1.

Care sunt principale serii de tabele cuprinse în cadrul SEC :

     a)      conturile sectoarelor instituţionale precum şi sistemul intrări-ieşiri şi conturile pe

ramuri de activitate 
     b)      conturile sectoarelor bifuncţionale 
     c)      conturile internaţionale 
     d)     conturile aferente fiecărei ţări

2. Nominalizaţi o identitate contabilă importantă din cadrul sistemului intrari-

iesiri:

a)      cererea este egala cu oferta pentru orice produs sau grup de produse
b)      cifra de afaceri este ridicata
c)      valoarea adaugata produsa este mai mica decat suma veniturilor generate
d)     valoarea neta la sfarsitul perioadei contabile

3. SEC 2010 este un regulament care stabilește normele, convențiile, definițiile și

clasificările care trebuie să fie aplicate la:

a)      calculul deficitului bugetului de stat

b)     producerea conturilor nationale implicate in programul de transmitere a datelor
c)      consolidarea transparentei informatiilor contabile în România
d)     diminuarea discrepantelor la nivelul statelor UE

4. Nominalizaţi una din analizele şi evaluările ce pot fi realizate utilizând cadrul

SEC:

a)      performantele sectorului bancar in cadrul acestui domeniu

b)      situatia bunurilor din domeniul public al statului
c)      dezvoltarea unei economii de a lungul timpului
d)     nevoile gospodariilor populatiei

5. Conceptele SEC sunt compatibile pe plan international, deoarece:

a)      reprezinta baza legala comuna cu statele UE in ceea ce priveste organizarea institutiilor
publice
b)     constituie norma pentru transmiterea datelor contabilitatii nationale catre toate
organismele internationale
c)      au specificate in componenta elemente caracteristice fiecarei tari
d)     nu se bazeaza pe date statistice

6. Utilizarea de concepte comune in intregul cadru al conturilor nationale si in

celelalte sisteme de statistici sociale si economice permite:

a)      accesul la informatii economice clasificate

b)      estimarea trendului economic la nivel UE
c)      elaborarea de masuri consecvente
d)     mentinerea echilibrului economic

7. Principalele concepte ale SEC 2010 sunt bine definite si stabilite pentru o
perioada indelungata, deoarece:

a)      fiecare stat membru isi impune caracteristicile economice

b)     acestea au fost adoptate ca standarde internationale pentru multi ani şi faptul că în
metodologiile internaționale succesive privind conturile naționale, s-au schimbat foarte
puține concepte de bază
c)      se schimbă foarte des conceptele de bază privind conturile naţionale
d)     nu permit modificări

8. Care din următoarele exemple se inscriu în afara limitelor producţiei şi nu se

inregistreaza in SEC:

a)      serviciile voluntare care nu reprezinta o productie de bunuri

b)      productia de bunuri pentru consumul final propriu
c)      piscicultura in fermele piscicole
d)     productia de servicii individuale si colective de catre administratiile publice

9. Pentru unele cerinte de date este necesar sa se elaboreze conturi satelit deoarece:

a)      nu furnizeaza date suplimentare

b)     au un grad de acoperire al cadrului contabil extins prin adăugarea de informații
nemonetare
c)      nu modifica conceptele de baza
d)     prezinta pe scurt conceptele de referinta

10. Unitatile institutionale au una din urmatoarele caracteristici:

a)      nu detin bunuri si active

b)      nu subscriu angajamente
c)      exercita activitati economice
d)     nu exercita, in nume propriu operatiuni cu alte societati

11. Sistemul SEC 2010 se distinge prin faptul ca:

a)      nu permite stabilirea unui ansamblu complet de conturi de flux

b)      permite stabilirea unui ansamblu complet de conturi de flux şi de conturi de
patrimoniu
c)      unitatile institutionale sunt grupate in 7 sectoare institutionale nationale
d)     sectoarele institutionale nu se divizeaza in subsectoare
 12. La nivelul unităților locale cu activitate economică (UAE locale):

a)      activitatile nu sunt divizate in functie de tipul de activitati desfasurate

b)      regrupeaza ansamblul părților unei unități instituționale în calitatea sa de producător
c)      nu se înregistrează pentru fiecare activitate secundară
d)     nu aparține numai unei singure unități instituționale

13. Una din următoarele categorii de informaţii de bază care se înregistrează în SEC
2010:

a)      numărul populaţiei

b)      previziuni economice
c)      consumul pe gospodării
d)     stocurile

14. În SEC „operaţiunea” este definită ca fiind:

a)      unitatea economică care are capacitatea de a deține bunuri și active, de a subscrie
angajamente, a exercita activități economice și a realiza, în nume propriu, operațiuni cu alte
unități
b)      capacitatea de a stabili politica generală sau programul unei unități instituționale
c)      un flux economic care reprezintă o interacțiune între unitățile instituționale care
acționează de comun acord sau o acțiune în interiorul aceleiași unități instituționale pe
care aceasta este interesată să o trateze ca o operațiune deoarece unitatea în discuție
prezintă două calități diferite
d)     descriere sistematică a diferitelor etape ale procesului economic

15. În ce situaţie o activitate poate fi considerată o activitate de piaţă, în cazul în

care bunurile şi serviciile sunt în proces de comercializare:

a)      comercianţii nu caută să-şi sporească la maximum profitul pe termen lung

b)      comercianţii nu vând bunurile şi serviciile oricărei persoane care se află în posibilitatea de a
plăti preţul solicitat
c)      cumpărătorii caută un grad cât mai scăzut de utilitate
d)     în condiţiile în care pieţele eficace sunt cele la care cumpărătorii şi comercianţii au
acces şi despre care aceştia dispun de informaţii

1. O matrice de contabilitate socială (MCS) :

a)      permite legătura între tabelele resurselor și utilizărilor și conturile sectoriale

b)      nu furnizează informații suplimentare referitoare la volumul și structura forței de muncă
c)      nu se aplică pentru utilizarea populației ocupate pe ramuri de activitate
d)     nu se aplică pentru repartizarea forței de muncă pe subgrupe socioeconomice
 17. Divizarea operaţiunilor constă în:

a)      descopunerea unei operaţiuni considerată unică de către părţile implicate în două sau
mai multe operaţiuni, care sunt apoi înregistrate în mod diferit
b)      descompunerea unei operaţiuni considerată unică de către părţile implicate în două sau mai
multe operaţiuni, care sunt apoi înregistrate în acelaşi mod
c)      intervenţia altor unităţi instituţionale în afara celor implicate în operaţiune
d)     descompunerea unei operaţiuni considerată unică de către părţile implicate în două sau mai
multe operaţiuni, care nu se mai înregistrează

18. Prin stocuri se înţelege:

a)      activele deţinute la un anumit moment

b)      pasivele deţinute la un anumit moment
c)      activele şi pasivele deţinute la un anumit moment
d)     fluxul de produse finite

19. Stocurile se înregistrează în contabilitate:

a)      la începutul fiecărei perioade contabile

b)      la sfârşitul fiecărei perioade contabile
c)      la începutul şi sfârşitul fiecărei perioade contabile
d)     nu se înregistrează

20. Din categoria conturilor curente fac parte:

a)      conturile capitale

b)      conturile financiare
c)      conturile altor modificări de volum
d)     conturile care prezintă producţia generarea și alocarea venitului, distribuirea și
redistribuirea venitului și utilizarea acestuia

21. Conturile de acumulare sunt:

a)      conturile care prezintă generarea venitului

b)      conturile care prezintă alocarea venitului
c)      conturile capitale şi cele financiare și conturile altor modificări de volum
d)     conturile care prezintă distribuirea şi redistribuirea venitului

22. În sistemul SEC 2010, conturile de patrimoniu înregistrează în partea stângă a

contului de operaţiuni curente:

a)      activele
b)      pasivele
c)      pasivele şi valoarea netă
d)     diferenţa dintre active şi pasive

23. În contabilitatea naţională, operaţiunile efectuate de către o úntate sau un sector

se înregistrează:

a)      o singura dată

b)      de două ori
c)      de trei ori
d)     de patru ori

24. Înregistrarea operaţiunilor în partidă dublă înseamnă:

a)      efectuarea unei înregistrări ca resursă şi o dată ca utilizare

b)      efectuarea a două înregistrări ca resursă
c)      efectuarea a două înregistrări ca utilizare
d)     înregistrarea ca variaţie de pasive

25. Cu excepţia anumitor variabile referitoare la populaţie şi forţă de muncă, toate

fluxurile şi stocurile prezentate în sistemul SEC 2010 sunt exprimate în:

a)      dividende
b)      termeni monetari
c)      număr de operaţiuni
d)     preţurile de referinţă naţionale

26. Înregistrarea pe bază de angajament se aplică:

a)      tuturor fluxurilor
b)      doar fluxurilor monetare
c)      doar fluxurilor nemonetare
d)     nu se aplică o astfel de înregistrare

27. Consolidarea înseamnă:

a)      eliminarea din utilizări a operațiunilor care au loc între unitățile regrupate
b)      eliminarea atât din utilizări, cât și din resurse, a operațiunilor care au loc între unitățile
regrupate
c)      eliminarea activelor și pasivelor financiare reciproce
d)     eliminarea atât din utilizări, cât și din resurse, a operațiunilor care au loc între unitățile
regrupate, precum și eliminarea activelor și pasivelor financiare reciproce

28. Nu trebuie consolidate:

a)      fluxurile și stocurile dintre unitățile componente din cadrul subsectoarelor sau
sectoarelor
b)      fluxurile dintre unitățile componente din cadrul subsectoarelor
c)      stocurile dintre unitățile componente din cadrul sectoarelor
d)     fluxurile dintre unitățile componente din cadrul sectoarelor

29. Unităţile care constituie economia naţională şi ale căror fluxuri şi stocuri sunt
întregistrate în SEC 2010 sunt:

a)      entităţile altor ţări

b)      unităţile rezidente
c)      toate unităţile din spaţiul european
d)     toate unităţile aferente UE

30. Exporturile și importurile de bunuri și servicii includ:

a)      schimburile între filiale

b)      fluxurile de venituri primare către sau dinspre restul lumii
c)      vânzarea sau cumpărarea transfrontalieră de active financiare sau de active neproduse
d)     toate unităţile aferente UE

31. Importurile și exporturile de bunuri includ operațiuni între rezidenți și

nerezidenți cu următoarele tipuri de bunuri:

a)      bunurile care tranzitează o țară

b)      efectivele de animale care trec frontiera
c)      echipamentul de transport sau alte tipuri de echipament mobilizabil care părăsesc temporar o
țară, fără să aibă loc vreun transfer de proprietate
d)     echipamente și alte bunuri trimise în străinătate pentru prelucrare, întreținere, revizie sau
reparare

32. Importurile și exporturile de bunuri nu pot fi înregistrate în următoarea situație:

a)      data producerii bunului

b)      data contractului
c)      data furnizării bunurilor și serviciilor și a dobândirii unei creanțe de plată
d)     data stingerii creanței

33. Importurile și exporturile de bunuri se evaluează franco la bord la frontiera țării

exportatoare (free on board – FOB). Această valoare este:

a)      valoarea bunurilor la prețurile de bază plus serviciile de transport și distribuire

aferente până la punctul respectiv al frontierei plus orice impozite minus subvențiile
pentru bunurile exportate
b)      valoarea bunurilor la prețurile de bază minus serviciile de transport și distribuire aferente
până la punctul respectiv al frontierei plus orice impozite minus subvențiile pentru bunurile
exportate
c)      valoarea bunurilor la prețurile de bază minus serviciile de transport și distribuire aferente
până la punctul respectiv al frontierei plus orice impozite plus subvențiile pentru bunurile
exportate
d)     valoarea bunurilor la prețurile de bază plus serviciile de transport și distribuire aferente până
la punctul respectiv al frontierei minus orice impozite minus subvențiile pentru bunurile
exportate

34. Prețul cost-asigurare-navlu (CIF) este prețul unui bun livrat la frontiera țării
importatoare sau prețul unui serviciu furnizat unui rezident:

a)      după achitarea oricăror taxe de import

b)      după achitarea oricăror taxe de import sau a altor impozite pe importuri sau comerț
c)      după plata adaosurilor comerciale
d)     înaintea achitării costurilor pentru transportul în țară

35. Exporturile de servicii nu includ următorul caz:

a)      transportul bunurilor importate de către un transportator rezident

b)      serviciile furnizate de către nerezidenți rezidenților
c)      transportul bunurilor efectuat de rezidenți în beneficiul nerezidenților care nu implică
importuri sau exporturi de bunuri
d)     activitățile de prelucrare și reparare în beneficiul nerezidenților

36. Bunurile existente nu includ:

a)      clădirile și alte bunuri de capital fix care au fost vândute de unitățile producătoare altor
unități
b)      bunurile de consum de folosință îndelungată care au fost vândute de gospodării altor unități
c)      obiectele de valoare care nu se vând
d)     bunurile consumabile care au fost vândute de către orice unitate, fie pentru a fi reutilizate, fie
pentru a fi transformate în materii prime pentru fabricarea de bunuri noi

37. Terenul este definit drept solul propriu-zis incluzând următorul element:

a)      apele de suprafață

b)      viile, livezile sau alte plantații de arbori și culturi pe picior etc.
c)      zăcămintele
d)     resursele biologice necultivate

38. Operațiunile cu resurse naturale sunt înregistrate:

a)      nu se înregistrează
b)      la aceeași valoare în conturile cumpărătorului și în cele ale vânzătorului
c)      la o valoare mai mare în conturile cumpărătorului și la o valoare mai mică în cele ale
vânzătorului
d)     la o valoare mai mică în conturile cumpărătorului și la o valoare mai mare în cele ale
vânzătorului

39. Operațiunile de repartiție sunt operațiuni prin care:

a)      valoarea adăugată generată în producție este repartizată forței de muncă și capitalului
b)      valoarea adăugată generată în producție nu se repartizează
c)      valoarea adăugată generată în producție este repartizată doar forței de muncă
d)     valoarea adăugată generată în producție este repartizată forței de muncă, capitalului și
administrației publice

40. Remunerarea angajaților este compusă din:

a)      salarii
b)      indemnizații
c)      cotizații sociale în sarcina angajatorului
d)     salarii, indemnizații și cotizațiile sociale aflate în sarcina angajatorului

41. Care din următoarele exemple sunt incluse ca tipuri de remunerare în salariile
și indemnizațiile în bani:

a)      hrana
b)      serviciile locative
c)      plata zilelor de vacanță pentru sărbători oficiale sau concediu anual
d)     împrumuturile acordate angajaților la dobânzi reduse

42. Salariile și indemnizațiile includ:

a)      cotizațiile sociale, impozitele pe venit și alte plăți de plătit de către angajat, incluzând
cele reținute de angajator și plătite direct sistemelor de asigurări sociale, autorităților
fiscale etc., în beneficiul angajatului
b)      cheltuielile angajatorilor necesare în procesul de producție al angajatorilor
c)      totalul salariilor și indemnizațiilor pe care angajatorii le plătesc temporar angajaților în caz de
boală, maternitate, accident de muncă, invaliditate etc
d)     plățile către lucrători externi la unitatea de bun produs sau de serviciu prestat

43. În cadrul unui sistem de prestații predefinite, există o cotizație imputată de către
angajator, calculată conform următoarei metode de calcul:

a)      creșterea prestației datorită perioadei actuale de angajare plus suma reprezentată de cotizația
efectivă a angajatorului plus suma reprezentată de orice cotizație a angajatului plus costurile
operării sistemului
b)      creșterea prestației datorită perioadei actuale de angajare minus suma reprezentată de
cotizația efectivă a angajatorului plus suma reprezentată de orice cotizație a angajatului plus
costurile operării sistemului
c)      creșterea prestației datorită perioadei actuale de angajare minus suma reprezentată de
cotizația efectivă a angajatorului minus suma reprezentată de orice cotizație a
angajatului plus costurile operării sistemului
d)     creșterea prestației datorită perioadei actuale de angajare plus suma reprezentată de cotizația
efectivă a angajatorului minus suma reprezentată de orice cotizație a angajatului plus costurile
operării sistemului

44. Nu intră în categoria impozitelor pe produse, exclusiv TVA și impozitelor pe

importuri:

a)      impozitele pe bunuri și servicii care sunt plătite în afara procesului de producție
b)      accizele și impozitele pe consum
c)      impozitele de înmatriculare a autovehiculelor
d)     impozitele pe primele de asigurare

45. Impozitele înregistrate în conturi provin din:

a)      o sursă
b)      două surse
c)      trei surse
d)     patru surse

46. Nu fac parte din categoria subvențiilor:

a)      subvențiile pe produse

b)      subvențiile pe importuri
c)      subvențiile pe care producătorii rezidenți le pot primi ca urmare a abandonării unei
activități de producție
d)     subvențiile pentru societăți și cvasisocietăți publice acordate pentru a compensa pierderile
persistente pe care le înregistrează în activitatea lor productivă ca urmare a practicării în mod
deliberat a unor prețuri mai mici decât costurile medii de producție din motive de politică
economică sau socială europene sau ale autorităților publice

47. Subvențiile pot include următoarele:

a)      transferurile realizate de administrațiile publice către societățile și cvasisocietățile

nefinanciare pentru acoperirea pierderilor acumulate în cursul mai multor exerciții financiare
sau a pierderilor excepționale cauzate de factori necontrolabili de către întreprindere
b)      ștergerea datoriilor pe care unitățile producătoare le-au contractat față de administrația
publică
c)      plățile efectuate de administrațiile publice sau de restul lumii pentru pagube sau pierderi la
nivelul bunurilor de capital, ca rezultat al unor acte de război, altor evenimente politice sau
dezastre naționale
d)     subvenții pentru salarii sau pentru forță de muncă
 48. Subvențiile sunt înregistrate :

a)      în momentul în care are loc tranzacția sau evenimentul care generează subvenția
b)      după utilizare
c)      la sfârșitul perioadei contabile
d)     în exercițiul bugetar următor

49. Subvențiile sunt înregistrate ca:

a)      utilizări pozitive în contul de exploatare al economiei totale

b)      resurse pozitive în contul de alocare primară a veniturilor sectorului administrației publice
c)      resurse pozitive în contul exterior al veniturilor primare și transferurilor curente
d)     utilizări negative în contul de exploatare al economiei totale

50. Nu se aplică dobânzi:

a)      depozitelor
b)      titlurilor de natura datoriei
c)      creditelor bugetare prevăzute în bugetul de stat
d)     creditelor

51. Plățile care decurg din orice tip de acord swap sunt înregistrate în contul financiar :
a)      ca operațiuni cu instrumente financiare derivate
b)      nu se înregistrează
c)      ca dobândă aferentă unui venit din proprietate
d)     ca dobândă aferentă titlurilor de natura datoriei

52. Dobânda este înregistrată:

a)      la cerere
b)      după utilizarea integrală a valorii de intrare curente
c)      după 2 ani de neplată
d)     în fiecare perioadă contabilă

53. Prețul de achiziție include şi una din următoarele variante:

a)      dobânzile pentru servicii adăugate în temeiul condițiilor de creditare

b)      impozitele minus subvențiile pentru produse
c)      taxele pentru servicii adăugate în temeiul condițiilor de creditare
d)     taxe suplimentare implicate în caz de plată cu întârziere, ceea ce înseamnă neefectuarea plății
în intervalul de timp precizat la data la care se face achiziția

54. Producția include:

a)      curățarea, decorarea și întreținerea locuinței, în măsura în care aceste activități revin în egală
măsură locatarilor
b)      curățarea, întreținerea și repararea bunurilor de folosință îndelungată
c)      pregătirea și servirea hranei
d)     producția tuturor bunurilor și serviciilor individuale sau colective care sunt livrate
unor unități distincte față de producătorii lor

55. Activitatea principală a unei UAE locale este:

a)      activitatea secundară este o activitate efectuată în cadrul unei singure UAE locale în plus față
de activitatea principală
b)      activitatea a cărei valoare adăugată este superioară valorii oricărei alte activități
efectuate de unitatea respectivă
c)      o activitate auxiliară este o activitate al cărei rezultat este destinat a fi utilizat în cadrul unei
întreprinderi
d)     o activitate de sprijin desfășurată în cadrul unei întreprinderi cu scopul de a facilita
desfășurarea activității principale sau a celor secundare ale unei UAE locale

56. Nu reprezintă o activitate auxiliară:

a)      cumpărarea
b)      vânzarea
c)      formarea de capital pentru uz propriu
d)     transportul

57. Prețurile semnificative sunt:

a)      prețurile cele mai mari practicate pentru un produs

b)      media prețurilor exitente pe piața pentru un produs
c)      prețuri care au un efect substanțial asupra cantităților de produse pe care producătorii
sunt dispuși să le ofere și asupra cantităților de produse pe care cumpărătorii doresc să
le cumpere
d)     prețurile stabilite de cel mai important producător

58. Producția non-piață este:

a)      producția care este furnizată altor unități gratuit sau la prețuri nesemnificative din
punct de vedere economic
b)      UAE locale sau unități instituționale a căror producție este în cea mai mare parte producție
de piață
c)      UAE locale sau unități instituționale a căror producție este în cea mai mare parte destinată
consumului final propriu în cadrul aceleiași unități instituționale
d)     producția nevândută

59. Pentru evaluarea producție nu există convenții specifice pentru:

a)      evaluarea producției non-piață

b)      evaluarea producției la prețul de bază
c)      evaluarea producției totale a unei unități instituționale a cărei UAE locală este un producător
non-piață
d)     evaluarea producției totale a unui producător non-piață (UAE locală)

60.  Producția unui vânzător cu ridicata sau cu amănuntul este dată de următoarea
formulă:
a)      valoarea vânzărilor minus valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare și utilizate drept
consum intermediar, remunerare a angajaților în natură sau venit mixt în natură minus
valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare plus valoarea adiționărilor la stocurile de
bunuri pentru revânzare
b)      valoarea vânzărilor minus valoarea adiționărilor la stocurile de bunuri pentru revânzare plus
valoarea bunurilor retrase din stocurile de bunuri pentru revânzare
c)      valoarea vânzărilor plus valoarea pierderilor recurente din cauza ratelor normale de
rebutare, furt sau pagube accidentale
d)     valoarea vânzărilor plus valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare și utilizate
drept consum intermediar, remunerare a angajaților în natură sau venit mixt în natură
minus valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare plus valoarea adiționărilor la
stocurile de bunuri pentru revânzare minus valoarea bunurilor retrase din stocurile de
bunuri pentru revânzare minus valoarea pierderilor recurente din cauza ratelor
normale de rebutare, furt sau pagube accidentale

61.  Creșterile prețurilor bunurilor aflate în stocuri sunt considerate:

a)      producție neterminată
b)      producție
c)      câștiguri din deținere
d)     producție excedentară

62. Serviciile financiare nu pot fi realizate și plătite în următorul mod:

a)      serviciile financiare realizate cu plată indirectă

b)      servicii financiare plătite prin perceperea de dobânzi
c)      servicii financiare de achiziționare și înstrăinare a unor active și pasive financiare pe piețele
financiare
d)     serviciile financiare realizate în cadrul sistemelor de asigurări și de pensii, în cazul în care
activitatea este finanțată prin perceperea de cotizații de asigurare și din venitul realizat din
economii

63. Producția aferentă asigurărilor generale se calculează astfel:

a)      Încasările totale din prime minus prime suplimentare implicite (egale cu câștigul din
veniturile din proprietate aferent provizioanelor tehnice) minus despăgubirile produse ajustate
b)      Încasările totale din prime plus prime suplimentare implicite (egale cu câștigul din
veniturile din proprietate aferent provizioanelor tehnice) minus despăgubirile produse
ajustate
c)      Prime suplimentare implicite (egale cu câștigul din veniturile din proprietate aferent
provizioanelor tehnice) minus despăgubirile produse ajustate
d)     Încasările totale din prime minus prime suplimentare implicite (egale cu câștigul din
veniturile din proprietate aferent provizioanelor tehnice) plus despăgubirile produse ajustate

64.  Producția aferentă asigurărilor de viață se calculează ca:

a)      prime încasate plus prime suplimentare
b)      prime încasate minus prime suplimentare plus beneficiile datorate minus creșterile (plus
scăderile) provizioanelor tehnice ale asigurărilor de viață
c)      prime încasate plus prime suplimentare minus beneficiile datorate minus creșterile
(plus scăderile) provizioanelor tehnice ale asigurărilor de viață
d)     prime suplimentare minus beneficiile datorate minus creșterile (plus scăderile)
provizioanelor tehnice ale asigurărilor de viață

65. Dacă o schemă de garantare standard a împrumuturilor operează ca producător

de piață, valoarea producției este:

a)      egală cu încasările totale din prime

b)      egală cu câștigul din venituri din proprietate aferent provizioanelor tehnice
c)      valoarea despăgubirilor produse ajustate
d)     calculată în același mod ca și în cazul asigurărilor generale

66. Nu sunt realizate ca servicii non-piață:

a)      serviciile de administrație publică

b)      serviciile de apărare
c)      serviciile obligatorii de securitate socială
d)     serviciile de învățământ

67.  Consumul intermediar exclude:

a)      bunurile și serviciile care sunt primite de la o altă UAE locală aparținând aceleiași unități
instituționale
b)      obiectele de valoare
c)      închirierea de active fixe, de exemplu leasingul operațional de utilaje, automobile, software
și lucrări originale din sfera divertismentului
d)     onorariile pentru contracte, contracte de leasing și licențe pe termen scurt înregistrate ca
active neproduse; acestea exclud cumpărarea nerestricționată de astfel de active neproduse

68. Consumul intermediar include:

a)      îmbunătățirile majore care sunt aduse în plus față de cele necesare pentru a menține activele
fixe în bune condiții de utilizare
b)      software-ul cumpărat fără restricții sau produs pe cont propriu
c)      bunurile și serviciile utilizate ca resurse în activități auxiliare
d)     armele de uz militar și echipamentul necesar pentru livrarea lor

69. Cheltuiala pentru consum final nu cuprinde:

a)      serviciile de locuință prestate de proprietarii-ocupanți
b)      bunurile și serviciile care sunt tratate drept consum intermediar
c)      serviciile financiare plătite direct și partea de SIFIM utilizată pentru consumul final al
gospodăriilor
d)     serviciile de finanțare a pensiilor în valoare echivalentă cu cea a plății pentru serviciu
implicite

70. Consumul intermediar exclude:

a)      plățile pentru servicii de asigurare generală efectuate de UAE locale

b)      SIFIM cumpărate de producătorii rezidenți
c)      plăți pentru licențe și onorarii ale administrației publice care sunt tratate ca alte
impozite pe producție
d)     producția non-piață din producția băncii centrale se alocă în întregime consumului
intermediar al altor intermediari financiari

71. Bunurile și serviciile pentru consumul individual sunt:

a)      bunurile sau serviciile achiziționate de către unitățile instituționale rezidente pentru
satisfacerea directă a nevoilor umane, fie ele individuale sau colective
b)      serviciile pentru consumul colectiv care sunt furnizate simultan tuturor membrilor
comunității sau tuturor membrilor unei anumite părți a comunității
c)      bunuri și servicii achiziționate de o gospodărie a populației și utilizate pentru
satisfacerea nevoilor și a dorințelor membrilor gospodăriei respective
d)     serviciile pentru consumul colectiv care sunt furnizate unui individ

72. Cheltuielile pentru consum final al tuturor gospodăriilor sunt:

a)      nule
b)      colective
c)      individuale
d)     mari

73. Pentru bunurile și serviciile furnizate de unitățile administrației publice, limita

dintre bunurile și serviciile individuale și colective este trasată pe baza:

a)      clasificării funcțiilor administrațiilor publice (COFOG)

b)      importanţei bunurilor şi serviciilor furnizate
c)      preţurilor bunurilor şi serviciilor
d)     importanţei bunurilor şi serviciilor în raport cu consumatorul final

74. Diviziunea 14 din Clasificarea consumului individual pe destinaţii nu cuprinde

următoarea grupă:
a)      locuinţe
b)      sănătate
c)      învăţământ
d)     afaceri economice

75. Conform SEC 2010 bunurile și serviciile sunt achiziționate de unitățile

instituționale în momentul în care:

a)      au prevedere bugetară

b)      constată necesitatea achiziţiei
c)      unităţile instituţionale devin noii proprietari ai bunurilor şi prestarea serviciilor în
beneficiul lor este completă
d)     doresc să aiba bunuri şi servicii în exces