIM utilizată pentru consumul final al gospodăriilor
d)     serviciile de finanțare a pensiilor în valoare echivalentă cu cea a plății pentru serviciu implicite

70. Consumul intermediar exclude:

a)      plățile pentru servicii de asigurare generală efectuate de UAE locale
b)      SIFIM cumpărate de producătorii rezidenți
c)      plăți pentru licențe și onorarii ale administrației publice care sunt tratate ca alte impozite pe
producție
d)     producția non-piață din producția băncii centrale se alocă în întregime consumului intermediar al altor
intermediari financiari

71. Bunurile și serviciile pentru consumul individual  sunt:

a)      bunurile sau serviciile achiziționate de către unitățile instituționale rezidente pentru satisfacerea
directă a nevoilor umane, fie ele individuale sau colective
b)      serviciile pentru consumul colectiv care sunt furnizate simultan tuturor membrilor comunității sau
tuturor membrilor unei anumite părți a comunității
c)      bunuri și servicii achiziționate de o gospodărie a populației și utilizate pentru satisfacerea
nevoilor și a dorințelor membrilor gospodăriei respective
d)     serviciile pentru consumul colectiv care sunt furnizate unui individ

72. Cheltuielile pentru consum final al tuturor gospodăriilor sunt:

a)      nule
b)      colective
c)      individuale
d)     mari

73. Pentru bunurile și serviciile furnizate de unitățile administrației publice, limita dintre
bunurile și serviciile individuale și colective este trasată pe baza:
a)      clasificării funcțiilor administrațiilor publice (COFOG)
b)      importanţei bunurilor şi serviciilor furnizate
c)      preţurilor bunurilor şi serviciilor
d)     importanţei bunurilor şi serviciilor în raport cu consumatorul final

74. Diviziunea 14 din Clasificarea consumului individual pe destinaţii nu cuprinde

următoarea grupă:
a)      locuinţe
b)      sănătate
c)      învăţământ
d)     afaceri economice

75. Conform SEC 2010 bunurile și serviciile sunt achiziționate de unitățile instituționale în
momentul în care:
a)      au prevedere bugetară
b)      constată necesitatea achiziţiei
c)      unităţile instituţionale devin noii proprietari ai bunurilor şi prestarea serviciilor în beneficiul lor
este completă
d)     doresc să aiba bunuri şi servicii în exces
76. Valoarea agregatului reprezentat de cheltuiala pentru consum final faţă de agregatul
consumul final efectiv este: 
a)      mai mare
b)      identică
c)      mai mică
d)     mai mare sau egală

77. Dividendele nu includ:

a)      venitul plătit administrațiilor publice de către întreprinderile publice care sunt recunoscute ca entități
juridice independente neconstituite în societăți
b)      veniturile generate de activitățile necuprinse în statistici și transferate proprietarilor de societăți care
participă la astfel de activități pentru uzul lor privat
c)      acţunile emise pentru acționari reprezentând plată a dividendelor pentru exercițiul financiar
d)     superdividendele

78. Retragerile din veniturile cvasisocietăților includ:

a)     excedentul net din exploatare primit de rezidenți în calitate de proprietari de terenuri și clădiri
situate în restul lumii
b)      sumele pe care proprietarii le primesc din vânzarea bunurilor de capital fix existente
c)      sumele pe care proprietarii le primesc din vânzarea terenurilor și a altor active neproduse
d)     sumele pe care proprietarii le primesc din retragerile din participații

79.  Beneficiile reinvestite din investiții străine directe sunt egale cu:
a)      excedentul din exploatare al întreprinderii care efectuează investițiile străine directe plusorice venituri
din proprietate sau transferuri curente de primit plus orice venituri din proprietate sau transferuri
curente de plătit
b)      excedentul din exploatare al întreprinderii care efectuează investițiile străine directe plus orice
venituri din proprietate sau transferuri curente de primit  minus orice venituri din proprietate
sau transferuri curente de plătit, incluzând transferurile efective din străinătate către
investitorii care efectuează investițiile străine directe și orice impozite curente pe venit,
patrimoniu etc., de plătit de către întreprinderea care efectuează investițiile străine directe
c)      excedentul din exploatare al întreprinderii care efectuează investițiile străine directe minusorice
venituri din proprietate sau transferuri curente de primit minus orice venituri din proprietate sau
transferuri curente de plătit, incluzând transferurile efective din străinătate către investitorii care
efectuează investițiile străine directe și orice impozite curente pe venit, patrimoniu etc., de plătit de
către întreprinderea care efectuează investițiile străine directe
d)     excedentul din exploatare al întreprinderii care efectuează investițiile străine directe minusorice
venituri din proprietate sau transferuri curente de primit

80. Momentul înregistrării beneficiilor reinvestite din investiții străine directe este:
a)      semestrial
b)      anual
c)      în momentul în care sunt realizate
d)     nu se înregistrează

81. Venitul din investiţii de plătit pentru drepturile aferente cotizaţiilor predefinite este egal
cu:
a)      venitul din investiții aferent fondurilor plus orice venit câștigat din închirierea de terenuri sau
clădiri deținute de fond
b)      venitul din investiții aferent fondurilor
c)      orice venit câștigat din închirierea de terenuri sau clădiri deținute de fond
d)     venitul din investiții aferent fondurilor minus orice venit câștigat din închirierea de terenuri sau clădiri
deținute de fond

82. Renta din terenuri reprezintă :

a)      un venit din proprietate
b)      un impozit
c)      un impozit
d)     un ajutor de stat

83. Rentele sunt înregistrate:

a)      trimestrial
b)      semestrial
c)      anual
d)     în perioada în care sunt plătite

84. Cate tipuri diferite de rente din resurse există?

a)      unul
b)      două
c)      trei
d)     şapte

85. Impozitele pe venit nu constau în:

a)      impozite pe venituri
b)      profituri
c)      câştiguri din capital
d)     pensii

86. Impozitele pe venit nu includ:

a)      impozitele pe venitul persoanelor fizice sau al gospodăriilor, exemple fiind venituri din muncă, din
proprietate, activități antreprenoriale, pensii etc
b)      impozitele pe venitul sau profitul societăților
c)      impozitele pe câștigurile din deținere
d)     impozitele pe succesiune sau impozite pe donații între persoane în viață, care sunt considerate
a fi prelevate pe capitalul beneficiarilor și sunt prezentate la rubrica impozite pe capital

87. Valoarea totală a impozitului include:

a)      dobânzi aplicate arieratelor de impozite cuvenite
b)      impozitele pe succesiune sau impozite pe donații între persoane în viață, care sunt considerate a fi
prelevate pe capitalul beneficiarilor și sunt prezentate la rubrica impozite pe capital
c)      prelevările ocazionale sau excepționale pe capital sau patrimoniu, care sunt înregistrate ca impozite
pe capital (D.91)
d)     impozitele pe terenuri, clădiri sau alte active deținute sau închiriate de întreprinderi, care le utilizează
pentru producție, astfel de impozite fiind tratate ca alte impozite pe producție

88. Impozitele înregistrate în conturi nu provine din:

a)      sume evidenţiate prin evaluari
b)      declaraţii
c)      încasări
d)     amortizare

89. Prestaţiile sociale exclud:

a)      transferurile curente și forfetare de la sisteme care primesc cotizații, vizează întreaga colectivitate sau
părți mari ale acesteia și sunt impuse și controlate de către unitățile administrației publice (sisteme de
securitate socială)
b)      transferurile curente și forfetare de la sistemele organizate de angajatori în beneficiul angajaților,
foștilor angajați sau persoanelor aflate în întreținerea acestora (alte sisteme de asigurări sociale
aferente încadrării în muncă). Cotizațiile pot fi plătite de angajați și/sau de angajatori; ele pot fi plătite
și de lucrători independenți
c)      indemnizațiile de asigurare vărsate în cadrul polițelor contractate cu unicul scop de a obține o
reducere, chiar dacă aceste polițe decurg dintr-o convenție colectivă                                         
d)     transferuri curente de la unități ale administrației publice și IFSLSGP care nu sunt condiționate de plăți
anterioare ale cotizațiilor și care sunt cuplate în general de o evaluare a venitului disponibil. Astfel de
transferuri sunt cunoscute ca asistență socială

90. Cotizațiile sociale nete constau în:

a)      cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor minus cotizațiile sociale imputate în sarcina
angajatorilor
b)      cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor   plus cotizațiile sociale imputate în sarcina
angajatorilor plus cotizații sociale efective în sarcina gospodăriilor  pluscotizații sociale
suplimentare în sarcina gospodăriilor  minus tarife pentru serviciile prestate de sistemul de
asigurări sociale
c)      cotizații sociale suplimentare în sarcina gospodăriilor minus tarife pentru serviciile prestate de sistemul
de asigurări sociale
d)     cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor minus cotizațiile sociale imputate în sarcina
angajatorilor minus cotizații sociale efective în sarcina gospodăriilor

91. Impozitele pe capital nu sunt înregistrate ca:

a)      variații ale pasivelor și valorii nete (–) în contul de capital al sectoarelor în care sunt clasificați
contribuabilii
b)      variații ale pasivelor și valorii nete (+) în contul de capital al administrațiilor publice
c)      variații ale pasivelor și valorii nete în contul de capital al restului lumii
d)     variații ale pasivelor și valorii nete (–) în contul de capital al administrațiilor publice

92. Ajutoarele pentru investiţii nu se înregistrează ca:

a)      variații ale pasivelor și valorii nete (–) în contul de capital al sectoarelor care beneficiază de
ajutoare
b)      variații ale pasivelor și valorii nete (–) în contul de capital al administrațiilor publice
c)      variații ale pasivelor și valorii nete (+)  contul de capital al sectoarelor care beneficiază  de ajutoare
d)     variații ale pasivelor și valorii nete în contul de capital al restului lumii

93. Alte transferuri de capital nu include următoarele operațiuni:

a)      plățile efectuate de către administrațiile publice sau de către restul lumii către proprietarii de bunuri de
capital distruse sau avariate de războaie, alte evenimente politice sau catastrofe naturale (inundații
etc.)
b)      transferurile de la administrațiile publice către societățile sau cvasisocietățile nefinanciare pentru
acoperirea pierderilor acumulate în cursul mai multor exerciții financiare sau a pierderilor excepționale
cauzate de factori neinfluențabili de către întreprindere (chiar în cazul unei infuzii de capital)
c)      transferurile între subsectoarele administrațiilor publice destinate acoperirii cheltuielilor neprevăzute
sau deficitelor acumulate
d)     plățile reprezentând ajutor de stat repetitiv pentru economii, acordate de administrațiile publice
gospodăriilor
                                  
94. Activele contingente și pasivele contingente includ:
a)      garanțiile unice cu risc incert pentru plățile unor părți terțe, deoarece plățile sunt necesare doar dacă
debitorul nu își îndeplinește obligațiile de plată
b)      angajamentele de împrumut care oferă o garanție că anumite fonduri vor fi puse la dispoziție, dar nu
există niciun activ financiar până când fondurile nu sunt avansate efectiv
c)      scrisorile de garanție care reprezintă promisiuni de a efectua o plată cu condiția prezentării anumitor
documente specificate într-un contract
d)     provizioanele sistemelor de asigurări, de pensii și ale schemelor de garanții standardizate

95. Care dintre următoarele categorii nu reprezintă o garanţie:

a)      garanțiile oferite prin intermediul unui instrument financiar derivat
b)      garanțiile standard
c)      garanțiile unice cu risc incert
d)     garanţiile derivate

96. Care din următoarea categorie nu reprezintă o operaţiune financiară:

a)      cu numerar şi depozite
b)      cu credite
c)      cu componenta fizică a aurului monetar

d)     cu titluri de natura datoriei

97. Soldul contabil al contului financiar este teoretic:

a)      identic cu cel al contului de capital
b)      mai mare decât soldul contului de capital
c)      mai mic decât soldul contului de capital
d)     zero

98. Consolidarea nu poate fi realizată la nivelul:

a)      economiei totale
b)      sectoarelor instituţionale
c)      subsectoarelor instituţionale
d)     ONG –urilor

99. O operaţiune financiară are întotdeauna:

a)      profit
b)      o operaţiune în contraparte
c)      sold final creditor
d)     sold final debitor

100. Operațiunea în contraparte corespunzătoare unei operațiuni financiare poate fi un :

a)      impozit
b)      venit din dobânzi
c)      venit din proprietate
d)     venit din prestări servicii
101. Operațiunile financiare și operațiunile în contraparte ale acestora se înregistrează:
a)      în același moment
b)      la sfârşitul anului
c)      triemstrial
d)     anual

102. Drepturile de pensie nu cuprind creanțele financiare pe care angajații actuali și foștii
angajați le dețin în raport cu:
a)    angajatorii lor
b)   un sistem desemnat de către angajator pentru pensiilor, ca parte a unui acord de compensare
între angajator și angajat
c)    un asigurator
d)    un coleg

103. Primele neîncasate sunt:

a)      creanțe financiare pe care titularii de polițe de asigurări generale le au asupra societăților de asigurări
generale în ceea ce privește primele neîncasate și indemnizațiile de plătit
b)      riscuri cum ar fi accidente, boală sau incendiu
c)      indemnizații datorate, dar încă neplătite, incluzând cazurile în care suma este în litigiu sau în care
evenimentul care a generat dauna a survenit, dar nu a fost încă raportat
d)     primele plătite, dar încă neîncasate

104. Sistemele de asigurări, de pensii și schemele de garanții standardizate nu cuprind una din
subcategorii:
a)      provizioane tehnice de asigurări generale
b)      drepturi asupra asigurărilor de viață și a rentelor
c)      drepturi de pensie
d)     dreptul de concediu de odihna

105. Activele contingente și pasivele contingente  nu includ:

a)      angajamentele de împrumut care oferă o garanție că anumite fonduri vor fi puse la dispoziție, dar nu
există niciun activ financiar până când fondurile nu sunt avansate efectiv
b)      scrisorile de garanție care reprezintă promisiuni de a efectua o plată cu condiția prezentării anumitor
documente specificate într-un contract
c)      provizioanele sistemelor de asigurări, de pensii și ale schemelor de garanții standardizate
d)     liniile de credit, care sunt angajamente de acordare de împrumuturi unui client până la o limită stabilită

106. Depozitele sunt:

a)      monedă autohtonă a statelor membre din zona euro
b)     contracte standardizate, nenegociabile cu publicul general, oferite de societățile care acceptă
depozite și, în unele cazuri, de administrația centrală în calitate de debitori, care permit
plasarea și retragerea ulterioară de către creditor a sumei reprezentând principalul
c)      depozitele care se pot schimba în numerar, la cerere, la paritate și care sunt direct utilizabile pentru
efectuarea de plăți prin cec, ordin, mandat, debitare/creditare directă sau printr-o altă formă de plată
directă, fără penalități sau restricții
d)     pasive ale societăților rezidente care acceptă depozite, în unele cazuri ale administrației centrale, și
ale unităților instituționale nerezidente

107. Obligațiunile garantate sunt:

a)      titluri de natura datoriei emise de o societate financiară sau garantate în întregime de o
societate financiară
b)      titluri de natura datoriei ale cărui principal și/sau dobândă sunt plătibile doar din fluxul de numerar
produs de către un grup specificat de active financiare sau nefinanciare
c)      transferuri temporare de titluri de valoare de la împrumutător la împrumutat
d)     acorduri care implică oferirea de titluri de valoare în schimbul numerarului sau al altor mijloace de
plată

108. În situația în care nu sunt păstrate ca active de rezervă, conturile de aur alocate reprezintă:
a)      o creanță asupra operatorului contului de a livra aur

b)     un activ financiar

c)      dreptul de proprietate asupra unei mărfi, mai exact aur nemonetar
d)     un depozit

109. Monetizarea sau demonetizarea aurului:

a)      nu generează înregistrări în contul financiar

b)      genereaza un minus în contul financiar
c)      genereaza un plus în contul financiar
d)     genereaza concomitant un minus si un plus in contul financiar

110. Crearea DST-urilor prin alocarea lor și stingerea acestora prin anulare reprezintă:
a)      transferuri
b)     tranzacții
c)      depozite
d)     dobanzi
 111. Numerarul include una din următoarele:
a)      stocul de bancnote proprii al unei bănci centrale
b)      stocul de bancnote de urgență
c)      bancnotele și monedele emise de autoritățile monetare rezidente ca monedă națională în
circulație deținută de către rezidenți și nerezidenți
d)     monedele jubiliare care nu sunt utilizate în mod obișnuit ca mijloc de plată

112. Depozitele transferabile nu includ:

a)      poziții interbancare între instituții financiare monetare
b)      depozite păstrate la banca centrală de societăți care acceptă depozite în plus față de valoarea
rezervelor pe care acestea sunt obligate să le păstreze și pe care le pot utiliza fără notificări prealabile
sau restricții
c)      depozite în lei
d)     depozite în monedă străină în cadrul unor acorduri swap

113. Alte depozite nu includ:

a)      cote rambursabile referitoare la instrumentele financiare derivate, care sunt pasive ale instituțiilor
financiare monetare
b)      acorduri de răscumpărare pe termen scurt (repouri) care sunt pasive ale instituțiilor financiare
monetare
c)      depozite de economii, carnete de economii, certificate de economii nenegociabile sau certificate de
depozit nenegociabile
d)     certificate de depozite negociabile și certificate de economii negociabile

114. Titlurile de natura datoriei nu pot fi exprimate în:

a)      monedă națională
b)      monedă străină
c)      euro
d)     lingouri de aur

115. Titlurile de natura datoriei cu rată a dobânzii fixă nu cuprind:

a)      titluri de natura datoriei simple, care sunt emise și răscumpărate la valoarea nominală
b)      titluri de natura datoriei emise cu o reducere sau cu o primă față de valoarea lor nominală.Exemple
sunt bonuri de trezorerie, efecte de comerț, cambii, acceptări de ordine, andosări de ordine și
certificate de depozit
c)      obligațiuni cu discount mare, cu plăți mici ale dobânzilor și emise la o valoare mult redusă față de
valoarea nominala
d)     obligațiuni neconvertibile

116. Operațiunile cu credite pot fi împărțite în două tipuri în funcție de scadența inițială:
a)      credite pe termen scurt si credite pe termen lung
b)      credite pe termen mediu si credite pe termen lung
c)      credite pe termen scurt si credite pe termen mediu
d)     credite pe termen foarte scurt si credite pe termen mediu

117. Creditele standardizate sunt oferite, în majoritatea cazurilor de către:

a)      angajatori
b)     societati financiare
c)      angajati
d)     instituţii publice
 118. Creditul comercial este:
a)      un transfer temporar de titluri de valoare de la împrumutător la împrumutat
b)      un acord care implică oferirea de titluri de valoare, de exemplu titluri de natura datoriei sau acțiuni, în
schimbul numerarului sau al altor mijloace de plată, existând un angajament de a răscumpăra aceleași
titluri de valoare sau unele similare la un preț fixat
c)      creditul acordat direct de către furnizorii de bunuri și servicii în beneficiul clienților lor
d)     este un contract prin care locatorul, în calitate de proprietar legal al unui activ, transmite locatarului
riscurile și beneficiile proprietății asupra activului

119. Categoria creditelor nu include:

a)      creditele ipotecare
b)      creditele de consum
c)      creditele revolving
d)     alte conturi de primit/de plătit incluzând creditele comerciale și avansurile

120. Participațiile nu cuprind:

a)      acțiuni cotate
b)     prime nete de asigurare generala
c)      acțiuni necotate
d)     alte participații

121. Titlurile de valoare de tip participație nu includ:

a)      investițiile administrațiilor publice în societățile publice al căror capital nu este împărțit în acțiuni, care,
în virtutea unei legislații speciale, sunt recunoscute ca entități juridice independente
b)      investițiile administrațiilor publice în capitalul băncii centrale
c)      participațiile administrației publice la capitalul organizațiilor internaționale și supranaționale, cu
excepția FMI, chiar dacă ele sunt juridic constituite ca societăți pe acțiuni (de exemplu, Banca
Europeană de Investiții)
d)     acțiunile oferite la vânzare, dar care nu sunt cumpărate în momentul emiterii

122. Operațiunile cu drepturi asupra asigurărilor de viață și a rentelor sunt reprezentate de:
a)      acumulări
b)     acumulări minus reduceri
c)      reduceri
d)     acumulari plus reduceri

123. Caracteristic unui sistem de garanții standardizate este faptul că:

a)      există mai multe garanții de același tip, deși nu toate se emit pentru exact aceeași perioadă de
timp și nu toate încep și se încheie la aceleași date
b)      toate garantiile  încep și se încheie la aceleași date
c)      exista o singura garantie
d)     toate garantiile se emit pentru exact aceeași perioadă de timp

124. Instrumentele financiare derivate nu permit părților să facă tranzacții cu instrumente

financiare specifice precum:
a)      riscul ratei dobânzii
b)      riscul valutar
c)      riscul aferent participațiilor și prețurilor mărfurilor
d)     riscul de credit, cu alte entități care nu sunt dispuse să-și asume aceste riscuri, la
tranzacționarea activului principal
 125. Swapurile pe rata dobânzii sunt:
a)      tranzacții cu monede străine la un curs de schimb stabilit în contract
b)      un schimb de fluxuri de numerar aferente plăților de dobândă și de principal la un curs de schimb
convenit la sfârșitul contractului
c)      un schimb de plăți ale unor dobânzi de natură diferită aferente unei valori fictive a principalului
care nu este niciodată tranzacționat
d)     acorduri contractuale prin care două părți, pentru a se proteja de variațiile ratelor dobânzilor, convin
asupra unei dobânzi de plătit, la o dată de definitivare a tranzacției specificată, aferentă unei valori
fictive a principalului care nu este niciodată tranzacționat
126. În cazul în care contractele nu implică schimbul de principal:
a)      se înregistrează o operațiune la intrarea în vigoare a contractului
b)     nu se inregistreaza nicio operațiune la intrarea în vigoare a contractului
c)      se înregistrează o operațiune la incheierea contractului
d)     se înregistrează o operațiune la mijlocul perioadei de derulare a contractului

127. Variațiile în timp ale valorii instrumentului financiar derivat sunt înregistrate în:
a)      contul de reevaluare
b)      contul financiar
c)      contul de capital
d)     contul de patrimoniu

128. Alte conturi de primit/de plătit includ:

a)      remuneraţii şi salarii
b)      dividende
c)      chirie
d)     toate variantele prevăzute la literele a, b si c

129. Operațiunile financiare nu pot fi clasificate în funcție de:

a)      posibilitatea de a fi negociate
b)      tip de venit
c)      scadență, valută
d)     valoare contract

130. Nu sunt creanțe financiare negociabile:

a)      titlurile de valoare
b)      instrumentele financiare derivate
c)      numerarul şi depozitele
d)     opțiunile pe acțiuni ale angajaților

131. Sunt creanțe financiare negociabile:

a)      aurul monetar
b)      creditele
c)      alte participaţii
d)     titlurile de valoare

132. Apariția economică a activelor corespunde creșterii în volum a activelor produse și a celor
neproduse care nu sunt rezultatul procesului de producție. Această categorie cuprinde:
a)      monumente istorice atunci când valoarea lor este prima dată recunoscută în contul de
patrimoniu
b)      diminuarea valorii fondurilor comerciale și a activelor comerciale achiziționate
c)      expirarea avantajelor conferite prin contracte, leasinguri, licențe și autorizații transferabile
d)     epuizarea resurselor naturale
 133. Activele economice nu sunt considerate distruse de catastrofe în cazul în care:
a)      deteriorarea calității terenurilor se datorează inundațiilor sau furtunilor de o amploare neobișnuită
b)      din cauza secetei sau a epidemiilor se distrug activele cultivate
c)      ca urmare a incendiilor de pădure sau cutremurelor de pământ se distrug clădiri echipamente sau
obiecte de valoare
d)     ca urmare a unei utilizări defectuoase echipamentele din dotare se defectează

134. Există confiscări fără compensație atunci când:

a)      creditorii deposedează de active
b)     administrațiile publice sau alte unități instituționale iau în posesie, fără compensație deplină,
activele aparținând altor unități instituționale, inclusiv nerezidente, din alte motive decât
achitarea impozitelor, a taxelor sau a prelevărilor similare
c)      executarea silită a activelor
d)     se confiscă o proprietate în urma unei activităţi infracţionale

135. Modificările de volum neclasificate în altă parte ale activelor nefinanciare includ:
a)   pierderile de numerar sau de titluri la purtător din motive (cum ar fi daunele provocate de incendii sau
furturile) care nu sunt considerate ca fiind catastrofe
b)      retragerile din circulație de numerar care nu mai este convertibil, cu excepția sumelor care au fost
reclasificate în obiecte de valoare
c)      degradarea unor active fixe neluate în calcul în consumul de capital fix
d)     provizioanele pentru executarea unor scheme de garanții standardizate atunci când executările
prevăzute depășesc încasările și recuperările prevăzute

136. Alte modificări de volum neclasificate în altă parte exclud:

a)      refuzul plății datoriei: nu se recunoaște anularea unilaterală a pasivului de către debitor
b)      pierderi excepționale din stocuri (cum ar fi daunele provocate de incendii, furturi sau infestarea cu
dăunători a silozurilor) care nu sunt considerate distrugeri de active cauzate de catastrofe
c)      diferența constatată între sumele contabilizate în consumul de capital fix drept pagube normale și
pierderile efectiv suferite
d)     abandonarea echipamentelor de producție înainte de a fi terminate sau puse în funcțiune

137. Modificările de clasificare nu includ:

a)      modificările de clasificare sectorială
b)      modificările de structură ale unităților instituționale
c)      modificările de clasificare a activelor și pasivelor
d)     transformarea titlurilor de natura datoriei în acțiuni

138. Soldul unui cont de patrimoniu se numeşte:

a)      valoare brută
b)     valoare netă
c)      valoare iniţială
d)     valoare finală

139. Un cont de patrimoniu se întocmeşte:

a)      doar pentru sectoarele instituționale rezidente
b)      doar pentru economia națională totală
c)      doar pentru restul lumii
d)     pentru sectoarele și subsectoarele instituționale rezidente, pentru economia națională totală și
pentru restul lumii

140. Fondurile proprii sunt definite ca:

a)      sumă a valorii nete minus valoarea participațiilor
b)      sumă a valorii nete minus valoarea participațiilor și acțiunilor fondurilor de investiții care figurează ca
active în contul de patrimoniu
c)      sumă a valorii nete plus valoarea participațiilor și acțiunilor fondurilor de investiții care
figurează ca pasive în contul de patrimoniu
d)     valoarea participațiilor și acțiunilor fondurilor de investiții care figurează ca active în contul de
patrimoniu

141. Activele înregistrate în contul de patrimoniu sunt:

a)      active economice
b)      capital fix
c)      cheltuieli
d)     pierderi nominale

142. Activele nefinanciare neproduse se referă la:

a)      activele economice care includ toate creanțele financiare, participațiile și componenta fizică a aurului
monetar reprezentată de lingouri
b)      perioada de la data emiterii până la data plății finale programate a activelor sau pasivelor financiare
c)      creanțele financiare care rezultă din decalajul temporal dintre operațiunile de distribuire sau
operațiunile financiare pe piața secundară și plățile aferente
d)     activele economice care nu sunt rezultate ale procesului de producție

143. Fiecare activ financiar are un pasiv în contraparte?

a)      da
b)      nu
c)      da, cu excepția componentei fizice a aurului monetar reprezentate de lingouri, care este
clasificat în categoria „Aur monetar și drepturi speciale de tragere”
d)     poate

144. Valoarea de piaţă este egală cu:

a)      valoarea nominală plus reevaluările care decurg din variații ale prețurilor de piață
b)      reevaluările care decurg din variații ale prețurilor de piață
c)      valoarea nominală
d)     valoarea nominală minus reevaluările care decurg din variații ale prețurilor de piață

145. Valoarea nominală reflectă:

a)      suma fondurilor avansate inițial, la care se adaugă orice fonduri avansate ulterior
b)      rambursări plus dobânda acumulată
c)      suma fondurilor avansate inițial, la care se adaugă orice fonduri avansate ulterior minus
eventuale rambursări plus dobânda acumulată
d)     suma fondurilor avansate inițial minus orice fonduri avansate ulterior plus eventuale rambursări minus
dobânda acumulată

146. Stocurile trebuie evaluate la:

a)      prețurile în vigoare la momentul de referință al contului de patrimoniu
b)      la prețurile la care produsele au fost evaluate în momentul intrării lor în stoc
c)      la preţul scontat pentru vânzare
d)     la preţul la care a fost achiziţionat
 147. Valoarea DST este:
a)      prețul stabilit pe piețele organizate ale aurului
b)     fixată zilnic de FMI, iar paritatea în raport cu monedele naționale se obține pe piețele de schimb
valutar
c)      valorea nominală
d)     valoarea de piață

148. Raportul dintre prețul acțiunilor și fondurile proprii poate varia în funcție de:
a)      profitul societăţilor
b)      pierderea înregistrată de societate
c)      preţul scontat pentru vânzare
d)     ramura de activitate

149. Sumele înregistrate pentru drepturile de pensie depind de:

a)      tipul de sistem de pensie
b)      entitatea angajatoare
c)      profesionalismul angajatului în perioada activă
d)     eficienţa angajatului pe parcursul carierei

150. Valoarea înregistrată pentru provizioane pentru executarea garanțiilor standardizate este:
a)      nivelul preconizat de indemnizații minus valoarea eventualelor recuperări preconizate
b)      nivelul preconizat de indemnizații
c)      valoarea eventualelor recuperări preconizate
d)     nivelul preconizat de indemnizații plus valoarea eventualelor recuperări preconizate
151. Creditele comerciale și avansurile  și alte conturi de primit/de plătit, exclusiv credite
comerciale și avansuri , care sunt generate de diferențele de timp între operațiunile de
repartiție, precum impozite, contribuții sociale, dividende, rente, salarii și operațiuni financiare,
sunt evaluate, atât pentru creditori, cât și pentru debitori la:
a)      valoarea de piaţă
b)      valoarea brută
c)      valoarea nominală
d)     valoarea netă

152. Creditele se înregistrează în contul de patrimoniu la:

a)      valoarea de piaţă
b)     valoarea nominală
c)      valoarea brută
d)     valoarea netă

153. Un credit este neperformant atunci când:

a)      creşte rata dobânzii
b)      dobânda fixă devine variabilă
c)      creşte valoarea creditului de rambursat
d)     plățile aferente dobânzii sau principalului sunt întârziate cu 90 de zile sau mai mult peste data
scadenței

154. Activele financiare neproduse nu cuprind:

a)      active fixe
b)      locuinţe
c)      maşini şi echipamente
d)     resursele naturale
 155. Activele financiare produse cuprind:
a)    resurse buologice necultivate
b)      stocuri
c)      producţia neterminată
d)     produsele finite

156. Titlurile de natura datoriei cuprind:

a)      terenuri
b)      obiecte de valoare
c)      titlurile de natura datoriei pe termen scurt
d)     depozitele transferabile

157. Creditele cuprind:

a)      numerarul
b)      aurul monetar
c)      alte depozite
d)     creditele pe termen lung

158. Participaţii şi acţiuni/unităţi ale fondurilor de investiţii cuprind:

a)      rezervele de apă
b)     acţiunile cotate
c)      pietrele şi metalele preţioase
d)     locuinţele

159. Sistemele de asigurări, de pensii şi scheme de garanţii standardizate cuprind:

a)      drepturile de pensie
b)      acţiuni cotate
c)      acţiuni necotate
d)     participaţii

160. Activele fixe nu cuprind:

a)      locuinţele
b)      alte clădiri şi construcţii civile
c)      îmbunătăţiri funciare
d)     drepturile de pensie

161. Resursele naturale nu cuprind:

a)      terenuri
b)      rezerve de minereuri şi resurse energetice
c)      produsele finite
d)     resursele de apă

162. Contractele, contractele de leasing şi licenţele nu cuprind:

a)      contracte de leasing operaţional comercializabile
b)      permise de utilizare a resurselor naturale
c)      permise de exercitare a unor activităţi specifice
d)     titlurile de natura datoriei

163. Numerarul şi depozitele nu cuprind:

a)      numerarul
b)      depozite transferabile
c)      participaţiile
d)   pozițiile interbancare

164. Participaţiile nu cuprind:

a)      acţiunile cotate
b)      acţiunile necotate
c)      alte participaţii 
d)   creditele neperformante

165. Variaţiile totale ale valorii nete cuprind:

a)      aurul monetar
b)      numerar şi depozite
c)      rezerva de apă
d)     variaţii ale valorii nete datorate economiei şi transferurilor de capital

166. Variaţiile totale ale valorii nete nu cuprind:

a)      Variații ale valorii nete datorate altor modificări ale volumului activelor
b)      Variații ale valorii nete datorate câștigurilor/pierderilor nominale din deținere
c)      Formarea brută de capital fix
d)     Variaţii ale valorii nete datorate economiei şi transferurilor de capital

167. Variațiile valorii nete datorate câștigurilor/pierderilor nominale din deținere includ:
a)      Titluri de natura datoriei
b)      Achiziții de active fixe noi
c)      Variații ale valorii nete datorate câștigurilor/pierderilor reale din deținere
d)     Variația stocurilor

168. În categoria operaţiunilor cu active și pasive financiare nu regăsim:

a)      Creditele
b)      Titlurile de natura datoriei
c)      Numerar şi depozite
d)     Formarea brută de capital fix

169. Conturile de distribuire și de utilizare a venitului nu cuprind următoarea categorie:

a)      Contul de redistribuire a venitului în natură
b)     Contul financiar
c)      Conturile de distribuire primară a venitului
d)     Contul de distribuire secundară a venitului

170. Conturile de distribuire primară a venitului cuprind:

a)      Contul de exploatare
b)      Contul de utilizare a venitului disponibil ajustat
c)      Contul variațiilor valorii nete datorate economiei și transferurilor de capital
d)     Contul achizițiilor de active nefinanciare

171. Contul de alocare a veniturilor primare are ca sold contabil:

a)      Economia brută
b)     Venitul întreprinderii, brut
c)      Venitul disponibil ajustat brut
d)     Capacitatea/necesarul net de finanțare
 172. Contul de alocare a altor venituri primare are ca sold contabil:
a)      Soldul veniturilor primare, brut
b)      Venitul disponibil ajustat brut
c)      Capacitatea/necesarul net de finanțare
d)     Economia brută

173. Conturi ale operațiunilor de acumulare nu cuprind:

a)      Contul de capital
b)      Contul financiar
c)      Contul altor modificări de active
d)     Contul de producție

174. Contul de capital include:

a)      Contul variațiilor valorii nete datorate economiei și transferurilor de capital
b)      Contul de exploatare
c)      Contul de alocare a veniturilor primare
d)     Contul de utilizare a venitului disponibil ajustat

175. Contul achizițiilor de active nefinanciare are ca sold contabil:

a)      Economia brută
b)     Capacitatea/necesarul net de finanțare
c)      Venitul disponibil brut
d)     Variații ale valorii nete datorate câștigurilor/pierderilor neutre din deținere
176. Conturile de patrimoniu nu cuprind:
a)      Contul de patrimoniu de deschidere
b)      Contul de variație a patrimoniului
c)      Contul financiar
d)     Contul de patrimoniu de închidere

177. Soldul contabil al contului de patrimoniu de deschidere reflectă:

a)      Valoarea netă
b)      Capacitatea/necesarul net de finanțare
c)      Venitul disponibil ajustat brut
d)     Venitul întreprinderii, brut

178. Soldul contabil al contului de variație a patrimoniului reflectă:

a)      Variațiile totale ale valorii nete
b)      Valoarea netă
c)      Venitul disponibil ajustat brut
d)     Venitul disponibil brut

179. Contul de patrimoniu de închidere are ca principal agregat:

a)      PIB-ul
b)     Valoarea patrimoniului național
c)      Economia națională brută
d)     Variația valorii patrimoniului național

180. Contul de producţie are ca principal agregat:

a)      Valoarea adăugată brută
b)     Produsul intern brut
c)      Economia națională brută
d)     Variația valorii patrimoniului național

181. Contul restului lumii nu cuprinde:

a)      Contul exterior al operațiunilor cu bunuri și servicii
b)      Contul exterior al veniturilor primare și transferurilor curente
c)      Conturile exterioare ale operațiunilor de acumulare
d)     Conturi de reevaluare

182. Distribuirea și utilizarea venitului nu sunt analizate în etapa:

a)      distribuirea primară
b)      distribuirea secundară
c)      redistribuirea în natură
d)     utilizarea cheltuielilor

183. Etapa „distribuirea primară” permite determinarea :

a)      valorii adăugate brute
b)      subvenţiilor
c)      excedentului de exploatare şi a venitului primar
d)     venitului mixt net

184. Etapa „distribuirea secundară” permite obţinerea:

a)      drepturilor asupra impozitelor
b)     venitului disponibil ca sold contabil
c)      venitului din producţie
d)     rentelor

185. Soldul contului de redistribuire a venitului în natură în cadrul etapei „redistribuirea în

natură” este denumit:
a)      venitul disponibil ajustat
b)      capacitatea/necesarul net de finanţare
c)      valoarea netă
d)     valoarea adăugată brută

186. În etapa „utilizarea venitului” venitul disponibil este transferat în :

a)      contul de redistribuire al venitului în natură
b)     contul de utilizare a venitului disponibil
c)      contul de distribuire secundară a venitului
d)     conturile de distribuire primară a venitului

187.Contul de alocare a veniturilor primare se împarte în:

a)      contul de producţie şi valoarea adăugată brută
b)      contul de utilizare a venitului disponibil şi contul de utilizare a venitului disponibil ajustat
c)      contul de producţie şi contul de alocare a altor venituri primare
d)     contul de venit al întreprinderii şi contul de alocare a altor venituri primare

188. Conturile de reevaluare cuprind:

a)      contul câștigurilor / pierderilor neutre din deținere şi contul câștigurilor/ pierderilor reale din
deținere
b)      contul achizițiilor de active nefinanciare şi  contul câștigurilor/ pierderilor reale din deținere
c)      contul achizițiilor de active nefinanciare şi contul de patrimoniu de deschidere
d)     contul de venit al întreprinderii şi contul de alocare a altor venituri primare

189. Venitul întreprinderii corespunde:

a)      excedentului de exploatare sau venitului mixt
b)      veniturilor din proprietate
c)      dobânzilor
d)     veniturilor primare

190. Contul de alocare a altor venituri primare are ca obiect:

a)      veniturile din proprietate
b)     trecerea de la conceptul de venit al întreprinderii la conceptul de venit primar
c)      dobânzile
d)     valoarea adăugată brută

191. Produsul intern brut nu poate fi definit în următorul mod:

a)      metoda producţiei
b)      metoda cheltuielilor
c)      metoda veniturilor
d)      metoda impozitelor

192. Prin metoda producţiei, PIB este egal cu:

a)      suma valorilor adăugate brute ale diferitelor sectoare instituționale sau ale diferitelor ramuri de
activitate, la care se adaugă impozitele și din care se scad subvențiile pe produse (care nu sunt
repartizate pe sectoare și ramuri de activitate)
b)      suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale unităților instituționale rezidente (consum final și
formarea brută de capital), plus exporturile minus importurile de bunuri și servicii
c)      suma utilizărilor contului de exploatare al economiei totale (remunerarea angajaților, impozitele pe
producție și importuri minus subvențiile, excedentul brut de exploatare și venitul mixt al economiei
totale)
d)     suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale unităților instituționale rezidente plus importurile de
bunuri și servicii

193. Cu ajutorul metodei cheltuielilor, PIB este egal cu:

a)      suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare ale diferitelor ramuri de activitate sau ale diferitelor
sectoare instituționale
b)      suma veniturilor brute (sau nete) ale întreprinderilor din diferite sectoare
c)      suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale unităților instituționale rezidente (consum final
și formarea brută de capital), plus exporturile minus importurile de bunuri și servicii
d)     suma veniturilor disponibile brute (sau nete) ale sectoarelor instituționale

194. Prin metoda veniturilor, PIB este egal cu:

a)      suma utilizărilor contului de exploatare al economiei totale (remunerarea angajaților,
impozitele pe producție și importuri minus subvențiile, excedentul brut de exploatare și venitul
mixt al economiei totale)
b)      suma valorilor adăugate brute ale diferitelor sectoare instituționale sau ale diferitelor ramuri de
activitate, la care se adaugă impozitele și din care se scad subvențiile pe produse (care nu sunt
repartizate pe sectoare și ramuri de activitate)
c)      suma veniturilor disponibile brute (sau nete) ale sectoarelor instituționale
d)     suma veniturilor brute (sau nete) ale întreprinderilor din diferite sectoare

195. PIB minus consumul de capital fix reprezintă:

a)      venitul naţional
b)     produsul intern net la preţul pieţei
c)      venitul naţional brut
d)     venitul naţional disponibil brut

196. Excedentul brut (sau net) de exploatare al economiei totale este egal cu:
a)      suma impozitelor
b)      suma salariilor
c)      suma dividendelor
d)     suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare ale diferitelor ramuri de activitate sau ale
diferitelor sectoare instituționale

197. Venitul mixt brut (sau net) al economiei totale este:

a)      egal cu suma veniturilor brute (sau nete) ale întreprinderilor din diferite sectoare
b)      egal cu suma valorilor nete ale sectoarelor instituționale
c)      identic cu venitul mixt brut (sau net) al sectorului gospodăriilor populației
d)     un concept referitor la producție

198. Cheltuielile administrațiilor publice nu cuprind:

a)      consumul intermediar
b)      ajustare pentru variația drepturilor de pensie
c)      veniturile din proprietate, de primit
d)     remunerarea angajaților

199. Veniturile administrațiilor publice cuprind:

a)      impozite pe producție și importuri, de primit
b)      alte impozite pe producție, de plătit
c)      venituri din proprietate, de plătit
d)     transferuri de capital de plătit

200. Economia națională brută (sau netă) este egală cu:

a)      suma valorilor nete ale sectoarelor instituționale
b)     suma economiei brute (sau nete) a diferitelor sectoare instituționale
c)      suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare ale diferitelor ramuri de activitate sau ale diferitelor
sectoare instituționale
d)     venitul mixt brut (sau net) al sectorului gospodăriilor populației
201. Valoarea netă a economiei totale reprezintă :
a)      valoarea pasivelor economiei totale
b)      soldul dintre activele și pasivele financiare
c)      valoarea activelor nefinanciare ale economiei totale la care se adună soldul activelor financiare
d)     valoarea activelor nefinanciare ale economiei totale, din care se scade soldul dintre activele și
pasivele financiare ale restului lumii

202. Sectorul administratiei publice indeplineste ca activitati si functii principale:

a)      productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata pentru consum individual
b)      productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata
c)      productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata destinate consumului individual si
colectiv; efectuarea operatiunilor de redistribuire a venitului si a avutiei nationale
d)     productia de bunuri si servicii de piata si de bunuri si servicii pentru consum final propriu

203. Care este momentul inregistrarii produselor din agricultura, silvicultura si pescuit?
a)      se inregistreaza in perioada culesului recoltelor sau sacrificarii animalelor
b)     se inregistreaza ca si cum s-ar desfasura continuu in intreaga perioada de productie
c)      se inregistreaza la data valorificarii recoltelor sau sacrificarii animalelor
d)     se inregistreaza la data infiintarii culturilor sau fermelor

204. In cazul construirii unei cladiri sau a altei structuri a carei constructie se desfasoara in mai
multe perioade contabile productia realizata in fiecare perioada este tratata ca fiind:
a)      vanduta cumparatorului la sfarsitul perioadei, adica inregistrata ca formare de capital fix de
catre cumparator si nu ca productie neterminata in industria constructiilor
b)      vanduta cumparatorului la sfarsitul constructiei si inregistrata ca productie terminate
c)      productia nu este tratata ca fiind vanduta cumparatorului in mod esalonat
d)     vanduta cumparatorului la sfarsitul perioadei si inregistrata ca productie neterminata in industria
constructiilor

205. Servicii de Intermediere Financiară Indirect Măsurate se aplică:

a)      creditelor furnizate de instituţii financiare
b)      numai depozitelor depuse la instituţii financiare
c)      numai creditelor şi depozitelor furnizate de sau depuse la instituţii financiare
d)      tuturor operaţiunilor desfaşurate de instituţiile financiare

206. Având în vedere impactul alocării SIFIM asupra PIB-ului şi a venitului naţional, în cazul în
care creditele sunt oferite şi depozitele acceptate de  IF rezidenţi pentru non-IF nerezidenţi,
care din următoarele afirmaţii este corectă:
a)      exportul  de SIFIM scade venitul naţional
b)      importul de SIFIM creşte venitul naţional
c)      nu există impact asupra PIB şi asupra venitului naţional
d)     exportul  de SIFIM creşte PIB-ul

207. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează leasingul operaţional:

a)      proprietarul economic al  unui activ este locatarul
b)      proprietarul legal are responsabilitatea de a repara sau de a întreţine activul
c)      proprietarul legal este şi proprietarul economic al activului
d)     plăţile impuse pentru utilizarea activului sunt denumite chirii

208 .Contractul de achiziţionare cu plata în rate este:

a)      un tip de leasing operaţional
b)     un tip de leasing financiar
c)      o combinaţie a celor două tipuri de leasing, operaţional şi financiar
d)     nu prezintă caracteristicile unui contract de leasing

209. În cadrul parteneriatelor public-privat, în perioada contractuală:

a)      administraţiile publice deţin proprietatea legală
b)      administraţiile publice deţin atât proprietatea economică, cât şi cea legală
c)      contractantul PPP deţine proprietatea legală
d)     contractantul nu deţine proprietatea legală

210. În leasingul operaţional proprietarul legal :

a)      este şi proprietar economic
b)      nu acceptă riscurile operaţionale
c)      nu primeşte beneficiile economice aferente activului
d)     nu are responsabilitatea reparării şi întreţinerii activului
 211. În leasingul financiar :
a)      locatorul este nu proprietarul legal al activului
b)      locatarul este nu economic al activului
c)      locatarul nu suportă riscurile de  exploatare
d)     locatorul este proprietarul legal al activului

212. Cum se inregistreza o polita de asigurari sociale din prestatiile sub forma pensiilor:
a)      ca modificari ale patrimoniului inregistrate in contul financiar
b)     ca venit in contul de distribuire secundara a venitului
c)      ca o asigurare sociala incheiata exclusiv la initiativa titularului politei
d)     ca o obligatie a titularului politei sa constituie rezerve pentru venitul dupa pensionare

213.Titularul unei polite de asigurari de viata este :

a)      o persoana clasificata in sectorul gospodariei populatiei
b)      un salariat angajat al unei societati
c)      persoana clasificata in sectorul gospodariilor populatiei nerezidente
d)     persoana clasificata in sectorul gospodariilor populatiei rezidente
214. In ce cont se inregistreza productia asigurarilor de viata :

a)      in contul de productie al asigurarilor

b)      in contul de disponibil 
c)      in contul serviciului de asigurari
d)     in contul politelor de viata

215. Provizioanele tehnice de  asigurari de viata reflecta:

a)      politele caracterizate de plata unei sume pausale
b)      drepturile conditionale  ale titularilor de polite
c)      sume de primit la scadenta de plata a unei sume pausale
d)     sume de primit dupa scadenta de plata a unei sume pausale

216. Conturile  reasiguratorilor sunt :

a)      in mare masura  identice cu cele ale asiguratorilor directi
b)      diferite de cele ale asiguratorilor directi
c)      aproape identice cu cele ale asiguratorilor
d)     aceleasi cu cele ale asiguratorilor directi

217. Ce se intampla in cazul in care reasiguratorul da faliment:

a)      asiguratorul direct ramane responsabil pentru plata intregii valori a indemnizatiilor
corespunzatoare riscurilor cedate
b)      asiguratorul direct ramane responsabil pentru plata unei parti a indemnizatiilor corespunzatoare
riscurilor cedate
c)      asiguratorul direct nu are nici o responsabilitate pentru plata intregii valori a indemnizatiilor
corespunzatoare riscurilor cedate
d)     asiguratorul direct ramane responsabil proportional cu reasiguratorul pentru plata valorii
indemnizatiilor corespunzatoare riscurilor cedate

218. Cum se calculeaza productia asigurarilor directe:

a)      incluzand in calcul reasigurarea
b)      fara a lua in calcul reasigurarea
c)      tinand cont de  primele primite de titularii politelor directe
d)     tinand cont de  indemnizatiile brute primite de titularii politelor directe
 219. In cadrul  fluxului, intre titularii politelor, asiguratorii directi si reasiguratorii, veniturile din
proprietare sunt transferate:
a)      de la reasigurator la asiguratorul direct
b)      de la reasigurator la titlularul politei
c)      de la titlularul politei la reasigurator
d)      de la titularul politei la asiguratorul direct

220. Fluxurile brute intre titularul politei si asiguratorul direct includ:

a)      sumele corespunzatoare fluxurilor intre titularul politei, asiguratorul direct si reasiguratorul
b)      sumele corespunzatoare fluxurilor intre asiguratorul direct si titularul politei
c)      sumele corespunzatoare fluxurilor intre reasigurator  si titularul politei
d)     sumele corespunzatoare fluxurilor intre asiguratorul direct si reasigurator

221. Ce reprezinta productia in cazul in care politele de reasigurare se incheie intre asiguratorii
rezidenti din cadrul unor economii diferite:
a)      exporturile  reasiguratorilor
b)      importurile asiguratorului care incheie polita de asigurare
c)      importurile asiguratorului care incheie polita de asigurare si exporturile reasiguratorului
d)     importurile reasiguratorilor

222. Câte tipuri de sisteme de asigurare directă există?

a)      Trei
b)      Patru
c)      Sase
d)     Două
223. Când se produce un anumit eveniment, asigurătorul efectuează o plată  către titularul poliței numită:

a)      Primă
b)      Despăgubire
c)      Indemnizaţie
d)     Reparaţie
224. O poliță de asigurare de viață care acordă o prestație în cazul unui deces survenit într-un anumit
termen, dar nu şi în alte circumstanțe, numită de obicei asigurare la termen, este tratată în conturile
naționale ca asigurare:

a)      Individuală
b)      Particulară
c)      Generală
d)     Unică

225. Orice costuri legate de indemnizaţii suportate de asigurător, fie externe, fie interne, nu
sunt incluse în indemnizaţiile de plătit. Astfel de costuri pot fi:
a)      costuri de achiziţionare
b)      variabile
c)      de producţie
d)     operaţionale
226. Provizioanele pentru egalizare sunt sume pe care asigurătorii le constituie, înconformitate
cu:
a)      cerinţele de sistem
b)      cerințele juridice
c)      cerinţele de operare
d)     cerinţe sociale
 227. Câte tipuri de provizioane tehnice se disting în conformitate cu Directiva nr. 91/674/CEE a
Consiliului ?
a)      trei
b)      cinci
c)      nouă
d)     şapte
228. Atunci când se derivă variațiile provizioanelor tehnice de asigurare (F.61 și F.62) utilizate în calculul
producției, câștigurile și pierderile din deținere, realizate sau nerealizate:

a)      sunt incluse
b)     nu sunt incluse
c)      sunt incluse parţial
d)     sunt incluse după o formulă de calcul
229. Valoarea producției asigurătorilor este înregistrată ca utilizare după cum urmează:

a)      consum final al întreprinderilor

b)      exporturi către titularii de poliţe rezidenţi
c)      cheltuială pentru consum intermediar al  gospodăriilor populaţiei ca persoane
d)     exporturi către titularii de poliţe nerezidenţi

230. Producţia asigurărilor de viaţă directe se calculează separat ca:

a)      prime încasate minus primele suplimentare plus prestaţiile datorat plus creşterile( plus descreşterile)
provizioa o lună de muncă nelor tehnice şi ale participării la beneficii
b)      prime încasate plus primele suplimentare minus prestaţiile datorate plus primele suplimentare
indemnizaţiile ajustate de plătit şi participarea la profit
c)      prime încasate plus primele suplimentare  minus prestaţiile datorate minus creşterile ( plus
descreşterile) provizioanelor tehnice şi ale  participării la beneficii
d)     prime încasate minus comisioane de plătit plus primele suplimentare minus prestaţiile datorate
231. Dacă se utilizează metoda probabilităților, formula de calcul al producției este următoarea:

a)      primele încasate plus primele suplimentare minus indemnizaţiile de plătit ajustate

b)      primele încasate plus primele suplimentare plus indemnizaţiile de plătit ajustate
c)      primele încasate minus primele suplimentare minus indemnizaţiile de plătit ajustate
d)     primele încasate minus primele suplimentare minus indemnizaţiile de plătit ajustate

232. Valoarea subvenţiilor pe produse este măsurată în termeni de :

a)      volum
b)      valoarea importurilor
c)      calitatea produselor
d)     utilizarea produsului

233. Unitatea cantitativă a remunerării salariaţilor poate fi considerată ca fiind echivalentă cu :

a)      o zi de muncă
b)      o lună de muncă
c)      o oră de muncă pentru un tip şi un nivel de calificare date
d)     preţul asociat fiecărui tip de muncă

234. Variaţia cotei de TVA intervenită în cursul anului curent se va reflecta în:
a)      indicele de preţ
b)      indicele de volum al TVA-ului deductibil
c)      indicele de volum al TVA-ului nedeductibil
d)     indicele de preţ şi indicele de volum al TVA- ului nedeductibil
 235. Produsul intern brut în preţurile anului precedent măsoară:
a)      ansamblul producţiei din economia totală în termeni de volum
b)      soldul curent al exporturilor
c)      volumul importurilor
d)     bunurile şi serviciile dirijate spre  consum sau formare de capital

236. Prin persoană stabilită definitiv se inţelege:

a)      orice persoană care se găseşte sau are intenţia de a se afla pe teritoriul economic al unei ţări pentru o
perioadă de cel putin o lună
b)      orice persoană care se găseşte sau are intenţia de a se afla pe teritoriul economic al unei ţări pentru o
perioadă de cel putin 6 luni
c)      orice persoană care se găseşte sau are intenţia de a se afla pe teritoriul economic al unei ţări
pentru o perioadă de cel putin un an
d)     orice persoană care se găseşte sau are intenţia de a se afla pe teritoriul economic al unei ţări pentru o
perioadă de cel putin doi ani

237. Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde :

a)      persoanele care indeplinesc cerintele de incadrare în câmpul muncii
b)     persoanele care indeplinesc cerintele de incadrare în câmpul muncii sau în rândul şomerilor
c)      persoanele încadrate în câmpul muncii
d)     persoanele care sunt angajate în activităţi de producţie

238. Prin persoane care au un loc de muncă se înţeleg :

a)      persoanele incadrate în câmpul muncii
b)      persoanele angajate în activităţi de producţie care se înscriu în limitele producţiei din conturile
naţionale
c)      persoanele care îndeplinesc cerinţele de încadrare în câmpul muncii
d)     salariaţii sau lucrătorii care desfăşoară o activitate independentă

239. Studiul dezvoltării economice pe termen lung trebuie să ţină cont de :
a)      observarea variaţiilor de preţ
b)     evoluţia preţurilor relative ale diferitelor categorii
c)      măsurarea volumului cererii şi ofertei
d)     compararea fluxurilor şi stocurilor în timp

240. Avantajul utilizarii conturilor economice, pe plan conceptual, în construirea unui sistem de
indici de volum şi de preţ constă în faptul că:
a)      impune o specificare coerentă a preţurilor şi a unităţilor fizice pentru diferite produse şi fluxuri
ale sistemului economic
b)      impune măsurarea completă a variaţiilor de preţ şi de volum
c)      impune constrangeri contabile care trebuie respectate atât în preţuri curente cît şi în termeni de volum
d)     permite măsurarea evoluţiei preţurilor şi a volumului pentru anumite solduri contabile

241. Avantajul utilizării conturilor economice, pe plan statistic, în construirea unui sistem de
indici de volum şi de preţ constă în faptul că:
a)      impune o specificare coerentă a preţurilor şi a unităţilor fizice pentru diferite produse şi fluxuri
ale sistemului economic
b)      impune constrîngeri contabile care trebuie respectate atât în preţuri curente cît şi în termeni de volum
c)      permite măsurarea evoluţiei preţurilor şi a volumului pentru anumite solduri contabile
d)     impune măsurarea completă a variaţiilor de preţ şi de volum

242. Fluxuri economice care nu pot fi transformate direct în componente de preţ şi volum:
a)      fluxuri de bunuri si servicii
b)      fluxuri de venituri
c)      fluxuri care reprezintă solduri contabile
d)     fluxurile privind cheltuiala pentru consumul individual

243. Evaluarea conturilor de bunuri şi servicii şi a conturilor de producţie în termeni de volum

permite obţinerea unui ansamblu integrat de indici de preţ şi volum dacă:
a)      echilibrul contului de bunuri si servicii, pentru fiecare perioadă de doi ani consecutivi, este
realizat atât la preţuri curente cât şi în termeni de volum
b)      suma fluxurilor corespunzătoare pentru diferitele ramuri nu este egală cu fiecare flux referitor la
economia totală
c)      fiecare variaţie de valoare a operaţiunilor nu are atribuită o variaţie de preţ sau variaţie de volum
d)     fluxurile care reprezintă solduri contabile sunt transformate în componente de preţ şi volum

244. Noţiunile de preţ şi cantitate sunt strâns legate de:

a)      stocuri contabile
b)     noţiunea de produs omogen
c)      fluxurile economice
d)     fluxurile de venituri

245. Produsul omogen  este:

a)      un produs alcătuit din unităţi de aceeaşi calitate sau un produs ale cărui unităţi pot fi vândute
toate la acelaşi preţ în condiţii de concurenţă perfectă
b)      un produs alcătuit din unităţi care pot fi vândute la preţuri diferite în condiţii de concurenţă perfectă
c)      un produs care este alcătuit din unităţi care nu sunt considerate echivalente
d)     un produs care este alcătuit din unităţi care sunt considerate echivalente şi care nu pot fi schimbate
pentru aceeaşi valoare monetară

246. Discriminarea prin preţ înseamnă că:

a)      pentru unităţi identice vândute în condiţii diferite vânzătorii solicită preţuri diferite
b)      unui cumpărător aparţinând unei anumite categorii i se oferă libertatea de alegere între produse
identice vândute în aceleaşi condiţii
c)      vînzătorii se găsesc în situaţia care le permite să solicite preţuri diferite unor categorii diferite
de cumpărători , pentru bunuri şi servicii identice vândute în aceleaşi condiţii
d)     vînzătorii se găsesc în situaţia care le permite să solicite preţuri diferite aceloraşi cumpărători pentru
bunuri şi servicii identice, vândute condiţii diferite

247. Demersurile specifice întreprinse de o persoană într-o perioadă recentă determinată pentru a căuta
un loc de muncă remunerat sau pentru a desfăşura o activitate independentă pot include :
a)      demersuri pentru obţinerea permiselor, a licenţelor sau a resurselor financiare
b)      locurile de muncă existente pe teritoriul economic
c)      activităţi ascunse şi subterane
d)     activităţi descrise ca „informale”

248. Statisticile orelor efectiv lucrate includ :

a)      concediile anuale plătite
b)      pauzele de masă
c)      concediile parentale
d)     timpul remunerat petrecut în scopul formării

249. Ocuparea forţei de muncă în echivalent normă întreagă se defineşte ca:

a)      numărul mediu de ore lucrate în  alte activităţi decât cele care utilizează forţa de muncă cu normă
întreagă
b)     numărul total de ore lucrate împărţite la media anuală a orelor lucrate în locuri de muncă cu
normă întreagă pe teritoriul economic
c)      numărul de ore convenit contractual
d)     raport între producţie şi orele lucrate

250. Sfera de cuprindere a conturilor naţionale trimestriale se referă la:

a)      un aspect sezonier
b)      măsurarea resurselor şi utilizărilor bunurilor şi serviciilor şi generarea veniturilor
c)      surse limitate de date
d)     tehnici statistice şi econometrice
251. Conturile naţionale trimestriale se concentrează asupra:
a)      structurii economiei
b)      nivelurilor economiei
c)      evoluţiilor pe termen scurt ale economiei
d)     ratelor de creştere

252. Cadrul conturilor trimestriale cuprinde:

a)      agregatele principale, inclusiv ocuparea forţei de muncă şi populaţia
b)      producţia în curs de execuţie
c)      activităţile din perioade specifice ale unui an
d)     plăţile cu frecvenţă redusă

253. Una din caracteristicile conturilor trimestriale se referă la:

a)      alinierea conturilor trimestriale la cele anuale
b)      derivarea conturilor anuale din cele trimestriale
c)      aplicarea bazei de referinţă
d)     reconcilierea valorilor rezultate din diferite metode de calculare a PIB

254. Seriile înlănţuite ale volumului din conturile naţionale trimestriale sunt:
a)      puncte de inflexiune în ciclul activităţii economice
b)     variaţii trimestriale ale volumului obţinute prin utilizarea mediilor anuale ale preţurilor din anul
precedent
c)      agregate anuale ale măsurărilor trimestriale ale volumului
d)     rate de variaţie de la trimestru la trimestru din acelaşi an calendaristic

255. Una din metodele utilizate pentru înlănţuirea anuală a indicilor trimestriali de volum este:
a)      metoda modificării tendinţelor
b)      metoda anilor bisecţi
c)      metoda suprapunerii pe un trimestru
d)     metoda seriilor ajustate sezonier

256. Efectul calendaristic reprezintă impactul asupra seriilor de timp al următoarelor:

a)      prezenţa efectelor sezoniere în seriile de timp ale conturilor naţionale
b)      calculul măsurărilor înlănţuite de volum
c)      numărul şi compoziţia zilelor lucrătoare şi comerciale
d)     ajustările calendaristice

257. Factorii care reflectă diferenţele de calitate, în cazul în care calitatea este definită prin
toate caracteristicile comune tuturor unităţilor unui produs omogen:
a)      caracteristici fizice, momente de livrare diferite, diferenţele privind condiţiile de vânzare,
circumstanţele sau cadrul în care bunurile sau serviciile sunt furnizate
b)      diferenţele privind condiţiile de vânzare, circumstanţele sau cadrul în care bunurile sau serviciile sunt
furnizate
c)      locuri de livrare diferite, circumstanţele sau cadrul în care bunurile sau serviciile sunt furnizate,
caracteristici fizice
d)     caracteristici fizice, locuri de livrare diferite momente de livrare diferite, diferenţele privind
condiţiile de vânzare, circumstanţele sau cadrul în care bunurile sau serviciile sunt furnizate

258. Metoda hedonică de abordare pentru estimarea preţului din anul precedent  a unui produs
care există în doi ani succesivi constă în:
a)      utilizarea unui indice de preţ calculat pe baza unui eşantion de produse omogene existente în cei doi
ani consecutivi
b)     determinarea preţului unui produs pe baza caracteristicilor sale principale
c)      utilizarea costului unui produs pentru a calcula preţul acestuia
d)     determinarea preţului unui produs în funcţie de caracteristicile unui eşantion de produse omogene

259.Ce reprezinta conturile regionale ?

a)      sunt  instrumentul cu ajutorul căruia se ține evidența operațiilor economice regionale
b)      o cumulare a conturilor naţionale
c)      noţiuni de produs omogen
d)     conturile  regionale reprezintă  o  detaliere la nivel  regional a  conturilor

260. Tabelele referitoare la activitățile regionale de producție pe ramuri de activitate

evidențiază:
a)      dimensiunile și dinamica producției și a  ocupării forței de muncă  pe  regiuni
b)      contribuția regiunilor la agregatele  naționale
c)      specializarea  fiecărei  regiuni, rolul diverselor regiuni pentru  fiecare  ramură  de activitate
d)     toate cele enumerate mai sus

261. Conturile regionale deservesc,  scopuri administrative  specifice importante,precum:

a)      alocarea veniturilor provenite din taxa pe valoarea adăugată către administrațiile regionale
b)     alocarea veniturilor provenite dintr-o anumită taxă națională către administrațiile regionale şi
alocarea de fonduri în cadrul politicii europene de coeziune
c)      alocarea veniturilor provenite din acciza către administrațiile regionale
d)     alocarea de fonduri către primării

262. Teritoriul regional cuprinde:

a)      teritoriul geografic
b)      teritoriul economic
c)      parte  de  teritoriu  economic  a l  unei  țări  care este  atribuită  direct  unei regiuni, inclusiv zonele
libere, antrepozitele vamale și  fabricile
d)     spațiul aerian național, apele teritoriale și platforma continentală

263. Ce parti ale teritoriului economic al unei țări  pot  fi atribuite unei singure regiuni si

formeaza ca atare teritoriul extra regional:
a)      spațiul aerian național, apele teritoriale și platforma continentală situată în apele internaționale asupra
cărora țara dispune de drepturi exclusive
b)      exclavele teritoriale, și anume teritoriile geografice situate în restul lumii și utilizate, în virtutea unor
tratate internaționale sau acorduri între state, de către administrațiile publice ale țării (ambasade,
consulate, baze militare, baze de cercetare științifică etc.)
c)      zăcămintele  de petrol, gaze naturale etc. situate în apele internaționale, în afara platformei
continentale a țării, care sunt exploatate de către unități rezidente
d)     toate menţionate la a,b,c

264. Câte unități  instituționale sunt aferente conturilor regionale:

a)      patru
b)      trei
c)      d o u ă
d)     cinci

265. Când se definește o  UAE  locală, trebuie avute în  vedere următoarele trei situațiidiferite:

a)      o  activitate de  producție  care necesită un  volum semnificativ  de  mână  de  lucru,realizată într-un  loc
bine stabilit
b)      o activitate de producție care nu necesită un volum semnificativ de mână de lucru și care este
exercitată într- un loc bine stabilit
c)      pentru o activitate de producție care nu se derulează într-un loc fix
d)     toate situaţiile de mai sus

  266. Conturile regionale sunt elaborate prin utilizarea metodelor următoare:

a)      metode ascendente („de  jos în  sus”)
b)     t o a t e m e t o d e l e m e n ţ i o n a t e
c)      metode descendente (de sus in jos)
d)     o combinație între metodele ascendente și cele descendente

  267. La estimarea produsului intern  brut  regional se pot  utiliza treiabordări:

a)      toate metodele elaborate mai jos
b)      abordarea bazată pe  producție
c)      abordarea  bazată pe  venit
d)     abordarea pe  cheltuieli

  268. Alocațiile pecuniare pentru locuință, plătite angajaților de către angajatori, reprezintă:
a)      salarii şi indemnizaţii în bani
b)      salarii si indemnizaţii în natură
c)      transferuri curente între gospodării
d)     cheltuieli cu bunuri şi servicii

        269. Salariile şi indemnizaţiile în natură includ:

a)     plăţile în beneficiul angajaţilor efectuate de angajatori către comitetele de intreprindere sau
organisme similare
b)      plăţi excepţionale către angajaţii care părăsesc intreprinderea, în cazul în care respectivele plăţi nu
sunt legate de un contract colectiv
c)      plăţi efectuate de angajatori angajaţilor în cadrul sistemelor de economisire
d)     prime sau alte plăți excepționale legate de rezultatele globale ale întreprinderii plătite în cadrul unor
sisteme de stimulare
270. Potrivit SEC 2010, bunurile și serviciile acordate angajaților ca salarii și indemnizații în natură sunt
evaluate în cazul în care sunt produse de către angajator:

a)      la prețuri de achiziție ale bunurilor și serviciilor în cauză

b)     la prețuri de bază ale bunurilor și serviciilor în cauză
c)      la costuri de producţie ale bunurilor și serviciilor în cauză
d)     nu se evaluează bunurile și serviciile în cauză
 271. Uniformele sau alte haine speciale pe care angajații le poartă frecvent la locul de muncă
sau în afara acestuia, reprezintă:
a)      salarii şi indemnizaţii în bani
b)      transferuri curente între gospodării
c)      salarii si indemnizaţii în natură
d)     cheltuieli cu bunuri şi servicii

272. Potrivit SEC 2010, nu reprezinta salarii și indemnizații în natură:

a)      hrana și băuturile, incluzând cele consumate în deplasări de serviciu, dar excluzând hrana și băuturile
necesare în condiții de muncă excepționale
b)     alocațiile sau rambursările către angajați pentru cheltuieli de călătorie, de izolare, de mutare și
de divertisment efectuate în cursul îndeplinirii atribuțiunilor de serviciu
c)      punerea la dispoziția angajaților și familiilor lor a unor facilități pentru sport, recreere sau vacanță
d)     îngrijirea copiilor angajaților

273. Remunerarea angajaţilor reprezintă:

a)      operaţiune de repartiţie
b)      operaţiune financiară
c)      operaţiune cu produse şi active neproduse
d)     consum intermediar al angajatorilor

274. Bunurile și serviciile pe care angajatorii sunt obligați să le ofere angajaților lor pentru ca
aceștia să poată să-și desfășoare activitatea reprezintă:
a)      consum intermediar al angajatorilor
b)      salarii şi indemnizaţii în bani
c)      salarii si indemnizaţii natură
d)     cotizații sociale efective în sarcina angajatorului

275. Sunt tratate ca alte transferuri curente diverse:

a)      amenzile și penalitățile impuse unităților instituționale de către instanțele judecătorești sau
alte organisme cvasijudiciare
b)      amenzile și penalitățile impuse de autoritățile fiscale pentru evaziune fiscală sau plata cu întârziere a
impozitelor, care nu pot fi distinse de impozitele înseși
c)      plățile reprezentând prime nerepetitive pentru economii, acordate de administrațiile publice
gospodăriilor, cu scopul de a le recompensa pentru economiile efectuate de-a lungul unei perioade de
câțiva ani
d)     plățile efectuate de către administrațiile publice sau de către restul lumii, către proprietarii de bunuri de
capital distruse sau avariate de războaie, alte evenimente politice sau catastrofe naturale (inundații
etc.)
276. Instrumentele financiare derivate cuprind:
a)      Contracte la termen
b)      Cotizații speciale legate de sistemele de pensii
c)      Drepturi de pensie
d)     Motociclete

277. Parteneriatele public-privat (PPP) sunt :

a)      drepturi de proprietate ale terților referitoare la active nefinanciare, altele decât resursele naturale
b)     contracte pe termen lung între două unități, prin care o unitate dobândește sau produce un
activ sau o serie de active, îl exploatează pentru o perioadă și ulterior transferă activul unei alte
unități
c)      activităţi în care unități instituționale sau grupuri de unități se protejează împotriva consecințelor
financiare negative ale unor evenimente incerte specifice
d)     activități strâns legate de asigurare, dar care nu își asumă ele însele riscuri

278 . Contractele PPP se încheie de obicei între:

a)      un angajat al sistemului public şi administraţia publică
b)      o regie autonomă şi  administraţia publică
c)      o întreprindere privată și administrațiile publice, însă sunt posibile și alte combinații, în care o
societate publică reprezintă una dintre cele două părți sau în care o IFSL privată reprezintă a
doua parte
d)     două întreprinderi private

279. Sectorul public este format din:

a)      administrațiile publice și din societățile publice
b)      gospodăriile populației
c)      IFSLSGP
d)     societăţile financiare din mediul privat

280.Administrațiile publice nu cuprind:

a)      administrația centrală
b)      administraţiile locale
c)      societăţi nefinanciare publice
d)     Banca centrală

281. Contabilitatea națională și contabilitatea întreprinderilor nu au în comun următoarea

caracteristică:
a)      înregistrarea operațiunilor în conturi, cum ar fi în tabele cu două coloane
b)      evaluare monetară
c)      utilizarea soldurilor contabile
d)     înregistrarea operațiunilor la sfârşitul perioadei contabile

282. Printre avantajele principale ale conturilor satelit nu se numără :

a)      acestea se bazează pe un set de definiții clare
b)      aplicarea unei metodologii contabile sistematice
c)      legătura cu conceptele de bază din contabilitatea națională
d)     nu există nicio legătură cu statisticile conturilor naționale

283. Înregistrarea permisului de utilizare a resurselor naturale, în cazul în care se permite

utilizarea pâna la epuizare a respectivei resurse, se face sub forma:
a)      rentă
b)      rentă şi crearea unui nou activ pentru dreptul de utilizare a resursei naturale
c)      vânzarea resursei naturale
d)     dividende

284. Un permis de exercitare a unei activităţi specifice eliberat de o unitate , alta decât
administraţiile publice, este tratat ca activ numai atunci când sunt îndeplinite anumite condiţii.
Care din cele de mai jos nu este obligatorie?
a)      activitatea în cauză nu utilizează un activ care aparţine emitentului permisului
b)      numărul de permise este limitat şi astfel permite titularului să obţină profituri de monopol atunci când
exercită activitatea în cauză
c)      titularul permisului trebuie să fie, din punct de vedere juridic şi practic, în măsură să vândă permisul
unui terţ
d)     permisul nu este eliberat sub rezerva unui criteriu de eligibilitate
 285. Câte tipuri de leasing de active nefinanciare se regăsesc în SEC?
a)      1
b)      2
c)      3
d)     4

286.Plata pentru "disponibilitate" se face de către:

a)      administraţia publică
b)   public
c)      partener
d)     partener şi concedent

287.Care dintre elementele de risc de mai jos nu este considerat relevant la stabilirea
proprietarului economic al activelor unui PPP?
a)      riscul de construcţie
b)      riscul de disponibilitate
c)      riscul de perimare
d)     riscul de ţară

288.În cea mai mare parte, beneficiarii sistemelor de pensii sunt :

a)      gospodăriile populaţiei rezidente
b)      salariaţii administraţiilor publice
c)      gospodăriile populaţiei nerezidente
d)     persoanele încadrate în câmpul muncii

289. Sistemele de pensii sunt clasificate în funcţie de managerul fondului de pensii şi anume :
a)      manageri ai fondului de pensii din cadrul administraţiilor publice
b)      manageri ai fondului de pensii din afara administraţiilor publice
c)      manageri ai fondului de pensii din cadrul administraţiilor publice sau din afara administraţiilor
publice
d)     manageri ai fondului de pensii de securitate socială

290. În conturile naţionale de bază, cotizaţiile imputate trebuie estimate pe baza  :

a)      calculelor actuariale
b)      cotizaţiilor sociale legate de alte riscuri sociale
c)      prestaţiilor predefinite
d)     evoluţiei în timp a ratei de actualizare

291. Angajatorii realizează din ce în ce mai multe reforme ale sistemelor de pensii pe care le
administrează pentru a răspunde  :
a)      factorilor sociali
b)      factorilor economici
c)      factorilor demografici şi altor factori
d)     evoluţiei în timp a forţei de muncă

292. Variaţiile drepturilor acumulate până la  o anumită dată rezultând din serviciul anterior
sunt înregistrate ca :
a)      modificări ale volumului activelor
b)      transfer al drepturilor de pensie
c)      cotizaţii sociale imputate în sarcina angajatorului
d)     transferuri de capital
 293. Atunci când ipotezele demografice utilizate în calculele actuariale se modifică, ele sunt
înregistrate ca :
a)      modificări ale volumului pasivelor
b)     transferuri de capital
c)      modificări ale volumului activelor
d)     variaţii ale dreptului de pensii

294.Achizițiile și revânzările internaționale au loc:

a)      în cazul comerțului cu ridicata
b)     atât în cazul comerțului cu ridicata, cât și al comerțului cu amănuntul
c)      în cazul comerțului cu amănuntul
d)     în cazul comerţului electronic

295. În cazul în care forma fizică a bunurilor este modificată pe parcursul perioadei de deţinere
a acestora, ca rezultat al serviciilor de prelucrare realizate de alte entităţi, atunci tranzacţiile cu
bunuri se înregistrează în cadrul rubricii:
a)      achiziţiilor
b)      revânzărilor internaţionale
c)      corespunzătoare achiziţiilor şi revânzărilor internaţionale
d)     bunuri generale

296. În cazurile în care forma bunurilor nu suferă modificări, bunurile sunt incluse în cadrul
achiziţiilor şi revânzărilor internaţionale, iar preţul lor de vânzare reflectă:
a)      costuri minore de prelucrare, precum şi marja de comerţ la vânzarea cu ridicata
b)      numai marja de comerţ la vânzarea cu ridicata
c)      costuri minore de prelucrare
d)     costuri minore de prelucrare şi marja de comerţ la vânzarea cu amănuntul

297. În cazurile în care comerciantul este organizatorul unui proces global de prelucrare, preţul
de vânzare poate include elemente cum ar fi:
a)      planificare şi management
b)     planificare, management, brevete și alte elemente de know-how, marketing și finanțare
c)      management şi marketing
d)     brevete şi alte elemente de know-how

298. În cazurile în care bunurile nu trec prin economia proprietarului, însă forma fizică a
bunurilor se modifică întrucât sunt prelucrate într-o altă economie, operaţiunile internaţionale
se înregistrează:
a)      la rubrica achiziţii şi revânzări internaţionale
b)      la rubrica achiziţii
c)      la rubrica bunuri generale
d)     revânzări internaţionale

299. Instituţiile de credit operează prin oferirea de rate de dobândă:

a)      mai scăzute depunătorilor lor decât ratele pe care le percep de la debitorii lor
b)      egale depunătorilor cu cele pe care le percep de la debitorii lor
c)      mai mari depunătorilor lor decât ratele pe care le percep de la debitorii lor
d)     mai mari depunătorilor decât ratele pe care pe care le oferă debitorilor lor

300. Orice plată a impozitelor pe producţie care trebuie efectuată de un rezident către alte
administraţii publice, precum şi orice subvenţie pe care o primeşte un rezident din partea altor
administraţii publice sunt înregistrate în:
a)      contul de exploatare
b)      în contul de alocare primară a veniturilor
c)      contul de venituri secundare
d)     contul de venituri primare al balanţei de plăţi
301. Dacă unităţile rezidente fictive sunt proprietatea nerezidenţilor, atunci venitul realizat de
aceste unităţi este clasificat drept venit din:
a)      chirie
b)     investiţii directe
c)      investiţii indirecte
d)     investiţii directe şi chirie

302. Rolul investiţiilor directe se reflectă în:

a)      fluxurile şi poziţiile din conturile internaţionale
b)      poziţiile din conturile internaţionale
c)      fluxurile şi poziţiile din conturile naţionale
d)     fluxurile din conturile internaţionale

303. Veniturile nedistribuite sunt egale cu excedentul net de exploatare al întreprinderii:

a)      plus toate veniturile din proprietate încasate minus toate veniturile din proprietate de plătit
(înainte de calcularea profitului reinvestit) plus transferurile curente de primit minus
transferurile curente de plătit şi fără poziţia de ajustare pentru variaţia drepturilor de pensie
b)      plus toate veniturile din proprietate încasate minus toate veniturile din proprietate de plătit (înainte de
calcularea profitului reinvestit)
c)      plus toate veniturile din proprietate încasate plus toate veniturile din proprietate de plătit
d)     plus toate veniturile din proprietate încasate minus transferurile curente de plătit şi fără poziţia de
ajustare pentru variaţia drepturilor de pensie

304. Profitul reinvestit poate fi negativ dacă:

a)      întreprinderea înregistrează o pierdere sau dacă dividendele sunt distribuite din câştiguri din
deţinere sau într-un trimestru în cursul căruia se plătesc dividendele anuale
b)      întreprinderea înregistrează o pierdere sau dacă dividendele sunt distribuite într-un trimestru în cursul
căruia se plătesc dividendele anuale
c)      întreprinderea înregistrează o pierdere sau dacă dividendele sunt distribuite din câştiguri din deţinere
d)     dividendele sunt distribuite din câştiguri din deţinere

305. Operaţiunile internaţionale ale lucrătorilor transfrontalieri şi sezonieri includ:

a)      remuneraţia salariaţilor, impozitele şi cheltuielile cu transportul
b)      impozitele şi cheltuielile cu transportul
c)      remuneraţia salariaţilor, impozitele
d)     remuneraţia salariaţilor şi cheltuielile cu transportul

306. Înregistrările din contul de capital care fac obiectul tranzacţiilor internaţionale includ:
a)      numai achiziţiile şi cedările de active nefinanciare neproduse, şi transferurile de capital
b)      numai achiziţiile şi transferurile de capital
c)      numai achiziţiile şi cedările de active nefinanciare neproduse
d)     numai cedările de active nefinanciare neproduse, şi transferurile de capital

307. Următoarea afirmaţie este corectă:

a)      Capacitatea sau necesarul net de finanțare este soldul contabil corespunzător sumei conturilor
operațiunilor curente și contului de capital, fiind corespunzător și contului financiar
b)      Capacitatea de finanțare este soldul contabil corespunzător sumei conturilor operațiunilor curente
c)      Capacitatea sau necesarul brut de finanțare este soldul contabil corespunzător sumei conturilor
operațiunilor curente și contului de capital, fiind corespunzător și contului financiar
d)     Capacitatea sau necesarul net de finanțare este soldul contabil corespunzător sumei conturilor
operațiunilor curente și contului de capital, nefiind corespunzător și contului financiar

308. În cazul în care, într-o ţară, o unitate nerezidentă deţine în mod direct un bun imobiliar, se
consideră că proprietarul respectivului bun imobiliar este:
a)      o unitate rezidentă fictivă, care nu se află, în proprietatea unităţii nerezidente
b)      o unitate rezidentă fictivă, care se află, rezidente
c)      o unitate rezidentă fictivă, care se află, în schimb, în proprietatea unităţii nerezidente, sub
forma unui activ nefinanciar
d)     o unitate rezidentă fictivă, care se află, în schimb, în proprietatea unităţii nerezidente, sub forma unui
activ financiar

309. Teritoriul economic al Uniunii Europene constă în:

a)      teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii Europene
b)     teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii Europene precum și  teritoriile economice
ale instituțiilor europene
c)      teritoriile economice ale instituțiilor europene
d)     teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii Europene,  teritoriile economice ale instituţiilor
europene şi teritoriile economice ale statelor membre ale zonei euro

310. Atunci când conturile naţionale ale ţărilor A şi B sunt agregate, conturile agregate ale
restului lumii înregistrează:
a)      numai fluxurile interne dintre ţările A şi B
b)      fluxurile interne dintre ţările A şi B şi fluxurile cu alte ţări
c)      fluxurile interne dintre ţările A şi B, precum fluxurile cu alte ţări şi instituţii europene
d)     fluxurile interne dintre ţările A şi B  şi fluxurile cu instituţii europene

311.Conturile europene se pot calcula prin:

a)      convertirea datelor înregistrate în monede naționale diferite în putere standard de cumpărare (PSC)
b)      prin  convertirea monedelor naţionale diferite în moneda unică euro
c)      prin metodele de la a si b
d)     prin folosirea cursurilor de schimb fixe de-a lungul întregii perioade

312. În conturile europene, fluxurile economice și stocurile de active și pasive sunt exprimate

în moneda unică euro, prin convertirea datelor înregistrate în monede naţionale diferite, prin
următoarele metode :
a)      prin folosirea cursurilor de schimb de pe piață (sau o medie a acestora) în vigoare în perioada în care
sunt elaborate conturile
b)      prin  calcularea unui  indice între  perioade consecutive ca  medie ponderată  a  indicilor de
creștere ai  datelor corespunzătoare fiecărui stat
membru,  exprimate în  monedănațională. Coeficienții de  ponderare corespund
părții fiecărui  stat membru convertită pebaza cursului de schimb din timpul
primei perioade de comparație. După ce se alege o
perioadă de referință, acesteia i se aplică indicele înlănțuit pentru a genera niveluri pentru
alte perioade de observație
c)      prin toate metodele enumerate
d)     prin folosirea cursurilor de schimb fixe de-a lungul întregii perioade. Cursul fix poate fi cel în vigoare la
sfârșitul perioadei, la începutul acesteia sau poate fi o  medie a cursurilor de schimb de-a lungul
întregii perioade. Cursul de schimb folosit afectează coeficientul de ponderare (fix)  al unui anumit stat
membru în agregatele europene
 313.Care sunt instituţiile europene nefinanciare:
a)      Parlamentul European, Consiliul european, Consiliul, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a
Uniunii Europene și Curtea de Conturi Europeană
b)      Fondul european de investiții
c)      Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor, agențiile europene
d)     Fondul european de dezvoltare

314. În conturile europene, conturile restului lumii înregistrează fluxurile economice și stocurile
financiare de active și pasive dintre:
a)      unitățile rezidente ale Uniunii Europene/zonei euro
b)      unitățile nerezidente
c)      unitățile instituţionale ale Uniunii Europene
d)     unitățile rezidente ale Uniunii Europene/zonei euro și unitățile nerezidente

315. Importurile și exporturile de bunuri includ comerțul de cvasitranzit, și anume:

a)      bunuri importate din țări terțe într-un stat membru al Uniunii Europene/zonei euro de către o
entitate care nu este considerată unitate instituțională și ulterior expediat într-un alt stat
membru al Uniunii Europene/zonei euro precum și bunuri care provin dintr-un stat membru al
Uniunii Europene/zonei euro care sunt ulterior exportate către țări terțe de o entitate care nu
este considerată unitate instituțională
b)      bunuri importate din țări terțe într-un stat membru al Uniunii Europene/zonei euro de către o entitate
care nu este considerată unitate instituțională și ulterior expediat într-un alt stat membru al Uniunii
Europene/zonei euro
c)      bunuri care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene/zonei euro care sunt ulterior exportate
către țări terțe de o entitate care nu este considerată unitate instituțională
d)     bunuri exportate catre state membre ale Uniunii Europene/zonei euro care sunt ulterior exportate către
țări terțe de o entitate care nu este considerată unitate instituțională

316. În conturile europene, operațiunile de merchanting includ :

a)      cumpărarea de bunuri de la un nerezident, urmată de vânzarea către alt nerezident, fără ca bunurile
să treacă fizic graniţa Uniunii Europene
b)      numai achizițiile de bunuri de către un rezident din Uniunea Europeană/zona euro de la un nerezident
pentru a le revinde ulterior unui nerezident fără ca bunurile să fie fizic prezente în Uniunea
Europeană/zona euro, cand vanzarea şi cumpărarea au loc în aceeaşi perioadă
c)      numai achizițiile de bunuri de către un rezident din Uniunea Europeană/zona euro de la un
nerezident pentru a le revinde ulterior unui nerezident fără ca bunurile să fie fizic prezente în
Uniunea Europeană/zona non-euro
d)     numai achizițiile de bunuri de către un rezident din Uniunea Europeană/zona euro de la un nerezident
pentru a le revinde ulterior unui nerezident fără ca bunurile să fie fizic prezente în Uniunea
Europeană/zona euro

317. O întreprindere de investiții străine directe este o unitate rezidentă a Uniunii

Europene/zonei euro în care:
a)      un investitor care nu este rezident deține cel puțin 25 %  din acțiunile curente sau din acțiunile cu
drept de vot (pentru o întreprindere constituită în societate) sau o participare echivalentă (pentru o
întreprindere neconstituită în societate)
b)     un investitor care nu este rezident deține cel puțin10 %   din acțiunile curente sau din acțiunile
cu drept de vot (pentru o întreprindere constituită în societate) sau o participare echivalentă
(pentru o întreprindere neconstituită în societate)
c)      un investitor care nu este rezident deține cel puțin 51 %  din acțiunile curente sau din acțiunile cu
drept de vot (pentru o întreprindere constituită în societate) sau o participare echivalentă (pentru o
întreprindere neconstituită în societate)
d)     un investitor care nu este rezident deține cel puțin 100 %  din acțiunile curente sau din acțiunile cu
drept de vot (pentru o întreprindere constituită în societate) sau o participare echivalentă (pentru o
întreprindere neconstituită în societate)

      318.  Măsurarea prețurilor și a volumelor se realizează prin:

a)      agregarea conturile statelor membre și ale instituțiilor europene/Băncii Centrale Europene,
elaborate la prețurile din anul precedent
b)      toate cele trei metode
c)      eliminarea din conturile restului lumii a operațiunilor transfrontaliere dintre statele membre, evaluate la
prețurile din anul precedent
d)     eliminarea discrepanțelor care rezultă între resurse și utilizări prin folosirea metodei alese să
echilibreze operațiunile europene la prețuri curente

319. Ce metodă se foloseşte la elaborarea conturilor  de patrimoniu :

a)      stocurile de active financiare ale unui rezident în  Uniunea Europeană/zona euro deținute de alt
rezident (stocuri interne) sunt retrase din conturile naționale ale restului lumii
b)     dezechilibrele create de neconcordanța între stocurile interne ale activelor financiare și
pasivele corespunzătoare sunt repartizate între diferite sectoare prin echilibrare
c)      conturile de patrimoniu ale statelor membre sunt  completate de stocuri de active deținute și de pasive
subscrise de instituțiile europene care sunt rezidente în Uniunea Europeană/zona euro
d)     toate metodele enumerate

      320. Matricele „de la cine cui” prezintă :

a)      operațiunile economice (respectiv activele financiare deținute) dintre sectoarele instituționale
b)      operațiunile economice, instituțiile și organismele nefinanciare europene
c)      operatiuni financiare dintre sectoarele instituționale
d)     operațiunile economice (respectiv activele financiare deținute) dintre subsectoarele instituționale.

321. Principala  resursă a instituțiilor și organismelor nefinanciare  europene este:

a)      taxe vamale și taxe agricole
b)      taxe la producție pentru  producătorii de zahăr, izoglucoză și sirop de inulină
c)      resurse fondate pe  taxa pe  valoare adăugată si resurse fondate pe  venitul național brut(VNB)
d)     toate resursele enumerate

322. Prestaţiile sociale se acordă în anumite condiţii care pot afecta bunăstarea gospodăriilor:
a)      ca urmare a impunerii unor cheltuieli suplimentare din resursele gospodăriilor
b)      ca urmare a reducerii veniturilor gospodăriilor
c)      fie prin impunerea unor cheltuieli suplimentare din resursele gospodăriilor, fie prin reducerea
veniturilor lor
d)     ca urmare a unor calamităţi naturale

323. Prestaţiile sociale se acordă:

a)      numai în bani
b)      numai în natură
c)      sub formă de alocaţii plătite periodic
d)     în bani sau în natură

324. Sistemele de asigurări sociale sunt sisteme în care participanţii sunt obligaţi sau încurajaţi
să se asigure :
a)      împotriva calamităţilor naturale
b)      împotriva anumitor riscuri sociale sau circumstanţe care pot afecta bunăstarea lor
c)      împotriva anumitor riscuri sociale sau circumstanţe care pot afecta bunăstarea lor sau a
persoanelor pe care le au în întreţinere
d)     împotriva anumitor riscuri sociale care pot afecta bunăstarea persoanelor pe care le au în întreţinere

325. Cotizaţiile la sistemul de asigurări sociale pot fi plătite :

a)      numai de către persoanele care desfăşoară activităţi independente
b)      numai de către sau în numele persoanelor care desfăşoară activităţi independente sau al persoanelor
fără loc de muncă
c)      fie de salariaţi sau de alte categorii, fie de angajatori în numele salariaţilor
d)     numai de către angajatori în numele salariaţilor
326. Prestaţiile de asistenţă socială sunt plătite :
a)      în mod independent de participarea la un sistem de asigurări sociale
b)      numai în absenţa plăţii cotizaţiilor necesare pentru participarea la un sistem de asigurări sociale
c)      ca parte din asigurările sociale
d)     pe bază de poliţă de asigurare individuală

327. Administraţiile publice furnizează prestaţii sociale ca :

a)      plăţi de securitate socială şi de asistenţă socială
b)     plăţi de securitate socială, asistenţă socială sau ca transferuri sociale în natură
c)      transferuri sociale în natură
d)     plăţi de asistenţă socială

328. Prestaţiile de asigurări sociale sunt :

a)      pensii
b)      pensii şi prestaţii de asigurări de sănătate
c)      pensii, prestaţii de asigurări de sănătate, prestaţii de asigurări de somaj şi prestaţii de
asigurări pentru îngrijirea pe termen lung
d)     pensii şi prestaţii de asigurări de şomaj

329. Prestaţiile de pensii a sistemelor de asigurări sociale sunt :

a)      venitul după pensionare
b)     venitul după pensionare, pensii de plătit văduvelor sau văduvilor şi pensii de plătit persoanelor
care suferă un accident de muncă şi care nu mai pot lucra
c)      pensii de plătit văduvelor sau văduvilor
d)     venitul după pensionare şi pensii de plătit persoanelor care suferă un accident de muncă şi care nu
mai pot lucra

330. Drepturile de pensie rezultând din sistemele de securitate socială:

a)      sunt incluse în conturile naţionale de bază
b)      sunt incluse în tabelul suplimentar pentru drepturile de pensie acumulate la zi în asigurări sociale
c)      sunt incluse în conturile naţionale de bază şi în tabelul suplimentar pentru drepturile de pensie
acumulate la zi în asigurări sociale
d)     nu sunt incluse în conturile naţionale de bază şi nici în tabelul suplimentar pentru drepturile de
pensie acumulate la zi în asigurări sociale

331. Prestaţiile sociale exclud :

a)      transferuri curente de la sisteme care primesc cotizaţii, vizează întreaga colectivitate sau părţi ale
acesteia şi sunt impuse şi controlate de către unităţile administraţiei publice
b)      transferuri curente de la sistemele organizate de angajatori în beneficiul angajaţilor
c)      transferuri curente de la unităţi ale administraţiei publice care nu sunt condiţionate de plăţi anterioare
ale cotizaţiilor
d)     indemnizaţiile de asigurare plătite în cadrul poliţelor contractate pe o bază pur individuală de
către asiguraţi, independent de angajatorii lor sau de administraţiile publice

332. Unitatile institutionale au capacitatea de a:

a)      deține bunuri și active
b)      de a subscrie angajamente
c)      a exercita activități economicei
d)     toate capacitatile prevazute la literele a,b,c

333. În sistemul SEC 2010 care unități instituționale nu sunt regrupate în cinci sectoare
instituționale naționale:
a)      societăți nefinanciare si societăți financiare
b)      administrațiile publice si gospodăriile populației
c)      banci comerciale
d)     instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației

334. Fluxurile reflectă:

a)      crearea, transformarea
b)      schimbarea
c)      transferul sau dispariția unei valori economice
d)     toate operatiile prevazute la literele a,b,c

335. Fluxurile determină o variație a:

a)      valorii activelor sau pasivelor unei unități instituționale
b)      valorii activelor unei unități instituționale
c)      valorii pasivelor unei unități instituționale
d)     nici o variaţie

336. Operațiunile se divizează în:

a)      operațiuni pe produse
b)      operațiuni de repartiție
c)      operațiuni financiare precum şi achiziții minus cedările de active nefinanciare neproduse
d)     toate operatiunile prevazute la literele a-c

337. Operațiunile în care sunt implicate mai multe unități pot fi :

a)      "ceva contra altceva", și anume operațiuni cu contraparte, precum şi "ceva contra nimic", și
anume operațiuni fără contraparte
b)      Transferuri
c)      Subventii
d)     toate operatiunile prevazute la literele a-c

338. Fluxurile nu se înregistrează:

a)      când o valoare economică se creează, se transformă sau se stinge o valoare economică
b)      când o valoare economică  apare, se transformă ori se anulează creanțe sau obligații
c)      pe bază de angajament
d)     cand nu se creează o valoare economică, şi nu se stinge sau anulează   o creanţă

339. Consolidarea înseamnă eliminarea a operațiunilor care au loc între unitățile regrupate:
a)      din utilizări
b)      din resurse
c)      atât din utilizări, cât și din resurse
d)     eliminarea activelor financiare reciproce

340. Orice operațiune realizată de o unitate individuală sau de un sector poate fi contabilizată:
a)      în utilizări
b)      în resurse
c)      în operaţiuni financiare
d)     atât în utilizări, cât și în resurse

341. În cadrul economiei, unitățile instituționale care interacționează sunt entități economice
care sunt capabile:
a)      să dețină active
b)      să subscrie angajamente
c)      să întreprindă activități economice și operațiuni cu alte entități
d)     pot efectua toate opertiunile de la punctele a, b si c

342. Operatiunile de repartitie sunt operatiuni prin care se repartizeaza:

a)      dividendele acumulate pe o perioada contabila
b)      valoarea adaugata generata in productie
c)      activele si pasivele financiare
d)     pot efectua operatiunile de la punctele a si c

343. Remunerarea angajatilor in natura poate fi definita ca:

a)      operatiune financiara cu active
b)     operatiune de repartitie
c)      operatiune cu bunuri si servicii
d)     operaţiune nefinanciară cu active

344. Care din urmatoarele plati se incadreaza in definitia salariilor si indemnizatiilor:

a)      plata alocatiilor sau rambursarilor catre angajati pentru calatorie, izolare, mutare si divertisment
efectuate in cursul indeplinirii atributiilor de serviciu
b)      plata bauturilor sau alimentelor speciale necesare din cauza conditiilor de munca exceptionale
c)      alocatiile pentru costul vietii, alocatiile locale si pentru expatriere
d)     plata alocatiilor sau rambursarilor catre angajati pentru calatorie

345. Pensiile se incadreaza in urmatoarea categorie de cotizatii sociale:

a)      cotizatii sociale imputate angajatului de catre stat prin fondul de pensii
b)      cotizatii sociale efective imputate angajatorului
c)      cotizatii sociale in regim facultativ, pensii private s.a.
d)     in categoriile de la lit. a si c

346. Este un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si care in cele din
urma este suportat integral de cumparatorul final:
a)      taxa pe valoare adaugata
b)      acciza pe consum
c)      taxa de timbru
d)     tariful de concesiune

347. Prelevarile pe produsele agricole importante fac parte din categoria:

a)      taxa de tip TVA
b)      impozite si drepturi asupra importurilor, exclusiv TVA
c)      impozite pe utilizarea de active fixe
d)     impozite si drepturi asupra importurilor, inclusiv TVA

348. Operatiunile care nu genereaza active sau pasive sub forme de sume de platit sau de
incasat, dar genereaza obligatie de a plati taxe sunt impozitate astfel:
a)      se aplica impozite doar pentru operatiunile financiare realizate in moneda nationala
b)     prin evaluari, declaratii sau instrumente fiscale care creeaza pasive sub forma obligatiilor de
plata
c)      nu se impoziteaza
d)     se aplica impozite doar pentru operatiunile financiare realizate in moneda euro

349. Se incadreaza in categoria altor subvenţii pentru producţie urmatoarele:

a)      ajutoarele pentru investitii
b)      stergerea datoriilor unitatilor producatoare fata de administratia publica
c)      supracompensarea TVA care rezulta din aplicarea sistemului forfetar
d)     ajutoare pentru salariaţi

350. Influentarea nivelurilor productiei se poate realiza:

a)      prin aplicarea de subventii producatorilor
b)      prin reducerea contributiilor sociale imputate angajatorului producator
c)      prin subcompensarea TVA care rezulta din aplicarea sistemului forfetar
d)     nu se poate realiza
351. Subventiile sunt inregistrate ca:
a)      utilizari negative in contul de exploatare al economiei totale
b)      la partea de resurse, in contul de alocare primara a veniturilor administratiei publice
c)      utilizari in contul exterior al veniturilor primare si transferurile curente
d)     rentă

352. Venitul din investitii este un rezultat al urmatoarei situatii:

a)      proprietarii de active financiare le pun la dispozitia altor unitati institutionale
b)      proprietarii de resurse naturale le pun la dispozitia altor unitati institutionale
c)      proprietarii de resurse naturale primesc subventii pentru utilizarea productiva a resurselor
d)     concesionarii de resurse naturale primesc subventii pentru utilizarea productiva a resurselor

353. Venitul din proprietate de primit de catre proprietarii activelor financiare prin dispunerea
lor se numeste:
a)      dobanda
b)      renta
c)      dividend
d)     venituri din concesiuni

354. O forma de venit din proprietate la care au dreptul detinatorii de actiuni se numeste:
a)      dobanda
b)      renta
c)      dividend
d)     primă sau stimulent 

355. Achitarea tarifelor pentru serviciile prestate de sistemul de asigurari face parte din:
a)      cheltuielile pentru productie si consum
b)      operatiunile de repartizare a veniturilor
c)      operatiuni financiare cu pasive contingente
d)     cheltuieli pentru active financiare
 356. Optiunea pe actiuni a angajatului este o forma de:
a)      o forma de venit in natura a angajatului
b)      o forma de venit din investitii
c)      o forma de venit neimpozabil
d)     o formă de cheltuială a angajatului

357. Liniile de credit, ca angajamente de acordare de imprumuturi pana la o limita stabilita, se

considera:
a)      acumulari de active financiare
b)      o creanta financiara
c)      active financiare contingente
d)     rambursare de credit

358. In cazul in care un imprumut nu isi indeplineste obligatiile de plata, prejudiciul

imprumutatorului este reparat de:
a)      institutiile financiare ale statului
b)      garant, in urma unui acord tip garantie
c)      instantele judecatoresti abilitate
d)     administraţia publică

359. Terminologia “instrument financiar” este utilizat:

         a) pentru a se face referire atat la spectrul activului cat si la cel al pasivului operatiunilor
financiare
          b)   pentru a se face referire la activele financiare contingente
          c)      pentru a face referire la toate operatiunile financiare in moneda nationala
          d)     pentru a face referire la toate operatiunile financiare in moneda europeană

360. Compensarea operatiunilor cu active financiare ale unui anumit grup de unitati
institutionale in contraparte cu pasive ale aceluias grup se numeste:
a)      consolidarea conturilor financiare
b)      simetria creantelor si pasivelor financiare
c)      operatiune financiara in contraparte
d)       

361. Contractele standardizate, nenegociabile, oferite de debitori si care permit retragerea

ulterioara de catre creditor a sumei, se numesc:
a)      Depozite
b)      titluri de natura datoriei
c)      plasamente private
d)       

 362. Emiterea  de  titluri  de  natura  datoriei  pentru  care  platile  aferente cuponului  sau
principalului sunt  garantate de  active specificate  sau  de  fluxuri viitoare de  venituri constituie:
a)      titluri de natura datoriilor cu rata a dobanzii variabile
b)      securitizarea titlurilor de natura datoriei
c)      titluri de natura datoriilor cu rata a dobanzii fixe
d)        

363. DST se definesc ca:

a)      active de rezerva internationale create de Fondul Monetar International pentru a suplimenta
activele de rezerva existente
b)      un set de norme financiare contabile
c)      achizitii nete de titluri de natura datoriei
d)       

364. Care dintre urmatoarele caracteristici se aplica titlurilor de natura datoriei:

a)      o data de rascumparare sau scadenta, la care trebuie efectuata plata finala programata
contractual a principalului
b)      pretul de emitere, cel de rascumparare si rata cuponului nu pot fi exprimate decat in moneda
nationala
c)      nu fac obiectul atribuirii de rating de catre agentiile consacrate

365. Calitatea de a fi negociabile se aplica urmatoarelor operatiuni financiare:

a)      operatiunile cu credite
b)      operatiunile cu titluri de natura datoriilor
c)      ambele tipuri de operatiuni (cu credite, cu titluri)
d)       

366. Activele sau pasivele financiare care rezulta din detinerea proprietatii asupra unor active
imobile (terenuri, constructii), de catre nerezidenti se clasifica:
a)      titluri de natura datoriei
b)      active financiare de tip credit
c)      alte participatii
d)       

367. Proprietatea asupra unor titluri de valoare cotate in alte economii sunt definite ca:
a)      certificate de depozit
b)      participatii
c)      active financiare de tip credit
d)        

368. Participatiile in societatile in comandita pe actiuni subscrise de catre asociatii comanditati

se incadreaza in categoria:
a)      actiuni cotate
b)      actiuni necotate
c)      alte participatii
d)       

369. Instrumentele financiare corelate cu un instrument financiar specificat sau cu un indice

prin intermediul carora, pe pietele financiare, se pot tranzactiona in contul lor riscuri financiare
specifice, se numesc:
a)      instrumente financiare derivate
b)      instrumente financiare de tip provizion
c)      instrumente financiare de tip garantie
d)     instrumentele financiare de la lit. b) şi c)

370. Acordurile contractuale între două părți care convin să schimbe, în cursul unei perioade
de timp și conform unor reguli prestabilite, fluxuri de plăți aferente unor valori fictive convenite
ale principalului se numesc:
a)      contracte la termen de tip forward
b)      acorduri contractuale de tip <swap>
c)      instrumente derivate de credit
d)     toate cele variantele de la a)-c)
 371. Perioada de la data emiterii până la data plății finale programate a activelor sau pasivelor
financiare este:
a)      scadenta restanta
b)      scadenta cu termen lung
c)      scadenta initiala
d)     scadenta cu termen mediu

      372. Sectorul societăților nefinanciare este subdivizat în următoarele  subsectoare:

a)      societăţi nefinanciare publice
b)      societăţi nefinanciare private naţionale
c)      societăţi nefinanciare sub control străin
d)     toate variantele de la a), b) si c)

      373. Cu excepţia subsectorului banca centrală, fiecare subsector este divizat în:
a)      societăţi financiare publice
b)      societăţi financiare private naţionale
c)      societăţi financiare sub control străin
d)     toate variantele de la a), b) si c)

374. Subsectorul S.122, Societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala, nu cuprinde:
a)      sediile sociale care supravegheaza si gestioneaza alte unitati ale  unui grup constituit in mod
predominant din societati care accepta depozite, exclusive banca centrala, dar care nu sunt societati
care accepta depozite
b)      institutiile fara scop lucrativ dotate cu personalitate juridica si care deservesc societati care accepta
depozite, dar care nu exercita nicio activitate de intermediere financiara
c)      toate variantele de la a), b) si d)
d)     institutiile care gestioneaza bani electronici si care nu au ca activitate principala intermedierea
financiara

 375. Care din subdiviziunile urmatoare nu fac parte din Sectorul administraţiei publice:
a)      administratia centrala (exclusiv fondurile de securitate nationala)
b)      administratiile statelor federale (exclusiv fondurile de securitate nationala)
c)      fondurile de pensii
      d)   administratiile de securitate sociala
376. Sectorul societatilor financiare nu cuprinde :
a)      beneficiari de pensii
b)      societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala
c)      banca centrala
d)     societati de asigurare si fonduri de pensii

     377. Sectorul gospodariilor populatiei cuprinde urmatoarele subsectoare:

a)      variantele de la lit b) si d)
b)      beneficiari de venituri din proprietate, beneficiari de pensii şi beneficiari de alte venituri din transferuri
c)      institutii de plata
d)     angajatori si lucratori proprii  precum şi  angajati

     378. Care dintre urmatorii intermediari financiari sunt clasati in subsectorul S.121:
a)      societatile de emisiuni de titluri
b)      variantele de la lit c) si d)
c)      banca centrala nationala, inclusiv atunci cand aceasta participa la Sistemul European al Bancilor
Centrale
d)     organismele monetare centrale, in special cele publice, care tin o contabilitate completa si se bucura
de o autonomie de decizie in raport cu administratia centrala

     379. Ce tip de leasing nu se aplica in cazul resurselor naturale:

a)      leasingul financiar
b)      leasingul operational
c)      leasingul de resurse
d)     nici unul din cele prevăzute la lit a)-c)

     380. Contractul de achizitionare cu plata in rate este un tip de leasing:

a)      operational
b)      de resurse
c)      financiar
d)     nici unul din cele prevăzute la lit a)-c)

     381. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea urmatoarele forme:

a)      sisteme de pensii de asigurari sociale
b)      asistenta sociala
c)      polite de asigurare individuala de viata
d)     toate celelalte variante prevăzute la lit a)-c)

382. Unitatile institutionale incluse in sectorul societatilor financiare sunt urmatoarele:

a)      societatile cu capital privat si de stat care sunt producatori de piata si a caror functie principala consta
in producerea de bunuri si servicii nefinanciare
b)      societatile cu capital privat sau public a caror functie principala consta in furnizarea de servicii
de intermediere financiara si/sau in exercitarea de activitati financiare auxiliare
c)      societatile cooperatiste si asociatiile dotate cu personalitate juridica si care sunt producatori de piata,
a caror functie principala consta in producerea de de bunuri si servicii nefinanciare
d)     toate celelalte variante prevăzute la lit a)-c)

383. Sectorul societati financiare S.12 cuprinde:

a)      institutiile fara scop lucrativ care sunt controlate de catre administratiile statelor federale
b)      unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care sunt producatori de piata si a caror
activitate principala consta in producerea de servicii financiare
c)      toate societatile si cvasisocietatile nefinanciare controlate de unitatile institutionale nerezidente
d)     toate celelalte variante prevăzute la lit a)-c)

384. Sectorul societatilor financiare cuprinde urmatoarele subsectoare:

a)      banca centrala, societati care accepta depozite, fonduri de piata monetara, beneficiari de pensii,
auxiliari intermediari, societati de asigurare, etc.
b)      banca centrala, societati care accepta depozite, fonduri de piata monetara, fonduri de pensii, auxiliari
intermediari, societati de asigurare, etc.
c)      banca centrala, societati care accepta depozite, fonduri de piata monetara, beneficiari de alte venituri
din transferuri , auxiliari intermediari, societati de asigurare, etc.
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

385. Leasingul de resurse este:

a)      un acord prin care proprietarul unei resurse naturale o pune la dispozitia locatarului, in
schimbul unei plati inregistrata drept renta
b)      un acord prin care proprietarul unei resurse naturale o pune la dispozitia locatarului, in schimbul unei
plati inregistrata drept chirie
c)      un acord prin care proprietarul unei resurse naturale o pune la dispozitia locatarului, in schimbul unei
plati inregistrata drept dobanda
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

386. In cadrul unui leasing operational:

a)      Activul nu ramane in bilantul locatorului
b)      Activul ramane in bilantul locatorului
c)      Pasivul ramane ramane in bilantul locatarului
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

387. Parteneriatele public – privat PPP sunt:

a)      contracte pe termen lung intre doua unitati, prin care o unitate dobandeste sau produce un
activ sau o serie de active, il exploateaza pentru o perioada si ulterior transfera activul unei alte
unitati
b)      contracte pe termen scurt intre doua unitati, prin care o unitate dobandeste sau produce un activ sau
o serie de active, il exploateaza pentru o perioada si ulterior transfera activul unei alte unitati
c)      contracte pe termen lung intre doua unitati, prin care o unitate dobandeste sau produce un activ sau o
serie de active, il exploateaza pentru o perioada si nu va  transfera activul unei alte unitati
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

388. Contractele de concesionare de servicii:

a)      se inregistreaza ca active atunci cand nu sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio valoare din
transferul lor
b)      nu se inregistreaza ca active atunci cand sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio valoare din
transferul lor
c)      nu se inregistreaza ca active atunci cand nu sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio
valoare din transferul lor
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

389. Leasingurile operationale comercializabile:

a)      pot include toate tipurile de contracte de inchiriere si de leasing operational
b)      nu pot include toate tipurile de contracte de inchiriere si de leasing operational
c)      pot include toate tipurile de contracte de inchiriere, de leasing operational si leasing financiar
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

390. Pensiile de asigurari sociale sunt:

a)      prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii juridice
sau contractuale prestabilite si in general sub forma unei rente negarantate
b)      prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii juridice
sau contractuale prestabilite si in general sub forma unei rente viagere
c)      prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies a pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii
juridice sau contractuale prestabilite si in general sub forma unei rente garantate
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

391. Sistemele de pensii de securitate sociala sunt:

a)      Sisteme de asigurari contractuale ale caror beneficiari, in calitate de participanti la un sistem de
asigurari sociale, nu sunt obligati de administratiile publice sa se asigure impotriva batranetii si a altor
riscuri legate de batranete
b)     Sisteme de asigurari contractuale ale caror beneficiari, in calitate de participanti la un sistem
de asigurari sociale, sunt obligati de administratiile publice sa se asigure impotriva batranetii
si a altor riscuri legate de batranete
c)      Sisteme de asigurari contractuale ale caror beneficiari, in calitate de participanti la un sistem de
asigurari sociale, sunt obligati de societatile financiare sa se asigure impotriva batranetii si a altor
riscuri legate de batranete
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

392. Un sistem de prestatii predefinite este:

a)      Un sistem de pensii in care prestatiile de platit salariatului dupa pensionare se calculeaza prin
utilizarea unei formule, fie separat, fie in combinatie cu o suma minima negarantata de platit
b)      Un sistem de pensii in care prestatiile de platit salariatului dupa pensionare se calculeaza prin
utilizarea unei formule, fie separat, fie in combinatie cu o suma minima garantata de platit
c)      Un sistem de pensii in care prestatiile de platit de catre salariat dupa pensionare se calculeaza prin
utilizarea unei formule, fie separat, fie in combinatie cu o suma minima garantata de platit
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

393. Riscul unui  sistem de prestatii predefinite in ceea ce priveste furnizarea unui venit
adecvat la pensie este suportat de:
a)      angajator sau o unitate care actioneaza in numele
b)      angajator sau o institutie de credit
c)      angajat sau o unitate care actioneaza in numele
d)     toate variantele prevăzute la lit a)-c)

394. Sistemele fictive de cotizatii predefinite si sistemele hibride sunt clasificate ca:
a)      Sisteme de prestatii predefinite
b)      Sisteme de cotizatii predefinite
c)      Sisteme de cotizatii facultative
d)     toate variantele prevăzute la lit a)-c)

395. Drepturile de pensie acumulate in temeiul securitatii sociale:

a)      sunt prezentate in conturile nefinanciare
b)      sunt prezentate in conturile nationale de baza
c)      nu sunt prezentate in conturile nationale de baza
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

396. Remunerarea angajatilor este compusa din:

a)      salarii
b)      indemnizatii
c)      cotizatiile sociale in sarcina angajatorului
d)     toate variantele prevăzute la literele a, b si c

397. Salariile si indemnizatiile in natura includ urmatoarele tipuri de remunerare:

a)      Salarii si indemnizatii de baza
b)      Plata zilelor de vacanta pentru sarbatori oficiale sau concediu anual
c)      Imprumuturi acordate angajatilor la dobanzi reduse
d)     Alocatii pecuniare pentru locuinta, platite angajatilor de catre angajator

398. Cotizatiile sociale in sarcina angajatorilor sunt:

a)      cotizatii sociale platite de catre angajatori catre sisteme de securitate sociala sau alte sisteme
de asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a asigura prestatii sociale pentru
angajatii lor
b)      cotizatii sociale platite de catre angajati catre sisteme de securitate sociala sau alte sisteme de
asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a asigura prestatii sociale pentru angajatorii lor
c)      cotizatii sociale platite de catre angajatori catre sisteme de securitate sociala facultative sau alte
sisteme de asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a asigura prestatii sociale pentru
angajatii lor
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

399. O taxa de tip TVA este:

a)      Un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si care in cele din urma este suportat
partial de cumparatorul final
b)      Un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si care in cele din urma este
suportat integral de cumparatorul final
c)      Un impozit pe bunuri si servicii colectat integral de intreprinderi si care in cele din urma este suportat
integral de cumparatorul final
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

400. Subventiile sunt:

a)      Plati curente fara contraparte pe care administratiile publice sau institutiile Uniunii Europene le
efectueaza catre producatorii rezidenti
b)      Plati curente fara contraparte pe care societatile comerciale sau institutiile Uniunii Europene le
efectueaza catre producatorii rezidenti
c)      Plati curente fara contraparte pe care administratiile publice sau institutiile Uniunii Europene le
efectueaza catre producatorii nerezidenti
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c
401. Veniturile din proprietate sunt clasificate dupa cum urmeaza:
a)      Dobanzi, venituri distribuite ale societatii, beneficii reinvestite din investitii straine, alte venituri
din investitii
b)      Dobanzi, venituri nedistribuite ale societatii, beneficii reinvestite din investitii straine, alte venituri din
investitii
c)      Dobanzi, venituri distribuite ale societatii, beneficii reinvestite din investitii straine, subventii
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

402. Dobanzile sunt:

a)      Veniturile din proprietate de primit de catre proprietarii activelor nefinanciare pentru punerea acestora
la dispozitia unei alte unitati institutionale
b)      Veniturile din proprietate de primit de catre proprietarii activelor financiare pentru punerea
acestora la dispozitia unei alte unitati institutionale
c)      Veniturile din proprietate de platit de catre proprietarii activelor financiare pentru punerea acestora la
dispozitia unei alte unitati institutionale
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

403. Impozitele pe venit includ:

a)      Impozitele pe venitul persoanelor fizice, impozitele pe venitul sau profitul societatilor, impozitele pe
terenuri, taxele asupra castigurilor din loterii sau jocuri de noroc
b)      Impozitele pe venitul persoanelor fizice, impozitele pe venitul sau profitul societatilor, impozitele pe
castigurile din detinere, taxele judiciare
c)      Impozitele pe venitul persoanelor fizice, impozitele pe venitul sau profitul societatilor
impozitele pe castigurile din detinere, taxele asupra castigurilor din loterii sau jocuri de noroc
d)     toate variantele prevăzute la lit a)-c)

404. Prestatiile sociale, altele decat transferurile sociale in natura, sunt compuse din:
a)      Prestatii de securitate sociala in bani, alte prestatii de asigurari sociale, prestatii de asistenta sociala
in bani
b)      Prestatii de securitate sociala in natura, alte prestatii de asigurari sociale, prestatii de asistenta sociala
in bani
c)      Prestatii de securitate sociala in bani, alte prestatii de asigurari sociale, prestatii de asistenta sociala in
bani, prime nete de asigurare generala
d)     toate variantele prevăzute la lit a)-c)

405. Indemnizatiile de asigurare generale, daunele sunt:

a)      Solicitarile de daune care trebuie onorate in temeiul unor contracte de asigurari generale, adica
sumele pe care societatile de asigurari sunt obligate sa le primeasca pentru compensarea vatamarilor
sau pagubelor suferite de persoane sau de bunuri
b)      Solicitarile de daune care trebuie onorate in temeiul unor contracte de asigurari generale,
adica sumele pe care societatile de asigurari sunt obligate sa le plateasca pentru compensarea
vatamarilor sau pagubelor suferite de persoane sau de bunuri
c)      Solicitarile de daune care trebuie onorate in temeiul unor contracte de asigurari generale, adica
sumele pe care societatile de asigurari sunt obligate sa le plateasca persoanelor neasigurate pentru
compensarea vatamarilor sau pagubelor suferite de persoane sau de bunuri
d)     toate variantele prevăzute la lit a)-c)

406. Transferurile de capital includ :

a)      Impozitele pe capital, impozitele pe salarii, ajutoarele pentru investitii si alte transferuri de capital
b)      Impozitele pe capital, ajutoarele pentru investitii si alte transferuri de capital
c)      Impozitele pe capital, impozite pe operatiuni internationale, ajutoarele pentru investitii si alte
transferuri de capital
d)     toate variantele prevăzute la lit a)-c)

407. Operatiunile financiare sunt :

a)      Operatiuni cu active si pasive financiare si nefinanciare care se desfasoara intre unitati institutionale
rezidente, precum si intre acestea si unitati institutionale nerezidente
b)      Operatiuni cu active si pasive financiare care se desfasoara intre unitati institutionale nerezidente,
precum si intre acestea si unitati institutionale rezidente
c)      Operatiuni cu active si pasive financiare care se desfasoara intre unitati institutionale
rezidente, precum si intre acestea si unitati institutionale nerezidente
d)     toate variantele prevăzute la lit a)-c)

408. Din categoria activelor financiare fac parte :

a)      Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura datoriei, credite, participatii si actiuni ale
fondurilor de investitii, sisteme de asigurari, de pensii si scheme de garantii standardizate,
instrumente financiare derivate, alte conturi de primit/de platit
b)      Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura datoriei, credite, participatii si actiuni ale fondurilor
de investitii, sisteme de asigurari, de pensii si scheme de garantii standardizate, instrumente
financiare derivate, subventii
c)      Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura datoriei, credite, participatii si actiuni ale fondurilor
de investitii, sisteme de asigurari, de pensii si scheme de garantii standardizate, accize si impozite pe
consum, alte conturi de primit/de platit
d)     toate variantele prevăzute la lit a)-c)

409. Soldul contabil al contului financiar este teoretic :

a)      Mai mare decat soldul contului de capital
b)      Identic cu cel al contului de capital
c)      Mai mic decat soldul contului de capital
d)     toate variantele prevăzute la lit a)-c)
 410. Compensarea este :
a)      Consolidarea la nivelul economiei totale prin care inregistrarile contabile de pe ambele parti ale
contului pentru aceeasi operatiune sunt compensate una in raport cu cealalta
b)      Consolidarea la nivelul unei singure unitati institutionale prin care inregistrarile contabile de
pe ambele parti ale contului pentru aceeasi operatiune sunt compensate una in raport cu
cealalta
c)      Consolidarea la nivelul economiei totale prin care inregistrarile contabile de pe ambele parti ale
contului pentru aceeasi operatiune nu sunt compensate una in raport cu cealalta
d)     toate variantele prevăzute la lit a)-c)

411. Operatiunile financiare si operatiunile in contraparte ale acestora :

a)      Se inregistreaza in acelasi moment
b)      Se inregistreaza anual
c)      Se inregistreaza semestrial
d)     Nu se inregistrează

412. Numerarul nu include :

a)      Bancnotele si monedele emise de autoritatile monetare rezidente ca moneda nationala in circulatie
detinuta de catre rezinenti si nerezidenti
b)      Bancnotele si monedele emise de autoritatile monetare nerezidente ca moneda straina in circulatie
detinuta de catre rezinenti
c)      Bancnotele si monedele care nu sunt in circulatie
d)     toate variantele prevăzute la lit a)-c)

413. In categoria alte depozite nu se includ:

a)      Depozite de economii, carnete de economii, certificate de economii nenengociabile
b)      Depozite la termen, care sunt depozite nedisponibile imediat, dar de care se poate dispune la o
scadenta convenita
c)      Depozite in moneda straina in cadrul unor acorduri swap
d)     toate variantele prevăzute la lit a)-c)

414. Operatiunile cu titluri de natura datoriei publice sunt impartite in functie de scadenta
initiala in:
a)      titluri de natura datoriei pe termen scurt si titluri de natura datoriei pe termen mediu
b)      titluri de natura datoriei pe termen scurt si titluri de natura datoriei pe termen lung
c)      titluri de natura datoriei pe termen mediu si titluri de natura datoriei pe termen lung
d)     toate variantele prevăzute la lit a)-c)

415. Categoria creditelor nu include:

a)      Creantele financiare ale angajatilor, rezultate din participarea acestora la profitul societatii
b)      Imprumuturile platite ca garantie pentru indeplinirea unor obligatii
c)      Activele sau pasivele financiare care rezulta din detinerea proprietatii asupra unor active
imobile
d)     toate variantele prevăzute la lit a)-c)

416. Participatia este:

a)      Un activ financiar care este o creanta asupra valorii reziduale a unei societati, dupa ce toate
celelalte creante au fost platite
b)      Un pasiv financiar care este o creanta asupra valorii reziduale a unei societati, dupa ce toate celelalte
creante au fost platite
c)      Un activ financiar care este o creanta asupra valorii reziduale a unei societati, dupa ce toate celelalte
creante nu au fost platite
d)     toate variantele prevăzute la lit a)-c)

417.  Provizioanele tehnice de asigurari generale sunt:

a)      Creante financiare pe care titularii de polite de asigurari generale le au asupra societatilor de asigurari
in ceea ce priveste primele incasate si indemnizatiile de platit
b)      Creante financiare pe care titularii de polite de asigurari generale le au asupra societatilor de
asigurari in ceea ce priveste primele neincasate si indemnizatiile de platit
c)      Creante financiare pe care titularii de polite de asigurari generale le au asupra societatilor de asigurari
in ceea ce priveste primele incasate si indemnizatiile platite
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

418. Instrumentele financiare derivate nu includ:

a)      Swapurile pe aur
b)      Swapurile pe valuta
c)      Instrumentele suport pe care se bazeaza instrumentul financiar derivat
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

419. Creditele comerciale si avansurile, in functie de scadenta, pot fi impartite in:

a)      Pe termen scurt, pe termen lung si avansuri
b)      Pe termen scurt, mediu, lung si avansuri
c)      Pe termen scurt, pe termen mediu si avansuri
d)     nici una din variantele prevăzute la lit a)-c)

420. Contul de alocare primara a veniturilor face parte din:

a)      contul de productie
b)      contul de distribuire primara venitului
c)      contul de distribuire secundara venitului
d)     contul de redistribuire a venitului in natura

421. Care din utilizarile de mai jos nu sunt aferente contului de exploatare?
a)      salarii brute si indemnizatii brute
b)     dobanzi
c)      cotizatii sociale in sarcina angajatorilor
d)     excedentul brut de exploatare

422. Care dintre resursele enumerate mai jos nu sunt aferente contului de alocare primara a
venituilor?
a)      alte impozite pe productie
b)      venituri din proprietate
c)      excedentul net de exploatare
d)     excedentul brut de exploatare

423. Prestatiile de securitate sociala in  bani se intregistreaza in:

a)      contul de exploatare
b)      contul de productie
c)      contul de redistribuire a venitului in natura
d)     contul de distribuire secundara a venitului

424. Venitul disponil brut  si net este resursa pentru :

a)      contul de redistribuire a venitului in natura
b)      contul de utilizare a venitului disponibil
c)      contul de utilizare a venitului disponibil ajustat
d)     toate cele prevăzute la lit. a) – c)

425. Economia bruta si neta se inregistreaza in :

a)      contul de capital
b)      contul de exploatare
c)      contul de utilizare a venitului disponibil ajustat
d)     contul financiar
426. Contul de distribuire primara a venitului,  contul de distribuire secundara a venitului,
contul de redistribuire a venitului in natura si contul de utilizare a venitului, formeaza:
a)      contul de productie
b)      contul de redistribuire a venitului in natura
c)      conturi ale operatiunilor de capital
d)     conturile de distribuire si de utilizare a venitului

427. Conturile operatiunilor de acumulare cuprind:

a)      contul altor modificari de active
b)      cele prevăzute la lit. a),  c) şi d
c)      contul financiar
d)     contul de capital

428. In cadrul contului variatiilor valorii nete datorate economiei si transferurilor de capital,
economia neta face parte din categoria:
a)      variatii ale pasivelor si valorii nete
b)      resurselor
c)      variatii ale activelor
d)     toate cele prevăzute la lit. a) – c)

429. In cadrul contului achizitiilor de active nefinanciare urmatoarele elemente sunt variatii  ale
activelor:
a)      variatii ale valorii nete datorate economiei si transferurilor de capital
b)      ajustarea pentru variatia dreptului de pensie
c)      consumul de capital fix
d)     venitul disponibil ajustat net

430. In cadrul contului financiar care dintre urmatoarele elemente reprezinta atat variatii ale
activelor cat si variatii ale pasivelor si valorii nete:
a)      numerar si depozite
b)      titluri de natura datoriei
c)      credite
d)     toate cele prevăzute la lit. a) – c)

431. Contul de reevaluare face parte din categoria :

a)      contului altor modificari de active
b)      conturilor de patrimoniu
c)      conturi financiare
d)     conturi de capital

432. Secvenţa conturilor de patrimoniu se descompune în:

a)      contul de deschidere
b)      contul de variatie a patrimoniului
c)      contul de inchidere
d)     toate cele prevăzute la lit. a) – c)
 433. Drepturile speciale de tragere (DST) sunt active de rezervă internaţionale create de:
a)      statele membre ale zonei  Euro
b)      Banca Mondială
c)      Fondul Monetar Internaţional
d)     statele membre ale Fondului Monetar Internaţional

434. Aurul monetar reprezintă:

a)      lingourile de aur deţinute de rezidenţi
b)      monedele de aur emise de banca centrală
c)      lingourile de aur deţinute de rezidenţi şi de nerezidenţi
d)     un activ financiar

435. Comisioanele asociate împrumuturilor de aur monetar  reprezintă:

a)      dobânzi
b)      rente
c)      dividende
d)     chirii

436. Creditele sunt instrumente financiare:

a)      negociabile
b)      derivate
c)     nenegociabile
d)     nestandardizate

437. Nu fac parte din categoria creditelor:

a)      creanţele financiare ale angajaţilor, rezultate din participarea acestora la profitul societăţii
b)      activele şi pasivele financiare care rezultă din deţinerea proprietăţii asupra unor active imobile, cum ar
fi terenuri sau construcţii, de către nerezidenţi
c)      creditele revolving
d)     garanţiile la depozite pe post de creanţe financiare ale societăţilor de reasigurare asupra
societăţilor cedente

438. In cazul carui tip de leasing are loc schimbarea proprietatii economice asupra activului:
a)      leasingul financiar
b)      leasingul operational
c)      leasingul de resurse
d)     contractele de cesionare a serviciilor

439. Care din urmatoarele tipuri de contracte nu reprezinta leasing de active nefinanciare:
a)      leasingul financiar
b)      leasingul operational
c)      leasingul de resurse
d)     contractele de cesionare a serviciilor

440. Responsabilitatea de a efectua orice reparatie sau intretinere necesara activului revine
proprietarului economic in cazul:
a)      leasingul financiar
b)      leasingul operational
c)      leasingul de resurse
d)     contractelor de cesionare a serviciilor
 441. Plățile datorate în cadrul unui leasing de resurse sunt înregistrate drept:
a)      impozite
b)      taxe
c)      rente
d)     chirii

442. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata, in cazul leasingului de resurse:
a)      activul resursa ramane in bilantul locatorului, fiind utilizat de acesta
b)     activul resursa ramane in bilantul locatorului chiar daca este utilizat de locatar
c)      activul resursa se inregistreaza in bilantul locatarului, fiind utilizat de acesta
d)     activul resursa se inregistreaza in bilantul locatarului, fiind utilizat de locator

443. Reducerea valorii unei resurse naturale se inregistreaza ca:

a)      consum de capital fix
b)      disparitie economica a activelor neproduse
c)      pierdere
d)     amortizare

444. Cazul clasic al unui activ care face obiectul unui leasing de resurse este :
a)      vehiculul
b)      macaraua
c)      terenul
d)     sonda de foraj

445.Leasingurile operationale se efectueaza adesea pentru:

a)      resursele minerale
b)      sondele de foraj
c)      spectrul de frecvente radio
d)     terenuri

446. In cazul leasingului financiar cel care suportă riscurile de exploatare și primește

beneficiile economice care rezultă din utilizarea activului într-o activitate de producție, este:
a)      proprietarul economic
b)      locatorul
c)      proprietarul legal
d)     nici unul dintre acestia

447. Activitatile si functiile principale ale producatorului nonpiata public care apartine
sectorului administratii publice sunt :
a)      productia de bunuri si servicii de piata si de bunuri si servicii pentru consumul propriu
b)      productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata destinate consumului individual si
colectiv; efectuarea operatiunilor de redistribuire a venitului si a avutiei nationale
c)      productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata
d)     productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata pentru consum individual

448. Activitatile si functiile principale ale sectorului Societati financiare sunt:

a)      productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata
b)      consum; productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata pentru consum individual
c)      intermediere financiare, inclusiv asigurare; activitati financiare auxiliare
d)     productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata

449. Sectorul societati nefinanciare cuprinde:

a)      unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care sunt producatori de piata si a caror
activitate principala consta in producerea de bunuri si servicii nefinanciare; acopera si
cvasisocietatile nefinanciare
b)      societatile cu capital privat si de stat care sunt producatori nonpiata, a caror functie principala consta
in producerea de bunuri si servicii nefinanciare
c)      producatori nonpiata publici care sunt dotati cu personalitate juridica, a caror functie principala consta
in producerea de bunuri si servicii nefinanciare
d)     societatile cooperatiste dotate cu personalitate juridica, a caror functie principala consta in producerea
de bunuri si servicii nefinanciare

450. Care categorie de unitati institutionale enumerate mai jos apartin Sectorului de societati
nefinanciare:
a)      producatori publici care sunt dotati cu personalitate juridica, sunt producatori de piata si a
caror functie principala consta  in producerea de bunuri si servicii nefinanciare
b)      institutiile fara scop lucrativ, dotate cu personalitate juridica, care exercita activitati de intermediere
financiara
c)      sediile centrale ce controleaza un grup de societati   care exercita activitati de intermediere financiara
d)     producatori nonpiata publici care sunt dotati cu personalitate juridica, a caror functie principala consta
in producerea de bunuri si servicii nefinanciare
451. Subsectorul societati nefinanciare sub control strain contine:
a)      toate filiale societatilor nerezidente
b)      toate societatile controlate de o unitate institutionala nerezidenta care nu este ea insasi o societate
c)      toate stabilimentale sau alte agentii, neconstituite in societati, de societati nerezidente sau producatori
neconstituiti in societati care sunt unitati rezidente fictive
d)     toate variantele

452. Societatile financiare cuprind:

a)      unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care sunt producatori nonpiata si a caror
activitate principala consta in producerea de servicii financiare
b)      unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care sunt producatori piata si a caror
activitate principala consta in producerea de servicii financiare
c)      producatori nonpiata publici care sunt dotati cu personalitate juridica, si a caror functie principala
consta  in producerea de bunuri si servicii financiare
d)     sediile centrale ce controleaza un grup de societati  care exercita activitati auxiliare

453. Intermedierea financiara este:

a)      activitatea prin care o unitate transforma activele si pasive financiare
b)      activitatea prin care activele si pasivele intermediarilor financiari sunt regrupate
c)      activitatea prin care se furnizeaza servicii financiare
d)    activitatea prin care o unitate institutionala achizitioneaza active financiare si contacteaza
pasivele pe cont propriu, angajandu-se in operatiuni financiare de piata

454. Care categorie de unitati institutionale enumerate mai jos nu apartin Sectorului de

societati financiare:
a)      societatile cu capital privat sau public a caror functie principala consta in furnizarea de servicii de
intermediere financiara si/sau in exercitarea de activitati financiare auxiliare
b)      producatori publici care sunt dotati cu personalitate juridica, a caror functie principala consta
in producerea de bunuri si servicii nefinanciare
c)      producatorii publici dotati cu personalitate juridica si a caror functie principala consta in furnizarea de
servicii de intermediere financiar si/sau in exercitarea de activitati financiare auxiliare
d)     societatile holding, in cazul in care rolul principal este detinerea activelor unui grup de societati filiale
 455. Activitatile financiare auxiliare cuprind:
a)      activitatile auxiliare de efectuare a operatiunilor cu active si pasive financiare
b)      activitatile auxiliare de transformare a activelor si pasivelor
c)      activitatile auxiliare de efectuare a operatiunilor cu active si pasive financiare si de
transformare sau regrupare de fonduri
d)     activitatile auxiliare de regrupare a activelor si pasivelor financiare

456. Societatile holding, in cazul in care rolul principal este detinerea activelor unui grup de
societati filiale apartin:
a)      sectorului societati nefinanciare
b)     sectorului societati financiare
c)      sectorului de auxiliari financiari
d)     sectorului de societati de asigurare

457. Subdivizarea subsectoarelor societatilor financiare in societati financiare publice, private

nationale si sub control strain nu se aplica la:
a)      fonduri de piata monetara
b)      auxiliari financiari
c)      banca centrala
d)     societati de asigurare

458. Banca centrala ca subsector al societatii financiare grupeaza:

a)      toate societatile si cvasisociatile financiare a caror functie principala consta in emiterea de
moneda, in mentinerea valorii sale interne si externe si in administrarea unei parti sau a
totalitatii rezervelor de schimb valutare ale tarii
b)      toate organismele monetare centrale, care tin o contabilitate completa si se bucura de o autonomie de
decizie in raport cu administratia centrala
c)      toate organismele si agentiile care au sarcina de a reglementa sau controla societatile financiare sau
pietele financiare
d)     toate organismele monetare centrale care au ca activitate principala intermedierea financiara

459. Subsectorul care accepta depozite, exclusiv banca centrala nu cuprinde:

a)      cooperativele de credite bancar, casele de ajutor reciproc
b)      bancile specializate
c)      institutiile care gestioneaza bani electronici si care au activitate principala intermedierea
financiara
d)     institutiile care gestioneaza bani electronici si care nu au ca activitate principala intermedierea
financiara

460. Organismele de plasament colectiv sunt incluse in subsectorul:

a)      fonduri de piata monetara
b)      alti intermediari financiari
c)      societati de asigurare
d)     institutii financiare captive

461. Fondurile de piata monetara nu cuprind:

a)      fondurile de investitii, inclusiv fondurile comune de plasament
b)      institutiile fara scop lucrativ, dotate cu personalitate juridica si care deservesc fonduri de piata
monetara, dar care nu exercita nici o activitate de intermediere financiara
c)      organismele de plasament
d)     fondurile de investitii ale caror actiuni sau unitati sunt substitut pentru depozite
 462. Activitatea fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara consta in :
a)      emiterea de actiuni sau unitati ale fondurilor de investitii care nu sunt substitut  pentru
depozite si efectuarea, pe cont propriu, de investitii in principal in active financiare, altele decat
active financiare pe termen scurt, si in active nefinanciare
b)      emiterea de actiuni sau unitati ale fondurilor de investitii care reprezinta un substitut pentru depozite si
efectuarea, pe cont propriu, de investitii in principal in active financiare, altele decat active financiare
pe termen scurt, si in active nefinanciare
c)      furnizarea de servicii de intermediere financiara prin subscriere de angajamente sub forma de bani,
depozite sau titluri de participare
d)     efectuarea, pe cont propriu, de investitii in principal in active financiare, altele decat active financiare
pe termen scurt, si in active nefinanciare

463 . Subsectorul fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara nu cuprinde:
a)      fondurile de pensii care apartin fondurilor de pensii
b)      sediile sociale care supravegheaza si gestioneaza un grup constituit in mod predominant din fonduri
de investitii, altele decat fondurile de piata monetara, dar care nu sunt, ele insele, fonduri de investitii
c)      fondurile cu scop special ale administratiilor publice, denumite fonduri suverane de investitii
d)     toate variantele

464. Brokeri in valori mobiliare si produse financiare derivate constituie subdiviziune a:

a)      subsectorului alti intermediari financiari, exclusiv societatile de asigurare si fondurile de pensii
b)      fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara
c)      subsectorului fonduri de piata monetara
d)     subsectorului societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala

465. Institutiile financiare captive si alte entitati creditoare cuprinde:

a)      toate societatile si cvasisocietatile financiare care nu sunt implicate nici in activitati de
intermediere financiara, nici in furnizarea de servicii auxiliare si ale caror active sau pasive nu
sunt, in marea lor majoritate, tranzactionate pe pietele libere
b)      toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror functie principala consta in exercitarea de
activitati strans legate de intermediere financiara, fara a fi, ele insele, intermediari financiari
c)      toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror functie principala consta in furnizarea de servicii
de intermediere financiara rezultate din mutualizarea riscurilor
d)     toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror functie principala consta in emiterea de actiuni
sau unitati ale fondurilor de investitii

466. Subsectorul fonduri de pensii nu cuprinde:

a)      toate societatile financiare  a caror functie principala consta in furnizarea de servicii de intermediere
financiara rezultate din mutualizarea riscurilor sociale si necesitatilor persoanelor asigurate
b)      toate cvasisocietatile financiare  a caror functie principala consta in furnizarea de servicii de
intermediere financiara rezultate din mutualizarea riscurilor sociale si necesitatilor persoanelor
asigurate
c)      toate societatile si cvasisocietatile financiare  a caror functie principala consta in furnizarea de servicii
de intermediere financiara rezultate din mutualizarea riscurilor sociale si necesitatilor persoanelor
asigurate
d)     institutiile fara scop lucrativ dotate cu personalitate juridica si care deservesc fondurile de
pensii, dar care nu exercita nici o activitate de intermediere financiara

467. Cea mai importantă prestaţie de pensii a sistemelor de asigurări sociale este:
a)      pensia pentru văduve şi văduvi
b)      venitul după pensionare
c)      pensia pentru persoanele care suferă un accident de muncă
d)     pensia pentru persoanele care suferă un accident de muncă  şi nu mai pot lucra

468. Pensiile de securitate socială sunt furnizate beneficiarilor de către:

a)      angajator
b)      administraţiile publice
c)      o unitate care acţionează în numele administraţiei publice
d)     angajator şi administraţiile publice

469. Într-un sistem de cotizaţii predefinite, prestaţiile sunt definite de:

a)      nivelul fondului acumulat prin cotizaţiile plătite de salariat   şi de creşterile de valoare rezultate
din investirea fondului
b)      nivelul fondului acumulat prin cotizaţiile plătite de salariat
c)      o sumă minimă garantată de plătit
d)     creşterile de valoare rezultate din investirea fondului

470. În cadrul sistemului de prestaţii predefinite, prestaţiile de plătit salariaţilor după

pensionare se calculează prin:
a)      utilizarea unei formule
b)      garantarea unei sume minime
c)      utilizarea unei formule, fie separat, fie în combinaţie cu o sumă minimă garantată de plătit
d)     utilizarea unei formule, în combinaţie cu o sumă minimă garantată de plătit

471. În cadrul sistemului de prestaţii predefinite, riscul în ceea ce priveşte furnizarea unui venit
adecvat la pensie, este suportat de:
a)      angajator sau de o unitate care acţionează în numele său
b)      angajator
c)      o unitate care acţionează în numele angajatorului
d)     societatea de asigurare

472. Înregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate socială se referă la:
a)      creşterile de valoare rezultate din investirea fondului de pensii
b)      prestaţiile de securitate socială
c)      cotizaţiile plătite de angajator şi la prestaţiile de securitate socială
d)     cotizaţiile plătite de angajator şi de salariaţi şi la prestaţiile de securitate socială

473. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea următoarele forme:

a)      sisteme de pensii de asigurări sociale
b)      asistenţă socială
c)      poliţe de asigurare individuală legate de pensii
d)     sisteme de pensii de asigurări sociale, asistenţă socială şi poliţe de asigurare individuală legate de
pensii

474. Sistemele de asigurari sociale pot fi organizate:

a)      de angajatori sau administraţii publice
b)      de societăți de asigurări în numele salariatilor
c)      în unităţi instituţionale separate care să deţină şi să gestioneze activele de utilizat pentru a acoperi şi
a distribui pensiile
d)     angajatori sau de administraţiile publice, de societăţi de asigurări în numele salariaţilor sau pot
fi instituite unităţi instituţionale separate care să deţină şi să gestioneze activele de utilizat
pentru a acoperi şi distribui pensiile

475. Înregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate socială se referă la:
a)      cotizaţiile plătite de angajator
b)      cotizaţii plătite de salariaţi
c)      prestaţiile de securitate socială
d)     cotizaţiile plătite de anagajator şi de salariaţi şi la prestaţiile de secutitate socială
476. Alte sisteme de pensii legate de forţa de muncă sunt:
a)      sistemele de asigurare contractuală obligatorii prin lege
b)      sistemele de asigurare contractuală încurajate de administraţiile publice
c)      sistemele de asigurare contractuală în care angajatorii impun o condiţie obligatorie pentru angajare,
participarea salariaţilor la un sistem de asigurări sociale specificat de angajator pentru a se asigura
împotriva batrâneţii şi a altor riscuri
d)     sistemele de asigurare contractuală, fie obligatorii prin lege, fie încurajate de administraţiile
publice, fie în cazurile în care angajatorii impun o condiţie obligatorie pentru angajare,
participarea salariaţilor la un sistem de asigurări sociale specificat de angajator pentru a se
asigura împotriva bătrâneţii  şi a altor riscuri legate de vârstă

477. Care din urmatoarele afirmatii  se incadreaza in categoria cotizatiilor sociale efective in
sarcina gospodariilor:
a)      cotizatii efective la fondul de pensii  in sarcina gospodariilor
b)      cotizatii suplimentare in sarcina gospodariilor altele dacat pensiile
c)      cotizatii suplimentare la fondul de pensii in sarcina gospodariilor
d)     alte cotizatii sociale imputate in sarcina angajatorilor

478. Care este definitia prestatiilor de securitate sociala in bani :

a)      Sunt prestatii de asistenta sociala in bani, transferuri curente de platit catre gospodarii
b)      Sunt prestatii de plattit de catre angajatori in contextul altor sisteme de asigurari sociale
c)      Sunt prestatii de asigurari sociale de platit in bani catre gospodarii de catre administratiile de
securitate nationala
d)     Sunt transferuri sociale in natura care constau in bunuri si servicii individuale

479 .Transferurile sociale in natura sunt :

a)      prestatii sociale in bani
b)      plati efectuate de gospodarii
c)      resurse in contul de redistribuire a veniturilor in natura
d)     bunuri si servicii individuale furnizate direct

480. Primele  nete de asigurare generală –daune sunt:

a)      prime platite aferente unor polite
b)      prime de platit aferente unor polite  achizitionate de unitati institutionale
c)      transferuri curente intre diferite subsectoare ale administratiilor publice
d)     transferuri curente pe care administratiile publice le primesc

      481. Cooperarea internationala curenta include:

a)      transferuri curente
b)      transferuri  in bani
c)      toate transferurile in bani sau in natura intre administratiile publice si administratii publice sau
organizatii internationale din restul lumii
d)     transferuri in natura

482. Transferurile curente catre IFSLSGP  includ:

a)      toate cotizatiile voluntare ( altele decat legatele)
b)      cotizatiile regulate neplatite
c)      toate  cotizatiile voluntare
d)     donatiile de orice natura

483.Transferurile curente intre gospodarii sunt :

a)      transferuri in natura
b)      toate transferurile curente
c)      transferuri  in bani
d)     transferurile curente in bami sau in natura

484. Amenzile si penalitatile sunt tratate ca:

a)      plati voluntare convenite extrajudiciar
b)      transfer curent rezidual
c)      alte transferuri curente directe
d)     transferuri in natura

485. Ajustarea variatiei drepturilor de pensie  este inregistrata ca:

a)      resurse in contul de utilizare a veniturilor sectorului gospodariilor
b)      resurse in contul exterior al chletuielilor primare
c)      drepturi obligatorii
d)     resurse in contul de utilizare a cheltuielilor

486. Impozitele pe capital includ :

a)      impozite pe vanzarea activelor
b)      impozitele pe succesiune si alte impozite pe donatii intre persoane
c)      anumite impozite pe succesiune
d)     impozite pe donatii intre societi

487. Ajutoarele pentru investitii sunt inregistrate ca:

a)      cheltuieli  curente
b)      variatii ale pasivelor in contul curent al administratiilor publice
c)      variatii ale pasivelor si valorii nete  cu minus in contul de capital al administratiilor publice
d)     variatii ale activelor

488. Ce sunt creanţele financiare :

a)      active nefinanciare
b)      active curente – circulante
c)      active financiare care au în contraparte angajamente
d)     active fixe

489. Ce reprezintă activele contigente şi pasivele contigente :

a)      acorduri prin care o parte efectuează o plată sau o serie de plăţi către o altă unitate
b)      active si pasive financiare
c)      situatia bunurilor din domeniul public al statului
d)     activele deţinute la un anumit moment

490. Ce sunt operaţiunile financiare :

a)      operaţiuni cu active şi pasive financiare numai între unităţi instituţionale rezidente
b)      operaţiuni cu active nefinanciare
c)      operaţiuni cu active şi pasive financiare între unităţi instituţionale rezidente precum şi unităţi
instituţionale nerezidente
d)     operaţiuni cu active financiare
 491. În cazul în care o operaţiune financiară este o operaţiune în moneda străină, iar
operaţiunea în contraparte nu este o operaţiune în moneda naţională, valoarea tranzacţiei este
egală cu :
a)      valoarea în moneda naţională la cursul de piaţă la un anumit moment
b)      valoarea în moneda naţională la cursul de piaţă stabilit de beneficiar
c)      valoarea în moneda naţională la o medie a cursului de piaţă
d)     valoarea în moneda naţională la cursul de piaţă din data plăţii

492. În cazul acordării unei garanţii unice cu risc incert, caz în care riscul asociat nu poate fi
calculat cu precizie, ea poate fi considerată:
a)      un activ şi un pasiv financiar
b)      un activ contingent sau un pasiv contingent
c)      un activ nefinanciar
d)     un activ financiar

493. Cum se înregistrează operaţiunea în cazul în care o administraţie publica şterge sau preia
datorii ale unei societăţi publice care dispare ca unitate instituţională din sistem:
a)      se înregistrează în contul de capital
b)      se înregistrează în contul financiar
c)      se înregistrează în contul de capital şi în cel financiar
d)     se înregistrează un flux în contul de alte modificări ale volumului activelor

494. Dividentele se înregistrează ca:

a)      venituri din investiţii
b)      venituri curente
c)      venituri fiscale
d)     venituri nefiscale

495. În cazul în care o operaţiune în contraparte corespunzătoare unei operaţiuni finaciare este
o operaţiune nefinanciară, ambele se inregistrează în momentul în care :
a)      are loc operaţiunea financiară
b)      are loc operaţiunea nefinanciară
c)      are loc operaţiunea în contraparte
d)     are loc operaţiunea financiară şi operaţiunea în contraparte

496.   Drepturile de pensie sunt generate de:

a)      unul din cele două tipuri de sisteme de pensii
b)      dividende atribuite acţionarilor fondurilor colective
c)      beneficii nedistribuite  atribuite acţionarilor fondurilor colective
d)     veniturile din investiţii atribuite titularilor de poliţe de asigurări

497.   Renta este definită ca:

a)      chiria pentru clădirile şi locuinţele situate pe ele
b)      venitul din proprietate sau transferuri curente de primit
c)      venitul de primit de către proprietarul unei resurse naturale pentru punerea acestia la
dispoziţia altei unităţi instituţionale
d)     plăţi pentru un serviciu de piaţă furnizat

498.   În categoria impozitelor pe venit se cuprind:

a)      taxele asupra câştigurilor din loterii sau jocuri de noroc
b)      impozitele pe cheltuieli
c)      impozitele de capitaţie
d)     impozitele pe operaţiuni internaţionale

499.   Alte impozite curente includ:

a)      impozitele pe venitul sau profitul societăţilor
b)     impozitele curente pe capital
c)      impozitele pe câştigurile din deţinere
d)     impozitele pe venitul persoanelor fizice sau al gospodăriilor

500.   Prestaţiile sociale sunt definite ca:

a)      cotizaţii sociale nete
b)      cotizaţii efective la fondul de pensii
c)      cotizaţii sociale imputate în sarcina angajatorilor
d)     transferuri către gospodării, în bani sau în natură