Sunteți pe pagina 1din 35

1.

Precizati obiectivele generale ale ctb normalizate

Obiectilvele generale ale contabilitatii normalizate sunt: -precizarea terminologiei si a principiilor structurii continute in situatiile financiare -definirea principalelor structure continute in situatiile financiare -modul de prezentare a informatiilor in situatiile financiare -elaborarea planului de conturi si a schemelor de contabilizare

2. Enumerati obiectivele ctb normalizate in : a. in plan teeoretic b. in plan practic. Contabilitatea normalizata urmareste obiectivele sale in 2 planuri dinstincte: a. in plan conceptual al teoriei ctb: -sa-si defineasca grupul de fapte si fenomene pe care le studiaza -sa-si precezeze metoda proprie de cercetare inclusive mijloacele si procedeele adecvate -sa delincveze normele, legitatile(principia)care guverneaza obiectul studiat b. pe planul practicii sau al ctb aplicate: -sa ofere informatii necesare fundamentarii planurilor si programul de activitate, in primul rand al bugetului de venituri si cheltuieli. -sa asigure urmarirea si controlul valorii al activitatii desfasurate -sa ofere informatii necesare atat nevoilor proprii ale firmei cat si tertilor:actionarii/asociati, clienti/furnizori, institutiilor bancare, organe fiscal, stat, potentialii investitori. -sa asigure informatiile necesare pentru intocmirea documentelor de sinteza si raportare contabila -sa asigure controlul integritatii patrimoniului, averii in toate structurile sale -sa asigure informatii despre pozitia financiara(bilant) performantele si modul pozitiei financiare ale entitatii care sunt utile unei largi majoritati de utilizare in luarea decicziilor economice.

3. Mentionati functiile contabilitatii si dezvoltati una dintre ele Functiile contabilitatii sunt: functia de inregistrare si prelucrare a datelor, functia de observare si informare, functia de control gestionar, functia juridica sau probanta, functia previzionara. Functia de inregistrare si prelucrare a datelor consta in consemnarea sistematica a tuturor proceselor si fenomelor economice exprimabile in etalon valoric. Functia de observare si informare, atat pe plan intern (contabilitatea de gestiune), cat si pentru terti (contabilitate financiara). Observarea si informarea privesc patrimoniul sau avera intre prinderii, modul de utilizare al resurselor matriale , umane si financiare, cheltuielile efectuate si veniturile obtinute. Functia de control gestionar semnifica verificarea modului de pastrare si utilizare a mijloacelor materiale si banesti, a gradului de eficienta in exploatarea resurselor, respectarea disciplinei financiare etc. Functia juridica sau probanta are in vedere credibilitatea si relevanta informatiei contabile. Solutionarea unor eventuale litigii, stabilirea raspunderii materiale, pornesc de la premisele realitatii exprimate prin cifrele contabilitatii. Functia previzionala consta in capacitatea de determinare a tendintelor de evolutie a proceselor si fenomenelor economice, prin luarea in consideratie a informatiilor contabile aferente unei perioade dj incheiata.

4. Care sunt caracteristicile necesare pentru ca o norma sa aiba recunoastere generala? Pentru ca o norma sa aiba caracteristice: 1)
2)

recunoastere generala trebuie sa indeplineasca 10

3)
4) 5) 6)

7) 8) 9) 10)

s fie n acord cu obiectivele informrii financiare i structura situaiilor anuale; s decurg n mod logic din principii i postulate; s fie utilizate ntr-un numr suficient de cazuri, numai atunci cnd circumstanele o justific; s fie recunoscut de organismele profesiei (CECCAR, CAFR, CNVM); s primeasc sprijinul organismelor guvernamentale i a diferitelor legi de specialitate: Legea Contabilitii, Codul Fiscal, Codul de procedur, Legea Societilor Comercial; S obin acordul investitorilor cu experien, membri ai Asocaiei Profesorilor Universitari de Contabilitate; s primeasc sprijinul majoritii utilizatorillor de informaii financiare; s primeasc sprijinul contabililor i cabinetelor de experi contabili; s primeasc sprijinul ntreprinderilor; s fie n concordan cu normele contabile internaionale elaborate de IASB
2

5. Definiti conceptele reglementare contabila, norma, jurisprudenta Reglementarea contabila este procesul de impunere prin lege sau prin alta norma juridical a normeleo contabile Norma contabila este regula precisa privind evaluarea inregistrarilor, clasificarilor sau prezentarea informatiei contabile elaborate in cadrul unui organism de reglementari contabile in vedrea rezolvarii unei probleme repetitive. Jurisprudenta reprezint totalitatea hotararilor prununtate de organelle de jurisdictie dintr-un anumit domeniu

6. C e este contabilitatea normalizata si care sunt obictivele ei? OBIECTIVELE LA INTREBAREA 2 Contabilitatea normalizata este procesul prin care se armonizeaza elaborarea de norme si principii contabile. Fenomenul de mondializare normalizare internationala facuta de un Comitet al Standardelor Internationale de Contabilitate, ale caror standarde au caracter de recomandari si sunt puse in aplicare dupa legiferarea de fiecare tara. Procesul de normalizare contabila din diferite tari a condus la 3 tipuri de normalizare contabila:
1. de tip statal normele sunt elaborate si puse in aplicare de un organism public (Franta,

Germania, Romania). La noi organismul care se ocupa de normalizarea contabila este Ministerul Finantelor Publice prin Directia de Reglementari Contabile. 2. de tip pragmatic normele sunt elaborate de organisme ale profesiei conatbile si sunt puse in aplicare tot de ele (Marea Britanie) 3. de tip mixt normele sunt elaborate de asociatii profesionale si sunt puse in aplicare prin interventia publica a statului (SUA). Existenta normalizarii contabile implica existenta unor dispozitive ale normalizarii la nivel national Planul Contabil General. Dincolo de acest nivel, fenomenul de dezvoltare, la nivel de grup de tari, au convenit la o normalizare regionala (Comisia Economica europeana elaboreaza norme contabile sub forma directivelor europene).

8. Deosebiri esentiale dintre contabilitatea continental si contabilitatea anglo-saxona Pe plan internaional, procesul de normalizare a cunoscut 2 sisteme de abordare, francez i american.
Nr.crt. 1 Elemente Organismul principal de normalizare Caracteristicile sistemului francez Guvernul, prin intermediul Consiliului Naional al Ctb. (CNC) are rolul de a furniza opiniile referitoare la normele propuse. Servirea drept prob legal i de a determina veniturile impozabile. Sistemul normalizator nu dispune de un cadru conceptual de contabilitate. Guvernul joac un rol de prim plan; acesta se simte responsabil de buna informare a utilizatorului de date contabile i consider c ocup cea mai bun poziie pentru atingerea acestui obiectiv. Joac un rol secundar n procesul de normalizare Caracteristicile sistemului american Comisia Standardelor de Ctb Fnc (FASB) este independent, aflat sub o relativ influen att din partea profesiei, ct i a guvernului. Permiterea lurii deciziilor. Acesta este utilizat de ctre FASB ca punct de plecare n formularea i evaluarea normelor. Rolul acestuia este indirect, deoarece deine un drept de veto asupra normelor ctb, propuse de FASB, drept exercitat prin Comisia Valorilor Mobiliare (SEC), creia Guvernul i-a conferit puterea de reglementare a comunicrii financiare. Joac un rol determinant, exercitnd o mare influen asupra FASB. Dei FASB este independent de profesie, acesta conserv puternice legturi cu aceasta. Grupul de investitori este considerat utilizatorul principal al informa. ctb. Dei indirect, rolul acestora este foarte important datorit procesului de optimizare a normaliz. urmrit de FASB Nesimnificativ Obligatorii, mai ales pentru societile cotate la burs

2 3

Obiectivul normelor contabile (contabilitii) Existena unui cadru conceptual Rolul Guvernului

Rolul profesiei contabile

6 7

Utilizatorii Rolul utilizatorilor n normalizare Rolul aparatului judiciar Caracterul normelor

Foarte numeroi i foarte diveri Indirect, chiar nesimnificativ

8 9

Semnificativ Obligatorii

Principalele deosebiri dintre acestea sunt: 1) ctb. contin. este orientat prioritar spre aprarea intereselor statului, n special pe linia neeludrii fiscalitii, n timp ce ctb. angl. acord prioritate intereselor investitorilor,
4

argumentul fiind faptul c fr angajarea capitalului investitorului, nicio economie nu poate deveni performant; pentru a-l determina s investeasc n afacere, este necesar o anumit protecie a acestuia; 2) ctb. contin. consider c fiecare agent economic este un potenial delicvent, tentat s fac evaziune fiscal; 3) ctb contin. este puternic normat i format prin norme importante i recomandate i ncorsetate n Planul Contabil General, n timp ce ctb. angl. , mai puin rigid, se fundamenteaz pe tradiii i cutume, fr existena Planului Contabil General; 4) ctb. contin. clasific cheltuielile i veniturile n funcie de coninutul lor economic, ceea ce genereaz organizarea ctb. dualiste (ctb. financiar i de gestiun ctb. angl. strucutureaz cheltuielile i veniturile dup destinaie, ceea ce nu mai necesit o delimitare riguroas a ctb. financiare de ctb. de gestiune; 5) o diferen esenial: conceptul de imagine fidel - ctb. contin. consider aceasta drept obiectiv fundamental al ctb. financiare (=criteriul de performan al ctb.) - ctb. angl consider aceasta drept princpiul suprem.

7. Care sunt abordarile realizate in normalizarea contabila functie de colaborarea dinte factorul public si cel privat? Functie de modul de colaborare intre 2 puteri de normalizare : - abordare de tip politic sau public (statul), in care predomina interventia statului - abordare mixta centralizata in care normele elaborate de profesia contabila liberal sunt impuse prin interventia statului - abordarea de tip pragmatic in care predomina profesia contabila liberala - abordarea mixta descentralizata in care normele elaborate de profesia contabila liberal sunt impuse prin negocieri multipartide.

9. Care sunt postulatele recunoscute drept ipoteze de recunoscute drept ipoteze de observare si masurare in contabilitate?
5

n literatura de specialitate sunt recunoscute ca ipoteze de observare i de msurare urmtoarele 4 postulate: 1. postulatul entitii (delimitarea spaiului); 2. decuparea/delimitarea n timp, care conine: -postulatul continuitii exploratorii; -postulatul periodicitii; -postulatul specializrii/independenei exerciiului; -postulatul permanenei metodelor; 3. postulatul unitii monetare; 4. postulatul echilibrului valoric dintre suma activelor i suma pasivelor. 10. Prezentati in esenta unul din cele 4 postulate 1) Postulatul entitii (delimitarea spaiului) Dpdv contabil, ntreprinderea este considerat o entitate autonom care posed un patrimoniu propriu, distinct de cel al proprietarilor si (acionari/asociai Respectarea acestui postulat solicit contabilitii s delimiteze frontiere ntre activitile nteprinderii i cele ale proprietarilor ei, efectuate cu titlu personal. Conform acestui postulat sunt contabilizate numai tranzaciile ntreprinderii, nu i cele ale proprietarilor. Dpdv juridic, aceast separare se poate realiza doar dac activitatea economic a ntreprinderii respect forma de societate.

2) Decuparea/delimitarea n timp presupune existena altor 4 postulate: 2.1 Postulatul continuitii exploratorii Pornete de la premisa c unitatea patrimonial i continu n mod normal funcionarea n viitorul previzibil, fr a intra n lichidare sau n reducere sensibil a activitii. Existena patrimoniului permite s se fac distincia n Bilan ntre activitile pe termen lung i cele pe termen scurt. Practica amortizrii activelor corporale pe termen lung decurge din acest postulat. n caz de continuitate, evaluarea patrimoniului, i - implicit - determinarea rezultatelor are loc innd cont de valoarea de utilitate a bunurilor. n cazul n care principiul continuitii nu este realizat, respectiv firma intr n lichidare, activile vor fi valorificate (realizate) la valoarea de lichidare (lichidativ), inferioar ntotdeauna valorii de utilitate.
6

Postulatul continuitii servete ca justificare n utilizarea principiului istoric, drept etalon de valoare n contabilitate. Postulatul periodicitii Presupune c n contabilitate timpul este mprit n perioade succesive, convenionale, de durate egale (exerciiile financiare, la sfritul crora se evalueaz SF a ntreprinderii i se determin rezultatele activitii). Avnd o durat egal (12 luni), ex. fnc./ctb. reprezint un decalaj temporal arbitrar al vieii nterprinderii. Delimitarea este convenional, necesar numai pentru stabilirea poziiei financiare, a rezultatelor i a performanei nteprinderii. 2.3 Postulatul specializrii/independenei exerciiului Prin natura ei, viaa ntreprinderii este continu.. n lipsa unor instrumente de msur care s opereze ntr-o manier continu, a fost necesar mprirea timpului n perioade convenionale exerciiile financiare. Exprimarea poziiei financiare, a performanei reprezint o msurare contabil care este realizat prin intermediul SFA. Reglementrile contabile romneti precizeaz c principiul independenei exerciiului presupune delimitarea n timp a veniturilor i a cheltuielilor, pe msura angajrii acestora, i trecerea lor la rezultatul exerciiului care se refer. Postulatul independenei exerciiului a determinat contabilitatea s formuleze principii de conectare a cheltuelilor de exploatare. Cu ct perioada financiar reinut de ntreprindere este mai mic, cu att este mai dificil s se decupeze sau s se msoare cu exactitate veniturile, cheltuielile, activul i pasivul. 2.4 Postulatul permanenei metodelor Acesta asigur coerena i comparabilitatea informaiilor contabile. Esena acestui postulat o constituie consecvena n aplicarea regulilor i procedurilor de evaluare a modului de prezentare a structurilor bilaniere. Permanena metodei este corolarul celorlalte postulate/principii. Aceasta nu trebuie absolutizat. Practica poate obliga nterprinderea i contabilitatea s schimbe uneori anumite metode, bunoar: restructurarea ntreprinderii, fie prin fuziunea acesteia cu alt societate, fie prin nregistrarea unui raport paial de activ; - schimarea structurii economice, aprofilului firmei, apoliticii economice i comerciale. n aceste situaii, schimbarea metodei nu este interzis, ci chiar recomandat, ns ea va trebui s fie meninut n anexe, cu motivele necesare, inclusiv explicarea consecinelor
7

2.2

schimbrii asupra blianului i contului de profit i pierdere (Ex.: schimbarea metodei de evaluare). 3. Postulatul unitii monetare Acesta pornete de la premisa c materia contabil, obiect al contabilitii, include cele 2 elemente eseniale (averea/patrimoniul i afacere), exprimate n etalon monetar. Se are n vedere faptul c moneda reprezint deocamdat numitorul comun al oricrei activiti economice prin care pot fi comparate, analizate i evaluate activitile diverse. n perimetrul ctb. financiare sunt cuprinse doar operaiunile i tranzaciile care afecteaz patrimoniul i rezultatele i care implicit sunt exprimate n etalon monetar. Acest postulat consider c unitatea monetar este mijlocul cel mai eficient prin care se pot prezenta utilizatorilor variaiile capitalului i schimbrile de bunuri i servicii. El capt substan avnd n vedere caracteristicile unitii monetare: utilitate; relevan; simplitate; disponibilitate. Unitatea monetar poate deveni nerelevant n condiiile fluctuaiilor monetare (aprecieri/deprecieri).

4. Postulatul echilibrului valoric dintre suma activelor i suma pasivelor Acesta rezult logic din principiul dublei reprezentri, conform cruia Activele i Pasivele reprezint aceeai realitate economic (averea /patrimoniul ntreprinderii) privit concomitent sub un dublu aspect: 1) ca realitate concret-material din care rezul modul de utilizare sub forma activelor 2) ca provenien/mod de dobndire din care rezult Pasivele, respectiv resursele sau capitalurile (proprii sau strine)

11. Care sunt principiile contabilitatii recunoscute de normalizatorii romani si dezvoltati unul dintre ele Principiile contabilitatii sunt: 1. prudentei
8

2. permanentei metodelor 3. continuitatii 4. independentei exercitiului 5. intangibilitatii bilantului de deschidere 6. necompensarii 7. evaluarii separate a elementelor de active si de pasiv 8. prevalentei economicului in fata juridicului 9. pragului de semnificatie 1. Principiul prudenei presupune promovarea unei atitudini rezervate, pesimiste din partea investitorilor, att asupra averii, ct i asupra afacerii. Este interzis supraevaluarea activelor i a veniturilor, respectiv subevaluarea pasivelor (datoriilor) i a cheltuielilor. Esena acestui principiu presupune de asemenea luarea n calcul a eventualelor riscuri, pierderi, deprecieri i cheltuieli imprevizibile (vezi pentru deprecierea reversibil i ireversibil provizioanele i amortizrile) 2. Principiul permanentei metodelor asigura coerenta si compatibilitatea informatiei contabile.Metodele de lucru trebuie sa ramana aceleasi de la un exercitiu la altul 3. Principiul continuitatii porneste de la premise ca firma isi va continua activitatea in viitorul previzibil, fara a intra in starea de lichidare sau de reducere semnificativa a activitatii 4. Principiul independetei exercitiului presupune delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor pe masura angajarii acestora si a trecerii lor la erezultatul xercitiului la care se refera.exercitiul financiar classic este anul calendaristic.Cheltuielile aferenta exercitiului current se inregistreaza in contabilitatea acestui exercitiu , chiar daca ele vor fi efectiv platite in cursul exercitiilor viitoare.

5. Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere reclama concordant perfecta dintre bilantul de inchidere a unui exercitiu financiar sic el de deschidere a exercitiului imediat urmator.Orice eventual eroare descoperita in bilant dupa aprobarea si depunerea acestuia , va fi corectata in anul in care a fost constata, prin inregistrari contabile adecvate si transparente 6. Principiul necompensarii solicita interdictia compensarilor intre elementele de avere si cele de datorii, intre creante si anganjamente, intre elementele de Activ si cele de Pasiv, inclusive intre cheltuieli si venituri.
9

7. Principiul evaluarii separate a elementelor de ACTIV si PASIV presupune detrminarea fiecarui element de active sau pasiv, care sa conduca la stabilirea unei valori corecte pentru fiecare pozitie din bilant. 8. Principiul economicului asupra juridicului ,evenimentele si tranzactiile trebuie sa fie reflectate in contabilitate in concordant cu realitatea economica si nu numai cu forma lor juridical. 9. Principiul pragului de semnificatie expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei probleme(informatii) in contextual situatiilor financiare.Potrivit reglementarilor continute in IASC si a celor elaborate de normalizatorii romani, o problema sau o valoare ester considerate semnificativa daca omiterea acesteia influenteaza in mod vadit deciziile utilizatorilor situatiilor financiare.

12. Ce intelegeti prin sinceritate si cum se probeaza?

13. Care sunt elementele dispozitivului de normalizare in normalizarea contabila? Dispozitivul de normalizare si reglementare contabila s-a fundamentat pe urmatoarele elementa: 1. Reglementari contabile nationale: --Legea contabilitatii nr 82/1991, republicata cu modificarile si complatarile ulterioare --HG nr 704/1993 prin care au fost aprobate(Regulametul privind aplicarea Legii Contabilitatii; Planul de conturi general si normele metodologice de utilizare a conturilor contabille) -Normele de utilizare a registrelor de contabilitate -Ordinul nr 2374/12.12.2007 privind modificarea si completarea OMFP nr 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor conforme cu Directivele europene publicat in Monitorul Oficial nr.25/14.01.2008 2. Cadrul General de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborate de Consiliul pentru Standarde Intertionale de Contabilitate (I.A.S.B) 3. Reteaua de Standarde Internationale de Raportare Financiara (IFRS) si Standarde Internationale de contabilitate(IAS) 4. Ghiduri profesionale (Ghid practic de aplicare a SIC)
10

5. Politici de contabilitate 6. Dictionare de conversie contabila(explicarea terminologiei de specialitate si a unor notiuni complementare)

14. Care sunt organismele privind normalizarea contabila pe plan national si international Pe plan international se ramarca urmatoarel organizatii: - Consiluil pentru standard Internationale de Contabilitate (IASB) - Federatia Internationala a Contabilelor (IFAC) - Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate(IASC)

Pe plan national se ramarca: - Directia Generala pentru Reglementari Contabile asistata de Consiliul Contabilitatii si Raportarii Financiare(CCRF); - Corpul Expertilor Contabili si al Contabililor Autorizati; - Camera Auditorilor Financiari.

15) Legea Contabilitii - Element al dispozitivului de normalizare Legea Contabil nr. 82/1991 (LC) Precizeaz entitile care au obligaia s conduc i s organizeze ctb. proprie, respectiv ctb. financiar i ctb. de gestiune. Aceste entiti trebuie s asigure nregistrarea cronologic i sistematic, prelucrarea, publicarea i pstrarea informaiilor cu privire la poziia financiar, performana financiar i fluxurile de trezorerie.

11

Ctb. se ine n limba romn i n moneda naional. Sunt precizate entitile ce trebuie s in ctb. n partid dubl (CPB), precum i persoanele juridice care s in ctb. n partid simpl (CPS). Orice operaiune economic sau tranzacie, pentru a fi nregistrat n ctb. trebuie s aib la baz un document. Rspunderea pentru organizarea i conducerea ctb. revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are sarcina gestionrii entitii respective. Sunt prezentate registrele de ctb.obligatorii: Registrul Jurnal, Registrul Cartea Mare i Registrul Inventar. LC stabilete obligativitatea SFA la sfritul exerciiilor financiare, respectiv n cazul fuziunii, divizrii sau ncetrii activitii acesteia. LC precizeaz sanciunile, respectiv situaiile n care nclcarea acesteia atrage dup sine contravenii i sanciuni.

16) Planul Contabil General Element al dispozitivului de normalizare Este cadrul si instrumentul normalizarii contabile la nivel national. El constituie o teorie care ghideaza practica contabila la nivelul unei tari. Ca instrument al normalizarii contabile, poate fi recomandat sau impus celor vizati. Trebuie sa aiba un continut adecvat. Este format din: ansamblul de principii si reguli contabile; lista de conturi si recomandari pentru utilizarea lor; vocabular contabil; metode si proceduri pentru organizarea contabila. Planul Contabil General nu se confunda cu Planul de Conturi General, care este o parte a lui.

17) Cadrul Conceptual pentru ntocmirea i prezentarea SF Oferta informaional a ctb. Trebuie s satisfac exigene sporite ale utilizatorilor externi, prin redactarea unor SF adecvate. n acest scop , I.A.S:B. a elaborat Cadrul General privind ntocmirea i prezentarea SF, cu referiri speciale la: 1. obiectivul SF, respectiv furnizarea informaiilor despre poziia financiar, performanele, (rezultatele) i modificrile poziiei financiare ale ntreprinderii; 2. caracteristicile sau atributele calitative ale informaiilor coninute n SF, din care rezult utilitatea acestora: inteligibilitatea, relevana, credibilitatea, comparabilitatea (vezi 23);
12

3. definirea, recunoaterea i evaluarea elementelor reprezentate n SF, respectiv active, datorii, (obligaii), capital propriu, venituri i cheltuieli; 4. conceptele de capital i de meninere a capitalului, unde apar noiunile de capital propriu, capital financiar i capital fizic; 5. meninerea capitalului financiar i obinerea profitului presupun ca valoarea financiar (monetar) a activelor nete de la sfritul perioadei s fie mai mare dect cea de la nceputul perioadei, dup excluderea oricror distribuiri ctre proprietari i a oricror contribuii ale acestora n perioada analizat; 6. meninerea capitalului fizic i obinerea profitului au loc numai atunci cnd capacitatea fizic, productiv a ntreprinderii la sfritul perioadei este mai mare dect cea de la nceputul perioadei, cu excluderea elementelor menionate n paragraful anterior; 7. conceptul de capital propriu sinonim cu cel de activ net sau valoare rezidual obinut prin deducerea datoriilor din totalul activului deinut de aceasta. Apreciem c sistemul de noiuni i categorii propus prin Cadrul conceptual al ctb. Este susceptibil de unele ameliorri. Prin natura i coninutul acestuia se dezvolt teoria general a ctb., latur discret i inseparabil a tiinei contabile. I.A.S.B. elaboreaz n interesul publicului (utilizatorilor) un set unic de standarde de ctb de nalt calitate, globale. Ele solicit informaii transparente i comparabile pentru raporrile financiare.

18. Precizati scopul Cadrului conceptual pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare Scopul acestui cadru il reprezinta: - sprijinirea Consiliului IASC/IASB in elaborarea viitoarelor Standarde Interntionale de Contabilitate si in reviziuirea celor existente; - sprijinirea Consiliului IASC/IASB in promovarea armonizariib reglementarilor , standardelor si procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea situatiilor financiare prin realizarea unor concepte de baza care sa reduca numarul modelelor contabile altenative permisa IAS/IASB;

13

- sprijinirea organismelor nationale de elaborare a standardelor in procesul de dezvoltare a reglementarilor nationale; - sprijinirea celor care intocmesc situatii financiare conform IAS/IASB pentru a solution problemele care nu se regasesc in mod expres in acestea; - sprijinirea auditorilor in formarea unei opinii referitoare la conformitatea financiare elaborate in conformitate cu IAS/IASB; situatiilor

- sprijinirea utilizatorilor in intreprinderea informatiilor prezentate in situatiile financiare elaborate in conformitate cu IAS/IASB; - furnizarea de informatii celor interesati de activitatea IASC/IASB privind modu;l de elaborare a standardelor.

19. Enumerati utilizatorii informatiei continutului situatiilor financiare si dezvoltati utilizatorii 1. Investitorii, ofertantii de capital si consultatii de capital sunt preocupati de riscul inerent tranzactiilor si de beneficial adus de investitiile lor.Ei au nevoie de informatii pentru a decide daca ar trebui sa cumpere, sa pastreze sau sa vanda. 2. Angajatii, personalul angajat si grupurile lor representative sunt interesate de informatii privind stabilitatea si profitabilitatea intreprinderilor lor. 3. Creditorii financiari sunt interesati de informatiile care le permit sa determine daca imprumuturile acordate si dobanzile aferente vor fi rambursate la scadenta 4. Furnizorii si alti creditori comerciali sunt interesati de informatiile care le permit sa determine daca sumele care le sunt datorate vor fi platite la scadenta. 5. Clientii sunt interesati de informati despre continuitatea activitatii unei intreprinderi, in special atunci cnad au o colaborare pe termen lung cu intreprinderea respective sau sunt dependent de ea. 6. Guvernul si institutiile sale sunt interesate de alocarea resurselor si implicit de activitatea intreprinderilor.Acestia solicita informatii pentru a reglementa activitatea intreprinderilor pentru a determina politica fiscala si ca baza pentru calculul venitului national si al altor indicatori statistici similari. 7. Publicul intreprinderile influenteaza publicul intr-o varitate de moduri,situatiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informatii depsre evolutia recenta si tendintele legate de prosperitatea intreprinderii si a sferei activitatilor acestuia.
14

Potentialii investitori. intrucat investitorii sunt ofertantii de capital de risc ai intreprinderii, se considera ca furnizarea de situatii financiare satisface necesitatile lor si de asemenea va satisface majoritatea necesitatilor altor utilizatori.

20. De cine depinde pozitia financiara a intreprinderii(factorii) si care este documentul ce-l exprima? Pozitia financiara a unei intreprinderi este influentata de: -resursele economice pe care le controleaza -structura financiara a acestora -lichiditate si solvabilitatea intreprinderilor -capacitatea acestuia de a se adapta schimbarilor mediului in care isi desfasoara activitatea Informatiile privind pozitia financiara sunt oferite in primul rand de bilant.

21. De cine depinde performanta si documentul? Performana ntreprinderiii viZeaz, n special, posibilitatea acesteia de a obine profit. De aici rezult dimensiunea potenial a resurselor pe care firma le va deine i controla n viitor. Informatiile privind performanta sunt oferite in primul rand de contul de profit si pierdere. Marimea profitului depinde nemijlocit de raportul existent dintre venituri si cheltuieli. Elementele de venituri si cheltuieli sunt definite dupa cum urmeaza: - veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. - cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalului propriu , altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.

22. Obiectivul situatiei financiare


15

Obiectivul situaiilor financiare este de a furniza informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii care sunt utile unei largi sfere de utilizatori in luarea deciziilor economice. Cadrul general IASB precizeza c majoritatea utilizatorilor au nevoie de aceste informaii pentru:
-

a hotr cnd s cumpere, s psteze sau s vnd o investiie de capital ; a evalua rspunderea sau gestiunea managerial ; a evalua capacitatea ntreprinderii de a plti i de a oferi alte beneficii angajailor si; a evalua garaniile pentru creditele acordate ntreprinderii; a determina politicile de impozitare; a determina profitul i dividendele ce pot fi distribuite; a elabora i utiliza date statistice despre venitul naional; a reglementa activitatea ntreprinderilor.

23)

Caracteristicile (4)calitative ale informaiilor coninute n SF i dezvoltarea uneia Reprezint atributele care determin utilitatea informaiilor oferite prin intermediul SF. Cele mai importante caracteristici sunt: 1) Inteligibilitatea 2) Relevana 3) Credibilitatea 4) Comparabilitatea 1. Inteligibilitatea: o calitate esenial a informaiilor furnizate de situaiile financiare este aceea ca ele s poat fi uor nelese de utilizatorii care dispun de cunotine suficiente privind desfurarea afacerilor i bineeles de noiuni de contabilitate.
16

2. Relevana: nsuirea informaiei de a influena esenial procesul de elaborare a deciziillor. n acest mod va putea fi estimat capacitatea ntreprinderii de a profita de oportuniti i de a reaciona rapid la situaii nefavorabile, n sens de adaptare. De asemenea, relevana informaiei permite prvizionarea rezonabil a poziiei i performanei financiare viitoare a firmei. Informaie relevant este acea informaie care ajut utilizatorii s evalueze corect evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmnd sau corectnd evalurile lor viitoare. Relevana informaiei este influenat de natura i pragul de semnificaie conform cruia o informaie este semnificativ dac omisiunea sau declararea ei eronat influeneaz nemijlocit deciziile economice ale utilizatirului. Pragul de semnificaie reprezint mai curnd o limit dect o nsuire a informaiei de a fi util i relevant. n anumite cazuri natura informaiei este suficient prin ea nsi pentru a determina relevana sa. De exemplu, raportarea unui nou segment de activitate poate influena evaluarea riscurilor i oportunitilor entitii, indiferent de pragul de semnificaie al rezultatelor obinute n cadrul segmentului respectiv n perioada de raportare. 3. Credibilitatea: Informaia este credibil atunci cnd nu conine erori semnificative, nu este prtinitoare, oferind suficiente elemente de certitudine n elaborarea deciziilor de ctre utilizatori.

Pentru a fi credibil, orice informaie trebuie s aib n vedere: -

reprezentarea fidel a rezultatelor i a poziiei financiare a ntreprinderii; reflectarea substanei economice a evenimentelor i tranzaciilor i nu doar a formei lor juridice; prevalena economicului asupra juridicului (traducerea corect: prevalena fondului asupra formei). Inclusiv n forma reinut de normalizatorii romni, principiul dublei reprezentri a patrimoniului nu exclude latura juridic a proceselor, fenomenelor i tranzaciilor economice. Se poate vorbi cel mult de o reaezare a juridicului fa de latura economic. La rndul ei, credibilitatea presupune ca informaia s fie:

neutr, adic neprtinitoare, lipsit de influene. SF nu sunt neutre dac, prin selectarea i prezentarea informaiei, influeneaz luarea unei decizii sau formularea unui raionament pentru a realiza un rezultat sau obiectiv predeterminat.
17

prudent: prudena contribuie i ea la credibilitatea informaiei. Astfel, nencasarea creanelor incerte, durata de utilizare probabil a utilajelor i a echipamentelor, eventualele reclamaii aferente produselor vndute cu o perioad de garanie se afl constant sub semnul ntrebrii. Evitarea supraevalurii activelor i veniturilor, a subevalurii cheltuielilor i pasivelor (datoriilor), la care adugm luarea n condideraie a eventualelor pierderi, riscuri i deprecieri probabile, constituie dimensiuni eseniale ale principiului prudenei, regsite firesc ntr-o informaie contabil de aceeai natur. - integral (exhaustiv): pentru a fi credibil informaia coninut n SF trebuie s fie complet, n limitele rezonabile ale pragului de semnificaie conjugat cu costul obinerii acesteia. O omisiune poate face ca informaia s fie fals sau s induc n eroare i astfel s nu mai aib un caracter credibil i s devin defectuas dpdv al relevanei.
1. Comparabilitatea:

Orice informaie ctig n valoare dac poate fi pragul de semnificaiecomparat n timp sau n spaiu, respectiv, poate fi raportat la alte valori de referin. Utilizatorii trebuie s poat compara situaiile financiare ale unei entiti n timp, pentru a identifica tendinele n poziia financiar i performanele sale. Utilizatorii trebuie s poat compara situaiile financiare ale diverselor entiti, pentru a le evalua poziia financiar, performanele i modificrile poziiei financiare. Orice modificare intervenit n metodele de evaluare i prezentare a informaiilor n SF trebuie menionat n politicile contabile ale ntreprinderii. O informaie care ndeplinete caracteristicile calitative menionate genereaz pentru utilizator un plus de satisfacie, beneficii necuantificabile.

24)

Structurile SF i care sunt elementele de structur coninute n Bilan/Contul de profit i pierdere Vezi 25) i 34) (se repet ! )

Cum poate fi definit structura X coninut n Bilan (A, B, C) sau n ct 121 (venit, cheltuial) a) Bilanul Potrivit O.M.F.P. nr.1752/1752, n bilan, elementele de activ i datorii sunt grupate dup natur i lichiditate, respectiv natur i exicibilitate. Astfel:
25)

18

Un activ reprezint o resurs controlat de ctre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se ateapt s genereze beneficii economice viitoare pentru entitate i al crui cost poate fi evaluat n mod credibil. O datorie reprezint o obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente trecute i prin decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii economice. Capitalurile proprii reprezint intereseul rezidual al acionarilor n activele unei entiti dup deducerea tuturor datoriilor sale. Sintetizat, formatul bilanului este: A. Active imobilizate active generatoare de beneficii i deinute pe o perioad mai mare de un an, evaluate la costul de achiziie sau la costul de producie. Din categoria acestora fac parte: imobilizrile necorporale (inclusiv cele n curs i avansurile aferente lor), imobilizrile necorporale (inclusiv cele n curs i avansurile aferente lor) i imobilizrile financiare. B. Active circulante - sunt achiziionate sau produse pentru consum propriu sau n scopul comercializrii i se ateapt s fie realizat n termen de 12 luni de la data bilanului; - sunt reprezentate de creane aferente ciclului de exploatare; - sunt reprezentate de trezorerie sau echivalente de trezorerie a cror utilizare nu este restricionat. n categoria acestora fac parte: stocuri (inclusiv valoarea serviciilor pentru care nu a fost ntocmit factura), creane, investiii pe termen scurt, casa i conturi la bnci. C. Cheltuieli n avans Aplicarea principiului independenei exerciiului financiar impune o delimitare clar a cheltuielilor i veniturilor care trebuie ncorporate n rezultatul exerciiului financiar curent de cheltuielile i venituri realizate n perioada curent, dar care sunt aferente exerciiilor financiare urmtoare. Astfel, trebuie nregistrate n debitul contului 471 Cheltuieli inregistrate in avans toate cheltuielile efectuate n exerciiul financiar curent i care sunt aferente exerciiilor financiare viitoare i anume: chirii, abonamente, reparaii, prime de asigurare etc.

D. Datorii pe termen scurt: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad de pn la un an


19

- se ateapt s fie decontate n cursul normal al ciclului de exploatare al entitii, sau - sunt exigibile n termen de 12 luni de la data bilanului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

E. Active circulante nete/datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii pe termen lung: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an Contabilitatea mprumuturilor i a datoriilor asimilate acestora se ine pe urmtoarele categorii: - mprumuturi din emisiuni de obligaiuni i prime de rambursare a acestora; - credite bancare pe termen lung i mediu; - sumele datorate entitilor afiliate i entitilor de care compania este legat prin interese de participare; - alte mprumuturi i datorii asimilate, precum i - dobnzile aferente acestora.

H. Provizioane datorii cu exigibilitate sau valoare incert. Un provizion va fi recunoscut numai n momentul n care: - o entitate are o obligaie curent generat de un eveniment anterior; - este probabil ca o ieire de resurse s fie necesar pentru a onora obligaia respectiv, i - poate fi realizat o estimare credibil a valorii obligaiei. Dac aceste condiii nu sunt ndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

I. Venituri n avans cuprind: subveniile pentru investiii (primite de la buget n scopul efecturii unor investiii) i veniturile nregistrate n avans (sume ncasate n
20

cursul exerciiului curent n contul unor servicii care vor fi prestate n exerciiul urmtor: chirii, abonamente, etc.). Se nregistreaz n creditul contului 472 Venituri nregistrate n avans toate veniturile ncasate n exerciiul financiar curent i care sunt aferente exerciiilor financiare viitoare. Subvenii n categoria acestora se cuprind subveniile aferente activelor i subveniile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis; agenii guvernamentale; alte instituii similare naionale i internaionale. n cadrul subveniilor se reflect distinct: subvenii guvernamentale, mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii i alte sume primite cu caracter desubvenii.

J. Capital i rezerve (Capitaluri proprii) reprezint dreptul acionarilor asupra activelor unei entiti, dup deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerciiului financiar.

b) Contul de profit i pierdere Cuprinde: cifra de afaceri nete, veniturile i cheltuielile exerciiului, grupate dup natura lor, precum i rezultatul exerciiului (profit/pierdere). n categoria veniturilor se includ att sumele sau valorile ncasate sau de ncasat n nume propriu din activiti curente, ct i ctigurile din orice alte surse. Ctigurile reprezin creteri ale beneficiilor economice care pot aprea sau nu ca rezultat din activitatea curent dar care nu difer ca natur de veniturile din aceast activitate. Cheltuielile entitii reprzint valorile pltite sau de pltit pentru: consumul de stocuri, lucrri executate i servicii prestate de care beneficiaz entitatea; cheltuieli cu personalul; executarea unor obligaii legate sau contractuate etc. Pierderile reprezint reduceri ale beneficiilor economice i pot rezulta sau nu ca urmare a desfurrii activitii curente a entitii dar care nu difer ca natur de alte tipuri de cheltuieli. n cadrul cheltuielilor exerciiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizrile i ajustrile pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
21

Modalitile n care poate fi utilizat un activ (destinaii) Beneficiile economice viitoare ncorporate n active pot intra n ntreprindere n mai multe moduri. Potrivit CG, orice activ poate fi utilizat n urmtoarele scopuri:
26)

1. utilizat separat/mpreun cu alte active pentru prestarea de servicii sau producia de bunuri destinate vnzrii de ctre ntreprindere; 2. schimbat cu alte active; 3. utilizat pentru stingerea unei datorii; 4. repartizat acionarilor ntreprinderii.

27) Modalitile de stingere a unei obligaii prezente Stingerea unei obligaii prezente a unei ntreprinderi poate avea loc n urmtoarele situaii: 1- plata n numerar; 2- transferul altor active; 3- prestarea de servicii; 4- nlocuirea respectivei obligaii cu o alt obligaie; 5- transferul obligaiei n capital propriu; 6- renunarea de ctre creditor la drepturile sale. 28) Recunoaterea structurilor n SF i care sunt criteriile necesare In continutul situatiilor financiare informatiile sunt prezentate in rubrici denumite elemente-randuri. Existenta unei informatii in continutul unei rubrici respectiv element-rand este rezultatul recunoasterii acelei informatii respectiv a elementului pe care informatia il reflecta. Recunoasterea presupune un proces complex in care fiecarui element component al structurii situatiei financiare i se atribuie o denumire careia i se asociaza o suma corespunzatoare marimii elementului, suma care se acumuleaza la totalul bilantului sau la CPP. Recunoasterea elementelor componente ale structurii situatiei financiare presupune indeplinirea certintelor criteriului de recunoastere:
22

Probabilitatea intrarii sau iesirii beneficiului in si din cadrul entitatii; Determinarea unui cost sau a unei valori credibile; Recunoasterea activelor Un activ este recunoscut in bilant cand sunt indeplinite urmatoarele criterii: - probabilitatea intrarii de beneficii in cadrul entitatii ca urmare a utilizarii activului. Are in vedere modul in care activele aduc beneficii economice pentru entitate. Potrivit acestui criteriu la sfarsitul exercitiului financiar nu trebuie sa existe factor a carui actiune ar putea sa aiba ca finalitate neindeplinirea conditiilor de intrare a beneficiilor in cadrul intreprinderii. (ex.: in contul 4111 exista suma 200000 lei ceea ce inseamna ca in cursul exercitiului / exercitiilor viitoare entitatea va incasa probabil suma de 200000 lei) - determinarea unui cost sau a unei valori credibile. Are in vedere determinarea costului cau a unei valori acceptate pentru elementele de natura activelor. Sunt situatii in care valoarea atribuita activelor este o valoare estimata. Estimarile sunt considerate credibile atunci cand au la baza o serie de modele recunoscute de profesia contabila. (ex.: la sfarsitul exercitiului financiar s-au aplicat cerintele IAS 36 Deprecierea activelor. Potrivit acestui standard pentru fiecare element de natura imobilizarilor se efectueaza testul de depreciere comparandu-se valoarea contabila neta cu valoarea realizabila neta (valoarea de inventar). Atunci cand diferenta este semnificativa entitatea va recunoaste o depreciere a activului (valoarea contabila neta depaseste valoarea de inventar). Valoarea deprecierii reprezinta o informatie estimativa dar este considerata credibila . Recunosterea datoriilor O datorie este recunoscuta in bilant atunci cand este actuala (obligatie actuala) si indeplineste urmatoarele criterii: - probabilitatea iesirii de resurse din cadrul entitatii sub forma beneficiilor economice pentru stingerea datoriei. Are in vedere modul in care entitatea isi va distribui resursele in vederea stingerii datoriilor. - determinarea unei valori credibile. Are in vedere credibilitatea informatiei care reflecta marimea datoriei. Sunt situatii in care pentru a determina marimea datoriei sunt utilizate estimarile.
23

Recunoasterea veniturilor Veniturile sunt recunoscute in CPP numai atunci cand in cursul perioadei contabile au loc cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat aducerea aporturilor de catre actionari sau asociati. (ex.: entitatea livreaza bunuri catre clienti, exista astfel o crestere a valorii creantelor fata de clienti care duce la o crestere a profitului respectiv a capitalurilor proprii. Entitatea a onorat o obligatie fata de un creditor iar acesta a intrat sub imperiul prescrierii deci avem de-a face cu o diminuare a datoriei si respectiv o crestere a profitului.)

Recunoasterea cheltuielilor Cheltuielile sunt recunoscute in CPP numai atunci cand in cursul perioadei au loc diminuari ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor care genereaza diminuari ale capitalurilor proprii altele dacat restituirile efectuate catre actionari sau asociati. (ex.: entitatea primeste factura pentru consumul de gaze naturale. Potrivit facturii exista o obligatie fata de furnizor pentru a carui stingere va diminua beneficiile economice ale entitatii. Diminuarea beneficiilor economice va avea ca finalitate diminuarea capitalurilor proprii).

Potrivit criteriului recunoasterii, entitatea va recunoaste concomitent 2 sau mai multe elemente din continutul situatiilor financiare. (ex.: achizitionarea unei imobilizari de la furnizor - entitatea va recunoaste imobilizarea ca activ, si obligatia fata de furnizor ca datorii in momentul receptiei activului).

29) Evaluarea structurilor n SF Evaluarea este procesul prin care se determin valorile la care elementele descrise n situaiile financiare sunt recunoscute n bilan i n contul de profit i pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.1 Spre deosebire de OMFP nr.1752/2005, Cadrul contabil general definete bazele de evaluare a structurilor situaiilor financiare ca fiind reprezentate de:
1

Mihai Ristea , Contabilitatea financiar a ntreprinderii, Editura Universitar, Bucureti , 2005, pag. 37

24

Costul istoric costul de origine evaluat, msurat i nregistrat la intrarea activelor i crearea datoriilor; Costul curent (de nlocuire) - costul pe care ntreprinderea l accept pentru a dobndi, la nivelul valorii actuale, un bun similar cu cel delimitat ca obiect al evalurii; Valoare realizabil (de decontare, valoarea actual de ieire) valoarea pe care ntreprinderea ar primi-o dac ar vinde azi n mod normal activul sau ar achita datoriile; Valoarea actualizat (valoarea capitalizat) o estimare la timpului prezent a valorii n funcie de fluxurile de beneficii viitoare ce apar n desfurarea normal a activitii, adic aducerea la zi a unei valori care devine disponibil mai trziu. Astfel spus, este vorba despre o valoare actual determinat cu ajutorul viitorului. Baza de evaluare cel mai frecvent adoptat de entitate n elaborarea situaiilor financiare este costul istoric. Spre deosebire de Cadrul general din prefaa IFRS (CECCAR), att Cadrul contabil general prezentat de Mihai Ristea n Contabilitatea financiar a ntreprinderii ct i O.M.F.P. nr.1752/2005 conin reguli i forme de evaluare precum: Evaluarea la intrare; Evaluarea la inventariere; Evaluarea la ncheierea exerciiului financiar; Evaluarea la ieire. Conform O.M.F.P. nr. 1752/2005: 1. La data intrrii n entitate, bunurile se evalueaz i se nregistreaz n contabilitate la valoarea de intrare, care se stabilete astfel: la cost de achiziie pentru bunurile procurate cu titlu oneros; la cost de producie pentru bunurile produse n entitate; la valoarea de aport pentru bunurile reprezentnd aport la capitalul social; la valoarea just pentru bunurile obinute cu titlu gratuit. Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i alte taxe, cheltuieli de transport, manipulare etc.
25

Costul de producie cuprinde costul de achiziie al materiilor prime i materialelor consumabile, celelalte cheltuieli directe de producie, precum i cota cheltuielilor indirecte de producie alocat n mod raional ca fiind legat de fabricaia bunului. Valoarea just reprezint suma pentru care un bun ar putea fi schimbat de bunvoie ntre pri aflate n cunotin de cauz n cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv. 2. Evaluarea cu ocazia inventarierii este mai bine dezvoltat de Mihai Ristea. care precizeaz c aceasta se ntemeiaz pe valoarea actual, care capt statutul de valoare de inventar i opereaz n evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii lor. Valoarea actual se stabilete n funcie de utilitatea bunului n economia ntreprinderii i preul pieei. 3. Conform O.M.F.P. nr. 1752/2005, la ncheierea exerciiului financiar, elementele de activ i de pasiv de natura datoriilor se evalueaz i se reflect n situaiile financiare anuale la valoarea de intrare, pus de acord cu rezultatele inventarierii, acelai rezultat obinndu-se i atunci cnd evaluarea se ntemeiaz pe valoarea net contabil calculat pe baza valorii contabile diminuat cu amortizrile i provizioanele pentru deprecieri. 4. La data ieirii din entitate sau la darea n consum, bunurile se evalueaz i se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Ceea ce este de reinut este c metodele de evaluare adoptate de entitatea contabil trebuie s fie aceleai n tot cursul exerciiului, precum i de la un exerciiu la altul. n cazuri justificate, entitatea contabil poate schimba metodele de evaluare, fcnd n acest sens meniuni n anex la bilan, inclusiv influena asupra situaiei patrimoniale i financiare, precum i asupra rezultatului exerciiului.

30)

Conceptul de Capital Financiar / Capital Fizic

Capitalul financiar are dou componente majore: capitalul tangibil (real): cldiri rezideniale i nerezideniale, echipamente, stocuri de inventar; capitalul intangibil: capitalul uman, good-will-ul, aciunile de capital. Capitalul real (fizic) este n mod obiectiv afectat de uzur (depreciere). n timp, stocul de capital real se modific sub aciunea a dou fluxuri: uzura i investiiile. n contrapartid, capitalul intangibil i pierde valoarea n msura n care aciunea factorilor care-l genereaz scade n intensitate.
26

Msura cea mai frecvent utilizat pentru capitalul financiar este valoarea curent pe pia a activului (tangibil sau intangibil)2. Aceasta reprezint valoarea prezent discontat a fluxurilor de venituri nete viitoare, pe care activul le va aduce deintorului su. n principal, din raiuni de tehnic a nregistrrilor contabile ( a se vedea controversele legate de nregistrarea n contabilitate a good-willului care este un element important de capital ), iar n secundar, datorit procesului de armonizare contabil cu legislaia european consideraiile care se vor face referitoare la investiii vor privi capitalul real.

31)

Conceptul de meninere a capitalului financiar / fizic

Meninerea Capitalului Financiar: conform acestui concept, profitul se obine doar dac valoarea financiar (monetar) a activelor nete la sfritul este mai mare dect valoarea financiar a activelor nete la nceputul perioadei, dup excluderea oricror repartizri ctre proprietari sau a oricror contribuii ale acestora n perioada analizat (se exclud toate modificrile ale Capitalului Social). Poate fi evaluat att n unitate monetar ct i n uniti de putere de cumprare. Observaie: acest concept nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare. Deoarece Capitalul este definit pe de o parte n termenii unitii monetare, Profitul reprezint de fapt creterea Capitalului Monetar Nominal de-a lungul perioadei. Astfel, creterea preului activelor care sunt recunoscute ca i ctiguri reprezint profitul. n cazul meninerii Capitalului Financiar n termenii unitii de putere constant de cumprare, profitul reprezint creterea puterii de cumprare, investite n cursul perioadei. Astfel, doar acea parte a creterii preurilor care depete creterea nivelului general al preurilor este considerat profit. Restul creterii este considerat o ajustare pentru meninerea Capitalului i reprezint o component a Capitalului Propriu.

2) Meninerea Capitalului Fizic conform acestui concept, Profitul se obine doar atunci cnd capacitatea fizic producctiv sau capacitatea de exploatare a ntreprinderii la sfritul perioadei depete capacitatea fizic productiv de la nceputul perioadei dup ce s-au exclus toate contribuiile proprietarilor sau distribuirile ctre proprietari. Necesit adoptarea costurului curent ca baz de evaluare. Toate modificrile de pre care afecteaz activitile ntreprinderii sunt privite ca modificri n msurarea capacitii productive fizice.

Frncu Marin, Piaa de capital, Ed. Tribuna Economic, Bucureti, 1998, p. 43.

27

Diversele modele contabile prezint grade diferite de relevan i credibilitate. n prezent, IASB nu are totui intenia de a prescrie un anumit model fix dect n cazuri excepionale (economii hiperinflaioniste IAS 29).

32)

Precizai etapele reformei contabile n Romnia i dezvoltarea uneia dintre

ele Normalizare i Reform Contabil n Romnia n Romnia, reforma contabil s-a nscris pe urmtoarele coordonate: 1. Implementarea conceptelor ctb. referitoare la obiectivele i principiile ctb. aderente la economia de pia; 2. primatul dualismului contabil n raport cu monismul; 3. trecerea de la ctb. de flux la ctb. de rezultate, esenial n sistemul dualist. Aceast trecere a generat (ntia oar) primatul SF fa de sistemul costurilor curente; 4. accentuarea importanei caracteristicilor calitative, evideniate n determinarea poziiei financiare i a performanei ntreprinderii; 5. reconsiderarea funciilor contabilitii, prin trecerea de la funcia de control a ndeplinirii planului la funcia de informare a utilizatorilor; 6. aplicarea cu prioaritate a principiului prudenei; 7. trecerea de la vigoare i birocraie la abordrile europene i internaionale de ctb. Etapele Reformei Perioada 1991-1993: s-a produs o prim cosmetizare a Sistemului de ctb monist, fr modificri de esen. Apariia marcant a acesteia este Legea Contabilitii (LC) nr.81/1991 n prima sa form. Perioada 1994-1999: consacr definitiv acceptarea pe plan doctrinar a necesitii unei reforme contabile de profunzime. nceputul acestei perioade este delimitat de apariia Planului general de conturi la 01.01.1994 care reprezint nceputul sistemului de contabilitate dualist; ncepe aplicarea HG. Nr 704/1993 prin care se aprobau: 1) regulamentul de aplicare a LC; 2) PGC i normele metodologice de utilizare a contabilitii; 3) o monografie contabil care coninea cele mai importante operaii economice-financiare; 4) coninutul i structura principalelor registre de ctb.; 6) Bilanul Contabil. Perioada 2000-2004: reprezint etapa de consolidare a ref. Din Romnia.
28

n 1999, cu aplicare din 2000, a fost aprobat OMF nr.403/1999, care cuprindea Planul Naional de Armonizare a Legislaiei Ctb. cu Directivele Europene i IAS. Coninutul acestui ordin a fost dezvoltat ulterior prin OMFP nr.94/2001 actualmente abrogat care prezint reglementri contabile armonizate cu Directiva a IV a i SIC. n 2002 a aprut i OMFP nr. 306/2002 pentru aprobarea reglementrilor simplificate armonizate cu Directiva a IV a. Perioada 2005 .... : La 01.01.2006 a intrat n vigoare OMFP nr.1752/2005 publicat n MOR nr.80 bis din 30.11.2005 privind reglementrile ctb. conforme cu Directiva a IV a. Acest ordin a fost modificat i completat n 2007 cnd a fost elaborat OMEF nr.2074 publicat n MOR nr.25/14.01.2008. Prin parcurgerea acestei etape, ctb. romneasc a urmrit asimilarea deplin a Directivei a IV a a CEE i continuarea armonizrii cu standardele internaionale de ctb. Ct privete Planul Internaional, Proiectul de Convergen are drept finalitate punerea de acord a prevederilor din Standardele IASB cu cele ale IASB. n prezent este ateptat adoptarea unui acord ntre acestea, care s conduc la un set unit de norme, set unit de SF comparate. Precizai aria de aplicabilitate a OMFP nr.1752/2005 O.M.F.P. nr.1752/2005 este o prevedere ce trebuie respectat de toate persoanele juridice prevzute n Legea contabilitii nr. 82/1991. Dac apare un conflict ntre elementele de coninut ale Cadrului General i o norm contabil internaional, obligaiile prevzute n norma contabil prevaleaz asupra cadrului.
33)

Reglementrile prevzute n acest ordin se aplic de ctre urmtoarele categorii de persoane: a) societi comerciale: - societile n nume colectiv; - societile n comandit simpl; - societile pe aciuni; - societile n comandit pe aciuni; - societile cu rspundere limitat. b) societile/companiile naionale; c) regiile autonome; d) institutele naionale de cercetare-dezvoltare; e) societile cooperative i celelalte persoane juridice care, n baza legilor speciale de organizare, funcioneaz pe principiile societilor comerciale.

29

f) Societile fr personalitate juridic, cu sediul n strintate, care aparin persoanelor prevzute la literele a) e), cu sediul sau domiciliul n Romnia, precum i sediile permanente din Romnia care aparin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul n strintate, n condiiile prevzute de prezentele reglementri;

Contabilitatea se ine n limba romn i n moneda naional. Contabilitatea operaiunilor efectuate n valut se ine att n moneda naional ct i n valut. Cursul utilizat pentru conversia n moneda naional a situaiilor financiare anuale ntocmite ntr-o alt moned este cursul de schimb valutar comunicat de B.N.R., valabil pentru data bilanului. Acest curs se prezint n notele explicative.

34)

Care este structura SFA funcie de cele 3 criterii de mrime pentru setul complet i setul simplificat

Potrivit art.5 din Legea Contabilitii, republicat n M.O: nr.689/10.10.2007, fiecare unitate patrimonial are obligaia s conduc contabilitatea n partid dubl i s ntocmeasc SFA. De la 01.01. 2006, conform O.M.F.P. nr.1752/2005, pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, structura documentelor de sintez i raportare contabil depinde de ncadrarea entitii n una din urmtoarele situaii: a) Persoanele juridice care la data bilanului depesc limitele a dou dintre urmtoarele criterii, denumite criterii de mrime:

Total active pentru anul anterior: 3.650.000 euro; Cifra de afaceri net pentru anul anterior: 7.300.000 euro; Numrul mediu de salariai ai anului anterior: 50, ntocmesc setul complet de SFA, care cuprinde: 1. Bilan; 2. Cont de profit i pierdere; 3. Situaia modificrilor capitalurilor proprii; 4. Situaia fluxurilor de trezorerie;
30

5. Note explicative la situaiile financiare anuale. b) Persoanele juridice care la data bilanului nu depesc limita a dou dintre criteriile de mrime ntocmesc setul de SFA simplificate ce vor cuprinde: 1. Bilan prescurtat; 2. Cont de profit i pierdere; 3. Note explicative la situaiile financiare anuale simplificate. Opional se pot poate ntocmi i Situaia fluxurilor de trezorerie i/sau Situaia modificrilor capitalurilor proprii. c) Instituiile publice ntocmesc SF trimestriale i anuale compuse din : 1. Bilan 2. Cont de execuie bugetar; 3. Anexe.
35)

Condiiile (5) necesare pentru recunoaterea veniturilor din vnzarea bunurilor. 1. riscurile i avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor s fie transferate de ctre vnztor cumprtorului; 2. firma nu mai gestioneaz i nu mai deine controlul asupra bunurilor vndute; 3. mrimea veniturilor poate fi determinat ct mai exact (fiabil); 4. este probabil ca beneficii economice asociate tranzaciei s-i fie generate firmei; 5. costurile tranzaciei pot fi evaluate n mod rezonabil. De regul, transferul riscurilor i avantajelor (beneficiilor) coincide cu transferul titlului legal de proprietate. n situaiile n care societatea vnztoare pstreaz riscurile i beneficiile aferente proprietii, tranzacia respectiv nu reprezint o vnzare i veniturile nu pot fi recunoscute. Asemenea cazuri pot s apar atunci cnd bunurile sunt trimise la client, dar trebuie s fie instalate, iar instalarea reprezint o parte semnificativ a contractului i nu a fost nc realizat de ctre societate. Sau, obinerea veniturilor dintr-o vnzare este condiionat de primirea de ctre cumprtor a veniturilor din vnzarea bunurilor respective (bunurile vndute prin consignaie).

36) Regulile care trebuie respectate n cadrul acordrii reducerilor comerciale /


financiare. n literatura de specialitate i in practica afacerilor sunt intalnite doua categorii de reduceri de pre:
31

- reduceri de natura comerciala /sau reduceri comerciale (care au o influenta directa asupra marimii nete a unei facturi): rabatul, remiza si risturnul. De regula, reducerile comerciale se acorda sub forma unui procent din pretul brut, dar se pot acorda si in suma fixa. - reduceri de natura financiara /sau reduceri financiare (care poarta denumirea de sconturi (numite si sconturi de decontare sau sconturi de casa). Reducerile comerciale se acord n legtur cu o marf facturat ntr-un anumit interval de timp i are ca scop stimularea vnzrii respectivei mrfi n acea perioad (are un scop comercial). Reducerile de aceast natur se opereaz prin reducerea veniturilor comerciale, respectiv reducerea cifrei de afaceri. Reducerile financiare se acord cu un scop necomercial, de regul pentru a stimula clientul s plteasc mai devreme sau pentru a-l stimula s foloseasc o anume form de plat. El nu este legat de un anumit produs, ci de o valoare i de o frecven a plilor. Rabatul se acord de regul pentru calitate nesatisfctoare a mrfii, vnzri aniversare, vnzri promoionale, pentru a grbi reducerea stocurilor vechi. Se aplic la preul de vnzare convenit anterior. Remiza se acord pentru vnzri superioare volumului convenit, pentru poziia preferenial a cumprtorului. Se aplic la preul curent de vnzare. Risturnul se acord la finele unei perioade, asupra ansamblului de operaiuni efectuate cu acelai ter, pentru a recompensa fidelitatea acestuia. Scontul de decontare se acord pentru achitarea datoriei nainte de scaden. Modul de aplicare este n cascad: rabat, remiza, scont, iar la finele perioadei risturnul. Reducerile de pre de natur comercial se nregistreaz la momentul acordrii acestora pe baza documentelor ce le atest, astfel: a) dac n factura iniial sunt evideniate distinct, reducerile de pre acordate, respectiv primite, att vnztorul ct i cumprtorul nregistreaz n contabilitate factura la valoarea net comercial, aceasta reprezentnd valoarea iniial mai puin reducerile acordate; b) n situaia n care ulterior facturii iniiale, vnztorul acord cumprtorului reduceri conform clauzelor contractuale, acestea se cuprind ntr-o factur ulterioar, n rou. Tratamentul contabil al reducerilor de pret Sub aspectul metodologiei de calcul, contabilizare i recunoastere fiscala trebuie aplicate urmatoarele reguli: - toate reducerile de pret sunt inscrise in factura; - reducerile comerciale premerg reducerile financiare; - reducerile sunt determinate in cascada, ceea ce inseamna ca procentele sau sumele absolute ale fiecarei categorii de reducere se aplica asupra "netului" anterior;
32

- in cadrul reducerilor comerciale mai intai se calculeaza rabaturile si apoi remizele si risturnurile; - scontul de decontare se aplica dupa ultima reducere de natura comerciala, adica la netul comercial; - aspectele legate de taxa pe valoare adaugata trebuie corelate cu prevederile legale in vigoare (art.137 si 138 din Legea 571/2003 si pct.22 din HG 44/2004 ); - reducerile comerciale, acordate initial, adica in momentul intocmirii facturii de vanzare cumparare, desi inscrise in factura, nu se contabilizeaza in mod distinct nici la furnizor, nici la client; - reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizeaza ca o cheltuiala financiara la cel care il acorda (furnizorul) si ca un venit financiar la cel care il primeste (clientul). Reduceri de pret acordate in momentul facturarii Pentru evidentierea modului de determinarea a reducerilor de pret, va supune atentiei exemplul de mai jos, in care am presupus toate categoriile de reduceri, evidentiind astfel ordinea in care se determina aceste reduceri, dar si modul de contabilizare a unei facturi care comporta toate tipurile de reduceri. Reduceri de pret acordate dupa facturare In practica comerciala se intalnesc situatii cand reducerile de pret sunt acordate ulterior facturarii, deci dupa derularea tranzactiei de vanzare-cumparare. Conform acestei uzante, reducerile comerciale si financiare fac obiectul unor facturi de reducere Atunci cand reducerile comerciale fac obiectul facturilor de reducere, ele trebuie sa fie contabilizate deoarece modifica efectele facturii initiale. Astfel, in contabilitatea clientului trebuie contabilizata o reducere a costului de achizitie aferent stocului pentru care s-a primit o reducere comerciala ulterior facturarii, pentru reflectarea stocurilor din cumparari, in bilant, la valoarea lor reala de achizitie. In schimb, furnizorul trebuie sa inregistreze o diminuare a veniturilor din vanzari, cu valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii, pentru a prezenta in contul de profit si pierdere cifra de afaceri la valoarea neta, exclusiv reducerile comerciale acordate.

37) Condiiile necesare pentru obinerea calitii de expert contabil (contabil autorizat) n

Romnia (pers fiz/jur). Dobndirea calitii de expert contabil i contabil autorizat are loc potrivit legii n etape: 1. examen de acces la profesia de expert contabil/contabil autorizat; 2. examen de aptitudini pentru dobndirea calitii de expert ctb/contabil autorizat 2

1.Accesul la profesie are loc n ambele cazuri pe baza unui examen de admitere la stagiu, finalizat prin obinerea unei medii generale minime 7 fiecare disciplin fiind promovat cu nota minim 6.
33

Potrivit H.G. nr.227/2008 publicat n M.O. nr.187/2008, accesul la profesia de expert contabil are loc n baza examenului de admitere organizat de ctre C.E.C.C.A.R, o dat sau de dou ori pe an, n centrele stabilite. Dup promovarea acestui examen s-a introdus obligativitatea unui stagiu de 3 ani n care s realizeze minim 200 de ore pe semestru n timpul orelor normale de munc ale tutorelui de stagiu. La examenul de acces pentru profesia de expert contabil se pot prezenta persoanele care ndeplinesc urmtoarele condiiii: a) au capacitate de exerciiu deplin; b) posed studii economice superioare cu diplom recunoscut de Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii, din care s rezulte c solicitantul are studii economice superioare; c) nu au suferit nicio condamnare care potrivit legislaiei n vigoare interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale. Cererea de nscriere trebuie s fie nsoit de: - certificatul medical din care s rezulte c solicitantul are capacitatea de execiiu deplin; - CV completat i semnat pe propria rspundere; - copie legalizat dup actele de studiu; - certificat de cazier judiciar cu termenul de valabilitate neexpirat.

2. Examenul de aptitudini La expirarea celor 3 ani atestai prin certificatul de stagiu, candidaii se pot nscrie la examenul de aptitudini, n urma cruia se dobndete calitatea de expert contabil i dreptul de a fi nscris n Tabloul C.E.C.C.A.R. La acest examen trebuie ndeplinite aceleai condiii menionate anterior (a-c). La cerere, persoanele cu titlu de academiican, profesorii i confereniarii universitari, doctorii doceni i doctorii n economie cu specialitatea contabilitate sau finane, au acces la profesia de expert contabil pe baza unui interviu de organizare i funionare ale C.E.C.C.A.R. 38) Condiiile necesare pentru obinerea calitii de expert contabil (contabil autorizat) n Romnia (pers fiz/jur). Problemele cu care se confrunt reforma profesiei contabile n Romnia in de aprarea dreptului experilor contabili romni de a efectua n ar audit financiar contabil. Corpul Contabililor Autorizai i a Experilor Contabili din Romnia (C.E.C.C.A.R.) primul organism al profesiei contabile din Romnia a fost nfiinat n urm cu aproape 9 decenii. n timpul celor 50 de ani de regim socialist-comunist din ar, activitatea acestuia a fost suprimat, iar organismul ca atare, desfiinat. Dup schimbarea regimului social i politic din decembrie 1989, a devenit necesar renfiinarea acestui organism. n acest scop a fost elaborat i adoptat OG nr.65/1994, aprobat prin Legea nr.42/1995. Potrivit acestor prevederi, profesia de expert contabil se exercit de persoanele care au dobndit aceast calitate. Se menioneaz c obinerea calitii
34

de expert contabil n baza acestui temei absolut legal confer posesorului dreptul de a executa lucrrile prevzute la art.6 din actul menionat, printre care i efectuarea de auditcontabil (art.6, lit.c). Ulterior, prin OUG nr.75/1999 s-a nfiinat un alt organism, Camera Auditorilor Financiari, cruia i s-a acordat monopolul asupra activitii de audit financiar, prin abrogarea art.6, lit..c din OG nr.65/1994. n aceste condiii, pentru a efectua lucrri de audit financiar, experii contabili trebuie s repete examenul de acces, stagiul de 3 ani i examenul de aptitudini. n fapt, prin acest demers a avut loc o confiscare a ctivitii de audit financiarbde la expertul contabil, iar conform Constituiei Romniei, art.1 (3) i art.53 (1) se anuleaz dreptul dobndit legal care nu poate fi anulat retroactiv sub nicio form, dect n condiii speciale. Sintetizate, consecinele acestei msuri discreionare sunt: - confiscarea nelegal a unui drept anterior ctigat de ctre experii contabili; - nclcarea principiului concurenei loiale prin eliminarea experilor contabili de pe piaa auditului; - obliglarea experilor contabili la eforturi financiare suplimentare, inclusiv la repetarea inutil a unor examene i stagii; - discriminarea expertului contabil romn prin actualul proiect de lege al auditului financiar, rezultat din urmtorul paradox: un expert contabil francez sau unul englez poate fi autorizat s efectueze audit n Romnia, n timp ce expertul contabil romn, dei poate fi autorizat s efectueze audit n alt ar, n ara sa nu poate. Este evident c, din acest pdv, legislaia romneasc din domeniul auditului poate fi considerat antinaional.

35