Teste grila 1 - 25

1. Care sunt principale serii de tabele cuprinse n cadrul SEC :

a) conturile sectoarelor instituionale precum i sistemul intrri-ieiri i conturile pe ramuri de
activitate
b) conturile sectoarelor bifuncionale
c) conturile internaionale
d) conturile aferente fiecrei ri

2. Nominalizai o identitate contabil important din cadrul sistemului intrari-iesiri:

a) cererea este egala cu oferta pentru orice produs sau grup de produse
b) cifra de afaceri este ridicata
c) valoarea adaugata produsa este mai mica decat suma veniturilor generate
d) valoarea neta la sfarsitul perioadei contabile

3. SEC 2010 este un regulament care stabile te normele, conven iile, defini iile i clasificrile
care trebuie s fie aplicate la:
a) calculul deficitului bugetului de stat
b) producerea conturilor nationale implicate in programul de transmitere a datelor
c) consolidarea transparentei informatiilor contabile n Romnia
d) diminuarea discrepantelor la nivelul statelor UE

4. Nominalizai una din analizele i evalurile ce pot fi realizate utiliznd cadrul SEC:
a) performantele sectorului bancar in cadrul acestui domeniu
b) situatia bunurilor din domeniul public al statului
c) dezvoltarea unei economii de a lungul timpului
d) nevoile gospodariilor populatiei

5. Conceptele SEC sunt compatibile pe plan international, deoarece:

a) reprezinta baza legala comuna cu statele UE in ceea ce priveste organizarea institutiilor publice
b) constituie norma pentru transmiterea datelor contabilitatii nationale catre toate organismele
internationale
c) au specificate in componenta elemente caracteristice fiecarei tari
d) nu se bazeaza pe date statistice

6. Utilizarea de concepte comune in intregul cadru al conturilor nationale si in celelalte

sisteme de statistici sociale si economice permite:
a) accesul la informatii economice clasificate
b) estimarea trendului economic la nivel UE
c) elaborarea de masuri consecvente
d) mentinerea echilibrului economic

7. Principalele concepte ale SEC 2010 sunt bine definite si stabilite pentru o perioada
indelungata, deoarece:
a) fiecare stat membru isi impune caracteristicile economice
b) acestea au fost adoptate ca standarde internationale pentru multi ani i faptul c n metodologiile
internaionale succesive privind conturile naionale, s-au schimbat foarte puine concepte de baz
c) se schimb foarte des conceptele de baz privind conturile naionale
d) nu permit modificri

8. Care din urmtoarele exemple se inscriu n afara limitelor produciei i nu se inregistreaza

in SEC:
a) serviciile voluntare care nu reprezinta o productie de bunuri
b) productia de bunuri pentru consumul final propriu
c) piscicultura in fermele piscicole
d) productia de servicii individuale si colective de catre administratiile publice

9. Pentru unele cerinte de date este necesar sa se elaboreze conturi satelit deoarece:
a) nu furnizeaza date suplimentare
b) au un grad de acoperire al cadrului contabil extins prin adugarea de informaii nemonetare
c) nu modifica conceptele de baza
d) prezinta pe scurt conceptele de referinta
 10. Unitatile institutionale au una din urmatoarele caracteristici:
a) nu detin bunuri si active
b) nu subscriu angajamente
c) exercita activitati economice
d) nu exercita, in nume propriu operatiuni cu alte societati

11. Sistemul SEC 2010 se distinge prin faptul ca:

a) nu permite stabilirea unui ansamblu complet de conturi de flux
b) permite stabilirea unui ansamblu complet de conturi de flux i de conturi de patrimoniu
c) unitatile institutionale sunt grupate in 7 sectoare institutionale nationale
d) sectoarele institutionale nu se divizeaza in subsectoare

12. La nivelul unitilor locale cu activitate economic (UAE locale):

a) activitatile nu sunt divizate in functie de tipul de activitati desfasurate
b) regrupeaza ansamblul prilor unei uniti instituionale n calitatea sa de productor
c) nu se nregistreaz pentru fiecare activitate secundar
d) nu aparine numai unei singure uniti instituionale

13. Una din urmtoarele categorii de informaii de baz care se nregistreaz n SEC 2010:
a) numrul populaiei
b) previziuni economice
c) consumul pe gospodrii
d) stocurile

14. n SEC operaiunea este definit ca fiind:

a) unitatea economic care are capacitatea de a deine bunuri i active, de a subscrie angajamente, a
exercita activiti economice i a realiza, n nume propriu, operaiuni cu alte uniti
b) capacitatea de a stabili politica general sau programul unei uniti instituionale
c) un flux economic care reprezint o interaciune ntre unitile institu ionale care ac ioneaz de
comun acord sau o aciune n interiorul aceleiai uniti instituionale pe care aceasta este
interesat s o trateze ca o operaiune deoarece unitatea n discuie prezint dou caliti diferit e
d) descriere sistematic a diferitelor etape ale procesului economic

15. n ce situaie o activitate poate fi considerat o activitate de pia, n cazul n care bunurile
i serviciile sunt n proces de comercializare:
a) comercianii nu caut s-i sporeasc la maximum profitul pe termen lung
b) comercianii nu vnd bunurile i serviciile oricrei persoane care se afl n posibilitatea de a plti preul
solicitat
c) cumprtorii caut un grad ct mai sczut de utilitate
d) n condiiile n care pieele eficace sunt cele la care cumprtorii i comercianii au acces i despre
care acetia dispun de informaii

16. O matrice de contabilitate social (MCS) :

a) permite legtura ntre tabelele resurselor i utilizrilor i conturile sectoriale
b) nu furnizeaz informaii suplimentare referitoare la volumul i structura for ei de munc
c) nu se aplic pentru utilizarea populaiei ocupate pe ramuri de activitate
d) nu se aplic pentru repartizarea forei de munc pe subgrupe socioeconomice

17. Divizarea operaiunilor const n:

a) descopunerea unei operaiuni considerat unic de ctre prile implicate n dou sau mai multe
operaiuni, care sunt apoi nregistrate n mod diferit
b) descompunerea unei operaiuni considerat unic de ctre prile implicate n dou sau mai multe
operaiuni, care sunt apoi nregistrate n acelai mod
c) intervenia altor uniti instituionale n afara celor implicate n operaiune
d) descompunerea unei operaiuni considerat unic de ctre prile implicate n dou sau mai multe
operaiuni, care nu se mai nregistreaz

18. Prin stocuri se nelege:

a) activele deinute la un anumit moment
b) pasivele deinute la un anumit moment
c) activele i pasivele deinute la un anumit moment
d) fluxul de produse finite
 19. Stocurile se nregistreaz n contabilitate:
a) la nceputul fiecrei perioade contabile
b) la sfritul fiecrei perioade contabile
c) la nceputul i sfritul fiecrei perioade contabile
d) nu se nregistreaz

20. Din categoria conturilor curente fac parte:

a) conturile capitale
b) conturile financiare
c) conturile altor modificri de volum
d) conturile care prezint producia generarea i alocarea venitului, distribuirea i redistribuirea
venitului i utilizarea acestuia

21. Conturile de acumulare sunt:

a) conturile care prezint generarea venitului
b) conturile care prezint alocarea venitului
c) conturile capitale i cele financiare i conturile altor modificri de volum
d) conturile care prezint distribuirea i redistribuirea venitului

22. n sistemul SEC 2010, conturile de patrimoniu nregistreaz n partea stng a contului de
operaiuni curente:
a) activele
b) pasivele
c) pasivele i valoarea net
d) diferena dintre active i pasive

23. n contabilitatea naional, operaiunile efectuate de ctre o ntate sau un sector se

nregistreaz:
a) o singura dat
b) de dou ori
c) de trei ori
d) de patru ori

24. nregistrarea operaiunilor n partid dubl nseamn:

a) efectuarea unei nregistrri ca resurs i o dat ca utilizare
b) efectuarea a dou nregistrri ca resurs
c) efectuarea a dou nregistrri ca utilizare
d) nregistrarea ca variaie de pasive

25. Cu excepia anumitor variabile referitoare la populaie i for de munc, toate fluxurile i
stocurile prezentate n sistemul SEC 2010 sunt exprimate n:
a) dividende
b) termeni monetari
c) numr de operaiuni
d) preurile de referin naionale

Teste grila 26 - 50

26. nregistrarea pe baz de angajament se aplic:

a) tuturor fluxurilor
b) doar fluxurilor monetare
c) doar fluxurilor nemonetare
d) nu se aplic o astfel de nregistrare

27. Consolidarea nseamn:

a) eliminarea din utilizri a operaiunilor care au loc ntre unitile regrupate
b) eliminarea att din utilizri, ct i din resurse, a operaiunilor care au loc ntre unit ile regrupate
c) eliminarea activelor i pasivelor financiare reciproce
d) eliminarea att din utilizri, ct i din resurse, a opera iunilor care au loc ntre unit ile regrupate,
precum i eliminarea activelor i pasivelor financiare reciproce
 28. Nu trebuie consolidate:
a) fluxurile i stocurile dintre unitile componente din cadrul subsectoarelor sau sectoarelor
b) fluxurile dintre unitile componente din cadrul subsectoarelor
c) stocurile dintre unitile componente din cadrul sectoarelor
d) fluxurile dintre unitile componente din cadrul sectoarelor

29. Unitile care constituie economia naional i ale cror fluxuri i stocuri sunt ntregistrate
n SEC 2010 sunt:
a) entitile altor ri
b) unitile rezidente
c) toate unitile din spaiul european
d) toate unitile aferente UE

30. Exporturile i importurile de bunuri i servicii includ:

a) schimburile ntre filiale
b) fluxurile de venituri primare ctre sau dinspre restul lumii
c) vnzarea sau cumprarea transfrontalier de active financiare sau de active neproduse
d) toate unitile aferente UE

31. Importurile i exporturile de bunuri includ operaiuni ntre rezideni i nerezideni cu

urmtoarele tipuri de bunuri:
a) bunurile care tranziteaz o ar
b) efectivele de animale care trec frontiera
c) echipamentul de transport sau alte tipuri de echipament mobilizabil care prsesc temporar o ar, fr s
aib loc vreun transfer de proprietate
d) echipamente i alte bunuri trimise n strintate pentru prelucrare, ntreinere, revizie sau reparare

32. Importurile i exporturile de bunuri nu pot fi nregistrate n urmtoarea situaie:

a) data producerii bunului
b) data contractului
c) data furnizrii bunurilor i serviciilor i a dobndirii unei creane de plat
d) data stingerii creanei

33. Importurile i exporturile de bunuri se evalueaz franco la bord la frontiera rii

exportatoare (free on board FOB). Aceast valoare este:
a) valoarea bunurilor la preurile de baz plus serviciile de transport i distribuire aferente pn la
punctul respectiv al frontierei plus orice impozite minus subveniile pentru bunurile exportate
b) valoarea bunurilor la preurile de baz minus serviciile de transport i distribuire aferente pn la punctul
respectiv al frontierei plus orice impozite minus subveniile pentru bunurile exportate
c) valoarea bunurilor la preurile de baz minus serviciile de transport i distribuire aferente pn la punctul
respectiv al frontierei plus orice impozite plus subveniile pentru bunurile exportate
d) valoarea bunurilor la preurile de baz plus serviciile de transport i distribuire aferente pn la punctul
respectiv al frontierei minus orice impozite minus subveniile pentru bunurile exportate

34. Preul cost-asigurare-navlu (CIF) este preul unui bun livrat la frontiera rii importatoare
sau preul unui serviciu furnizat unui rezident:
a) dup achitarea oricror taxe de import
b) dup achitarea oricror taxe de import sau a altor impozite pe importuri sau comer
c) dup plata adaosurilor comerciale
d) naintea achitrii costurilor pentru transportul n ar

35. Exporturile de servicii nu includ urmtorul caz:

a) transportul bunurilor importate de ctre un transportator rezident
b) serviciile furnizate de ctre nerezideni rezidenilor
c) transportul bunurilor efectuat de rezideni n beneficiul nereziden ilor care nu implic importuri sau
exporturi de bunuri
d) activitile de prelucrare i reparare n beneficiul nerezidenilor

36. Bunurile existente nu includ:

a) cldirile i alte bunuri de capital fix care au fost vndute de unitile productoare altor unit i
b) bunurile de consum de folosin ndelungat care au fost vndute de gospodrii altor unit i
c) obiectele de valoare care nu se vnd
d) bunurile consumabile care au fost vndute de ctre orice unitate, fie pentru a fi reutilizate, fie pentru a fi
transformate n materii prime pentru fabricarea de bunuri noi
 37. Terenul este definit drept solul propriu-zis incluznd urmtorul element:
a) apele de suprafa
b) viile, livezile sau alte plantaii de arbori i culturi pe picior etc.
c) zcmintele
d) resursele biologice necultivate

38. Operaiunile cu resurse naturale sunt nregistrate:

a) nu se nregistreaz
b) la aceeai valoare n conturile cumprtorului i n cele ale vnztorului
c) la o valoare mai mare n conturile cumprtorului i la o valoare mai mic n cele ale vnztorului
d) la o valoare mai mic n conturile cumprtorului i la o valoare mai mare n cele ale vnztorului

39. Operaiunile de repartiie sunt operaiuni prin care:

a) valoarea adugat generat n producie este repartizat forei de munc i capitalului
b) valoarea adugat generat n producie nu se repartizeaz
c) valoarea adugat generat n producie este repartizat doar forei de munc
d) valoarea adugat generat n producie este repartizat for ei de munc, capitalului i
administraiei publice

40. Remunerarea angajailor este compus din:

a) salarii
b) indemnizaii
c) cotizaii sociale n sarcina angajatorului
d) salarii, indemnizaii i cotizaiile sociale aflate n sarcina angajatorului

41. Care din urmtoarele exemple sunt incluse ca tipuri de remunerare n salariile i
indemnizaiile n bani:
a) hrana
b) serviciile locative
c) plata zilelor de vacan pentru srbtori oficiale sau concediu anual
d) mprumuturile acordate angajailor la dobnzi reduse

42. Salariile i indemnizaiile includ:

a) cotizaiile sociale, impozitele pe venit i alte pli de pltit de ctre angajat, incluznd cele re inute
de angajator i pltite direct sistemelor de asigurri sociale, autoritilor fiscale etc., n beneficiul
angajatului
b) cheltuielile angajatorilor necesare n procesul de producie al angajatorilor
c) totalul salariilor i indemnizaiilor pe care angajatorii le pltesc temporar angaja ilor n caz de boal,
maternitate, accident de munc, invaliditate etc
d) plile ctre lucrtori externi la unitatea de bun produs sau de serviciu prestat

43. n cadrul unui sistem de prestaii predefinite, exist o cotizaie imputat de ctre angajator,
calculat conform urmtoarei metode de calcul:
a) creterea prestaiei datorit perioadei actuale de angajare plus suma reprezentat de cotiza ia efectiv a
angajatorului plus suma reprezentat de orice cotizaie a angajatului plus costurile operrii sistemului
b) creterea prestaiei datorit perioadei actuale de angajare minus suma reprezentat de cotizaia efectiv a
angajatorului plus suma reprezentat de orice cotizaie a angajatului plus costurile operrii sistemului
c) creterea prestaiei datorit perioadei actuale de angajare minus suma reprezentat de cotiza ia
efectiv a angajatorului minus suma reprezentat de orice cotizaie a angajatului plus costurile
operrii sistemului
d) creterea prestaiei datorit perioadei actuale de angajare plus suma reprezentat de cotizaia efectiv a
angajatorului minus suma reprezentat de orice cotizaie a angajatului plus costurile operrii sistemului

44. Nu intr n categoria impozitelor pe produse, exclusiv TVA i impozitelor pe importuri:

a) impozitele pe bunuri i servicii care sunt pltite n afara procesului de producie
b) accizele i impozitele pe consum
c) impozitele de nmatriculare a autovehiculelor
d) impozitele pe primele de asigurare

45. Impozitele nregistrate n conturi provin din:

a) o surs
b) dou surse
c) trei surse
d) patru surse

46. Nu fac parte din categoria subveniilor:

a) subveniile pe produse
b) subveniile pe importuri
c) subveniile pe care productorii rezideni le pot primi ca urmare a abandonrii unei activit i de
producie
d) subveniile pentru societi i cvasisocieti publice acordate pentru a compensa pierderile persistente pe
care le nregistreaz n activitatea lor productiv ca urmare a practicrii n mod deliberat a unor pre uri mai
mici dect costurile medii de producie din motive de politic economic sau social europene sau ale
autoritilor publice

47. Subveniile pot include urmtoarele:

a) transferurile realizate de administraiile publice ctre societile i cvasisocietile nefinanciare pentru
acoperirea pierderilor acumulate n cursul mai multor exerci ii financiare sau a pierderilor excep ionale
cauzate de factori necontrolabili de ctre ntreprindere
b) tergerea datoriilor pe care unitile productoare le-au contractat fa de administra ia public
c) plile efectuate de administraiile publice sau de restul lumii pentru pagube sau pierderi la nivelul
bunurilor de capital, ca rezultat al unor acte de rzboi, altor evenimente politice sau dezastre na ionale
d) subvenii pentru salarii sau pentru for de munc

48. Subveniile sunt nregistrate :

a) n momentul n care are loc tranzacia sau evenimentul care genereaz subvenia
b) dup utilizare
c) la sfritul perioadei contabile
d) n exerciiul bugetar urmtor

49. Subveniile sunt nregistrate ca:

a) utilizri pozitive n contul de exploatare al economiei totale
b) resurse pozitive n contul de alocare primar a veniturilor sectorului administraiei publice
c) resurse pozitive n contul exterior al veniturilor primare i transferurilor curente
d) utilizri negative n contul de exploatare al economiei totale

50. Nu se aplic dobnzi:

a) depozitelor
b) titlurilor de natura datoriei
c) creditelor bugetare prevzute n bugetul de stat
d) creditelor

Teste grila 51 - 75
51. Plile care decurg din orice tip de acord swap sunt nregistrate n contul financiar :
a) ca operaiuni cu instrumente financiare derivate
b) nu se nregistreaz
c) ca dobnd aferent unui venit din proprietate
d) ca dobnd aferent titlurilor de natura datoriei

52. Dobnda este nregistrat:

a) la cerere
b) dup utilizarea integral a valorii de intrare curente
c) dup 2 ani de neplat
d) n fiecare perioad contabil

53. Preul de achiziie include i una din urmtoarele variante:

a) dobnzile pentru servicii adugate n temeiul condiiilor de creditare
b) impozitele minus subveniile pentru produse
c) taxele pentru servicii adugate n temeiul condiiilor de creditare
d) taxe suplimentare implicate n caz de plat cu ntrziere, ceea ce nseamn neefectuarea pl ii n
intervalul de timp precizat la data la care se face achiziia

54. Producia include:

a) curarea, decorarea i ntreinerea locuinei, n msura n care aceste activit i revin n egal msur
locatarilor
b) curarea, ntreinerea i repararea bunurilor de folosin ndelungat
c) pregtirea i servirea hranei
d) producia tuturor bunurilor i serviciilor individuale sau colective care sunt livrate unor unit i
distincte fa de productorii lor

55. Activitatea principal a unei UAE locale este:

a) activitatea secundar este o activitate efectuat n cadrul unei singure UAE locale n plus fa de
activitatea principal
b) activitatea a crei valoare adugat este superioar valorii oricrei alte activit i efectuate de
unitatea respectiv
c) o activitate auxiliar este o activitate al crei rezultat este destinat a fi utilizat n cadrul unei ntreprinderi
d) o activitate de sprijin desfurat n cadrul unei ntreprinderi cu scopul de a facilita desf urarea activit ii
principale sau a celor secundare ale unei UAE locale

56. Nu reprezint o activitate auxiliar:

a) cumprarea
b) vnzarea
c) formarea de capital pentru uz propriu
d) transportul

57. Preurile semnificative sunt:

a) preurile cele mai mari practicate pentru un produs
b) media preurilor exitente pe piaa pentru un produs
c) preuri care au un efect substanial asupra cantitilor de produse pe care productorii sunt
dispui s le ofere i asupra cantitilor de produse pe care cumprtorii doresc s le cumpere
d) preurile stabilite de cel mai important productor

58. Producia non-pia este:

a) producia care este furnizat altor uniti gratuit sau la preuri nesemnificative din punct de vedere
economic
b) UAE locale sau uniti instituionale a cror producie este n cea mai mare parte produc ie de pia
c) UAE locale sau uniti instituionale a cror produc ie este n cea mai mare parte destinat consumului
final propriu n cadrul aceleiai uniti instituionale
d) producia nevndut

59. Pentru evaluarea producie nu exist convenii specifice pentru:

a) evaluarea produciei non-pia
b) evaluarea produciei la preul de baz
c) evaluarea produciei totale a unei uniti instituionale a crei UAE local este un productor non-pia
d) evaluarea produciei totale a unui productor non-pia (UAE local)

60. Producia unui vnztor cu ridicata sau cu amnuntul este dat de urmtoarea formul:
a) valoarea vnzrilor minus valoarea bunurilor cumprate pentru revnzare i utilizate drept consum
intermediar, remunerare a angajailor n natur sau venit mixt n natur minus valoarea bunurilor
cumprate pentru revnzare plus valoarea adiionrilor la stocurile de bunuri pentru revnzare
b) valoarea vnzrilor minus valoarea adiionrilor la stocurile de bunuri pentru revnzare plus valoarea
bunurilor retrase din stocurile de bunuri pentru revnzare
c) valoarea vnzrilor plus valoarea pierderilor recurente din cauza ratelor normale de rebutare, furt sau
pagube accidentale
d) valoarea vnzrilor plus valoarea bunurilor cumprate pentru revnzare i utilizate drept consum
intermediar, remunerare a angajailor n natur sau venit mixt n natur minus valoarea bunurilor
cumprate pentru revnzare plus valoarea adiionrilor la stocurile de bunuri pentru
revnzare minus valoarea bunurilor retrase din stocurile de bunuri pentru
revnzare minus valoarea pierderilor recurente din cauza ratelor normale de rebutare, furt sau
pagube accidentale

61. Creterile preurilor bunurilor aflate n stocuri sunt considerate:

a) producie neterminat
b) producie
c) ctiguri din deinere
d) producie excedentar
 62. Serviciile financiare nu pot fi realizate i pltite n urmtorul mod :
a) serviciile financiare realizate cu plat indirect
b) servicii financiare pltite prin perceperea de dobnzi
c) servicii financiare de achiziionare i nstrinare a unor active i pasive financiare pe pie ele financiare
d) serviciile financiare realizate n cadrul sistemelor de asigurri i de pensii, n cazul n care activitatea este
finanat prin perceperea de cotizaii de asigurare i din venitul realizat din economii

63. Producia aferent asigurrilor generale se calculeaz astfel:

a) ncasrile totale din prime minus prime suplimentare implicite (egale cu ctigul din veniturile din
proprietate aferent provizioanelor tehnice) minus despgubirile produse ajustate
b) ncasrile totale din prime plus prime suplimentare implicite (egale cu ctigul din veniturile din
proprietate aferent provizioanelor tehnice) minus despgubirile produse ajustate
c) Prime suplimentare implicite (egale cu ctigul din veniturile din proprietate aferent provizioanelor tehnice)
minus despgubirile produse ajustate
d) ncasrile totale din prime minus prime suplimentare implicite (egale cu ctigul din veniturile din
proprietate aferent provizioanelor tehnice) plus despgubirile produse ajustate

64. Producia aferent asigurrilor de via se calculeaz ca:

a) prime ncasate plus prime suplimentare
b) prime ncasate minus prime suplimentare plus beneficiile datorate minus creterile (plus scderile)
provizioanelor tehnice ale asigurrilor de via
c) prime ncasate plus prime suplimentare minus beneficiile datorate minus cre terile (plus scderile)
provizioanelor tehnice ale asigurrilor de via
d) prime suplimentare minus beneficiile datorate minus creterile (plus scderile) provizioanelor tehnice ale
asigurrilor de via

65. Dac o schem de garantare standard a mprumuturilor opereaz ca productor de pia ,

valoarea produciei este:
a) egal cu ncasrile totale din prime
b) egal cu ctigul din venituri din proprietate aferent provizioanelor tehnice
c) valoarea despgubirilor produse ajustate
d) calculat n acelai mod ca i n cazul asigurrilor generale

66. Nu sunt realizate ca servicii non-pia:

a) serviciile de administraie public
b) serviciile de aprare
c) serviciile obligatorii de securitate social
d) serviciile de nvmnt

67. Consumul intermediar exclude:

a) bunurile i serviciile care sunt primite de la o alt UAE local aparinnd aceleiai unit i institu ionale
b) obiectele de valoare
c) nchirierea de active fixe, de exemplu leasingul operaional de utilaje, automobile, software i lucrri
originale din sfera divertismentului
d) onorariile pentru contracte, contracte de leasing i licene pe termen scurt nregistrate ca active
neproduse; acestea exclud cumprarea nerestricionat de astfel de active neproduse

68. Consumul intermediar include:

a) mbuntirile majore care sunt aduse n plus fa de cele necesare pentru a men ine activele fixe n bune
condiii de utilizare
b) software-ul cumprat fr restricii sau produs pe cont propriu
c) bunurile i serviciile utilizate ca resurse n activiti auxiliare
d) armele de uz militar i echipamentul necesar pentru livrarea lor

69. Cheltuiala pentru consum final nu cuprinde:

a) serviciile de locuin prestate de proprietarii-ocupani
b) bunurile i serviciile care sunt tratate drept consum intermediar
c) serviciile financiare pltite direct i partea de SIFIM utilizat pentru consumul final al gospodriilor
d) serviciile de finanare a pensiilor n valoare echivalent cu cea a pl ii pentru serviciu implicite

70. Consumul intermediar exclude:

a) plile pentru servicii de asigurare general efectuate de UAE locale
b) SIFIM cumprate de productorii rezideni
c) pli pentru licene i onorarii ale administraiei publice care sunt tratate ca alte impozite pe
producie
d) producia non-pia din producia bncii centrale se aloc n ntregime consumului intermediar al altor
intermediari financiari

71. Bunurile i serviciile pentru consumul individual sunt:

a) bunurile sau serviciile achiziionate de ctre unitile instituionale rezidente pentru satisfacerea direct a
nevoilor umane, fie ele individuale sau colective
b) serviciile pentru consumul colectiv care sunt furnizate simultan tuturor membrilor comunit ii sau tuturor
membrilor unei anumite pri a comunitii
c) bunuri i servicii achiziionate de o gospodrie a populaiei i utilizate pentru satisfacerea nevoilor
i a dorinelor membrilor gospodriei respective
d) serviciile pentru consumul colectiv care sunt furnizate unui individ

72. Cheltuielile pentru consum final al tuturor gospodriilor sunt:

a) nule
b) colective
c) individuale
d) mari

73. Pentru bunurile i serviciile furnizate de unitile administraiei publice, limita dintre
bunurile i serviciile individuale i colective este trasat pe baza:
a) clasificrii funciilor administraiilor publice (COFOG)
b) importanei bunurilor i serviciilor furnizate
c) preurilor bunurilor i serviciilor
d) importanei bunurilor i serviciilor n raport cu consumatorul final

74. Diviziunea 14 din Clasificarea consumului individual pe destinaii nu cuprinde urmtoarea

grup:
a) locuine
b) sntate
c) nvmnt
d) afaceri economice

75. Conform SEC 2010 bunurile i serviciile sunt achiziionate de unitile instituionale n
momentul n care:
a) au prevedere bugetar
b) constat necesitatea achiziiei
c) unitile instituionale devin noii proprietari ai bunurilor i prestarea serviciilor n beneficiul lor
este complet
d) doresc s aiba bunuri i servicii n exces

Teste grila 76 - 100

76. Valoarea agregatului reprezentat de cheltuiala pentru consum final fa de agregatul

consumul final efectiv este:
a) mai mare
b) identic
c) mai mic
d) mai mare sau egal

77. Dividendele nu includ:

a) venitul pltit administraiilor publice de ctre ntreprinderile publice care sunt recunoscute ca entit i
juridice independente neconstituite n societi
b) veniturile generate de activitile necuprinse n statistici i transferate proprietarilor de societ i care
particip la astfel de activiti pentru uzul lor privat
c) acunile emise pentru acionari reprezentnd plat a dividendelor pentru exerci iul financiar
d) superdividendele
 78. Retragerile din veniturile cvasisocietilor includ:
a) excedentul net din exploatare primit de rezideni n calitate de proprietari de terenuri i cldiri
situate n restul lumii
b) sumele pe care proprietarii le primesc din vnzarea bunurilor de capital fix existente
c) sumele pe care proprietarii le primesc din vnzarea terenurilor i a altor active neproduse
d) sumele pe care proprietarii le primesc din retragerile din participaii

79. Beneficiile reinvestite din investiii strine directe sunt egale cu:
a) excedentul din exploatare al ntreprinderii care efectueaz investiiile strine directe plusorice venituri din
proprietate sau transferuri curente de primit plus orice venituri din proprietate sau transferuri curente de
pltit
b) excedentul din exploatare al ntreprinderii care efectueaz investi iile strine directe plus orice
venituri din proprietate sau transferuri curente de primit minusorice venituri din proprietate sau
transferuri curente de pltit, incluznd transferurile efective din strintate ctre investitorii care
efectueaz investiiile strine directe i orice impozite curente pe venit, patrimoniu etc., de pltit de
ctre ntreprinderea care efectueaz investiiile strine directe
c) excedentul din exploatare al ntreprinderii care efectueaz investi iile strine directe minusorice venituri
din proprietate sau transferuri curente de primit minus orice venituri din proprietate sau transferuri curente
de pltit, incluznd transferurile efective din strintate ctre investitorii care efectueaz investi iile strine
directe i orice impozite curente pe venit, patrimoniu etc., de pltit de ctre ntreprinderea care efectueaz
investiiile strine directe
d) excedentul din exploatare al ntreprinderii care efectueaz investi iile strine directe minusorice venituri
din proprietate sau transferuri curente de primit

80. Momentul nregistrrii beneficiilor reinvestite din investiii strine directe este :
a) semestrial
b) anual
c) n momentul n care sunt realizate
d) nu se nregistreaz

81. Venitul din investiii de pltit pentru drepturile aferente cotizaiilor predefinite este egal cu:
a) venitul din investiii aferent fondurilor plus orice venit c tigat din nchirierea de terenuri sau
cldiri deinute de fond
b) venitul din investiii aferent fondurilor
c) orice venit ctigat din nchirierea de terenuri sau cldiri deinute de fond
d) venitul din investiii aferent fondurilor minus orice venit ctigat din nchirierea de terenuri sau cldiri
deinute de fond

82. Renta din terenuri reprezint :

a) un venit din proprietate
b) un impozit
c) un impozit
d) un ajutor de stat

83. Rentele sunt nregistrate:

a) trimestrial
b) semestrial
c) anual
d) n perioada n care sunt pltite

84. Cate tipuri diferite de rente din resurse exist?

a) unul
b) dou
c) trei
d) apte

85. Impozitele pe venit nu constau n:

a) impozite pe venituri
b) profituri
c) ctiguri din capital
d) pensii

86. Impozitele pe venit nu includ:

a) impozitele pe venitul persoanelor fizice sau al gospodriilor, exemple fiind venituri din munc, din
proprietate, activiti antreprenoriale, pensii etc
b) impozitele pe venitul sau profitul societilor
c) impozitele pe ctigurile din deinere
d) impozitele pe succesiune sau impozite pe donaii ntre persoane n via, care sunt considerate a fi
prelevate pe capitalul beneficiarilor i sunt prezentate la rubrica impozite pe capital

87. Valoarea total a impozitului include:

a) dobnzi aplicate arieratelor de impozite cuvenite
b) impozitele pe succesiune sau impozite pe donaii ntre persoane n via , care sunt considerate a fi
prelevate pe capitalul beneficiarilor i sunt prezentate la rubrica impozite pe capital
c) prelevrile ocazionale sau excepionale pe capital sau patrimoniu, care sunt nregistrate ca impozite pe
capital (D.91)
d) impozitele pe terenuri, cldiri sau alte active deinute sau nchiriate de ntreprinderi, care le utilizeaz
pentru producie, astfel de impozite fiind tratate ca alte impozite pe produc ie

88. Impozitele nregistrate n conturi nu provine din:

a) sume evideniate prin evaluari
b) declaraii
c) ncasri
d) amortizare

89. Prestaiile sociale exclud:

a) transferurile curente i forfetare de la sisteme care primesc cotiza ii, vizeaz ntreaga colectivitate sau
pri mari ale acesteia i sunt impuse i controlate de ctre unit ile administra iei publice (sisteme de
securitate social)
b) transferurile curente i forfetare de la sistemele organizate de angajatori n beneficiul angaja ilor, fo tilor
angajai sau persoanelor aflate n ntreinerea acestora (alte sisteme de asigurri sociale aferente
ncadrrii n munc). Cotizaiile pot fi pltite de angajai i/sau de angajatori; ele pot fi pltite i de lucrtori
independeni
c) indemnizaiile de asigurare vrsate n cadrul polielor contractate cu unicul scop de a ob ine o
reducere, chiar dac aceste polie decurg dintr-o convenie colectiv
d) transferuri curente de la uniti ale administraiei publice i IFSLSGP care nu sunt condi ionate de pl i
anterioare ale cotizaiilor i care sunt cuplate n general de o evaluare a venitului disponibil. Astfel de
transferuri sunt cunoscute ca asisten social

90. Cotizaiile sociale nete constau n:

a) cotizaii sociale efective n sarcina angajatorilor minus cotizaiile sociale imputate n sarcina angajatorilor
b) cotizaii sociale efective n sarcina angajatorilor plus cotizaiile sociale imputate n sarcina
angajatorilor plus cotizaii sociale efective n sarcina gospodriilor pluscotizaii sociale
suplimentare n sarcina gospodriilor minus tarife pentru serviciile prestate de sistemul de
asigurri sociale
c) cotizaii sociale suplimentare n sarcina gospodriilor minus tarife pentru serviciile prestate de sistemul de
asigurri sociale
d) cotizaii sociale efective n sarcina angajatorilor minus cotizaiile sociale imputate n sarcina
angajatorilor minus cotizaii sociale efective n sarcina gospodriilor

91. Impozitele pe capital nu sunt nregistrate ca:

a) variaii ale pasivelor i valorii nete () n contul de capital al sectoarelor n care sunt clasifica i
contribuabilii
b) variaii ale pasivelor i valorii nete (+) n contul de capital al administra iilor publice
c) variaii ale pasivelor i valorii nete n contul de capital al restului lumii
d) variaii ale pasivelor i valorii nete () n contul de capital al administraiilor publice

92. Ajutoarele pentru investiii nu se nregistreaz ca:

a) variaii ale pasivelor i valorii nete () n contul de capital al sectoarelor care beneficiaz de
ajutoare
b) variaii ale pasivelor i valorii nete () n contul de capital al administraiilor publice
c) variaii ale pasivelor i valorii nete (+) contul de capital al sectoarelor care beneficiaz de ajutoare
d) variaii ale pasivelor i valorii nete n contul de capital al restului lumii

93. Alte transferuri de capital nu include urmtoarele operaiuni:

a) plile efectuate de ctre administraiile publice sau de ctre restul lumii ctre proprietarii de bunuri de
capital distruse sau avariate de rzboaie, alte evenimente politice sau catastrofe naturale (inunda ii etc.)
b) transferurile de la administraiile publice ctre societile sau cvasisociet ile nefinanciare pentru
acoperirea pierderilor acumulate n cursul mai multor exerci ii financiare sau a pierderilor excep ionale
cauzate de factori neinfluenabili de ctre ntreprindere (chiar n cazul unei infuzii de capital)
c) transferurile ntre subsectoarele administraiilor publice destinate acoperirii cheltuielilor neprevzute sau
deficitelor acumulate
d) plile reprezentnd ajutor de stat repetitiv pentru economii, acordate de administra iile publice
gospodriilor

94. Activele contingente i pasivele contingente includ:

a) garaniile unice cu risc incert pentru plile unor pri ter e, deoarece pl ile sunt necesare doar dac
debitorul nu i ndeplinete obligaiile de plat
b) angajamentele de mprumut care ofer o garanie c anumite fonduri vor fi puse la dispozi ie, dar nu
exist niciun activ financiar pn cnd fondurile nu sunt avansate efectiv
c) scrisorile de garanie care reprezint promisiuni de a efectua o plat cu condi ia prezentrii anumitor
documente specificate ntr-un contract
d) provizioanele sistemelor de asigurri, de pensii i ale schemelor de garanii standardizate

95. Care dintre urmtoarele categorii nu reprezint o garanie:

a) garaniile oferite prin intermediul unui instrument financiar derivat
b) garaniile standard
c) garaniile unice cu risc incert
d) garaniile derivate

96. Care din urmtoarea categorie nu reprezint o operaiune financiar:

a) cu numerar i depozite
b) cu credite
c) cu componenta fizic a aurului monetar
d) cu titluri de natura datoriei

97. Soldul contabil al contului financiar este teoretic:

a) identic cu cel al contului de capital
b) mai mare dect soldul contului de capital
c) mai mic dect soldul contului de capital
d) zero

98. Consolidarea nu poate fi realizat la nivelul:

a) economiei totale
b) sectoarelor instituionale
c) subsectoarelor instituionale
d) ONG urilor

99. O operaiune financiar are ntotdeauna:

a) profit
b) o operaiune n contraparte
c) sold final creditor
d) sold final debitor

100. Operaiunea n contraparte corespunztoare unei operaiuni financiare poate fi un :

a) impozit
b) venit din dobnzi
c) venit din proprietate
d) venit din prestri servicii

Teste grila 101 - 125

101. Operaiunile financiare i operaiunile n contraparte ale acestora se nregistreaz :

a) n acelai moment
b) la sfritul anului
c) triemstrial
d) anual
 102. Drepturile de pensie nu cuprind creanele financiare pe care angaja ii actuali i fo tii
angajai le dein n raport cu:
a) angajatorii lor
b) un sistem desemnat de ctre angajator pentru pensiilor, ca parte a unui acord de compensare ntre
angajator i angajat
c) un asigurator
d) un coleg

103. Primele nencasate sunt:

a) creane financiare pe care titularii de polie de asigurri generale le au asupra societ ilor de asigurri
generale n ceea ce privete primele nencasate i indemniza iile de pltit
b) riscuri cum ar fi accidente, boal sau incendiu
c) indemnizaii datorate, dar nc nepltite, incluznd cazurile n care suma este n litigiu sau n care
evenimentul care a generat dauna a survenit, dar nu a fost nc raportat
d) primele pltite, dar nc nencasate

104. Sistemele de asigurri, de pensii i schemele de garanii standardizate nu cuprind

una din subcategorii:
a) provizioane tehnice de asigurri generale
b) drepturi asupra asigurrilor de via i a rentelor
c) drepturi de pensie
d) dreptul de concediu de odihna

105. Activele contingente i pasivele contingente nu includ:

a) angajamentele de mprumut care ofer o garanie c anumite fonduri vor fi puse la dispozi ie, dar nu
exist niciun activ financiar pn cnd fondurile nu sunt avansate efectiv
b) scrisorile de garanie care reprezint promisiuni de a efectua o plat cu condi ia prezentrii anumitor
documente specificate ntr-un contract
c) provizioanele sistemelor de asigurri, de pensii i ale schemelor de garanii standardizate
d) liniile de credit, care sunt angajamente de acordare de mprumuturi unui client pn la o limit stabilit

106. Depozitele sunt:

a) moned autohton a statelor membre din zona euro
b) contracte standardizate, nenegociabile cu publicul general, oferite de societile care accept
depozite i, n unele cazuri, de administraia central n calitate de debitori, care permit plasarea i
retragerea ulterioar de ctre creditor a sumei reprezentnd principalul
c) depozitele care se pot schimba n numerar, la cerere, la paritate i care sunt direct utilizabile pentru
efectuarea de pli prin cec, ordin, mandat, debitare/creditare direct sau printr-o alt form de plat
direct, fr penaliti sau restricii
d) pasive ale societilor rezidente care accept depozite, n unele cazuri ale administra iei centrale, i ale
unitilor instituionale nerezidente

107. Obligaiunile garantate sunt:

a) titluri de natura datoriei emise de o societate financiar sau garantate n ntregime de o societate
financiar
b) titluri de natura datoriei ale crui principal i/sau dobnd sunt pltibile doar din fluxul de numerar produs
de ctre un grup specificat de active financiare sau nefinanciare
c) transferuri temporare de titluri de valoare de la mprumuttor la mprumutat
d) acorduri care implic oferirea de titluri de valoare n schimbul numerarului sau al altor mijloace de plat

108. n situaia n care nu sunt pstrate ca active de rezerv, conturile de aur alocate
reprezint:
a) o crean asupra operatorului contului de a livra aur
b) un activ financiar
c) dreptul de proprietate asupra unei mrfi, mai exact aur nemonetar
d) un depozit

109. Monetizarea sau demonetizarea aurului:

a) nu genereaz nregistrri n contul financiar
b) genereaza un minus n contul financiar
c) genereaza un plus n contul financiar
d) genereaza concomitant un minus si un plus in contul financiar
 110. Crearea DST-urilor prin alocarea lor i stingerea acestora prin anulare reprezint:
a) transferuri
b) tranzacii
c) depozite
d) dobanzi

111. Numerarul include una din urmtoarele:

a) stocul de bancnote proprii al unei bnci centrale
b) stocul de bancnote de urgen
c) bancnotele i monedele emise de autoritile monetare rezidente ca moned naional n circulaie
deinut de ctre rezideni i nerezideni
d) monedele jubiliare care nu sunt utilizate n mod obinuit ca mijloc de plat

112. Depozitele transferabile nu includ:

a) poziii interbancare ntre instituii financiare monetare
b) depozite pstrate la banca central de societi care accept depozite n plus fa de valoarea rezervelor
pe care acestea sunt obligate s le pstreze i pe care le pot utiliza fr notificri prealabile sau restric ii
c) depozite n lei
d) depozite n moned strin n cadrul unor acorduri swap

113. Alte depozite nu includ:

a) cote rambursabile referitoare la instrumentele financiare derivate, care sunt pasive ale institu iilor
financiare monetare
b) acorduri de rscumprare pe termen scurt (repouri) care sunt pasive ale institu iilor financiare monetare
c) depozite de economii, carnete de economii, certificate de economii nenegociabile sau certificate de
depozit nenegociabile
d) certificate de depozite negociabile i certificate de economii negociabile

114. Titlurile de natura datoriei nu pot fi exprimate n:

a) moned naional
b) moned strin
c) euro
d) lingouri de aur

115. Titlurile de natura datoriei cu rat a dobnzii fix nu cuprind:

a) titluri de natura datoriei simple, care sunt emise i rscumprate la valoarea nominal
b) titluri de natura datoriei emise cu o reducere sau cu o prim fa de valoarea lor nominal. Exemple sunt
bonuri de trezorerie, efecte de comer, cambii, acceptri de ordine, andosri de ordine i certificate de
depozit
c) obligaiuni cu discount mare, cu pli mici ale dobnzilor i emise la o valoare mult redus fa de
valoarea nominala
d) obligaiuni neconvertibile

116. Operaiunile cu credite pot fi mprite n dou tipuri n funcie de scadena iniial:
a) credite pe termen scurt si credite pe termen lung
b) credite pe termen mediu si credite pe termen lung
c) credite pe termen scurt si credite pe termen mediu
d) credite pe termen foarte scurt si credite pe termen mediu

117. Creditele standardizate sunt oferite, n majoritatea cazurilor de ctre:

a) angajatori
b) societati financiare
c) angajati
d) instituii publice

118. Creditul comercial este:

a) un transfer temporar de titluri de valoare de la mprumuttor la mprumutat
b) un acord care implic oferirea de titluri de valoare, de exemplu titluri de natura datoriei sau ac iuni, n
schimbul numerarului sau al altor mijloace de plat, existnd un angajament de a rscumpra acelea i
titluri de valoare sau unele similare la un pre fixat
c) creditul acordat direct de ctre furnizorii de bunuri i servicii n beneficiul clienilor lor
d) este un contract prin care locatorul, n calitate de proprietar legal al unui activ, transmite locatarului
riscurile i beneficiile proprietii asupra activului
 119. Categoria creditelor nu include:
a) creditele ipotecare
b) creditele de consum
c) creditele revolving
d) alte conturi de primit/de pltit incluznd creditele comerciale i avansurile

120. Participaiile nu cuprind:

a) aciuni cotate
b) prime nete de asigurare generala
c) aciuni necotate
d) alte participaii

121. Titlurile de valoare de tip participaie nu includ:

a) investiiile administraiilor publice n societile publice al cror capital nu este mpr it n ac iuni, care, n
virtutea unei legislaii speciale, sunt recunoscute ca entiti juridice independente
b) investiiile administraiilor publice n capitalul bncii centrale
c) participaiile administraiei publice la capitalul organizaiilor internaionale i suprana ionale, cu excep ia
FMI, chiar dac ele sunt juridic constituite ca societ i pe ac iuni (de exemplu, Banca European de
Investiii)
d) aciunile oferite la vnzare, dar care nu sunt cumprate n momentul emiterii

122. Operaiunile cu drepturi asupra asigurrilor de via i a rentelor sunt reprezentate

de:
a) acumulri
b) acumulri minus reduceri
c) reduceri
d) acumulari plus reduceri

123. Caracteristic unui sistem de garanii standardizate este faptul c :

a) exist mai multe garanii de acelai tip, dei nu toate se emit pentru exact aceea i perioad de
timp i nu toate ncep i se ncheie la aceleai date
b) toate garantiile ncep i se ncheie la aceleai date
c) exista o singura garantie
d) toate garantiile se emit pentru exact aceeai perioad de timp

124. Instrumentele financiare derivate nu permit prilor s fac tranzac ii cu instrumente

financiare specifice precum:
a) riscul ratei dobnzii
b) riscul valutar
c) riscul aferent participaiilor i preurilor mrfurilor
d) riscul de credit, cu alte entiti care nu sunt dispuse s- i asume aceste riscuri, la tranzac ionarea
activului principal

125. Swapurile pe rata dobnzii sunt:

a) tranzacii cu monede strine la un curs de schimb stabilit n contract
b) un schimb de fluxuri de numerar aferente plilor de dobnd i de principal la un curs de schimb
convenit la sfritul contractului
c) un schimb de pli ale unor dobnzi de natur diferit aferente unei valori fictive a principalului
care nu este niciodat tranzacionat
d) acorduri contractuale prin care dou pri, pentru a se proteja de varia iile ratelor dobnzilor, convin
asupra unei dobnzi de pltit, la o dat de definitivare a tranzac iei specificat, aferent unei valori fictive a
principalului care nu este niciodat tranzacionat

Teste grila 126 - 150

126. n cazul n care contractele nu implic schimbul de principal:

a) se nregistreaz o operaiune la intrarea n vigoare a contractului
b) nu se inregistreaza nicio operaiune la intrarea n vigoare a contractului
c) se nregistreaz o operaiune la incheierea contractului
d) se nregistreaz o operaiune la mijlocul perioadei de derulare a contractului
 127. Variaiile n timp ale valorii instrumentului financiar derivat sunt nregistrate n:
a) contul de reevaluare
b) contul financiar
c) contul de capital
d) contul de patrimoniu

128. Alte conturi de primit/de pltit includ:

a) remuneraii i salarii
b) dividende
c) chirie
d) toate variantele prevzute la literele a, b si c

129. Operaiunile financiare nu pot fi clasificate n funcie de:

a) posibilitatea de a fi negociate
b) tip de venit
c) scaden, valut
d) valoare contract

130. Nu sunt creane financiare negociabile:

a) titlurile de valoare
b) instrumentele financiare derivate
c) numerarul i depozitele
d) opiunile pe aciuni ale angajailor

131. Sunt creane financiare negociabile:

a) aurul monetar
b) creditele
c) alte participaii
d) titlurile de valoare

132. Apariia economic a activelor corespunde creterii n volum a activelor produse i a

celor neproduse care nu sunt rezultatul procesului de producie. Aceast categorie
cuprinde:
a) monumente istorice atunci cnd valoarea lor este prima dat recunoscut n contul de patrimoniu
b) diminuarea valorii fondurilor comerciale i a activelor comerciale achiziionate
c) expirarea avantajelor conferite prin contracte, leasinguri, licen e i autorizaii transferabile
d) epuizarea resurselor naturale

133. Activele economice nu sunt considerate distruse de catastrofe n cazul n care:

a) deteriorarea calitii terenurilor se datoreaz inundaiilor sau furtunilor de o amploare neobi nuit
b) din cauza secetei sau a epidemiilor se distrug activele cultivate
c) ca urmare a incendiilor de pdure sau cutremurelor de pmnt se distrug cldiri echipamente sau obiecte
de valoare
d) ca urmare a unei utilizri defectuoase echipamentele din dotare se defecteaz

134. Exist confiscri fr compensaie atunci cnd:

a) creditorii deposedeaz de active
b) administraiile publice sau alte uniti instituionale iau n posesie, fr compensaie deplin,
activele aparinnd altor uniti instituionale, inclusiv nerezidente, din alte motive dect achitarea
impozitelor, a taxelor sau a prelevrilor similare
c) executarea silit a activelor
d) se confisc o proprietate n urma unei activiti infracionale

135. Modificrile de volum neclasificate n alt parte ale activelor nefinanciare includ:
a) pierderile de numerar sau de titluri la purttor din motive (cum ar fi daunele provocate de incendii sau
furturile) care nu sunt considerate ca fiind catastrofe
b) retragerile din circulaie de numerar care nu mai este convertibil, cu excep ia sumelor care au fost
reclasificate n obiecte de valoare
c) degradarea unor active fixe neluate n calcul n consumul de capital fix
d) provizioanele pentru executarea unor scheme de garanii standardizate atunci cnd executrile prevzute
depesc ncasrile i recuperrile prevzute
 136. Alte modificri de volum neclasificate n alt parte exclud:
a) refuzul plii datoriei: nu se recunoate anularea unilateral a pasivului de ctre debitor
b) pierderi excepionale din stocuri (cum ar fi daunele provocate de incendii, furturi sau infestarea cu
duntori a silozurilor) care nu sunt considerate distrugeri de active cauzate de catastrofe
c) diferena constatat ntre sumele contabilizate n consumul de capital fix drept pagube normale i
pierderile efectiv suferite
d) abandonarea echipamentelor de producie nainte de a fi terminate sau puse n func iune

137. Modificrile de clasificare nu includ:

a) modificrile de clasificare sectorial
b) modificrile de structur ale unitilor instituionale
c) modificrile de clasificare a activelor i pasivelor
d) transformarea titlurilor de natura datoriei n aciuni

138. Soldul unui cont de patrimoniu se numete:

a) valoare brut
b) valoare net
c) valoare iniial
d) valoare final

139. Un cont de patrimoniu se ntocmete:

a) doar pentru sectoarele instituionale rezidente
b) doar pentru economia naional total
c) doar pentru restul lumii
d) pentru sectoarele i subsectoarele instituionale rezidente, pentru economia na ional total i
pentru restul lumii

140. Fondurile proprii sunt definite ca:

a) sum a valorii nete minus valoarea participaiilor
b) sum a valorii nete minus valoarea participaiilor i ac iunilor fondurilor de investi ii care figureaz ca
active n contul de patrimoniu
c) sum a valorii nete plus valoarea participaiilor i aciunilor fondurilor de investi ii care figureaz
ca pasive n contul de patrimoniu
d) valoarea participaiilor i aciunilor fondurilor de investiii care figureaz ca active n contul de patrimoniu

141. Activele nregistrate n contul de patrimoniu sunt:

a) active economice
b) capital fix
c) cheltuieli
d) pierderi nominale

142. Activele nefinanciare neproduse se refer la:

a) activele economice care includ toate creanele financiare, participa iile i componenta fizic a aurului
monetar reprezentat de lingouri
b) perioada de la data emiterii pn la data plii finale programate a activelor sau pasivelor financiare
c) creanele financiare care rezult din decalajul temporal dintre opera iunile de distribuire sau opera iunile
financiare pe piaa secundar i plile aferente
d) activele economice care nu sunt rezultate ale procesului de producie

143. Fiecare activ financiar are un pasiv n contraparte?

a) da
b) nu
c) da, cu excepia componentei fizice a aurului monetar reprezentate de lingouri, care este clasificat
n categoria Aur monetar i drepturi speciale de tragere
d) poate

144. Valoarea de pia este egal cu:

a) valoarea nominal plus reevalurile care decurg din variaii ale preurilor de pia
b) reevalurile care decurg din variaii ale preurilor de pia
c) valoarea nominal
d) valoarea nominal minus reevalurile care decurg din variaii ale preurilor de pia
 145. Valoarea nominal reflect:
a) suma fondurilor avansate iniial, la care se adaug orice fonduri avansate ulterior
b) rambursri plus dobnda acumulat
c) suma fondurilor avansate iniial, la care se adaug orice fonduri avansate ulterior minus eventuale
rambursri plus dobnda acumulat
d) suma fondurilor avansate iniial minus orice fonduri avansate ulterior plus eventuale rambursri minus
dobnda acumulat

146. Stocurile trebuie evaluate la:

a) preurile n vigoare la momentul de referin al contului de patrimoniu
b) la preurile la care produsele au fost evaluate n momentul intrrii lor n stoc
c) la preul scontat pentru vnzare
d) la preul la care a fost achiziionat

147. Valoarea DST este:

a) preul stabilit pe pieele organizate ale aurului
b) fixat zilnic de FMI, iar paritatea n raport cu monedele naionale se ob ine pe pie ele de schimb
valutar
c) valorea nominal
d) valoarea de pia

148. Raportul dintre preul aciunilor i fondurile proprii poate varia n funcie de:
a) profitul societilor
b) pierderea nregistrat de societate
c) preul scontat pentru vnzare
d) ramura de activitate

149. Sumele nregistrate pentru drepturile de pensie depind de:

a) tipul de sistem de pensie
b) entitatea angajatoare
c) profesionalismul angajatului n perioada activ
d) eficiena angajatului pe parcursul carierei

150. Valoarea nregistrat pentru provizioane pentru executarea garaniilor standardizate

este:
a) nivelul preconizat de indemnizaii minus valoarea eventualelor recuperri preconizate
b) nivelul preconizat de indemnizaii
c) valoarea eventualelor recuperri preconizate
d) nivelul preconizat de indemnizaii plus valoarea eventualelor recuperri preconizate

Teste grila 151 - 175

151. Creditele comerciale i avansurile i alte conturi de primit/de pltit, exclusiv credite
comerciale i avansuri , care sunt generate de diferen ele de timp ntre opera iunile de
repartiie, precum impozite, contribuii sociale, dividende, rente, salarii i opera iuni
financiare, sunt evaluate, att pentru creditori, ct i pentru debitori la :
a) valoarea de pia
b) valoarea brut
c) valoarea nominal
d) valoarea net

152. Creditele se nregistreaz n contul de patrimoniu la:

a) valoarea de pia
b) valoarea nominal
c) valoarea brut
d) valoarea net

153. Un credit este neperformant atunci cnd:

a) crete rata dobnzii
b) dobnda fix devine variabil
c) crete valoarea creditului de rambursat
d) plile aferente dobnzii sau principalului sunt ntrziate cu 90 de zile sau mai mult peste data
scadenei

154. Activele financiare neproduse nu cuprind:

a) active fixe
b) locuine
c) maini i echipamente
d) resursele naturale

155. Activele financiare produse cuprind:

a) resurse buologice necultivate
b) stocuri
c) producia neterminat
d) produsele finite

156. Titlurile de natura datoriei cuprind:

a) terenuri
b) obiecte de valoare
c) titlurile de natura datoriei pe termen scurt
d) depozitele transferabile

157. Creditele cuprind:

a) numerarul
b) aurul monetar
c) alte depozite
d) creditele pe termen lung

158. Participaii i aciuni/uniti ale fondurilor de investiii cuprind:

a) rezervele de ap
b) aciunile cotate
c) pietrele i metalele preioase
d) locuinele

159. Sistemele de asigurri, de pensii i scheme de garanii standardizate cuprind:

a) drepturile de pensie
b) aciuni cotate
c) aciuni necotate
d) participaii

160. Activele fixe nu cuprind:

a) locuinele
b) alte cldiri i construcii civile
c) mbuntiri funciare
d) drepturile de pensie

161. Resursele naturale nu cuprind:

a) terenuri
b) rezerve de minereuri i resurse energetice
c) produsele finite
d) resursele de ap

162. Contractele, contractele de leasing i licenele nu cuprind:

a) contracte de leasing operaional comercializabile
b) permise de utilizare a resurselor naturale
c) permise de exercitare a unor activiti specifice
d) titlurile de natura datoriei

163. Numerarul i depozitele nu cuprind:

a) numerarul
b) depozite transferabile
c) participaiile
d) poziiile interbancare

164. Participaiile nu cuprind:

a) aciunile cotate
b) aciunile necotate
c) alte participaii
d) creditele neperformante

165. Variaiile totale ale valorii nete cuprind:

a) aurul monetar
b) numerar i depozite
c) rezerva de ap
d) variaii ale valorii nete datorate economiei i transferurilor de capital

166. Variaiile totale ale valorii nete nu cuprind:

a) Variaii ale valorii nete datorate altor modificri ale volumului activelor
b) Variaii ale valorii nete datorate ctigurilor/pierderilor nominale din deinere
c) Formarea brut de capital fix
d) Variaii ale valorii nete datorate economiei i transferurilor de capital

167. Variaiile valorii nete datorate ctigurilor/pierderilor nominale din deinere includ:
a) Titluri de natura datoriei
b) Achiziii de active fixe noi
c) Variaii ale valorii nete datorate ctigurilor/pierderilor reale din deinere
d) Variaia stocurilor

168. n categoria operaiunilor cu active i pasive financiare nu regsim :

a) Creditele
b) Titlurile de natura datoriei
c) Numerar i depozite
d) Formarea brut de capital fix

169. Conturile de distribuire i de utilizare a venitului nu cuprind urmtoarea categorie:

a) Contul de redistribuire a venitului n natur
b) Contul financiar
c) Conturile de distribuire primar a venitului
d) Contul de distribuire secundar a venitului

170. Conturile de distribuire primar a venitului cuprind:

a) Contul de exploatare
b) Contul de utilizare a venitului disponibil ajustat
c) Contul variaiilor valorii nete datorate economiei i transferurilor de capital
d) Contul achiziiilor de active nefinanciare

171. Contul de alocare a veniturilor primare are ca sold contabil:

a) Economia brut
b) Venitul ntreprinderii, brut
c) Venitul disponibil ajustat brut
d) Capacitatea/necesarul net de finanare

172. Contul de alocare a altor venituri primare are ca sold contabil:

a) Soldul veniturilor primare, brut
b) Venitul disponibil ajustat brut
c) Capacitatea/necesarul net de finanare
d) Economia brut

173. Conturi ale operaiunilor de acumulare nu cuprind:

a) Contul de capital
b) Contul financiar
c) Contul altor modificri de active
d) Contul de producie
 174. Contul de capital include:
a) Contul variaiilor valorii nete datorate economiei i transferurilor de capital
b) Contul de exploatare
c) Contul de alocare a veniturilor primare
d) Contul de utilizare a venitului disponibil ajustat

175. Contul achiziiilor de active nefinanciare are ca sold contabil:

a) Economia brut
b) Capacitatea/necesarul net de finanare
c) Venitul disponibil brut
d) Variaii ale valorii nete datorate ctigurilor/pierderilor neutre din deinere

Teste grila 176 - 200

176. Conturile de patrimoniu nu cuprind:

a) Contul de patrimoniu de deschidere
b) Contul de variaie a patrimoniului
c) Contul financiar
d) Contul de patrimoniu de nchidere

177. Soldul contabil al contului de patrimoniu de deschidere reflect:

a) Valoarea net
b) Capacitatea/necesarul net de finanare
c) Venitul disponibil ajustat brut
d) Venitul ntreprinderii, brut

178. Soldul contabil al contului de variaie a patrimoniului reflect:

a) Variaiile totale ale valorii nete
b) Valoarea net
c) Venitul disponibil ajustat brut
d) Venitul disponibil brut

179. Contul de patrimoniu de nchidere are ca principal agregat:

a) PIB-ul
b) Valoarea patrimoniului naional
c) Economia naional brut
d) Variaia valorii patrimoniului naional

180. Contul de producie are ca principal agregat:

a) Valoarea adugat brut
b) Produsul intern brut
c) Economia naional brut
d) Variaia valorii patrimoniului naional

181. Contul restului lumii nu cuprinde:

a) Contul exterior al operaiunilor cu bunuri i servicii
b) Contul exterior al veniturilor primare i transferurilor curente
c) Conturile exterioare ale operaiunilor de acumulare
d) Conturi de reevaluare

182. Distribuirea i utilizarea venitului nu sunt analizate n etapa:

a) distribuirea primar
b) distribuirea secundar
c) redistribuirea n natur
d) utilizarea cheltuielilor

183. Etapa distribuirea primar permite determinarea :

a) valorii adugate brute
b) subveniilor
c) excedentului de exploatare i a venitului primar
d) venitului mixt net

184. Etapa distribuirea secundar permite obinerea:

a) drepturilor asupra impozitelor
b) venitului disponibil ca sold contabil
c) venitului din producie
d) rentelor

185. Soldul contului de redistribuire a venitului n natur n cadrul etapei redistribuirea

n natur este denumit:
a) venitul disponibil ajustat
b) capacitatea/necesarul net de finanare
c) valoarea net
d) valoarea adugat brut

186. n etapa utilizarea venitului venitul disponibil este transferat n :

a) contul de redistribuire al venitului n natur
b) contul de utilizare a venitului disponibil
c) contul de distribuire secundar a venitului
d) conturile de distribuire primar a venitului

187. Contul de alocare a veniturilor primare se mparte n:

a) contul de producie i valoarea adugat brut
b) contul de utilizare a venitului disponibil i contul de utilizare a venitului disponibil ajustat
c) contul de producie i contul de alocare a altor venituri primare
d) contul de venit al ntreprinderii i contul de alocare a altor venituri primare

188. Conturile de reevaluare cuprind:

a) contul ctigurilor / pierderilor neutre din deinere i contul c tigurilor/ pierderilor reale din
deinere
b) contul achiziiilor de active nefinanciare i contul ctigurilor/ pierderilor reale din deinere
c) contul achiziiilor de active nefinanciare i contul de patrimoniu de deschidere
d) contul de venit al ntreprinderii i contul de alocare a altor venituri primare

189. Venitul ntreprinderii corespunde:

a) excedentului de exploatare sau venitului mixt
b) veniturilor din proprietate
c) dobnzilor
d) veniturilor primare

190. Contul de alocare a altor venituri primare are ca obiect:

a) veniturile din proprietate
b) trecerea de la conceptul de venit al ntreprinderii la conceptul de venit primar
c) dobnzile
d) valoarea adugat brut

191. Produsul intern brut nu poate fi definit n urmtorul mod:

a) metoda produciei
b) metoda cheltuielilor
c) metoda veniturilor
d) metoda impozitelor

192. Prin metoda produciei, PIB este egal cu:

a) suma valorilor adugate brute ale diferitelor sectoare instituionale sau ale diferitelor ramuri de
activitate, la care se adaug impozitele i din care se scad subven iile pe produse (care nu sunt
repartizate pe sectoare i ramuri de activitate)
b) suma utilizrilor finale de bunuri i servicii ale unit ilor institu ionale rezidente (consum final i formarea
brut de capital), plus exporturile minus importurile de bunuri i servicii
c) suma utilizrilor contului de exploatare al economiei totale (remunerarea angaja ilor, impozitele pe
producie i importuri minus subveniile, excedentul brut de exploatare i venitul mixt al economiei totale)
d) suma utilizrilor finale de bunuri i servicii ale unitilor instituionale rezidente plus importurile de bunuri i
servicii
 193. Cu ajutorul metodei cheltuielilor, PIB este egal cu:
a) suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare ale diferitelor ramuri de activitate sau ale diferitelor
sectoare instituionale
b) suma veniturilor brute (sau nete) ale ntreprinderilor din diferite sectoare
c) suma utilizrilor finale de bunuri i servicii ale unitilor instituionale rezidente (consum final i
formarea brut de capital), plus exporturile minus importurile de bunuri i servicii
d) suma veniturilor disponibile brute (sau nete) ale sectoarelor instituionale

194. Prin metoda veniturilor, PIB este egal cu:

a) suma utilizrilor contului de exploatare al economiei totale (remunerarea angajailor, impozitele pe
producie i importuri minus subveniile, excedentul brut de exploatare i venitul mixt al economiei
totale)
b) suma valorilor adugate brute ale diferitelor sectoare instituionale sau ale diferitelor ramuri de activitate,
la care se adaug impozitele i din care se scad subven iile pe produse (care nu sunt repartizate pe
sectoare i ramuri de activitate)
c) suma veniturilor disponibile brute (sau nete) ale sectoarelor instituionale
d) suma veniturilor brute (sau nete) ale ntreprinderilor din diferite sectoare

195. PIB minus consumul de capital fix reprezint:

a) venitul naional
b) produsul intern net la preul pieei
c) venitul naional brut
d) venitul naional disponibil brut

196. Excedentul brut (sau net) de exploatare al economiei totale este egal cu:
a) suma impozitelor
b) suma salariilor
c) suma dividendelor
d) suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare ale diferitelor ramuri de activitate sau ale
diferitelor sectoare instituionale

197. Venitul mixt brut (sau net) al economiei totale este:

a) egal cu suma veniturilor brute (sau nete) ale ntreprinderilor din diferite sectoare
b) egal cu suma valorilor nete ale sectoarelor instituionale
c) identic cu venitul mixt brut (sau net) al sectorului gospodriilor populaiei
d) un concept referitor la producie

198. Cheltuielile administraiilor publice nu cuprind:

a) consumul intermediar
b) ajustare pentru variaia drepturilor de pensie
c) veniturile din proprietate, de primit
d) remunerarea angajailor

199. Veniturile administraiilor publice cuprind:

a) impozite pe producie i importuri, de primit
b) alte impozite pe producie, de pltit
c) venituri din proprietate, de pltit
d) transferuri de capital de pltit

200. Economia naional brut (sau net) este egal cu:

a) suma valorilor nete ale sectoarelor instituionale
b) suma economiei brute (sau nete) a diferitelor sectoare instituionale
c) suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare ale diferitelor ramuri de activitate sau ale diferitelor
sectoare instituionale
d) venitul mixt brut (sau net) al sectorului gospodriilor populaiei

Teste grila 201 - 225

201. Valoarea net a economiei totale reprezint :

a) valoarea pasivelor economiei totale
b) soldul dintre activele i pasivele financiare
c) valoarea activelor nefinanciare ale economiei totale la care se adun soldul activelor financiare
d) valoarea activelor nefinanciare ale economiei totale, din care se scade soldul dintre activele i
pasivele financiare ale restului lumii

202. Sectorul administratiei publice indeplineste ca activitati si functii principale:

a) productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata pentru consum individual
b) productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata
c) productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata destinate consumului individual si colectiv;
efectuarea operatiunilor de redistribuire a venitului si a avutiei nationale
d) productia de bunuri si servicii de piata si de bunuri si servicii pentru consum final propriu

203. Care este momentul inregistrarii produselor din agricultura, silvicultura si pescuit?
a) se inregistreaza in perioada culesului recoltelor sau sacrificarii animalelor
b) se inregistreaza ca si cum s-ar desfasura continuu in intreaga perioada de productie
c) se inregistreaza la data valorificarii recoltelor sau sacrificarii animalelor
d) se inregistreaza la data infiintarii culturilor sau fermelor

204. In cazul construirii unei cladiri sau a altei structuri a carei constructie se desfasoara
in mai multe perioade contabile productia realizata in fiecare perioada este tratata ca fiind:
a) vanduta cumparatorului la sfarsitul perioadei, adica inregistrata ca formare de capital fix de catre
cumparator si nu ca productie neterminata in industria constructiilor
b) vanduta cumparatorului la sfarsitul constructiei si inregistrata ca productie terminate
c) productia nu este tratata ca fiind vanduta cumparatorului in mod esalonat
d) vanduta cumparatorului la sfarsitul perioadei si inregistrata ca productie neterminata in industria
constructiilor

205. Servicii de Intermediere Financiar Indirect Msurate se aplic:

a) creditelor furnizate de instituii financiare
b) numai depozitelor depuse la instituii financiare
c) numai creditelor i depozitelor furnizate de sau depuse la instituii financiare
d) tuturor operaiunilor desfaurate de instituiile financiare

206. Avnd n vedere impactul alocrii SIFIM asupra PIB-ului i a venitului naional, n
cazul n care creditele sunt oferite i depozitele acceptate de IF rezideni pentru non-IF
nerezideni, care din urmtoarele afirmaii este corect:
a) exportul de SIFIM scade venitul naional
b) importul de SIFIM crete venitul naional
c) nu exist impact asupra PIB i asupra venitului naional
d) exportul de SIFIM crete PIB-ul

207. Care dintre afirmaiile de mai jos nu caracterizeaz leasingul operaional:

a) proprietarul economic al unui activ este locatarul
b) proprietarul legal are responsabilitatea de a repara sau de a ntreine activul
c) proprietarul legal este i proprietarul economic al activului
d) plile impuse pentru utilizarea activului sunt denumite chirii

208. Contractul de achiziionare cu plata n rate este:

a) un tip de leasing operaional
b) un tip de leasing financiar
c) o combinaie a celor dou tipuri de leasing, operaional i financiar
d) nu prezint caracteristicile unui contract de leasing

209. n cadrul parteneriatelor public-privat, n perioada contractual:

a) administraiile publice dein proprietatea legal
b) administraiile publice dein att proprietatea economic, ct i cea legal
c) contractantul PPP deine proprietatea legal
d) contractantul nu deine proprietatea legal

210. n leasingul operaional proprietarul legal :

a) este i proprietar economic
b) nu accept riscurile operaionale
c) nu primete beneficiile economice aferente activului
d) nu are responsabilitatea reparrii i ntreinerii activului

211. n leasingul financiar :

a) locatorul este nu proprietarul legal al activului
b) locatarul este nu economic al activului
c) locatarul nu suport riscurile de exploatare
d) locatorul este proprietarul legal al activului

212. Cum se inregistreza o polita de asigurari sociale din prestatiile sub forma pensiilor:
a) ca modificari ale patrimoniului inregistrate in contul financiar
b) ca venit in contul de distribuire secundara a venitului
c) ca o asigurare sociala incheiata exclusiv la initiativa titularului politei
d) ca o obligatie a titularului politei sa constituie rezerve pentru venitul dupa pensionare

213. Titularul unei polite de asigurari de viata este :

a) o persoana clasificata in sectorul gospodariei populatiei
b) un salariat angajat al unei societati
c) persoana clasificata in sectorul gospodariilor populatiei nerezidente
d) persoana clasificata in sectorul gospodariilor populatiei rezidente

214. In ce cont se inregistreza productia asigurarilor de viata :

a) in contul de productie al asigurarilor
b) in contul de disponibil
c) in contul serviciului de asigurari
d) in contul politelor de viata

215. Provizioanele tehnice de asigurari de viata reflecta:

a) politele caracterizate de plata unei sume pausale
b) drepturile conditionale ale titularilor de polite
c) sume de primit la scadenta de plata a unei sume pausale
d) sume de primit dupa scadenta de plata a unei sume pausale

216. Conturile reasiguratorilor sunt :

a) in mare masura identice cu cele ale asiguratorilor directi
b) diferite de cele ale asiguratorilor directi
c) aproape identice cu cele ale asiguratorilor
d) aceleasi cu cele ale asiguratorilor directi

217. Ce se intampla in cazul in care reasiguratorul da faliment:

a) asiguratorul direct ramane responsabil pentru plata intregii valori a indemnizatiilor
corespunzatoare riscurilor cedate
b) asiguratorul direct ramane responsabil pentru plata unei parti a indemnizatiilor corespunzatoare riscurilor
cedate
c) asiguratorul direct nu are nici o responsabilitate pentru plata intregii valori a indemnizatiilor
corespunzatoare riscurilor cedate
d) asiguratorul direct ramane responsabil proportional cu reasiguratorul pentru plata valorii indemnizatiilor
corespunzatoare riscurilor cedate

218. Cum se calculeaza productia asigurarilor directe:

a) incluzand in calcul reasigurarea
b) fara a lua in calcul reasigurarea
c) tinand cont de primele primite de titularii politelor directe
d) tinand cont de indemnizatiile brute primite de titularii politelor directe

219. In cadrul fluxului, intre titularii politelor, asiguratorii directi si reasiguratorii,

veniturile din proprietare sunt transferate:
a) de la reasigurator la asiguratorul direct
b) de la reasigurator la titlularul politei
c) de la titlularul politei la reasigurator
d) de la titularul politei la asiguratorul direct

220. Fluxurile brute intre titularul politei si asiguratorul direct includ:

a) sumele corespunzatoare fluxurilor intre titularul politei, asiguratorul direct si reasiguratorul
b) sumele corespunzatoare fluxurilor intre asiguratorul direct si titularul politei
c) sumele corespunzatoare fluxurilor intre reasigurator si titularul politei
d) sumele corespunzatoare fluxurilor intre asiguratorul direct si reasigurator

221. Ce reprezinta productia in cazul in care politele de reasigurare se incheie intre

asiguratorii rezidenti din cadrul unor economii diferite:
a) exporturile reasiguratorilor
b) importurile asiguratorului care incheie polita de asigurare
c) importurile asiguratorului care incheie polita de asigurare si exporturile reasiguratorului
d) importurile reasiguratorilor

222. Cte tipuri de sisteme de asigurare direct exist?

a) Trei
b) Patru
c) Sase
d) Dou

223. Cnd se produce un anumit eveniment, asigurtorul efectueaz o plat ctre

titularul poliei numit:
a) Prim
b) Despgubire
c) Indemnizaie
d) Reparaie

224. O poli de asigurare de via care acord o prestaie n cazul unui deces survenit
ntr-un anumit termen, dar nu i n alte circumstane, numit de obicei asigurare la termen,
este tratat n conturile naionale ca asigurare:
a) Individual
b) Particular
c) General
d) Unic

225. Orice costuri legate de indemnizaii suportate de asigurtor, fie externe, fie interne,
nu sunt incluse n indemnizaiile de pltit. Astfel de costuri pot fi:
a) costuri de achiziionare
b) variabile
c) de producie
d) operaionale

Teste grila 226 - 250

226. Provizioanele pentru egalizare sunt sume pe care asigurtorii le constituie,

nconformitate cu:
a) cerinele de sistem
b) cerinele juridice
c) cerinele de operare
d) cerine sociale

227. Cte tipuri de provizioane tehnice se disting n conformitate cu Directiva

nr. 91/674/CEE a Consiliului ?
a) trei
b) cinci
c) nou
d) apte

228. Atunci cnd se deriv variaiile provizioanelor tehnice de asigurare (F.61 i F.62)
utilizate n calculul produciei, ctigurile i pierderile din deinere, realizate sau nerealizate :
a) sunt incluse
b) nu sunt incluse
c) sunt incluse parial
d) sunt incluse dup o formul de calcul
 229. Valoarea produciei asigurtorilor este nregistrat ca utilizare dup cum urmeaz :
a) consum final al ntreprinderilor
b) exporturi ctre titularii de polie rezideni
c) cheltuial pentru consum intermediar al gospodriilor populaiei ca persoane
d) exporturi ctre titularii de polie nerezideni

230. Producia asigurrilor de via directe se calculeaz separat ca:

a) prime ncasate minus primele suplimentare plus prestaiile datorat plus creterile( plus descreterile)
provizioa o lun de munc nelor tehnice i ale participrii la beneficii
b) prime ncasate plus primele suplimentare minus prestaiile datorate plus primele suplimentare
indemnizaiile ajustate de pltit i participarea la profit
c) prime ncasate plus primele suplimentare minus prestaiile datorate minus creterile ( plus
descreterile) provizioanelor tehnice i ale participrii la beneficii
d) prime ncasate minus comisioane de pltit plus primele suplimentare minus prestaiile datorate

231. Dac se utilizeaz metoda probabilitilor, formula de calcul al produciei este

urmtoarea:
a) primele ncasate plus primele suplimentare minus indemnizaiile de pltit ajustate
b) primele ncasate plus primele suplimentare plus indemnizaiile de pltit ajustate
c) primele ncasate minus primele suplimentare minus indemnizaiile de pltit ajustate
d) primele ncasate minus primele suplimentare minus indemnizaiile de pltit ajustate

232. Valoarea subveniilor pe produse este msurat n termeni de :

a) volum
b) valoarea importurilor
c) calitatea produselor
d) utilizarea produsului

233. Unitatea cantitativ a remunerrii salariailor poate fi considerat ca fiind echivalent

cu :
a) o zi de munc
b) o lun de munc
c) o or de munc pentru un tip i un nivel de calificare date
d) preul asociat fiecrui tip de munc

234. Variaia cotei de TVA intervenit n cursul anului curent se va reflecta n:

a) indicele de pre
b) indicele de volum al TVA-ului deductibil
c) indicele de volum al TVA-ului nedeductibil
d) indicele de pre i indicele de volum al TVA- ului nedeductibil

235. Produsul intern brut n preurile anului precedent msoar:

a) ansamblul produciei din economia total n termeni de volum
b) soldul curent al exporturilor
c) volumul importurilor
d) bunurile i serviciile dirijate spre consum sau formare de capital

236. Prin persoan stabilit definitiv se inelege:

a) orice persoan care se gsete sau are intenia de a se afla pe teritoriul economic al unei ri pentru o
perioad de cel putin o lun
b) orice persoan care se gsete sau are intenia de a se afla pe teritoriul economic al unei ri pentru o
perioad de cel putin 6 luni
c) orice persoan care se gsete sau are intenia de a se afla pe teritoriul economic al unei ri
pentru o perioad de cel putin un an
d) orice persoan care se gsete sau are intenia de a se afla pe teritoriul economic al unei ri pentru o
perioad de cel putin doi ani

237. Populaia activ din punct de vedere economic cuprinde :

a) persoanele care indeplinesc cerintele de incadrare n cmpul muncii
b) persoanele care indeplinesc cerintele de incadrare n cmpul muncii sau n rndul omerilor
c) persoanele ncadrate n cmpul muncii
d) persoanele care sunt angajate n activiti de producie
 238. Prin persoane care au un loc de munc se neleg :
a) persoanele incadrate n cmpul muncii
b) persoanele angajate n activiti de producie care se nscriu n limitele produciei din conturile naionale
c) persoanele care ndeplinesc cerinele de ncadrare n cmpul muncii
d) salariaii sau lucrtorii care desfoar o activitate independent

239. Studiul dezvoltrii economice pe termen lung trebuie s in cont de :

a) observarea variaiilor de pre
b) evoluia preurilor relative ale diferitelor categorii
c) msurarea volumului cererii i ofertei
d) compararea fluxurilor i stocurilor n timp

240. Avantajul utilizarii conturilor economice, pe plan conceptual, n construirea unui

sistem de indici de volum i de pre const n faptul c:
a) impune o specificare coerent a preurilor i a unitilor fizice pentru diferite produse i fluxuri ale
sistemului economic
b) impune msurarea complet a variaiilor de pre i de volum
c) impune constrangeri contabile care trebuie respectate att n preuri curente ct i n termeni de volum
d) permite msurarea evoluiei preurilor i a volumului pentru anumite solduri contabile

241. Avantajul utilizrii conturilor economice, pe plan statistic, n construirea unui sistem
de indici de volum i de pre const n faptul c:
a) impune o specificare coerent a preurilor i a unitilor fizice pentru diferite produse i fluxuri ale
sistemului economic
b) impune constrngeri contabile care trebuie respectate att n preuri curente ct i n termeni de volum
c) permite msurarea evoluiei preurilor i a volumului pentru anumite solduri contabile
d) impune msurarea complet a variaiilor de pre i de volum

242. Fluxuri economice care nu pot fi transformate direct n componente de pre i

volum:
a) fluxuri de bunuri si servicii
b) fluxuri de venituri
c) fluxuri care reprezint solduri contabile
d) fluxurile privind cheltuiala pentru consumul individual

243. Evaluarea conturilor de bunuri i servicii i a conturilor de producie n termeni de

volum permite obinerea unui ansamblu integrat de indici de pre i volum dac:
a) echilibrul contului de bunuri si servicii, pentru fiecare perioad de doi ani consecutivi, este
realizat att la preuri curente ct i n termeni de volum
b) suma fluxurilor corespunztoare pentru diferitele ramuri nu este egal cu fiecare flux referitor la economia
total
c) fiecare variaie de valoare a operaiunilor nu are atribuit o variaie de pre sau variaie de volum
d) fluxurile care reprezint solduri contabile sunt transformate n componente de pre i volum

244. Noiunile de pre i cantitate sunt strns legate de:

a) stocuri contabile
b) noiunea de produs omogen
c) fluxurile economice
d) fluxurile de venituri

245. Produsul omogen este:

a) un produs alctuit din uniti de aceeai calitate sau un produs ale crui uniti pot fi vndute
toate la acelai pre n condiii de concuren perfect
b) un produs alctuit din uniti care pot fi vndute la preuri diferite n condiii de concuren perfect
c) un produs care este alctuit din uniti care nu sunt considerate echivalente
d) un produs care este alctuit din uniti care sunt considerate echivalente i care nu pot fi schimbate
pentru aceeai valoare monetar

246. Discriminarea prin pre nseamn c:

a) pentru uniti identice vndute n condiii diferite vnztorii solicit preuri diferite
b) unui cumprtor aparinnd unei anumite categorii i se ofer libertatea de alegere ntre produse identice
vndute n aceleai condiii
c) vnztorii se gsesc n situaia care le permite s solicite preuri diferite unor categorii diferite de
cumprtori , pentru bunuri i servicii identice vndute n aceleai condiii
d) vnztorii se gsesc n situaia care le permite s solicite preuri diferite acelorai cumprtori pentru
bunuri i servicii identice, vndute condiii diferite

247. Demersurile specifice ntreprinse de o persoan ntr-o perioad recent determinat

pentru a cuta un loc de munc remunerat sau pentru a desfura o activitate independent
pot include :
a) demersuri pentru obinerea permiselor, a licenelor sau a resurselor financiare
b) locurile de munc existente pe teritoriul economic
c) activiti ascunse i subterane
d) activiti descrise ca informale

248. Statisticile orelor efectiv lucrate includ :

a) concediile anuale pltite
b) pauzele de mas
c) concediile parentale
d) timpul remunerat petrecut n scopul formrii

249. Ocuparea forei de munc n echivalent norm ntreag se definete ca:

a) numrul mediu de ore lucrate n alte activiti dect cele care utilizeaz fora de munc cu norm
ntreag
b) numrul total de ore lucrate mprite la media anual a orelor lucrate n locuri de munc cu norm
ntreag pe teritoriul economic
c) numrul de ore convenit contractual
d) raport ntre producie i orele lucrate

250. Sfera de cuprindere a conturilor naionale trimestriale se refer la:

a) un aspect sezonier
b) msurarea resurselor i utilizrilor bunurilor i serviciilor i generarea veniturilor
c) surse limitate de date
d) tehnici statistice i econometrice

Teste grila 251 - 275

251. Conturile naionale trimestriale se concentreaz asupra:

a) structurii economiei
b) nivelurilor economiei
c) evoluiilor pe termen scurt ale economiei
d) ratelor de cretere

252. Cadrul conturilor trimestriale cuprinde:

a) agregatele principale, inclusiv ocuparea forei de munc i populaia
b) producia n curs de execuie
c) activitile din perioade specifice ale unui an
d) plile cu frecven redus

253. Una din caracteristicile conturilor trimestriale se refer la:

a) alinierea conturilor trimestriale la cele anuale
b) derivarea conturilor anuale din cele trimestriale
c) aplicarea bazei de referin
d) reconcilierea valorilor rezultate din diferite metode de calculare a PIB

254. Seriile nlnuite ale volumului din conturile naionale trimestriale sunt:
a) puncte de inflexiune n ciclul activitii economice
b) variaii trimestriale ale volumului obinute prin utilizarea mediilor anuale ale preurilor din anul
precedent
c) agregate anuale ale msurrilor trimestriale ale volumului
d) rate de variaie de la trimestru la trimestru din acelai an calendaristic

255. Una din metodele utilizate pentru nlnuirea anual a indicilor trimestriali de volum
este:
a) metoda modificrii tendinelor
b) metoda anilor biseci
c) metoda suprapunerii pe un trimestru
d) metoda seriilor ajustate sezonier

256. Efectul calendaristic reprezint impactul asupra seriilor de timp al urmtoarelor:

a) prezena efectelor sezoniere n seriile de timp ale conturilor naionale
b) calculul msurrilor nlnuite de volum
c) numrul i compoziia zilelor lucrtoare i comerciale
d) ajustrile calendaristice

257. Factorii care reflect diferenele de calitate, n cazul n care calitatea este definit
prin toate caracteristicile comune tuturor unitilor unui produs omogen:
a) caracteristici fizice, momente de livrare diferite, diferenele privind condiiile de vnzare, circumstanele
sau cadrul n care bunurile sau serviciile sunt furnizate
b) diferenele privind condiiile de vnzare, circumstanele sau cadrul n care bunurile sau serviciile sunt
furnizate
c) locuri de livrare diferite, circumstanele sau cadrul n care bunurile sau serviciile sunt furnizate,
caracteristici fizice
d) caracteristici fizice, locuri de livrare diferite momente de livrare diferite, diferenele privind
condiiile de vnzare, circumstanele sau cadrul n care bunurile sau serviciile sunt furnizate

258. Metoda hedonic de abordare pentru estimarea preului din anul precedent a unui
produs care exist n doi ani succesivi const n:
a) utilizarea unui indice de pre calculat pe baza unui eantion de produse omogene existente n cei doi ani
consecutivi
b) determinarea preului unui produs pe baza caracteristicilor sale principale
c) utilizarea costului unui produs pentru a calcula preul acestuia
d) determinarea preului unui produs n funcie de caracteristicile unui eantion de produse omogene

259. Ce reprezinta conturile regionale ?

a) sunt instrumentul cu ajutorul cruia se ine evidena operaiilor economice regionale
b) o cumulare a conturilor naionale
c) noiuni de produs omogen
d) conturile regionale reprezint o detaliere la nivel regional a conturilor

260. Tabelele referitoare la activitile regionale de producie pe ramuri de activitate

evideniaz:
a) dimensiunile i dinamica produciei i a ocuprii forei de munc pe regiuni
b) contribuia regiunilor la agregatele naionale
c) specializarea fiecrei regiuni, rolul diverselor regiuni pentru fiecare ramur de activitate
d) toate cele enumerate mai sus

261. Conturile regionale deservesc, scopuri administrative specifice importante,precum:

a) alocarea veniturilor provenite din taxa pe valoarea adugat ctre administra iile regionale
b) alocarea veniturilor provenite dintr-o anumit tax naional ctre administra iile regionale i
alocarea de fonduri n cadrul politicii europene de coeziune
c) alocarea veniturilor provenite din acciza ctre administraiile regionale
d) alocarea de fonduri ctre primrii

262. Teritoriul regional cuprinde:

a) teritoriul geografic
b) teritoriul economic
c) parte de teritoriu economic a l unei ri care este atribuit direct unei regiuni, inclusiv zonele
libere, antrepozitele vamale i fabricile
d) spaiul aerian naional, apele teritoriale i platforma continental
 263. Ce parti ale teritoriului economic al unei ri pot fi atribuite unei singure regiuni si
formeaza ca atare teritoriul extra regional:
a) spaiul aerian naional, apele teritoriale i platforma continental situat n apele interna ionale asupra
crora ara dispune de drepturi exclusive
b) exclavele teritoriale, i anume teritoriile geografice situate n restul lumii i utilizate, n virtutea unor tratate
internaionale sau acorduri ntre state, de ctre administraiile publice ale rii (ambasade, consulate, baze
militare, baze de cercetare tiinific etc.)
c) zcmintele de petrol, gaze naturale etc. situate n apele internaionale, n afara platformei continentale a
rii, care sunt exploatate de ctre uniti rezidente
d) toate menionate la a,b,c

264. Cte uniti instituionale sunt aferente conturilor regionale:

a) patru
b) trei
c) dou
d) cinci

265. Cnd se definete o UAE local, trebuie avute n vedere urmtoarele trei situaiidife
rite:
a) o activitate de producie care necesit un volum semnificativ de mn de lucru,realizat ntr-un loc
bine stabilit
b) o activitate de producie care nu necesit un volum semnificativ de mn de lucru i care este exercitat
ntr- un loc bine stabilit
c) pentru o activitate de producie care nu se deruleaz ntr-un loc fix
d) toate situaiile de mai sus

266. Conturile regionale sunt elaborate prin utilizarea metodelor urmtoare:

a) metode ascendente (de jos n sus)
b) toate metodele menionate
c) metode descendente (de sus in jos)
d) o combinaie ntre metodele ascendente i cele descendente

267. La estimarea produsului intern brut regional se pot utiliza treiabordri:

a) toate metodele elaborate mai jos
b) abordarea bazat pe producie
c) abordarea bazat pe venit
d) abordarea pe cheltuieli

268. Alocaiile pecuniare pentru locuin, pltite angajailor de ctre angajatori,

reprezint:
a) salarii i indemnizaii n bani
b) salarii si indemnizaii n natur
c) transferuri curente ntre gospodrii
d) cheltuieli cu bunuri i servicii

269. Salariile i indemnizaiile n natur includ:

a) plile n beneficiul angajailor efectuate de angajatori ctre comitetele de intreprindere sau
organisme similare
b) pli excepionale ctre angajaii care prsesc intreprinderea, n cazul n care respectivele pli nu sunt
legate de un contract colectiv
c) pli efectuate de angajatori angajailor n cadrul sistemelor de economisire
d) prime sau alte pli excepionale legate de rezultatele globale ale ntreprinderii pltite n cadrul unor
sisteme de stimulare

270. Potrivit SEC 2010, bunurile i serviciile acordate angajailor ca salarii i indemniza ii
n natur sunt evaluate n cazul n care sunt produse de ctre angajator:
a) la preuri de achiziie ale bunurilor i serviciilor n cauz
b) la preuri de baz ale bunurilor i serviciilor n cauz
c) la costuri de producie ale bunurilor i serviciilor n cauz
d) nu se evalueaz bunurile i serviciile n cauz

271. Uniformele sau alte haine speciale pe care angajaii le poart frecvent la locul de
munc sau n afara acestuia, reprezint:
a) salarii i indemnizaii n bani
b) transferuri curente ntre gospodrii
c) salarii si indemnizaii n natur
d) cheltuieli cu bunuri i servicii

272. Potrivit SEC 2010, nu reprezinta salarii i indemnizaii n natur:

a) hrana i buturile, incluznd cele consumate n deplasri de serviciu, dar excluznd hrana i buturile
necesare n condiii de munc excepionale
b) alocaiile sau rambursrile ctre angajai pentru cheltuieli de cltorie, de izolare, de mutare i de
divertisment efectuate n cursul ndeplinirii atribuiunilor de serviciu
c) punerea la dispoziia angajailor i familiilor lor a unor faciliti pentru sport, recreere sau vacan
d) ngrijirea copiilor angajailor

273. Remunerarea angajailor reprezint:

a) operaiune de repartiie
b) operaiune financiar
c) operaiune cu produse i active neproduse
d) consum intermediar al angajatorilor

274. Bunurile i serviciile pe care angajatorii sunt obligai s le ofere angajailor lor
pentru ca acetia s poat s-i desfoare activitatea reprezint:
a) consum intermediar al angajatorilor
b) salarii i indemnizaii n bani
c) salarii si indemnizaii natur
d) cotizaii sociale efective n sarcina angajatorului

275. Sunt tratate ca alte transferuri curente diverse:

a) amenzile i penalitile impuse unitilor instituionale de ctre instanele judectoreti sau alte
organisme cvasijudiciare
b) amenzile i penalitile impuse de autoritile fiscale pentru evaziune fiscal sau plata cu ntrziere a
impozitelor, care nu pot fi distinse de impozitele nsei
c) plile reprezentnd prime nerepetitive pentru economii, acordate de administra iile publice gospodriilor,
cu scopul de a le recompensa pentru economiile efectuate de-a lungul unei perioade de c iva ani
d) plile efectuate de ctre administraiile publice sau de ctre restul lumii, ctre proprietarii de bunuri de
capital distruse sau avariate de rzboaie, alte evenimente politice sau catastrofe naturale (inunda ii etc.)

Teste grila 276 - 300

276. Instrumentele financiare derivate cuprind:

a) Contracte la termen
b) Cotizaii speciale legate de sistemele de pensii
c) Drepturi de pensie
d) Motociclete

277. Parteneriatele public-privat (PPP) sunt :

a) drepturi de proprietate ale terilor referitoare la active nefinanciare, altele dect resursele naturale
b) contracte pe termen lung ntre dou uniti, prin care o unitate dobndete sau produce un activ
sau o serie de active, l exploateaz pentru o perioad i ulterior transfer activul unei alte unit i
c) activiti n care uniti instituionale sau grupuri de uniti se protejeaz mpotriva consecin elor financiare
negative ale unor evenimente incerte specifice
d) activiti strns legate de asigurare, dar care nu i asum ele nsele riscuri

278. Contractele PPP se ncheie de obicei ntre:

a) un angajat al sistemului public i administraia public
b) o regie autonom i administraia public
c) o ntreprindere privat i administraiile publice, ns sunt posibile i alte combina ii, n care o
societate public reprezint una dintre cele dou pri sau n care o IFSL privat reprezint a doua
parte
d) dou ntreprinderi private
 279. Sectorul public este format din:
a) administraiile publice i din societile publice
b) gospodriile populaiei
c) IFSLSGP
d) societile financiare din mediul privat

280. Administraiile publice nu cuprind:

a) administraia central
b) administraiile locale
c) societi nefinanciare publice
d) Banca central

281. Contabilitatea naional i contabilitatea ntreprinderilor nu au n comun urmtoarea

caracteristic:
a) nregistrarea operaiunilor n conturi, cum ar fi n tabele cu dou coloane
b) evaluare monetar
c) utilizarea soldurilor contabile
d) nregistrarea operaiunilor la sfritul perioadei contabile

282. Printre avantajele principale ale conturilor satelit nu se numr :

a) acestea se bazeaz pe un set de definiii clare
b) aplicarea unei metodologii contabile sistematice
c) legtura cu conceptele de baz din contabilitatea naional
d) nu exist nicio legtur cu statisticile conturilor naionale

283. nregistrarea permisului de utilizare a resurselor naturale, n cazul n care se permite

utilizarea pna la epuizare a respectivei resurse, se face sub forma:
a) rent
b) rent i crearea unui nou activ pentru dreptul de utilizare a resursei naturale
c) vnzarea resursei naturale
d) dividende

284. Un permis de exercitare a unei activiti specifice eliberat de o unitate , alta dect
administraiile publice, este tratat ca activ numai atunci cnd sunt ndeplinite anumite
condiii. Care din cele de mai jos nu este obligatorie?
a) activitatea n cauz nu utilizeaz un activ care aparine emitentului permisului
b) numrul de permise este limitat i astfel permite titularului s obin profituri de monopol atunci cnd
exercit activitatea n cauz
c) titularul permisului trebuie s fie, din punct de vedere juridic i practic, n msur s vnd permisul unui
ter
d) permisul nu este eliberat sub rezerva unui criteriu de eligibilitate

285. Cte tipuri de leasing de active nefinanciare se regsesc n SEC?

a) 1
b) 2
c) 3
d) 4

286. Plata pentru "disponibilitate" se face de ctre:

a) administraia public
b) public
c) partener
d) partener i concedent

287. Care dintre elementele de risc de mai jos nu este considerat relevant la stabilirea
proprietarului economic al activelor unui PPP?
a) riscul de construcie
b) riscul de disponibilitate
c) riscul de perimare
d) riscul de ar
 288. n cea mai mare parte, beneficiarii sistemelor de pensii sunt :
a) gospodriile populaiei rezidente
b) salariaii administraiilor publice
c) gospodriile populaiei nerezidente
d) persoanele ncadrate n cmpul muncii

289. Sistemele de pensii sunt clasificate n funcie de managerul fondului de pensii i

anume :
a) manageri ai fondului de pensii din cadrul administraiilor publice
b) manageri ai fondului de pensii din afara administraiilor publice
c) manageri ai fondului de pensii din cadrul administraiilor publice sau din afara administraiilor
publice
d) manageri ai fondului de pensii de securitate social

290. n conturile naionale de baz, cotizaiile imputate trebuie estimate pe baza :

a) calculelor actuariale
b) cotizaiilor sociale legate de alte riscuri sociale
c) prestaiilor predefinite
d) evoluiei n timp a ratei de actualizare

291. Angajatorii realizeaz din ce n ce mai multe reforme ale sistemelor de pensii pe care
le administreaz pentru a rspunde :
a) factorilor sociali
b) factorilor economici
c) factorilor demografici i altor factori
d) evoluiei n timp a forei de munc

292. Variaiile drepturilor acumulate pn la o anumit dat rezultnd din serviciul

anterior sunt nregistrate ca :
a) modificri ale volumului activelor
b) transfer al drepturilor de pensie
c) cotizaii sociale imputate n sarcina angajatorului
d) transferuri de capital

293. Atunci cnd ipotezele demografice utilizate n calculele actuariale se modific, ele
sunt nregistrate ca :
a) modificri ale volumului pasivelor
b) transferuri de capital
c) modificri ale volumului activelor
d) variaii ale dreptului de pensii

294. Achiziiile i revnzrile internaionale au loc:

a) n cazul comerului cu ridicata
b) att n cazul comerului cu ridicata, ct i al comerului cu amnuntul
c) n cazul comerului cu amnuntul
d) n cazul comerului electronic

295. n cazul n care forma fizic a bunurilor este modificat pe parcursul perioadei de
deinere a acestora, ca rezultat al serviciilor de prelucrare realizate de alte entiti, atunci
tranzaciile cu bunuri se nregistreaz n cadrul rubricii:
a) achiziiilor
b) revnzrilor internaionale
c) corespunztoare achiziiilor i revnzrilor internaionale
d) bunuri generale

296. n cazurile n care forma bunurilor nu sufer modificri, bunurile sunt incluse n
cadrul achiziiilor i revnzrilor internaionale, iar preul lor de vnzare reflect:
a) costuri minore de prelucrare, precum i marja de comer la vnzarea cu ridicata
b) numai marja de comer la vnzarea cu ridicata
c) costuri minore de prelucrare
d) costuri minore de prelucrare i marja de comer la vnzarea cu amnuntul
 297. n cazurile n care comerciantul este organizatorul unui proces global de prelucrare,
preul de vnzare poate include elemente cum ar fi:
a) planificare i management
b) planificare, management, brevete i alte elemente de know-how, marketing i finanare
c) management i marketing
d) brevete i alte elemente de know-how

298. n cazurile n care bunurile nu trec prin economia proprietarului, ns forma fizic a
bunurilor se modific ntruct sunt prelucrate ntr-o alt economie, operaiunile
internaionale se nregistreaz:
a) la rubrica achiziii i revnzri internaionale
b) la rubrica achiziii
c) la rubrica bunuri generale
d) revnzri internaionale

299. Instituiile de credit opereaz prin oferirea de rate de dobnd:

a) mai sczute depuntorilor lor dect ratele pe care le percep de la debitorii lor
b) egale depuntorilor cu cele pe care le percep de la debitorii lor
c) mai mari depuntorilor lor dect ratele pe care le percep de la debitorii lor
d) mai mari depuntorilor dect ratele pe care pe care le ofer debitorilor lor

300. Orice plat a impozitelor pe producie care trebuie efectuat de un rezident ctre alte
administraii publice, precum i orice subvenie pe care o primete un rezident din partea
altor administraii publice sunt nregistrate n:
a) contul de exploatare
b) n contul de alocare primar a veniturilor
c) contul de venituri secundare
d) contul de venituri primare al balanei de pli

Teste grila 301 - 325

301. Dac unitile rezidente fictive sunt proprietatea nerezidenilor, atunci venitul realizat
de aceste uniti este clasificat drept venit din:
a) chirie
b) investiii directe
c) investiii indirecte
d) investiii directe i chirie

302. Rolul investiiilor directe se reflect n:

a) fluxurile i poziiile din conturile internaionale
b) poziiile din conturile internaionale
c) fluxurile i poziiile din conturile naionale
d) fluxurile din conturile internaionale

303. Veniturile nedistribuite sunt egale cu excedentul net de exploatare al ntreprinderii:

a) plus toate veniturile din proprietate ncasate minus toate veniturile din proprietate de pltit
(nainte de calcularea profitului reinvestit) plus transferurile curente de primit minus transferurile
curente de pltit i fr poziia de ajustare pentru variaia drepturilor de pensie
b) plus toate veniturile din proprietate ncasate minus toate veniturile din proprietate de pltit (nainte de
calcularea profitului reinvestit)
c) plus toate veniturile din proprietate ncasate plus toate veniturile din proprietate de pltit
d) plus toate veniturile din proprietate ncasate minus transferurile curente de pltit i fr poziia de ajustare
pentru variaia drepturilor de pensie

304. Profitul reinvestit poate fi negativ dac:

a) ntreprinderea nregistreaz o pierdere sau dac dividendele sunt distribuite din ctiguri din
deinere sau ntr-un trimestru n cursul cruia se pltesc dividendele anuale
b) ntreprinderea nregistreaz o pierdere sau dac dividendele sunt distribuite ntr-un trimestru n cursul
cruia se pltesc dividendele anuale
c) ntreprinderea nregistreaz o pierdere sau dac dividendele sunt distribuite din ctiguri din deinere
d) dividendele sunt distribuite din ctiguri din deinere

305. Operaiunile internaionale ale lucrtorilor transfrontalieri i sezonieri includ:

a) remuneraia salariailor, impozitele i cheltuielile cu transportul
b) impozitele i cheltuielile cu transportul
c) remuneraia salariailor, impozitele
d) remuneraia salariailor i cheltuielile cu transportul

306. nregistrrile din contul de capital care fac obiectul tranzaciilor internaionale
includ:
a) numai achiziiile i cedrile de active nefinanciare neproduse, i transferurile de capital
b) numai achiziiile i transferurile de capital
c) numai achiziiile i cedrile de active nefinanciare neproduse
d) numai cedrile de active nefinanciare neproduse, i transferurile de capital

307. Urmtoarea afirmaie este corect:

a) Capacitatea sau necesarul net de finanare este soldul contabil corespunztor sumei conturilor
operaiunilor curente i contului de capital, fiind corespunztor i contului financiar
b) Capacitatea de finanare este soldul contabil corespunztor sumei conturilor opera iunilor curente
c) Capacitatea sau necesarul brut de finanare este soldul contabil corespunztor sumei conturilor
operaiunilor curente i contului de capital, fiind corespunztor i contului financiar
d) Capacitatea sau necesarul net de finanare este soldul contabil corespunztor sumei conturilor
operaiunilor curente i contului de capital, nefiind corespunztor i contului financiar

308. n cazul n care, ntr-o ar, o unitate nerezident deine n mod direct un bun
imobiliar, se consider c proprietarul respectivului bun imobiliar este:
a) o unitate rezident fictiv, care nu se afl, n proprietatea unitii nerezidente
b) o unitate rezident fictiv, care se afl, rezidente
c) o unitate rezident fictiv, care se afl, n schimb, n proprietatea unitii nerezidente, sub forma
unui activ nefinanciar
d) o unitate rezident fictiv, care se afl, n schimb, n proprietatea unitii nerezidente, sub forma unui activ
financiar

309. Teritoriul economic al Uniunii Europene const n:

a) teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii Europene
b) teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii Europene precum iteritoriile economice ale
instituiilor europene
c) teritoriile economice ale instituiilor europene
d) teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii Europene, teritoriile economice ale instituiilor
europene i teritoriile economice ale statelor membre ale zonei euro

310. Atunci cnd conturile naionale ale rilor A i B sunt agregate, conturile agregate ale
restului lumii nregistreaz:
a) numai fluxurile interne dintre rile A i B
b) fluxurile interne dintre rile A i B i fluxurile cu alte ri
c) fluxurile interne dintre rile A i B, precum fluxurile cu alte ri i instituii europene
d) fluxurile interne dintre rile A i B i fluxurile cu instituii europene

311. Conturile europene se pot calcula prin:

a) convertirea datelor nregistrate n monede naionale diferite n putere standard de cumprare (PSC)
b) prin convertirea monedelor naionale diferite n moneda unic euro
c) prin metodele de la a si b
d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe de-a lungul ntregii perioade

312. n conturile europene, fluxurile economice i stocurile de active i pasive sunt

exprimate n moneda unic euro, prin convertirea datelor nregistrate n monede naionale
diferite, prin urmtoarele metode :
a) prin folosirea cursurilor de schimb de pe pia (sau o medie a acestora) n vigoare n perioada n care
sunt elaborate conturile
b) prin calcularea unui indice ntre perioade consecutive ca medie ponderat a indicilor de cretere ai
datelor corespunztoare fiecrui stat membru, exprimate n moned naional. Coeficienii de
ponderare corespund prii fiecrui stat membru convertit pe baza cursului de schimb din timpul
 primei perioade de comparaie. Dup ce se alege o perioad de referin ,
acesteia i se aplic indicele nlnuit pentru a genera niveluri pentru alte perioade de observaie
c) prin toate metodele enumerate
d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe de-a lungul ntregii perioade. Cursul fix poate fi cel n vigoare la
sfritul perioadei, la nceputul acesteia sau poate fi o medie a cursurilor de schimb de-a lungul ntregii
perioade. Cursul de schimb folosit afecteaz coeficientul de ponderare (fix) al unui anumit stat membru n
agregatele europene

313. Care sunt instituiile europene nefinanciare:

a) Parlamentul European, Consiliul european, Consiliul, Comisia European, Curtea de Justiie a
Uniunii Europene i Curtea de Conturi European
b) Fondul european de investiii
c) Comitetul Economic i Social European, Comitetul Regiunilor, ageniile europene
d) Fondul european de dezvoltare

314. n conturile europene, conturile restului lumii nregistreaz fluxurile economice i

stocurile financiare de active i pasive dintre:
a) unitile rezidente ale Uniunii Europene/zonei euro
b) unitile nerezidente
c) unitile instituionale ale Uniunii Europene
d) unitile rezidente ale Uniunii Europene/zonei euro i unitile nerezidente

315. Importurile i exporturile de bunuri includ comerul de cvasitranzit, i anume:

a) bunuri importate din ri tere ntr-un stat membru al Uniunii Europene/zonei euro de ctre o
entitate care nu este considerat unitate instituional i ulterior expediat ntr-un alt stat membru al
Uniunii Europene/zonei euro precum i bunuri care provin dintr-un stat membru al Uniunii
Europene/zonei euro care sunt ulterior exportate ctre ri ter e de o entitate care nu este
considerat unitate instituional
b) bunuri importate din ri tere ntr-un stat membru al Uniunii Europene/zonei euro de ctre o entitate care
nu este considerat unitate instituional i ulterior expediat ntr-un alt stat membru al Uniunii
Europene/zonei euro
c) bunuri care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene/zonei euro care sunt ulterior exportate ctre
ri tere de o entitate care nu este considerat unitate instituional
d) bunuri exportate catre state membre ale Uniunii Europene/zonei euro care sunt ulterior exportate ctre ri
tere de o entitate care nu este considerat unitate instituional

316. n conturile europene, operaiunile de merchanting includ :

a) cumprarea de bunuri de la un nerezident, urmat de vnzarea ctre alt nerezident, fr ca bunurile s
treac fizic grania Uniunii Europene
b) numai achiziiile de bunuri de ctre un rezident din Uniunea European/zona euro de la un nerezident
pentru a le revinde ulterior unui nerezident fr ca bunurile s fie fizic prezente n Uniunea
European/zona euro, cand vanzarea i cumprarea au loc n aceeai perioad
c) numai achiziiile de bunuri de ctre un rezident din Uniunea European/zona euro de la un
nerezident pentru a le revinde ulterior unui nerezident fr ca bunurile s fie fizic prezente n
Uniunea European/zona non-euro
d) numai achiziiile de bunuri de ctre un rezident din Uniunea European/zona euro de la un nerezident
pentru a le revinde ulterior unui nerezident fr ca bunurile s fie fizic prezente n Uniunea
European/zona euro

317. O ntreprindere de investiii strine directe este o unitate rezident a Uniunii

Europene/zonei euro n care:
a) un investitor care nu este rezident deine cel puin 25 % din aciunile curente sau din aciunile cu drept de
vot (pentru o ntreprindere constituit n societate) sau o participare echivalent (pentru o ntreprindere
neconstituit n societate)
b) un investitor care nu este rezident deine cel puin10 % din aciunile curente sau din aciunile cu
drept de vot (pentru o ntreprindere constituit n societate) sau o participare echivalent (pentru o
ntreprindere neconstituit n societate)
c) un investitor care nu este rezident deine cel puin 51 % din aciunile curente sau din aciunile cu drept de
vot (pentru o ntreprindere constituit n societate) sau o participare echivalent (pentru o ntreprindere
neconstituit n societate)
d) un investitor care nu este rezident deine cel puin 100 % din aciunile curente sau din aciunile cu drept
de vot (pentru o ntreprindere constituit n societate) sau o participare echivalent (pentru o ntreprindere
neconstituit n societate)

318. Msurarea preurilor i a volumelor se realizeaz prin:

a) agregarea conturile statelor membre i ale instituiilor europene/Bncii Centrale Europene,
elaborate la preurile din anul precedent
b) toate cele trei metode
c) eliminarea din conturile restului lumii a operaiunilor transfrontaliere dintre statele membre, evaluate la
preurile din anul precedent
d) eliminarea discrepanelor care rezult ntre resurse i utilizri prin folosirea metodei alese s echilibreze
operaiunile europene la preuri curente

319. Ce metod se folosete la elaborarea conturilor de patrimoniu :

a) stocurile de active financiare ale unui rezident n Uniunea European/zona euro deinute de alt rezident
(stocuri interne) sunt retrase din conturile naionale ale restului lumii
b) dezechilibrele create de neconcordana ntre stocurile interne ale activelor financiare i pasivele
corespunztoare sunt repartizate ntre diferite sectoare prin echilibrare
c) conturile de patrimoniu ale statelor membre sunt completate de stocuri de active deinute i de pasive
subscrise de instituiile europene care sunt rezidente n Uniunea European/zona euro
d) toate metodele enumerate

320. Matricele de la cine cui prezint :

a) operaiunile economice (respectiv activele financiare deinute) dintre sectoarele institu ionale
b) operaiunile economice, instituiile i organismele nefinanciare europene
c) operatiuni financiare dintre sectoarele instituionale
d) operaiunile economice (respectiv activele financiare deinute) dintre subsectoarele institu ionale.

321. Principala resurs a instituiilor i organismelor nefinanciare europene este:

a) taxe vamale i taxe agricole
b) taxe la producie pentru productorii de zahr, izoglucoz i sirop de inulin
c) resurse fondate pe taxa pe valoare adugat si resurse fondate pe venitul naional brut(VNB)
d) toate resursele enumerate

322. Prestaiile sociale se acord n anumite condiii care pot afecta bunstarea
gospodriilor:
a) ca urmare a impunerii unor cheltuieli suplimentare din resursele gospodriilor
b) ca urmare a reducerii veniturilor gospodriilor
c) fie prin impunerea unor cheltuieli suplimentare din resursele gospodriilor, fie prin reducerea
veniturilor lor
d) ca urmare a unor calamiti naturale

323. Prestaiile sociale se acord:

a) numai n bani
b) numai n natur
c) sub form de alocaii pltite periodic
d) n bani sau n natur

324. Sistemele de asigurri sociale sunt sisteme n care participanii sunt obligai sau
ncurajai s se asigure :
a) mpotriva calamitilor naturale
b) mpotriva anumitor riscuri sociale sau circumstane care pot afecta bunstarea lor
c) mpotriva anumitor riscuri sociale sau circumstane care pot afecta bunstarea lor sau a
persoanelor pe care le au n ntreinere
d) mpotriva anumitor riscuri sociale care pot afecta bunstarea persoanelor pe care le au n ntreinere

325. Cotizaiile la sistemul de asigurri sociale pot fi pltite :

a) numai de ctre persoanele care desfoar activiti independente
b) numai de ctre sau n numele persoanelor care desfoar activiti independente sau al persoanelor
fr loc de munc
c) fie de salariai sau de alte categorii, fie de angajatori n numele salariailor
d) numai de ctre angajatori n numele salariailor
 Teste grila 326 - 350

326. Prestaiile de asisten social sunt pltite :

a) n mod independent de participarea la un sistem de asigurri sociale
b) numai n absena plii cotizaiilor necesare pentru participarea la un sistem de asigurri sociale
c) ca parte din asigurrile sociale
d) pe baz de poli de asigurare individual

327. Administraiile publice furnizeaz prestaii sociale ca :

a) pli de securitate social i de asisten social
b) pli de securitate social, asisten social sau ca transferuri sociale n natur
c) transferuri sociale n natur
d) pli de asisten social

328. Prestaiile de asigurri sociale sunt :

a) pensii
b) pensii i prestaii de asigurri de sntate
c) pensii, prestaii de asigurri de sntate, prestaii de asigurri de somaj i prestaii de asigurri
pentru ngrijirea pe termen lung
d) pensii i prestaii de asigurri de omaj

329. Prestaiile de pensii a sistemelor de asigurri sociale sunt :

a) venitul dup pensionare
b) venitul dup pensionare, pensii de pltit vduvelor sau vduvilor i pensii de pltit persoanelor
care sufer un accident de munc i care nu mai pot lucra
c) pensii de pltit vduvelor sau vduvilor
d) venitul dup pensionare i pensii de pltit persoanelor care sufer un accident de munc i care nu mai
pot lucra

330. Drepturile de pensie rezultnd din sistemele de securitate social:

a) sunt incluse n conturile naionale de baz
b) sunt incluse n tabelul suplimentar pentru drepturile de pensie acumulate la zi n asigurri sociale
c) sunt incluse n conturile naionale de baz i n tabelul suplimentar pentru drepturile de pensie acumulate
la zi n asigurri sociale
d) nu sunt incluse n conturile naionale de baz i nici n tabelul suplimentar pentru drepturile de
pensie acumulate la zi n asigurri sociale

331. Prestaiile sociale exclud :

a) transferuri curente de la sisteme care primesc cotizaii, vizeaz ntreaga colectivitate sau pri ale
acesteia i sunt impuse i controlate de ctre unitile administraiei publice
b) transferuri curente de la sistemele organizate de angajatori n beneficiul angajailor
c) transferuri curente de la uniti ale administraiei publice care nu sunt condiionate de pli anterioare ale
cotizaiilor
d) indemnizaiile de asigurare pltite n cadrul polielor contractate pe o baz pur individual de ctre
asigurai, independent de angajatorii lor sau de administraiile publice

332. Unitatile institutionale au capacitatea de a:

a) deine bunuri i active
b) de a subscrie angajamente
c) a exercita activiti economicei
d) toate capacitatile prevazute la literele a,b,c

333. n sistemul SEC 2010 care uniti instituionale nu sunt regrupate n cinci sectoare
instituionale naionale:
a) societi nefinanciare si societi financiare
b) administraiile publice si gospodriile populaiei
c) banci comerciale
d) instituii fr scop lucrativ n serviciul gospodriilor populaiei
 334. Fluxurile reflect:
a) crearea, transformarea
b) schimbarea
c) transferul sau dispariia unei valori economice
d) toate operatiile prevazute la literele a,b,c

335. Fluxurile determin o variaie a:

a) valorii activelor sau pasivelor unei uniti instituionale
b) valorii activelor unei uniti instituionale
c) valorii pasivelor unei uniti instituionale
d) nici o variaie

336. Operaiunile se divizeaz n:

a) operaiuni pe produse
b) operaiuni de repartiie
c) operaiuni financiare precum i achiziii minus cedrile de active nefinanciare neproduse
d) toate operatiunile prevazute la literele a-c

337. Operaiunile n care sunt implicate mai multe uniti pot fi :

a) "ceva contra altceva", i anume operaiuni cu contraparte, precum i "ceva contra nimic", i
anume operaiuni fr contraparte
b) Transferuri
c) Subventii
d) toate operatiunile prevazute la literele a-c

338. Fluxurile nu se nregistreaz:

a) cnd o valoare economic se creeaz, se transform sau se stinge o valoare economic
b) cnd o valoare economic apare, se transform ori se anuleaz creane sau obligaii
c) pe baz de angajament
d) cand nu se creeaz o valoare economic, i nu se stinge sau anuleaz o crean

339. Consolidarea nseamn eliminarea a operaiunilor care au loc ntre unitile

regrupate:
a) din utilizri
b) din resurse
c) att din utilizri, ct i din resurse
d) eliminarea activelor financiare reciproce

340. Orice operaiune realizat de o unitate individual sau de un sector poate fi

contabilizat:
a) n utilizri
b) n resurse
c) n operaiuni financiare
d) att n utilizri, ct i n resurse

341. n cadrul economiei, unitile instituionale care interacioneaz sunt entiti

economice care sunt capabile:
a) s dein active
b) s subscrie angajamente
c) s ntreprind activiti economice i operaiuni cu alte entiti
d) pot efectua toate opertiunile de la punctele a, b si c

342. Operatiunile de repartitie sunt operatiuni prin care se repartizeaza:

a) dividendele acumulate pe o perioada contabila
b) valoarea adaugata generata in productie
c) activele si pasivele financiare
d) pot efectua operatiunile de la punctele a si c

343. Remunerarea angajatilor in natura poate fi definita ca:

a) operatiune financiara cu active
b) operatiune de repartitie
c) operatiune cu bunuri si servicii
d) operaiune nefinanciar cu active
 344. Care din urmatoarele plati se incadreaza in definitia salariilor si indemnizatiilor:
a) plata alocatiilor sau rambursarilor catre angajati pentru calatorie, izolare, mutare si divertisment efectuate
in cursul indeplinirii atributiilor de serviciu
b) plata bauturilor sau alimentelor speciale necesare din cauza conditiilor de munca exceptionale
c) alocatiile pentru costul vietii, alocatiile locale si pentru expatriere
d) plata alocatiilor sau rambursarilor catre angajati pentru calatorie

345. Pensiile se incadreaza in urmatoarea categorie de cotizatii sociale:

a) cotizatii sociale imputate angajatului de catre stat prin fondul de pensii
b) cotizatii sociale efective imputate angajatorului
c) cotizatii sociale in regim facultativ, pensii private s.a.
d) in categoriile de la lit. a si c

346. Este un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si care in cele
din urma este suportat integral de cumparatorul final:
a) taxa pe valoare adaugata
b) acciza pe consum
c) taxa de timbru
d) tariful de concesiune

347. Prelevarile pe produsele agricole importante fac parte din categoria:

a) taxa de tip TVA
b) impozite si drepturi asupra importurilor, exclusiv TVA
c) impozite pe utilizarea de active fixe
d) impozite si drepturi asupra importurilor, inclusiv TVA

348. Operatiunile care nu genereaza active sau pasive sub forme de sume de platit sau de
incasat, dar genereaza obligatie de a plati taxe sunt impozitate astfel:
a) se aplica impozite doar pentru operatiunile financiare realizate in moneda nationala
b) prin evaluari, declaratii sau instrumente fiscale care creeaza pasive sub forma obligatiilor de plata
c) nu se impoziteaza
d) se aplica impozite doar pentru operatiunile financiare realizate in moneda euro

349. Se incadreaza in categoria altor subvenii pentru producie urmatoarele:

a) ajutoarele pentru investitii
b) stergerea datoriilor unitatilor producatoare fata de administratia publica
c) supracompensarea TVA care rezulta din aplicarea sistemului forfetar
d) ajutoare pentru salariai

350. Influentarea nivelurilor productiei se poate realiza:

a) prin aplicarea de subventii producatorilor
b) prin reducerea contributiilor sociale imputate angajatorului producator
c) prin subcompensarea TVA care rezulta din aplicarea sistemului forfetar
d) nu se poate realiza

Teste grila 351 - 375

351. Subventiile sunt inregistrate ca:

a) utilizari negative in contul de exploatare al economiei totale
b) la partea de resurse, in contul de alocare primara a veniturilor administratiei publice
c) utilizari in contul exterior al veniturilor primare si transferurile curente
d) rent

352. Venitul din investitii este un rezultat al urmatoarei situatii:

a) proprietarii de active financiare le pun la dispozitia altor unitati institutionale
b) proprietarii de resurse naturale le pun la dispozitia altor unitati institutionale
c) proprietarii de resurse naturale primesc subventii pentru utilizarea productiva a resurselor
d) concesionarii de resurse naturale primesc subventii pentru utilizarea productiva a resurselor
 353. Venitul din proprietate de primit de catre proprietarii activelor financiare prin
dispunerea lor se numeste:
a) dobanda
b) renta
c) dividend
d) venituri din concesiuni

354. O forma de venit din proprietate la care au dreptul detinatorii de actiuni se numeste:
a) dobanda
b) renta
c) dividend
d) prim sau stimulent

355. Achitarea tarifelor pentru serviciile prestate de sistemul de asigurari face parte din:
a) cheltuielile pentru productie si consum
b) operatiunile de repartizare a veniturilor
c) operatiuni financiare cu pasive contingente
d) cheltuieli pentru active financiare

356. Optiunea pe actiuni a angajatului este o forma de:

a) o forma de venit in natura a angajatului
b) o forma de venit din investitii
c) o forma de venit neimpozabil
d) o form de cheltuial a angajatului

357. Liniile de credit, ca angajamente de acordare de imprumuturi pana la o limita

stabilita, se considera:
a) acumulari de active financiare
b) o creanta financiara
c) active financiare contingente
d) rambursare de credit

358. In cazul in care un imprumut nu isi indeplineste obligatiile de plata, prejudiciul

imprumutatorului este reparat de:
a) institutiile financiare ale statului
b) garant, in urma unui acord tip garantie
c) instantele judecatoresti abilitate
d) administraia public

359. Terminologia instrument financiar este utilizat:

a) pentru a se face referire atat la spectrul activului cat si la cel al pasivului operatiunilor
financiare
b) pentru a se face referire la activele financiare contingente
c) pentru a face referire la toate operatiunile financiare in moneda nationala
d) pentru a face referire la toate operatiunile financiare in moneda european

360. Compensarea operatiunilor cu active financiare ale unui anumit grup de unitati
institutionale in contraparte cu pasive ale aceluias grup se numeste:
a) consolidarea conturilor financiare
b) simetria creantelor si pasivelor financiare
c) operatiune financiara in contraparte
d)

361. Contractele standardizate, nenegociabile, oferite de debitori si care permit retragerea

ulterioara de catre creditor a sumei, se numesc:
a) Depozite
b) titluri de natura datoriei
c) plasamente private
d)
 362. Emiterea de titluri de natura datoriei pentru care platile aferente cuponuluisau
principalului sunt garantate de active specificate sau de fluxuri viitoare devenituri
constituie:
a) titluri de natura datoriilor cu rata a dobanzii variabile
b) securitizarea titlurilor de natura datoriei
c) titluri de natura datoriilor cu rata a dobanzii fixe
d)

363. DST se definesc ca:

a) active de rezerva internationale create de Fondul Monetar International pentru a suplimenta
activele de rezerva existente
b) un set de norme financiare contabile
c) achizitii nete de titluri de natura datoriei
d)

364. Care dintre urmatoarele caracteristici se aplica titlurilor de natura datoriei:

a) o data de rascumparare sau scadenta, la care trebuie efectuata plata finala programata
contractual a principalului
b) pretul de emitere, cel de rascumparare si rata cuponului nu pot fi exprimate decat in moneda nationala
c) nu fac obiectul atribuirii de rating de catre agentiile consacrate

365. Calitatea de a fi negociabile se aplica urmatoarelor operatiuni financiare:

a) operatiunile cu credite
b) operatiunile cu titluri de natura datoriilor
c) ambele tipuri de operatiuni (cu credite, cu titluri)
d)

366. Activele sau pasivele financiare care rezulta din detinerea proprietatii asupra unor
active imobile (terenuri, constructii), de catre nerezidenti se clasifica:
a) titluri de natura datoriei
b) active financiare de tip credit
c) alte participatii
d)

367. Proprietatea asupra unor titluri de valoare cotate in alte economii sunt definite ca:
a) certificate de depozit
b) participatii
c) active financiare de tip credit
d)

368. Participatiile in societatile in comandita pe actiuni subscrise de catre asociatii

comanditati se incadreaza in categoria:
a) actiuni cotate
b) actiuni necotate
c) alte participatii
d)

369. Instrumentele financiare corelate cu un instrument financiar specificat sau cu un

indice prin intermediul carora, pe pietele financiare, se pot tranzactiona in contul lor riscuri
financiare specifice, se numesc:
a) instrumente financiare derivate
b) instrumente financiare de tip provizion
c) instrumente financiare de tip garantie
d) instrumentele financiare de la lit. b) i c)

370. Acordurile contractuale ntre dou pri care convin s schimbe, n cursul unei
perioade de timp i conform unor reguli prestabilite, fluxuri de pli aferente unor valori
fictive convenite ale principalului se numesc:
a) contracte la termen de tip forward
b) acorduri contractuale de tip <swap>
c) instrumente derivate de credit
d) toate cele variantele de la a)-c)
 371. Perioada de la data emiterii pn la data plii finale programate a activelor sau
pasivelor financiare este:
a) scadenta restanta
b) scadenta cu termen lung
c) scadenta initiala
d) scadenta cu termen mediu

372. Sectorul societilor nefinanciare este subdivizat n urmtoarele subsectoare:

a) societi nefinanciare publice
b) societi nefinanciare private naionale
c) societi nefinanciare sub control strin
d) toate variantele de la a), b) si c)

373. Cu excepia subsectorului banca central, fiecare subsector este divizat n:

a) societi financiare publice
b) societi financiare private naionale
c) societi financiare sub control strin
d) toate variantele de la a), b) si c)

374. Subsectorul S.122, Societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala, nu
cuprinde:
a) sediile sociale care supravegheaza si gestioneaza alte unitati ale unui grup constituit in mod predominant
din societati care accepta depozite, exclusive banca centrala, dar care nu sunt societati care accepta
depozite
b) institutiile fara scop lucrativ dotate cu personalitate juridica si care deservesc societati care accepta
depozite, dar care nu exercita nicio activitate de intermediere financiara
c) toate variantele de la a), b) si d)
d) institutiile care gestioneaza bani electronici si care nu au ca activitate principala intermedierea financiara

375. Care din subdiviziunile urmatoare nu fac parte din Sectorul administraiei publice:
a) administratia centrala (exclusiv fondurile de securitate nationala)
b) administratiile statelor federale (exclusiv fondurile de securitate nationala)
c) fondurile de pensii
d) administratiile de securitate sociala

Teste grila 376 - 400

376. Sectorul societatilor financiare nu cuprinde :

a) beneficiari de pensii
b) societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala
c) banca centrala
d) societati de asigurare si fonduri de pensii

377. Sectorul gospodariilor populatiei cuprinde urmatoarele subsectoare:

a) variantele de la lit b) si d)
b) beneficiari de venituri din proprietate, beneficiari de pensii i beneficiari de alte venituri din transferuri
c) institutii de plata
d) angajatori si lucratori proprii precum i angajati

378. Care dintre urmatorii intermediari financiari sunt clasati in subsectorul S.121:
a) societatile de emisiuni de titluri
b) variantele de la lit c) si d)
c) banca centrala nationala, inclusiv atunci cand aceasta participa la Sistemul European al Bancilor Centrale
d) organismele monetare centrale, in special cele publice, care tin o contabilitate completa si se bucura de o
autonomie de decizie in raport cu administratia centrala

379. Ce tip de leasing nu se aplica in cazul resurselor naturale:

a) leasingul financiar
b) leasingul operational
c) leasingul de resurse
d) nici unul din cele prevzute la lit a)-c)
 380. Contractul de achizitionare cu plata in rate este un tip de leasing:
a) operational
b) de resurse
c) financiar
d) nici unul din cele prevzute la lit a)-c)

381. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea urmatoarele forme:

a) sisteme de pensii de asigurari sociale
b) asistenta sociala
c) polite de asigurare individuala de viata
d) toate celelalte variante prevzute la lit a)-c)

382. Unitatile institutionale incluse in sectorul societatilor financiare sunt urmatoarele:

a) societatile cu capital privat si de stat care sunt producatori de piata si a caror functie principala consta in
producerea de bunuri si servicii nefinanciare
b) societatile cu capital privat sau public a caror functie principala consta in furnizarea de servicii de
intermediere financiara si/sau in exercitarea de activitati financiare auxiliare
c) societatile cooperatiste si asociatiile dotate cu personalitate juridica si care sunt producatori de piata, a
caror functie principala consta in producerea de de bunuri si servicii nefinanciare
d) toate celelalte variante prevzute la lit a)-c)

383. Sectorul societati financiare S.12 cuprinde:

a) institutiile fara scop lucrativ care sunt controlate de catre administratiile statelor federale
b) unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care sunt producatori de piata si a caror
activitate principala consta in producerea de servicii financiare
c) toate societatile si cvasisocietatile nefinanciare controlate de unitatile institutionale nerezidente
d) toate celelalte variante prevzute la lit a)-c)

384. Sectorul societatilor financiare cuprinde urmatoarele subsectoare:

a) banca centrala, societati care accepta depozite, fonduri de piata monetara, beneficiari de pensii, auxiliari
intermediari, societati de asigurare, etc.
b) banca centrala, societati care accepta depozite, fonduri de piata monetara, fonduri de pensii, auxiliari
intermediari, societati de asigurare, etc.
c) banca centrala, societati care accepta depozite, fonduri de piata monetara, beneficiari de alte venituri din
transferuri , auxiliari intermediari, societati de asigurare, etc.
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

385. Leasingul de resurse este:

a) un acord prin care proprietarul unei resurse naturale o pune la dispozitia locatarului, in schimbul
unei plati inregistrata drept renta
b) un acord prin care proprietarul unei resurse naturale o pune la dispozitia locatarului, in schimbul unei plati
inregistrata drept chirie
c) un acord prin care proprietarul unei resurse naturale o pune la dispozitia locatarului, in schimbul unei plati
inregistrata drept dobanda
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

386. In cadrul unui leasing operational:

a) Activul nu ramane in bilantul locatorului
b) Activul ramane in bilantul locatorului
c) Pasivul ramane ramane in bilantul locatarului
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

387. Parteneriatele public privat PPP sunt:

a) contracte pe termen lung intre doua unitati, prin care o unitate dobandeste sau produce un activ
sau o serie de active, il exploateaza pentru o perioada si ulterior transfera activul unei alte unitati
b) contracte pe termen scurt intre doua unitati, prin care o unitate dobandeste sau produce un activ sau o
serie de active, il exploateaza pentru o perioada si ulterior transfera activul unei alte unitati
c) contracte pe termen lung intre doua unitati, prin care o unitate dobandeste sau produce un activ sau o
serie de active, il exploateaza pentru o perioada si nu va transfera activul unei alte unitati
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

388. Contractele de concesionare de servicii:

a) se inregistreaza ca active atunci cand nu sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio valoare din
transferul lor
b) nu se inregistreaza ca active atunci cand sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio valoare din
transferul lor
c) nu se inregistreaza ca active atunci cand nu sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio
valoare din transferul lor
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

389. Leasingurile operationale comercializabile:

a) pot include toate tipurile de contracte de inchiriere si de leasing operational
b) nu pot include toate tipurile de contracte de inchiriere si de leasing operational
c) pot include toate tipurile de contracte de inchiriere, de leasing operational si leasing financiar
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

390. Pensiile de asigurari sociale sunt:

a) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii juridice sau
contractuale prestabilite si in general sub forma unei rente negarantate
b) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii juridice sau
contractuale prestabilite si in general sub forma unei rente viagere
c) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies a pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii
juridice sau contractuale prestabilite si in general sub forma unei rente garantate
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

391. Sistemele de pensii de securitate sociala sunt:

a) Sisteme de asigurari contractuale ale caror beneficiari, in calitate de participanti la un sistem de asigurari
sociale, nu sunt obligati de administratiile publice sa se asigure impotriva batranetii si a altor riscuri legate
de batranete
b) Sisteme de asigurari contractuale ale caror beneficiari, in calitate de participanti la un sistem de
asigurari sociale, sunt obligati de administratiile publice sa se asigure impotriva batranetii si a altor
riscuri legate de batranete
c) Sisteme de asigurari contractuale ale caror beneficiari, in calitate de participanti la un sistem de asigurari
sociale, sunt obligati de societatile financiare sa se asigure impotriva batranetii si a altor riscuri legate de
batranete
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

392. Un sistem de prestatii predefinite este:

a) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit salariatului dupa pensionare se calculeaza prin utilizarea
unei formule, fie separat, fie in combinatie cu o suma minima negarantata de platit
b) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit salariatului dupa pensionare se calculeaza prin
utilizarea unei formule, fie separat, fie in combinatie cu o suma minima garantata de platit
c) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit de catre salariat dupa pensionare se calculeaza prin
utilizarea unei formule, fie separat, fie in combinatie cu o suma minima garantata de platit
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

393. Riscul unui sistem de prestatii predefinite in ceea ce priveste furnizarea unui venit
adecvat la pensie este suportat de:
a) angajator sau o unitate care actioneaza in numele
b) angajator sau o institutie de credit
c) angajat sau o unitate care actioneaza in numele
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

394. Sistemele fictive de cotizatii predefinite si sistemele hibride sunt clasificate ca:
a) Sisteme de prestatii predefinite
b) Sisteme de cotizatii predefinite
c) Sisteme de cotizatii facultative
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

395. Drepturile de pensie acumulate in temeiul securitatii sociale:

a) sunt prezentate in conturile nefinanciare
b) sunt prezentate in conturile nationale de baza
c) nu sunt prezentate in conturile nationale de baza
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

396. Remunerarea angajatilor este compusa din:

a) salarii
b) indemnizatii
c) cotizatiile sociale in sarcina angajatorului
d) toate variantele prevzute la literele a, b si c

397. Salariile si indemnizatiile in natura includ urmatoarele tipuri de remunerare:

a) Salarii si indemnizatii de baza
b) Plata zilelor de vacanta pentru sarbatori oficiale sau concediu anual
c) Imprumuturi acordate angajatilor la dobanzi reduse
d) Alocatii pecuniare pentru locuinta, platite angajatilor de catre angajator

398. Cotizatiile sociale in sarcina angajatorilor sunt:

a) cotizatii sociale platite de catre angajatori catre sisteme de securitate sociala sau alte sisteme de
asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a asigura prestatii sociale pentru angajatii lor
b) cotizatii sociale platite de catre angajati catre sisteme de securitate sociala sau alte sisteme de asigurari
sociale aferente incadrarii in munca pentru a asigura prestatii sociale pentru angajatorii lor
c) cotizatii sociale platite de catre angajatori catre sisteme de securitate sociala facultative sau alte sisteme
de asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a asigura prestatii sociale pentru angajatii lor
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

399. O taxa de tip TVA este:

a) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si care in cele din urma este suportat
partial de cumparatorul final
b) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si care in cele din urma este
suportat integral de cumparatorul final
c) Un impozit pe bunuri si servicii colectat integral de intreprinderi si care in cele din urma este suportat
integral de cumparatorul final
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

400. Subventiile sunt:

a) Plati curente fara contraparte pe care administratiile publice sau institutiile Uniunii Europene le
efectueaza catre producatorii rezidenti
b) Plati curente fara contraparte pe care societatile comerciale sau institutiile Uniunii Europene le
efectueaza catre producatorii rezidenti
c) Plati curente fara contraparte pe care administratiile publice sau institutiile Uniunii Europene le efectueaza
catre producatorii nerezidenti
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c

Teste grila 401 - 425

401. Veniturile din proprietate sunt clasificate dupa cum urmeaza:

a) Dobanzi, venituri distribuite ale societatii, beneficii reinvestite din investitii straine, alte venituri
din investitii
b) Dobanzi, venituri nedistribuite ale societatii, beneficii reinvestite din investitii straine, alte venituri din
investitii
c) Dobanzi, venituri distribuite ale societatii, beneficii reinvestite din investitii straine, subventii
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

402. Dobanzile sunt:

a) Veniturile din proprietate de primit de catre proprietarii activelor nefinanciare pentru punerea acestora la
dispozitia unei alte unitati institutionale
b) Veniturile din proprietate de primit de catre proprietarii activelor financiare pentru punerea
acestora la dispozitia unei alte unitati institutionale
c) Veniturile din proprietate de platit de catre proprietarii activelor financiare pentru punerea acestora la
dispozitia unei alte unitati institutionale
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
 403. Impozitele pe venit includ:
a) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, impozitele pe venitul sau profitul societatilor, impozitele pe
terenuri, taxele asupra castigurilor din loterii sau jocuri de noroc
b) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, impozitele pe venitul sau profitul societatilor, impozitele pe
castigurile din detinere, taxele judiciare
c) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, impozitele pe venitul sau profitul societatilor impozitele
pe castigurile din detinere, taxele asupra castigurilor din loterii sau jocuri de noroc
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

404. Prestatiile sociale, altele decat transferurile sociale in natura, sunt compuse din:
a) Prestatii de securitate sociala in bani, alte prestatii de asigurari sociale, prestatii de asistenta sociala in
bani
b) Prestatii de securitate sociala in natura, alte prestatii de asigurari sociale, prestatii de asistenta sociala in
bani
c) Prestatii de securitate sociala in bani, alte prestatii de asigurari sociale, prestatii de asistenta sociala in
bani, prime nete de asigurare generala
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

405. Indemnizatiile de asigurare generale, daunele sunt:

a) Solicitarile de daune care trebuie onorate in temeiul unor contracte de asigurari generale, adica sumele
pe care societatile de asigurari sunt obligate sa le primeasca pentru compensarea vatamarilor sau
pagubelor suferite de persoane sau de bunuri
b) Solicitarile de daune care trebuie onorate in temeiul unor contracte de asigurari generale, adica
sumele pe care societatile de asigurari sunt obligate sa le plateasca pentru compensarea
vatamarilor sau pagubelor suferite de persoane sau de bunuri
c) Solicitarile de daune care trebuie onorate in temeiul unor contracte de asigurari generale, adica sumele
pe care societatile de asigurari sunt obligate sa le plateasca persoanelor neasigurate pentru compensarea
vatamarilor sau pagubelor suferite de persoane sau de bunuri
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

406. Transferurile de capital includ :

a) Impozitele pe capital, impozitele pe salarii, ajutoarele pentru investitii si alte transferuri de capital
b) Impozitele pe capital, ajutoarele pentru investitii si alte transferuri de capital
c) Impozitele pe capital, impozite pe operatiuni internationale, ajutoarele pentru investitii si alte transferuri de
capital
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

407. Operatiunile financiare sunt :

a) Operatiuni cu active si pasive financiare si nefinanciare care se desfasoara intre unitati institutionale
rezidente, precum si intre acestea si unitati institutionale nerezidente
b) Operatiuni cu active si pasive financiare care se desfasoara intre unitati institutionale nerezidente,
precum si intre acestea si unitati institutionale rezidente
c) Operatiuni cu active si pasive financiare care se desfasoara intre unitati institutionale rezidente,
precum si intre acestea si unitati institutionale nerezidente
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

408. Din categoria activelor financiare fac parte :

a) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura datoriei, credite, participatii si actiuni ale
fondurilor de investitii, sisteme de asigurari, de pensii si scheme de garantii standardizate,
instrumente financiare derivate, alte conturi de primit/de platit
b) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura datoriei, credite, participatii si actiuni ale fondurilor de
investitii, sisteme de asigurari, de pensii si scheme de garantii standardizate, instrumente financiare
derivate, subventii
c) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura datoriei, credite, participatii si actiuni ale fondurilor de
investitii, sisteme de asigurari, de pensii si scheme de garantii standardizate, accize si impozite pe
consum, alte conturi de primit/de platit
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

409. Soldul contabil al contului financiar este teoretic :

a) Mai mare decat soldul contului de capital
b) Identic cu cel al contului de capital
c) Mai mic decat soldul contului de capital
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

410. Compensarea este :

a) Consolidarea la nivelul economiei totale prin care inregistrarile contabile de pe ambele parti ale contului
pentru aceeasi operatiune sunt compensate una in raport cu cealalta
b) Consolidarea la nivelul unei singure unitati institutionale prin care inregistrarile contabile de pe
ambele parti ale contului pentru aceeasi operatiune sunt compensate una in raport cu cealalta
c) Consolidarea la nivelul economiei totale prin care inregistrarile contabile de pe ambele parti ale contului
pentru aceeasi operatiune nu sunt compensate una in raport cu cealalta
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

411. Operatiunile financiare si operatiunile in contraparte ale acestora :

a) Se inregistreaza in acelasi moment
b) Se inregistreaza anual
c) Se inregistreaza semestrial
d) Nu se inregistreaz

412. Numerarul nu include :

a) Bancnotele si monedele emise de autoritatile monetare rezidente ca moneda nationala in circulatie
detinuta de catre rezinenti si nerezidenti
b) Bancnotele si monedele emise de autoritatile monetare nerezidente ca moneda straina in circulatie
detinuta de catre rezinenti
c) Bancnotele si monedele care nu sunt in circulatie
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

413. In categoria alte depozite nu se includ:

a) Depozite de economii, carnete de economii, certificate de economii nenengociabile
b) Depozite la termen, care sunt depozite nedisponibile imediat, dar de care se poate dispune la o scadenta
convenita
c) Depozite in moneda straina in cadrul unor acorduri swap
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

414. Operatiunile cu titluri de natura datoriei publice sunt impartite in functie de scadenta
initiala in:
a) titluri de natura datoriei pe termen scurt si titluri de natura datoriei pe termen mediu
b) titluri de natura datoriei pe termen scurt si titluri de natura datoriei pe termen lung
c) titluri de natura datoriei pe termen mediu si titluri de natura datoriei pe termen lung
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

415. Categoria creditelor nu include:

a) Creantele financiare ale angajatilor, rezultate din participarea acestora la profitul societatii
b) Imprumuturile platite ca garantie pentru indeplinirea unor obligatii
c) Activele sau pasivele financiare care rezulta din detinerea proprietatii asupra unor active imobile
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

416. Participatia este:

a) Un activ financiar care este o creanta asupra valorii reziduale a unei societati, dupa ce toate
celelalte creante au fost platite
b) Un pasiv financiar care este o creanta asupra valorii reziduale a unei societati, dupa ce toate celelalte
creante au fost platite
c) Un activ financiar care este o creanta asupra valorii reziduale a unei societati, dupa ce toate celelalte
creante nu au fost platite
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

417. Provizioanele tehnice de asigurari generale sunt:

a) Creante financiare pe care titularii de polite de asigurari generale le au asupra societatilor de asigurari in
ceea ce priveste primele incasate si indemnizatiile de platit
b) Creante financiare pe care titularii de polite de asigurari generale le au asupra societatilor de
asigurari in ceea ce priveste primele neincasate si indemnizatiile de platit
c) Creante financiare pe care titularii de polite de asigurari generale le au asupra societatilor de asigurari in
ceea ce priveste primele incasate si indemnizatiile platite
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
 418. Instrumentele financiare derivate nu includ:
a) Swapurile pe aur
b) Swapurile pe valuta
c) Instrumentele suport pe care se bazeaza instrumentul financiar derivat
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

419. Creditele comerciale si avansurile, in functie de scadenta, pot fi impartite in:

a) Pe termen scurt, pe termen lung si avansuri
b) Pe termen scurt, mediu, lung si avansuri
c) Pe termen scurt, pe termen mediu si avansuri
d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

420. Contul de alocare primara a veniturilor face parte din:

a) contul de productie
b) contul de distribuire primara venitului
c) contul de distribuire secundara venitului
d) contul de redistribuire a venitului in natura

421. Care din utilizarile de mai jos nu sunt aferente contului de exploatare?
a) salarii brute si indemnizatii brute
b) dobanzi
c) cotizatii sociale in sarcina angajatorilor
d) excedentul brut de exploatare

422. Care dintre resursele enumerate mai jos nu sunt aferente contului de alocare primara
a venituilor?
a) alte impozite pe productie
b) venituri din proprietate
c) excedentul net de exploatare
d) excedentul brut de exploatare

423. Prestatiile de securitate sociala in bani se intregistreaza in:

a) contul de exploatare
b) contul de productie
c) contul de redistribuire a venitului in natura
d) contul de distribuire secundara a venitului

424. Venitul disponil brut si net este resursa pentru :

a) contul de redistribuire a venitului in natura
b) contul de utilizare a venitului disponibil
c) contul de utilizare a venitului disponibil ajustat
d) toate cele prevzute la lit. a) c)

425. Economia bruta si neta se inregistreaza in :

a) contul de capital
b) contul de exploatare
c) contul de utilizare a venitului disponibil ajustat
d) contul financiar

Teste grila 426 - 450

426. Contul de distribuire primara a venitului, contul de distribuire secundara a venitului,

contul de redistribuire a venitului in natura si contul de utilizare a venitului, formeaza:
a) contul de productie
b) contul de redistribuire a venitului in natura
c) conturi ale operatiunilor de capital
d) conturile de distribuire si de utilizare a venitului

427. Conturile operatiunilor de acumulare cuprind:

a) contul altor modificari de active
b) cele prevzute la lit. a), c) i d
c) contul financiar
d) contul de capital

428. In cadrul contului variatiilor valorii nete datorate economiei si transferurilor de

capital, economia neta face parte din categoria:
a) variatii ale pasivelor si valorii nete
b) resurselor
c) variatii ale activelor
d) toate cele prevzute la lit. a) c)

429. In cadrul contului achizitiilor de active nefinanciare urmatoarele elemente sunt

variatii ale activelor:
a) variatii ale valorii nete datorate economiei si transferurilor de capital
b) ajustarea pentru variatia dreptului de pensie
c) consumul de capital fix
d) venitul disponibil ajustat net

430. In cadrul contului financiar care dintre urmatoarele elemente reprezinta atat variatii
ale activelor cat si variatii ale pasivelor si valorii nete:
a) numerar si depozite
b) titluri de natura datoriei
c) credite
d) toate cele prevzute la lit. a) c)

431. Contul de reevaluare face parte din categoria :

a) contului altor modificari de active
b) conturilor de patrimoniu
c) conturi financiare
d) conturi de capital

432. Secvena conturilor de patrimoniu se descompune n:

a) contul de deschidere
b) contul de variatie a patrimoniului
c) contul de inchidere
d) toate cele prevzute la lit. a) c)

433. Drepturile speciale de tragere (DST) sunt active de rezerv internaionale create de:
a) statele membre ale zonei Euro
b) Banca Mondial
c) Fondul Monetar Internaional
d) statele membre ale Fondului Monetar Internaional

434. Aurul monetar reprezint:

a) lingourile de aur deinute de rezideni
b) monedele de aur emise de banca central
c) lingourile de aur deinute de rezideni i de nerezideni
d) un activ financiar

435. Comisioanele asociate mprumuturilor de aur monetar reprezint:

a) dobnzi
b) rente
c) dividende
d) chirii

436. Creditele sunt instrumente financiare:

a) negociabile
b) derivate
c) nenegociabile
d) nestandardizate

437. Nu fac parte din categoria creditelor:

a) creanele financiare ale angajailor, rezultate din participarea acestora la profitul societii
b) activele i pasivele financiare care rezult din deinerea proprietii asupra unor active imobile, cum ar fi
terenuri sau construcii, de ctre nerezideni
c) creditele revolving
d) garaniile la depozite pe post de creane financiare ale societilor de reasigurare asupra
societilor cedente

438. In cazul carui tip de leasing are loc schimbarea proprietatii economice asupra
activului:
a) leasingul financiar
b) leasingul operational
c) leasingul de resurse
d) contractele de cesionare a serviciilor

439. Care din urmatoarele tipuri de contracte nu reprezinta leasing de active nefinanciare:
a) leasingul financiar
b) leasingul operational
c) leasingul de resurse
d) contractele de cesionare a serviciilor

440. Responsabilitatea de a efectua orice reparatie sau intretinere necesara activului

revine proprietarului economic in cazul:
a) leasingul financiar
b) leasingul operational
c) leasingul de resurse
d) contractelor de cesionare a serviciilor

441. Plile datorate n cadrul unui leasing de resurse sunt nregistrate drept:
a) impozite
b) taxe
c) rente
d) chirii

442. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata, in cazul leasingului de resurse:
a) activul resursa ramane in bilantul locatorului, fiind utilizat de acesta
b) activul resursa ramane in bilantul locatorului chiar daca este utilizat de locatar
c) activul resursa se inregistreaza in bilantul locatarului, fiind utilizat de acesta
d) activul resursa se inregistreaza in bilantul locatarului, fiind utilizat de locator

443. Reducerea valorii unei resurse naturale se inregistreaza ca:

a) consum de capital fix
b) disparitie economica a activelor neproduse
c) pierdere
d) amortizare

444. Cazul clasic al unui activ care face obiectul unui leasing de resurse este :
a) vehiculul
b) macaraua
c) terenul
d) sonda de foraj

445. 445.Leasingurile operationale se efectueaza adesea pentru:

a) resursele minerale
b) sondele de foraj
c) spectrul de frecvente radio
d) terenuri
 446. In cazul leasingului financiar cel care suport riscurile de exploatare i primete
beneficiile economice care rezult din utilizarea activului ntr-o activitate de producie, este:
a) proprietarul economic
b) locatorul
c) proprietarul legal
d) nici unul dintre acestia

447. Activitatile si functiile principale ale producatorului nonpiata public care apartine
sectorului administratii publice sunt :
a) productia de bunuri si servicii de piata si de bunuri si servicii pentru consumul propriu
b) productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata destinate consumului individual si colectiv;
efectuarea operatiunilor de redistribuire a venitului si a avutiei nationale
c) productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata
d) productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata pentru consum individual

448. Activitatile si functiile principale ale sectorului Societati financiare sunt:

a) productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata
b) consum; productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata pentru consum individual
c) intermediere financiare, inclusiv asigurare; activitati financiare auxiliare
d) productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata

449. Sectorul societati nefinanciare cuprinde:

a) unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care sunt producatori de piata si a caror
activitate principala consta in producerea de bunuri si servicii nefinanciare; acopera si
cvasisocietatile nefinanciare
b) societatile cu capital privat si de stat care sunt producatori nonpiata, a caror functie principala consta in
producerea de bunuri si servicii nefinanciare
c) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu personalitate juridica, a caror functie principala consta in
producerea de bunuri si servicii nefinanciare
d) societatile cooperatiste dotate cu personalitate juridica, a caror functie principala consta in producerea de
bunuri si servicii nefinanciare

450. Care categorie de unitati institutionale enumerate mai jos apartin Sectorului de
societati nefinanciare:
a) producatori publici care sunt dotati cu personalitate juridica, sunt producatori de piata si a caror
functie principala consta in producerea de bunuri si servicii nefinanciare
b) institutiile fara scop lucrativ, dotate cu personalitate juridica, care exercita activitati de intermediere
financiara
c) sediile centrale ce controleaza un grup de societati care exercita activitati de intermediere financiara
d) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu personalitate juridica, a caror functie principala consta in
producerea de bunuri si servicii nefinanciare

Teste grila 451 - 475

451. Subsectorul societati nefinanciare sub control strain contine:

a) toate filiale societatilor nerezidente
b) toate societatile controlate de o unitate institutionala nerezidenta care nu este ea insasi o societate
c) toate stabilimentale sau alte agentii, neconstituite in societati, de societati nerezidente sau producatori
neconstituiti in societati care sunt unitati rezidente fictive
d) toate variantele

452. Societatile financiare cuprind:

a) unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care sunt producatori nonpiata si a caror activitate
principala consta in producerea de servicii financiare
b) unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care sunt producatori piata si a caror
activitate principala consta in producerea de servicii financiare
c) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu personalitate juridica, si a caror functie principala
consta in producerea de bunuri si servicii financiare
d) sediile centrale ce controleaza un grup de societati care exercita activitati auxiliare

453. Intermedierea financiara este:

a) activitatea prin care o unitate transforma activele si pasive financiare
b) activitatea prin care activele si pasivele intermediarilor financiari sunt regrupate
c) activitatea prin care se furnizeaza servicii financiare
d) activitatea prin care o unitate institutionala achizitioneaza active financiare si contacteaza pasivele
pe cont propriu, angajandu-se in operatiuni financiare de piata

454. Care categorie de unitati institutionale enumerate mai jos nu apartin Sectorului de
societati financiare:
a) societatile cu capital privat sau public a caror functie principala consta in furnizarea de servicii de
intermediere financiara si/sau in exercitarea de activitati financiare auxiliare
b) producatori publici care sunt dotati cu personalitate juridica, a caror functie principala consta in
producerea de bunuri si servicii nefinanciare
c) producatorii publici dotati cu personalitate juridica si a caror functie principala consta in furnizarea de
servicii de intermediere financiar si/sau in exercitarea de activitati financiare auxiliare
d) societatile holding, in cazul in care rolul principal este detinerea activelor unui grup de societati filiale

455. Activitatile financiare auxiliare cuprind:

a) activitatile auxiliare de efectuare a operatiunilor cu active si pasive financiare
b) activitatile auxiliare de transformare a activelor si pasivelor
c) activitatile auxiliare de efectuare a operatiunilor cu active si pasive financiare si de transformare
sau regrupare de fonduri
d) activitatile auxiliare de regrupare a activelor si pasivelor financiare

456. Societatile holding, in cazul in care rolul principal este detinerea activelor unui grup
de societati filiale apartin:
a) sectorului societati nefinanciare
b) sectorului societati financiare
c) sectorului de auxiliari financiari
d) sectorului de societati de asigurare

457. Subdivizarea subsectoarelor societatilor financiare in societati financiare publice,

private nationale si sub control strain nu se aplica la:
a) fonduri de piata monetara
b) auxiliari financiari
c) banca centrala
d) societati de asigurare

458. Banca centrala ca subsector al societatii financiare grupeaza:

a) toate societatile si cvasisociatile financiare a caror functie principala consta in emiterea de
moneda, in mentinerea valorii sale interne si externe si in administrarea unei parti sau a totalitatii
rezervelor de schimb valutare ale tarii
b) toate organismele monetare centrale, care tin o contabilitate completa si se bucura de o autonomie de
decizie in raport cu administratia centrala
c) toate organismele si agentiile care au sarcina de a reglementa sau controla societatile financiare sau
pietele financiare
d) toate organismele monetare centrale care au ca activitate principala intermedierea financiara

459. Subsectorul care accepta depozite, exclusiv banca centrala nu cuprinde:

a) cooperativele de credite bancar, casele de ajutor reciproc
b) bancile specializate
c) institutiile care gestioneaza bani electronici si care au activitate principala intermedierea
financiara
d) institutiile care gestioneaza bani electronici si care nu au ca activitate principala intermedierea financiara

460. Organismele de plasament colectiv sunt incluse in subsectorul:

a) fonduri de piata monetara
b) alti intermediari financiari
c) societati de asigurare
d) institutii financiare captive

461. Fondurile de piata monetara nu cuprind:

a) fondurile de investitii, inclusiv fondurile comune de plasament
b) institutiile fara scop lucrativ, dotate cu personalitate juridica si care deservesc fonduri de piata
monetara, dar care nu exercita nici o activitate de intermediere financiara
c) organismele de plasament
d) fondurile de investitii ale caror actiuni sau unitati sunt substitut pentru depozite

462. Activitatea fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara consta
in :
a) emiterea de actiuni sau unitati ale fondurilor de investitii care nu sunt substitut pentru depozite si
efectuarea, pe cont propriu, de investitii in principal in active financiare, altele decat active
financiare pe termen scurt, si in active nefinanciare
b) emiterea de actiuni sau unitati ale fondurilor de investitii care reprezinta un substitut pentru depozite si
efectuarea, pe cont propriu, de investitii in principal in active financiare, altele decat active financiare pe
termen scurt, si in active nefinanciare
c) furnizarea de servicii de intermediere financiara prin subscriere de angajamente sub forma de bani,
depozite sau titluri de participare
d) efectuarea, pe cont propriu, de investitii in principal in active financiare, altele decat active financiare pe
termen scurt, si in active nefinanciare

463. 463 . Subsectorul fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara nu
cuprinde:
a) fondurile de pensii care apartin fondurilor de pensii
b) sediile sociale care supravegheaza si gestioneaza un grup constituit in mod predominant din fonduri de
investitii, altele decat fondurile de piata monetara, dar care nu sunt, ele insele, fonduri de investitii
c) fondurile cu scop special ale administratiilor publice, denumite fonduri suverane de investitii
d) toate variantele

464. Brokeri in valori mobiliare si produse financiare derivate constituie subdiviziune a:

a) subsectorului alti intermediari financiari, exclusiv societatile de asigurare si fondurile de pensii
b) fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara
c) subsectorului fonduri de piata monetara
d) subsectorului societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala

465. Institutiile financiare captive si alte entitati creditoare cuprinde:

a) toate societatile si cvasisocietatile financiare care nu sunt implicate nici in activitati de
intermediere financiara, nici in furnizarea de servicii auxiliare si ale caror active sau pasive nu
sunt, in marea lor majoritate, tranzactionate pe pietele libere
b) toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror functie principala consta in exercitarea de activitati
strans legate de intermediere financiara, fara a fi, ele insele, intermediari financiari
c) toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror functie principala consta in furnizarea de servicii de
intermediere financiara rezultate din mutualizarea riscurilor
d) toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror functie principala consta in emiterea de actiuni sau
unitati ale fondurilor de investitii

466. Subsectorul fonduri de pensii nu cuprinde:

a) toate societatile financiare a caror functie principala consta in furnizarea de servicii de intermediere
financiara rezultate din mutualizarea riscurilor sociale si necesitatilor persoanelor asigurate
b) toate cvasisocietatile financiare a caror functie principala consta in furnizarea de servicii de intermediere
financiara rezultate din mutualizarea riscurilor sociale si necesitatilor persoanelor asigurate
c) toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror functie principala consta in furnizarea de servicii de
intermediere financiara rezultate din mutualizarea riscurilor sociale si necesitatilor persoanelor asigurate
d) institutiile fara scop lucrativ dotate cu personalitate juridica si care deservesc fondurile de pensii,
dar care nu exercita nici o activitate de intermediere financiara
 467. Cea mai important prestaie de pensii a sistemelor de asigurri sociale este:
a) pensia pentru vduve i vduvi
b) venitul dup pensionare
c) pensia pentru persoanele care sufer un accident de munc
d) pensia pentru persoanele care sufer un accident de munc i nu mai pot lucra

468. Pensiile de securitate social sunt furnizate beneficiarilor de ctre:

a) angajator
b) administraiile publice
c) o unitate care acioneaz n numele administraiei publice
d) angajator i administraiile publice

469. ntr-un sistem de cotizaii predefinite, prestaiile sunt definite de:

a) nivelul fondului acumulat prin cotizaiile pltite de salariat i de creterile de valoare rezultate din
investirea fondului
b) nivelul fondului acumulat prin cotizaiile pltite de salariat
c) o sum minim garantat de pltit
d) creterile de valoare rezultate din investirea fondului

470. n cadrul sistemului de prestaii predefinite, prestaiile de pltit salariailor dup

pensionare se calculeaz prin:
a) utilizarea unei formule
b) garantarea unei sume minime
c) utilizarea unei formule, fie separat, fie n combinaie cu o sum minim garantat de pltit
d) utilizarea unei formule, n combinaie cu o sum minim garantat de pltit

471. n cadrul sistemului de prestaii predefinite, riscul n ceea ce privete furnizarea unui
venit adecvat la pensie, este suportat de:
a) angajator sau de o unitate care acioneaz n numele su
b) angajator
c) o unitate care acioneaz n numele angajatorului
d) societatea de asigurare

472. nregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate social se refer la:
a) creterile de valoare rezultate din investirea fondului de pensii
b) prestaiile de securitate social
c) cotizaiile pltite de angajator i la prestaiile de securitate social
d) cotizaiile pltite de angajator i de salariai i la prestaiile de securitate social

473. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea urmtoarele forme:

a) sisteme de pensii de asigurri sociale
b) asisten social
c) polie de asigurare individual legate de pensii
d) sisteme de pensii de asigurri sociale, asisten social i polie de asigurare individual legate de pensii

474. Sistemele de asigurari sociale pot fi organizate:

a) de angajatori sau administraii publice
b) de societi de asigurri n numele salariatilor
c) n uniti instituionale separate care s dein i s gestioneze activele de utilizat pentru a acoperi i a
distribui pensiile
d) angajatori sau de administraiile publice, de societi de asigurri n numele salariailor sau pot fi
instituite uniti instituionale separate care s dein i s gestioneze activele de utilizat pentru a
acoperi i distribui pensiile

475. nregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate social se refer la:
a) cotizaiile pltite de angajator
b) cotizaii pltite de salariai
c) prestaiile de securitate social
d) cotizaiile pltite de anagajator i de salariai i la prestaiile de secutitate social
 Teste grila 476 - 500

476. Alte sisteme de pensii legate de fora de munc sunt:

a) sistemele de asigurare contractual obligatorii prin lege
b) sistemele de asigurare contractual ncurajate de administraiile publice
c) sistemele de asigurare contractual n care angajatorii impun o condiie obligatorie pentru angajare,
participarea salariailor la un sistem de asigurri sociale specificat de angajator pentru a se asigura
mpotriva batrneii i a altor riscuri
d) sistemele de asigurare contractual, fie obligatorii prin lege, fie ncurajate de administraiile
publice, fie n cazurile n care angajatorii impun o condiie obligatorie pentru angajare, participarea
salariailor la un sistem de asigurri sociale specificat de angajator pentru a se asigura mpotriva
btrneii i a altor riscuri legate de vrst

477. Care din urmatoarele afirmatii se incadreaza in categoria cotizatiilor sociale efective
in sarcina gospodariilor:
a) cotizatii efective la fondul de pensii in sarcina gospodariilor
b) cotizatii suplimentare in sarcina gospodariilor altele dacat pensiile
c) cotizatii suplimentare la fondul de pensii in sarcina gospodariilor
d) alte cotizatii sociale imputate in sarcina angajatorilor

478. Care este definitia prestatiilor de securitate sociala in bani :

a) Sunt prestatii de asistenta sociala in bani, transferuri curente de platit catre gospodarii
b) Sunt prestatii de plattit de catre angajatori in contextul altor sisteme de asigurari sociale
c) Sunt prestatii de asigurari sociale de platit in bani catre gospodarii de catre administratiile de
securitate nationala
d) Sunt transferuri sociale in natura care constau in bunuri si servicii individuale

479. 479 .Transferurile sociale in natura sunt :

a) prestatii sociale in bani
b) plati efectuate de gospodarii
c) resurse in contul de redistribuire a veniturilor in natura
d) bunuri si servicii individuale furnizate direct

480. Primele nete de asigurare general daune sunt:

a) prime platite aferente unor polite
b) prime de platit aferente unor polite achizitionate de unitati institutionale
c) transferuri curente intre diferite subsectoare ale administratiilor publice
d) transferuri curente pe care administratiile publice le primesc

481. Cooperarea internationala curenta include:

a) transferuri curente
b) transferuri in bani
c) toate transferurile in bani sau in natura intre administratiile publice si administratii publice sau
organizatii internationale din restul lumii
d) transferuri in natura

482. Transferurile curente catre IFSLSGP includ:

a) toate cotizatiile voluntare ( altele decat legatele)
b) cotizatiile regulate neplatite
c) toate cotizatiile voluntare
d) donatiile de orice natura

483. 483.Transferurile curente intre gospodarii sunt :

a) transferuri in natura
b) toate transferurile curente
c) transferuri in bani
d) transferurile curente in bami sau in natura

484. Amenzile si penalitatile sunt tratate ca:

a) plati voluntare convenite extrajudiciar
b) transfer curent rezidual
c) alte transferuri curente directe
d) transferuri in natura

485. Ajustarea variatiei drepturilor de pensie este inregistrata ca:

a) resurse in contul de utilizare a veniturilor sectorului gospodariilor
b) resurse in contul exterior al chletuielilor primare
c) drepturi obligatorii
d) resurse in contul de utilizare a cheltuielilor

486. Impozitele pe capital includ :

a) impozite pe vanzarea activelor
b) impozitele pe succesiune si alte impozite pe donatii intre persoane
c) anumite impozite pe succesiune
d) impozite pe donatii intre societi

487. Ajutoarele pentru investitii sunt inregistrate ca:

a) cheltuieli curente
b) variatii ale pasivelor in contul curent al administratiilor publice
c) variatii ale pasivelor si valorii nete cu minus in contul de capital al administratiilor publice
d) variatii ale activelor

488. Ce sunt creanele financiare :

a) active nefinanciare
b) active curente circulante
c) active financiare care au n contraparte angajamente
d) active fixe

489. Ce reprezint activele contigente i pasivele contigente :

a) acorduri prin care o parte efectueaz o plat sau o serie de pli ctre o alt unitate
b) active si pasive financiare
c) situatia bunurilor din domeniul public al statului
d) activele deinute la un anumit moment

490. Ce sunt operaiunile financiare :

a) operaiuni cu active i pasive financiare numai ntre uniti instituionale rezidente
b) operaiuni cu active nefinanciare
c) operaiuni cu active i pasive financiare ntre uniti instituionale rezidente precum i uniti
instituionale nerezidente
d) operaiuni cu active financiare

491. n cazul n care o operaiune financiar este o operaiune n moneda strin, iar
operaiunea n contraparte nu este o operaiune n moneda naional, valoarea tranzaciei
este egal cu :
a) valoarea n moneda naional la cursul de pia la un anumit moment
b) valoarea n moneda naional la cursul de pia stabilit de beneficiar
c) valoarea n moneda naional la o medie a cursului de pia
d) valoarea n moneda naional la cursul de pia din data plii

492. n cazul acordrii unei garanii unice cu risc incert, caz n care riscul asociat nu
poate fi calculat cu precizie, ea poate fi considerat:
a) un activ i un pasiv financiar
b) un activ contingent sau un pasiv contingent
c) un activ nefinanciar
d) un activ financiar

493. Cum se nregistreaz operaiunea n cazul n care o administraie publica terge sau
preia datorii ale unei societi publice care dispare ca unitate instituional din sistem:
a) se nregistreaz n contul de capital
b) se nregistreaz n contul financiar
c) se nregistreaz n contul de capital i n cel financiar
d) se nregistreaz un flux n contul de alte modificri ale volumului activelor

494. Dividentele se nregistreaz ca:

a) venituri din investiii
b) venituri curente
c) venituri fiscale
d) venituri nefiscale

495. n cazul n care o operaiune n contraparte corespunztoare unei operaiuni

finaciare este o operaiune nefinanciar, ambele se inregistreaz n momentul n care :
a) are loc operaiunea financiar
b) are loc operaiunea nefinanciar
c) are loc operaiunea n contraparte
d) are loc operaiunea financiar i operaiunea n contraparte

496. Drepturile de pensie sunt generate de:

a) unul din cele dou tipuri de sisteme de pensii
b) dividende atribuite acionarilor fondurilor colective
c) beneficii nedistribuite atribuite acionarilor fondurilor colective
d) veniturile din investiii atribuite titularilor de polie de asigurri

497. Renta este definit ca:

a) chiria pentru cldirile i locuinele situate pe ele
b) venitul din proprietate sau transferuri curente de primit
c) venitul de primit de ctre proprietarul unei resurse naturale pentru punerea acestia la dispoziia
altei uniti instituionale
d) pli pentru un serviciu de pia furnizat

498. n categoria impozitelor pe venit se cuprind:

a) taxele asupra ctigurilor din loterii sau jocuri de noroc
b) impozitele pe cheltuieli
c) impozitele de capitaie
d) impozitele pe operaiuni internaionale

499. Alte impozite curente includ:

a) impozitele pe venitul sau profitul societilor
b) impozitele curente pe capital
c) impozitele pe ctigurile din deinere
d) impozitele pe venitul persoanelor fizice sau al gospodriilor

500. Prestaiile sociale sunt definite ca:

a) cotizaii sociale nete
b) cotizaii efective la fondul de pensii
c) cotizaii sociale imputate n sarcina angajatorilor
d) transferuri ctre gospodrii, n bani sau n natur