1. Precizati procesele semnificative generale de globalizare.

- existenta tehnologiilor informatiei

- comprimarea distantelor prin noile tehnologii
- interconectarea si cresterea dependentelor reciproce
- integrarea si cresterea pietelor financiare si comerciale
- internationalizarea accentuata a productiei pentru firmele cu activitate globala
- aparitia unor probleme planetare care necesita abordari globale
- dezvoltarea identitatii transnationale

2. Precizati obiectivele generale ale CTB normalizate

Orice disciplina urmareste realizarea in procesul cunoasterii a unor obiective. CTB reprez un mod
specific de abordare a proceselor si fenomenelor desfasurate intr-un spatiu ce determina declansarea
si desfasurarea operatiunilor si tranzactilor economice-financiare (achizitii/vanzari de bunuri si servicii
si titluri de valoare, angajarea unor cheltuieli, obtinerea veniturilor, incasarea creantelor, achitarea
datoriilor) provoaca schimbari in marimea si structura componentelor patrimoniului.
Contabilitatea e stiinta care observa si cuantifica in limbaj cifric existentul si miscarile produse in
structura averii unei entitati, determina marimea modificarii, delimiteaza cauzele care le-au generat,
stabilind in final natura rezultatelor obtinute.
CTB tb sa asigure realizarea urmotoarelor obiective generale:
a) in plan teoretic (conceptual):
a) pe planul CTB aplicate

3. Care sunt obiectivele urmarite de CTB normalizata?

a) in plan teoretic (conceptual)
- sa-si defineasca grupul de fapte si fenomene investigate, respectiv obiectul de studiu
- sa-si precizeze metoda proprie de cercetare, inclusiv mijloacele si procedeele acceptate
- sa delimiteze normele si principiile care delimiteaza obiectul studiat
- sa opereze in cunoastere cu o terminologie/vocabular specific

b) pe planul CTB aplicate

- sa ofere informatiile necesare fundamentarii planurilor si programelor planificate
- sa asigure urmarirea si controlul valoric
- sa ofere informatiile necesare nevoilor proprii ale firmei, cat si cele destinate tertilor (actionarii,
asociatii, clirnti, furnizori, instituti bancare, organe fiscale, statul, potentialii investitori, ertc.)
- sa asigure inf, necesare pt redactarea documentelor de sinteza si raportare contabila
- sa asigure controlul integritatii patrimoniuliu in toate structurile sale
- sa asigure informatiile despre pozitia financiara, performanta si modificarile pozitiei financiare
ale entitatii care sunt utile unei sfere largi de utilizatori.

-1-
 4. Mentionati functile CTB si dezvoltati functia x

In literatura de specialitate exista mai multe puncte de vedere cu privire la functiile CTB:
Michel Capron distinge 3:
1. Obtinerea unui sortiment de incredere intre protagonistii vietii economice
2. Auxiliar al puterii: atat statul, cat si managerul isi justifica politica prin rstrictiile impuse de
caracterul limitat al resurselor, consemnate prin CTB
3. Intermediar in raporturile salariale, fiind sursa oricarei negocieri comerciale. In aceasta
postura, CTB devine un limbaj formalizat de comunicarea in lumea afacerilor, servind ca
proba in arbitrarea conflictelor.

Pentru activitatea de fundamentare a procesului decizional, CTB indeplineste urmatoarele functii:

1. Functia de inregistrare si prelucrare a datelor
2. Functia de observare si informare
3. Functia de control gestionar
4. Functia JURIDICA sau PROBANTA
5. Functia PREVIZIONALA

1. Functia de INREGISTRARE si prelucrare a datelor consta in consemnarea statistica a tuturor

proceselor si fenomenelor economice exprimabile in etalon monetar.
2. Functia de OBSERVARE si INFORMARE, atat pe plan intern (CTB de gestiune) cat si pt terti
(CTB fin+generala)
3. Functia de CONTROL GESTIONAR exprima verificarea modului de pastrare si utilizare a
activelor materiale si banesti, a gradului de eficienta in exploatarea resurselor, respectarea
disciplinei financiare, etc.
4. Functia JURIDICA sau PROBANTA are in vedere credibilitatea si relevanta informatiei
contabile. Solutionarea unor litigii, stabirea raspunderi materiale au in vedere realitatea
exprimata prin cifrele CTB.
5. Functia PREVIZIONALA consta in capacitatea de determinare a tendintelor de evolutie a
proceselor si fenomenelor economice, prin luarea in consideratie a informatiilor CTB aferente
unei perioade deja incheiate.

-2-
 5. Care sunt caracteristicile necesare pentru ca o norma contabila sa aiba recunoastere
generala?
Pentru ca o norma sa aiba recunoastere generala, trebuie sa posede cel putin una din caracteristicile
urmatoare:
1. sa fie in acord cu obiectivele informarii financiare
2. sa decurga in mod logic din principiile si postulatele contabile
3. sa fie utilizata intr-un numar suficient de cazuri, numai atunci cand circumstantele o justifica
4. sa fie recunoscuta de organismele profesiei
5. sa primeasca sprijinul organismelor guvernamentale si a diferitelor legi implicate: comisia
nationala a valorilor imobiliare; legea contabilitatii, codul fiscal, legea societatilor comerciale
6. sa obtina acceptul din partea universitarilor cu vasta experienta, membri ai asociatiei
profesorilor universitaride CTB si a institutelor de cercetare contabila
7. sa primeasca sprijinul majoritatii utilizatorilor de informatiei financiare
8. sa primeasca sprijinul majoritatii contabililor si cabinetelor de expertiza contabila
9. sa primeasca sprijinul majoritatii intreprinderilor
10. sa fie in consens cu normele contabilitatii internationale elaborate de IASB

6. Definiti conceptul de
– reglementare contabila semnifica procesul de impunere prin lege sau o alta norma juridica, a
normelor contabile. Reglementarile contabile reprezinta totalitatea normelor CTB-le impuse
prin lege sau prin alta norma juridica
– norma contabila e o regula precisa privind evaluarea, inregistrarea, clasificarea sau
prezentarea informatiei CTB-le elaborata in cadrul unui organism de reglementare CTB-la in
vederea rezolvarii unei probleme repetitive
– jurisprudenta Reprezinta totalitatea hotararilor pronuntate de organele de jurisdictie intr-un
anumit domeniu.

7. Ce este normalizarea CTB si care sunt obiectivele normalizarii?

Normalizarea contabila reprezinta procesul de aplicare deliberata a normelor de CTB pentru
solutionarea corecta a problemelor privind productia si utilizarea informatiei contabile.
OBIECTIVELE normalizarii sunt:
1. precizarea terminologiei si a principiilor contabile admise
2. definirea principalelor structuri cintinute in situatiile financiare
3. modul de prezentare a informatiilor in situatiile financiare
4. elaborarea planului de conturi si a schemelor de contabilitate

-3-
 8. Care sunt abordarile realizate in normalizarea CTB functie de factorul public (statul) si
factorul privat (profesie CTB liberala)?
Functie de modul de colaborare, intre cele 2 puteri de normalizare, deosebim:
- abordarea de tip politic sau public, in care predomina interventia statului (RO, FR, Germania)
- abordarea de tip pragmatic in care predomina profesia contabila liberala (UK)
- abordarea moxta centralizata in care normele elaborate de profesia contabila loberala sunt
impuse prin interventia statului. Este cazul SUA unde comisia valorilor mobiliare joaca un rol
esential in reglementarea modului de publicare a informatiei contabile pt societatile cotate la
bursa. In acest scop comisia mentionata a mandatat prganismul privat al profesiei contabile,
respectiv consiliul de standarde al CTB financiare sa elaboreze un set de principii contabile
general admise.
- Abordarea mixta descentralizata in care normele elaborate de profesia contabila liberala sunt
impuse prin negocierile multipartide.

9. Deosebirile esentiale dintre CTB continentala si CTB Anglo-Saxona

Deosebirile esentiale dintre cele 2 sisteme sunt:

1. CTB continentala este orientata prioritar spre apararea intereselor statelor, in special pe linia
neelidarii fiscalitatii de catre contribuabili
2. CTB Anglo-Saxona acorda prioritate apararii intereselor investitorului, pe care il considera
drept un actor economic serios
3. CTB continentala este puternic normata si controlata prin norme imperative si de
recomandare in planul contabil general, in timp ce CTB Anglo-Saxona mai putin rigida, se
fundamenteaza pe traditie si cutume fara existenta planului contabil general.
4. CTB continentala procedeaza la clasificarea veniturilor in functie de continutul lor economic,
ceea ce genereaza organizarea acesteia pe cele 2 circuite (paliere) CTB financiara (generala)
si CTB de gestiune (manageriala sau analitica sau interna), in timp ce o abordare a CTB
Anglo-Saxona structureaza cheltuielile si veniturile dupa destinatie (produs, sectie, serviciu,
etc.). Aceasta situatie nu mai necesita o delimitare riguroasa pe cele 2 criterii
5. o diferenta esentiala se manifesta intre cele 2 culturi cu privire la conceptul de imagine fidela:
in timp ce CTB continentala considera imaginea fidela drept obiectivul fundamental al CTB
financiare, manifestat prin sinceritate si regularitate, in abordarea Anglo-Saxona imaginea
fidela este principiul suprem. Explicatia acestei deosebiri deriva din faptul ca in tarile Europei
Centrale, informatia contabila este dominata de principiul prelevantei economicului asupra
juridicului.

-4-
 10. Care sunt postulatele recunoscute dupa ipoteze de masurare (observare) in CTB?
In literatura de specialitate sunt recunoscute drept ipoteze de observare si masurare urmatoarele 4
postulate:
1. delimitarea spatiului – postulatul entitatii
2. decuparea in timp care are in vedere:
- postulatul continuitatii exploatarilor
- postulatul periodicitatii
- postulatul specializarii (independentei exercitiilor)
- postulatul permanentei mtodelor
3. cuantificarea faptelor observate: postulatul unitatii monetare
4. postulatul echilibrului valoric intre A si P

11. Ce intelegeti prin postulatul continuitatii exploatarii?

Postulatul continuitatii exploatarii. Potrivit reglementarilor romanesti se presupune ca unitatea
patrimoniala isi continua activitatea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare, sau in
reducere sensibila a activitatii. In mod eronat, acest postulat a fost cunoscut sub numele de
permanenta intreprinderii. Existenta acestui postulat permite sa se faca distinctie in Bilant intre A pe
termen lung si cele pe termen scurt, intre averea actionarilor si datoriile pe termen lung si datoriile pe
termen scurt. Practica amortizarii activelor corporale pe termen lung decurge din acest postulat.
Conceptul de amortizare presupune ca intreprinderea va fi activa o lunga perioada. Postulatul
continuitatii exploatarii influenteaza nemijlocit si valoarea averii intreprinderii. In caz de continuitate,
evaluarea patrimoniului si implicit valoarea rezultatelor are in vedere valoarea de utilizare a bunurilor.
In caz de incetare a activitatii se va recurge la alte valori, diferite de valoarea de utilitate respectiv
valorile mai micinumite valori de lichiditate.

12. Ce intelegeti prin postulatul independentei autonomiei sau specializarii exercitiului?

Prin natura ei, viata intreprinderii este continua. Reglementarile contabile romanesti precizeaza ca
„principiul independentei exercitiilor presupune delimitarea in timp a veniturilor si ch-lor pe masura
angajarii si a trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera”. Normalizatorii romani spun ca „tb sa
se tina cont de v-le si ch-le aferente exercitiului financiar indiferent de data incasarii sau platii acesteia
(vezi OMPF 1752/2005)
Postulatul independentei exercitiilor a condus pe contabil sa formuleze principii de conectare a ch-lor
de exploatare la v-le din exploatare si implicit de recunoastere a v-lor din expl. Principiul mentionat se
regaseste in CTB-tea de angajamente. Este prezent in reglementarile CTB-le din majoritatea tarilor,
inclusiv din reglem euroene si internationale. Directiva a patra considera ca „trebuie sa se tina cont de
ch-le si v-le aferente ex-lui la care conturile se raporteaza fara a lua in considerare data platii, sau
incasarii acestor ch-li si venituri.

-5-
 13. Care este esenta postulatului permanentei metodelor?
Postulatul permanentei metodelor asigura coerenta si compatibilitatea informatiilor CTB-le.
Consecventa in aplicarea regulilor si procedurilor de evaluare a modului de evaluare a structurilor
bilantiere constituie esenta acestor principii. Permanenta metodelor e consistenta tuturor celorlalte
postulate. Importanta acestui postulat rezulta si din faptul ca prin intermediul lui se determina strategia
contabila a intreprinderii. Actele reglementare sin domeniul contabilitatii precizeaza un anumit grad de
flexibilitate cu privire la postulatul permanentei. In anumite situatii contabilul poate sa aleaga o
metoda/procedura din mai multe posibile, pentru a solutiona aceeasi problema. Normal ar fi sa alegem
acea procedura care conduce la imaginea fidela. Se aplica rationamentul profesional.
Permanenta metodelor nu trebuie absolutizata. Exista situatii in care e obligata sa-si schimbe intr-o
anumita masura procedurile. Precizam ca in situatiile speciale (fuziunea, schimbarea profilului, etc.)
este permisa renuntarea la acest postulat. In aceste conditii intreprinderea este obligata sa prezinte in
note explicative efectul eventualei schimbari, inclusiv cauzele determinate.
14. Ce intelegeti prin postulatul echivalarii valorii dintre suma activelor si pasivelor?
Postulatul echivalarii valorii dintre suma activelor si pasivelor rezulta in mod logic din principiul dublei
reprezentari, consemnarea concomitenta a averii unei entitati, sub un dublu aspect:
- ca realitate concreta materiala (A)
- ca mod de dobandire/provenienta (P)
intre suma A si suma P exista o relatie de echilibru valoric, aceasta pentru ca nu poate exista un mijloc
un element de A fara a avea la originea lui o anumita cauza.
15. Care sunt principiile contabilitatii recunoscute de normalizatorii romani? (8+1)
Literatura de specialitate contine puncte de vedere diferite cu privire la principiile contabile. Relevante,
consideram urmatoarele 9 principii:
1. Principiul nominalismului monetar
2. Principiul costurilor istorice
3. Principiul prudentei
4. Principiul prevalentei economicului in fata juridicului
5. Principiii referitoare la prezentarea si comunicarea financiara:
- principiul importantei relative (sau al pragului de semnificatie)
- principiul bunei informari
- principiul necompensarii
- principiul intangibilitatii bilantului
6. Doua principii in slujba postulatului independentei exercitiului. Avem in vedere:
a) princioiul recunoasterii/constatarii veniturilor
b) principiul conectarii ch-lor cu veniturile
7. Principii referitoare la definirea, recunoasterea si masurarea rezultatului
a) postulatul rezultatului
b) principiul recunoasterii
8. Doua principii traditionale
- principiul justificarii faptelor (verificabilitatea)
- principiul partidei duble sau a dublei inregistrari
9. Doua principii componente ale imaginii fidele: conformitatea cu regulile si sinceritatea

-6-
 16. Dezvoltati principiul x
1. Principiul nominalismului monetar presupune ca existentul si miscarea/fluxurile consemnate
de contabilitate pot fi exprimate in etalon monetar. Se porneste de la premiza ca unitatea
monetara esta stabila in timp. In realitate, puterea de cumparare a oricarei monede oscileaza in
cursul exercitiului financiar. Problema esentiala e aceea de a determina masura in care
oscilatiile monedei influenteaza imaginea fidela exprimata prin situatii financiare. In prezent,
valoarea unei monede rezulta din puterea de cumparare a ei. In aceste conditii, perioadele de
inflatie (1994-340%) cresterea accentuata a preturilor conduce la supraevaluari ale Activelor
firmei, a rezultatului obtinut. De aici, si determinarea unui profit majorat inclusiv distribuirea de
dividende fictive si decapitalizarea firmei.

2. Principiul costurilor istorice consta in conservarea la nivelul structurilor bilantiere a tuturor

elementelor existente in averea intreprinderii. Avem in vedere valoarea de intrarea a acestora
numita si valoare contabila sau valoare istorica. Principiul costurilor istorice pp respectarea
valorii nominale a monedei fara a se tine cont de variatiile puterii sale de cumparare.
Producatorii si utilizatorii informatiei contabile apreciaza ca dincolo de dezavantajele sale,
costul istoric prezinta 2 avantaje esentiale
a) este un cost definit si verificabil avand in vedere faptul ca este consemnat intr-un document
b) este fiabil in sensul ca valoarea lui ramane relevanta.
Costul istoric opereaza intr-o maniera adecvata in economiile stabile, acolo unde nu exista inflatie
sau deflatie.
In reglementarile europene si cele internationale (IFRS) sunt precizate si alte costuri sau valori
privind evaluarea activelor si datoriilor. Dintre acestea: valoarea justa, valoarea de piata, valoarea
de utilitate, valoarea neta de realizare, valoarea economica, valoarea reziduala, etc.
Valoarea de piata reprezinta un criteriu relevant in evaluarea oricarei substante de avere.
Valoarea de utilitate reprezinta pretul pe care se presupune ca il poate plati un potential
cumparator, tinand cont de starea bunului, locul in care e amplasat, utilitatea cumparatorului.

3. Principiul prudentei obliga intreprinzatorul sa nu-si supraevalueze sansele afacerii, sa

promoveze o viziune rezervata, pesimista asupra valorii activelor sale, cat sii asupra afacerii pe
care o adminsitreaza. Literatura franceza afirma ca prudenta reprezinta „aprecierea rezonabila
a faptelor, a.i. sa se evite riscul de transfer asupra viitorului, a incertitudinii prezente,
susceptibile sa influenteze marimea averii si rezultatele intreprinderii”. In acest fel, apare ideea
juridica de protectie in sensul ca:
- se evita ca proprietarul de maine sa suporte o cheltuiala care vizeaza proprietarul de astazi
- se evita distribuirea unor beneficii nereale care pot decapitaliza firma. Principiul prudentei
evita falimentarea firmei, dar pentru creditori, genereaza o marja de siguranta.
Principiul prudentei recomanda evitarea supraevaluarii activelor si veniturilor si a subevaluarii P
(datoriilor) si a cheltuielilor. De asemenea, el pp luarea in consideratie a eventualelor pierderi,
riscuri, deprecieri si cheltuielilr imprevizibile.

-7-
4. Principiul prevalentei economicului in fata juridicului. Potrivit actelor, reglementarile
contabile romanesti, conform cu Directivele Europene COMFP 1752 „prezentarea valorilor din
cadrul elementelor de bilant si din contul de profit si pierdere se face tinand seama de fondul
economic al trenzactiei sau al operatiunii raportate si nu numai de forma juridica a acestora”.
Principiul nu exclude latura juridica, si o repozitioneaza dupa cea economica.
5. Principii referitoare la prezentarea si comunicarea financiara

principiul importantei relative (sau al pragului de semnificatie) prin intermediul acestui

principiu, situatiile financiare trebuie sa prezinte toate informatiile a caror importanta poate influenta
judecatile si deciziile utilizatorilor externi.
principiul bunei informari solicita punerea la dispozitia utilizatorilor de situatii financiare a unor
informatii adecvate. O informatie de acest gen trebuie sa fie relevanta, suficienta, semnificativa si
inteligibila.
principiul necompensarii pp interdictia compensarii dintre V si CH, A si P, creante si datorii
principiul intangibilitatii bilantului de deschidere pp similitudinea perfecta dintre bilantul de
inchidere al unui exercitiu financiar si cel de deschidere al exercitiului financiar imediat urmator.

6. Doua principii in slujba postulatului independentei exercitiului. Avem in vedere:

a) principiul recunoasterii/constatarii veniturilor potrivit caruia un profit trebuie sa fie constatat
numai in momentul in care intreprinderea realizeaza o relatie cu un tert, un schimb de bunuri sau
de servicii
b) principiul conectarii cheltuielilor cu veniturile solicita mai intai constatarea veniturilor unui
exercitiu apoi inregistrarea cheltuielilor care pot fi conectate cu aceste venituri in scopul deducerii
ch-lor din venituri, determinarea rezultatului net (profit/pierdere)

7. Principii referitoare la definirea, recunoasterii si masurarea rezultatului

a) principiul rezultatului considera ca beneficiul este masurat prin compensarea veniturilor cu
cheltuielile absorbite. Toate veniturile si cheltuielile trebuie sa faca obiectul contului 121 intrucat
prin intermediul lui se compara ch-le si v-le exercitiului
b) principiul recunoasterii rezultatelor solicita consemnarea si constatarea rezultatelor in
momentul in care cheltuiala poate fi conectata cu venitul.

8. Doua principii traditionale

8.1. Principiul justificarii faptelor (verificabilitatea) are in vedere 2 caracteristici esentiale ale
informatiei contabile: verificabilitatea si obiectivitatea sau fiabilitatea ei
8.2. Principiul partidei duble sau a dublei inregistrari pp consemnarea concomitenta a fiecarei
tranzactii/operatii economice in cel putin 2 conturi, unul care se D si unul care se C. Prin
inetrmediul lui se exprima latura formala a CTB-tii in partidadubla, materializata prin relatia de
exhilibru valoric D-C

-8-
9. Doua principii componente ale imaginii fidele: conformitatea cu regulile si sinceritatea.
Principiul conformitatii cu regulile solicita ca imaginea oferita de conturi sa fie conforma cu regulile
si procedurile in vigoare, ceea ce pp respectarea tuturor principiilor generale, inclusiv a dispozitiilor
continute in reglulamente. Principiul sinceritatii: Sinceritatea reprezinta aplicarea cu buna credinta a
regulilor si procedurilor in functie de cunostinta pe care profesionistul contabil trebuie sa o aiba asupra
realitatii si importantei operatiilor, evenimentelor si situatiilor.
Sinceritatea conturilor este influentata de doua laturi:
b) una subiectiva care tine de buna credinta a profesionistului contabil
c) una obiectiva, potrivit careia porfesionistul contabil trebuie sa dovedeasca competenta
(porfesionalismul) in aplicarea corecta a principiilor contabile.
SINCERITATEA conturilor presupune:
d) onestitatea inventarului
e) actualitatea inventarului
f) aprecierea rationala a riscului si deprecierilor
g) claritate
h) indisimularea evenimentelor si operatiilor semnificative in sensul prezentarii lor corecte, reale.
17. Cum pot fi definite principiile CTB?
Principiile contabile reprezinta enunturi conceptuale generale utilizate ca sisteme de referinta pentru
obtinerea informatiei contabile. Ele ajuta producatorii de informatii contabile masurarea, clasificarea si
prezentarea infomatiilor financiare.
Informatiile contabile se adreseaza utilizatorilor externi ai conturilor intreprinderii care nu au un acces
privilegiat la informatie.
18. Ce intelegeti prin principiul importantei relative sau al pragului de semnificatie?
Principiul importantei relative (sau al pragului de semnificatie) prin intermediul acestui principiu,
situatiile financiare trebuie sa prezinte toate informatiile a caror importanta poate influenta judecatile si
deciziile utilizatorilor externi.
19. Care sunt principiile componente ale imaginii fidele?
Doua principii componente ale imaginii fidele: conformitatea cu regulile si sinceritatea
20. Ce intelegeti prin sinceritate si cum se probeaza sinceritatea conturilor?
Sinceritatea reprezinta aplicarea cu buna credinta a regulilor si procedurilor in functie de cunostinta pe
care profesionistul contabil trebuie sa o aiba asupra realitatii si importantei operatiilor, evenimentelor si
situatiilor.
Sinceritatea conturilor este influentata de doua laturi:
- una subiectiva care tine de buna credinta a profesionistului contabil
- una obiectiva, potrivit careia porfesionistul contabil trebuie sa dovedeasca competenta
(porfesionalismul) in aplicarea corecta a principiilor contabile.
SINCERITATEA conturilor presupune:
- onestitatea inventarului
- actualitatea inventarului
- aprecierea rationala a riscului si deprecierilor
- claritate
- indisimularea evenimentelor si operatiilor semnificative in sensul prezentarii lor corecte, reale.

-9-
 21. Care sunt elementele dispozitivului de normalizare a CTB romane?
1. Reglementari contabile nationale
2. Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de consiliul pentru
standarde internationale de contabilitate
3. Reteaua de standarde internationale de contabilitate (IAS)
4. Ghiduri profesionale privind aplicarea standardelor internationale de contabilitate
5. Politici de contabilitate
6. Dictionare de conversie contabila cu referire la explicarea terminologiei de specialitate si a
unor notiuni complementare

22. Legea CTB – element al dispozitivului de normalizare

Legea contabilitatii precizeaza entitatile care au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate
proprie, respectiv contabilitate financiara si de gestiune.
Avem in vedere societatile comerciale, societatile si companiile nationale, regiile autonome, institutiile
nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste, societatile bancare, persoanele juridice cu
societati cooperatiste
Conform legii, toate cele mentionate mai sus trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si
sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara,
performanta financiara si modificarile pozitiei financiare, atat de utilizatori interni cat si pentru cei
externi. Indiferent de entitatea la care ne referim, CTB-tea se tine in limba romana si moneda
nationala.
Persoanele prevazute in lege au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca
situatii financiare anuala. Prin ordin al Ministerului Finanteor Publice sunt stabilite persoanele care au
dreptul sa organizeze CTB-te in partida simpla.
Pentru a fi inregistrata in contabilitate, orice operatiune economica trebuie sa aiba la baza un
document justificativ, realizandu-se astfel procedeul documentarii.
In capitolul 1 al Legii sunt prezentate dispozitii generale.
Cap. 2: raspunderea pt organizarea si conducerea CTB-tii. Potrivit legii, raspunderea revine
administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii
patrimoniului entitatii respective
Cap. 3: registrele CTB-le obligatorii: RJ, RCM, R Inventar,
Cap. 4: obligativitatea intocmirii Sit fin anuale: la sf ex fin, incluziv in cazul fuziunii, divizarii si incetarii
activitatii
Cap. 5: CTB-tea trezoreriei statutului si a institutiilor publice.
Cap. 6: situatia in care incalcarea legii CTB-tii atrage dupa sine contraventii si infractiuni.

- 10 -
 23. Planul de conturi general – element al dispozitivului de normalizare
Reprezinta cadrul si instrumentul normalizarii CTB-le la nivel national. Constituie o teorie (doctrina)
care ghideaza practica contabila la nivelul unei natiuni. Primul plan contabil cadru a fost elaborat de
germanul Schmalenbach in 1927.
PRINCIPIILE de baza ale planului contabil cadru propus de Schmalenbach sunt:
1. calculul exact al costului de revenire
2. depistarea diverselor surse de pierderi si de profituri
3. intocmirea de situatii lunare
4. comparatiile intre intreprinderi
5. separarea ch-lor temporale (fixe) de ch-le cantitative (costuri variabile)
6. integrarea CTB-tii costurilor de revenire in CTB-tea generala
In cap 4 al OMFP 1752/2005 este prezentata structura actualizata a planului de conturi general
utilizat in contabilitatea romaneasca. Normalizatorii romani au avut in vedere structurarea si
simbolizarea conturilor pe 4 nivele de clasificare:
- clase
- grupe
- subgrupe
- conturi sintetice de gr 2
Succesiunea claselor din planul de conturi este urmatoarea:
Cl. 1: conturi de capitaluri
Cl. 2: conturi de imobilizari
Cl. 3: conturi de stocuri si productie in curs de executie
Cl. 4: conturi de terti
Cl. 5: contur de trezorerie
Cl. 6: conturi de ch-li
Cl. 7: conturi de venituri
Cl. 8: conturi speciale
Cl. 9: conturi de gestiune
Un plan contabil modern trebuie sa realizeze o normalizare supla care sa ofere informatii contabile
pentru o paleta larga de utilizatori, tinand seama si de evolutia normalizarii CTB=tii pe plan
international

24. Cadrul conceptual privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.

Intreprinderile din lumea intreaga intocmesc situatii financiare. Aceste documente de sinteza si
raportare financiara prezinta intr-o structura formalizata, informatii necesare majoritatii utilizatorilor.
Factorii sociali, economici, juridici si culturali genereaza aparitia unor deosebiri in modul de abordare a
situatiilor financiare. In scopul atenuarii acestor diferente a fost creat Consiliul pentru Standarde
Internationale de CTB (IASB).
Consiliul considera ca situatiile financiare raspund necesitatilor comune majoritatii utilizatorilor.
Aceasta se datoreaza faptului ca aproape toti utilizatorii iau decizii economice pentru:
a) a hotari cand sa cumpere, sa pastreze sau sa vanda o investitie de capital.
b) a evalua raspunderea sau gestionarea manageriala

- 11 -
 c) a evalua capacitatea intreprinderii de a oferi altei beneficii angajatilor sai
d) de a evalua garantiile pentru creditele acordate intreprinderii
e) a determina politicile de impozitare
f) a determina profitul si dividendele ce se pot distribui
g) a elabora si a utiliza date statistice despre venitul national
h) a reglementa activitatea intreprinderilor
Cadrul general stabileste conceptele care stau la baza intocmirii si prezentarii situatiilor financiare
pentru utilizatorii externi.

25. Care este scopul cadrului conceptual?

Scopul cadrului conceptual il reprezinta:
a) sprijinirea consiliului (IASC/IASB) in elaborarea viitoarelor standarde internationale de CTB si
revizuirea celor existente
b) sprijinirea consiliului (IASC/IASB) in promovarea armonizarii reglementarii standardelor si
procedeelor contabile referitoare la prezentarea situatiilor financiare prin realizarea unor
concepte de baza care sa reduca numarul tratamentelor contabile alternative permise de IASB.
c) Sprijinirea organizatiilor nationale de elaborare a standardelor in procesul de deviz a situatiilor
nationale.
d) Sprijinirea celor care intocmesc situatii financiare pentru solutionarea problemelor care nu se
regasesc in mod direct standarde
e) Sprijinirea auditorilor in formarea unei opinii referitoare la confermitatea situatiilor financiare cu
reglementarile continute in standarde.
f) Sprijinirea utilizatorilor la interpretarea informatiilor prezentate in situatiile financiare, elaborate in
conformitate cu standardele internationale.
g) Furnizarea de informatii celor interesati de activitatea IASC/IASB privind modul de elaborare a
situatiilor.
Situatiile financiare reprezinta partea integranta a procesului de raportare financiara.

26. Enumerati utilizatorii informatiei continute in s.f. si dezvoltati utilizatorul si investitorul

Utilizatorii infomatiei contabile sunt:
a) Utilizatorii = , ofertatii de capital si consultantii lor sunt preocupati de riscul inerent
tranzactiilor si de beneficiul adus. Ei sunt interesati sa decida daca trebuie sa
cumpere, sa vanda sau sa pastreze o investitie de capital, si in egala masura de
capacitatea intreprinderii in distribuirea de dividende.
b) angajatii si grupurile lor reprezentative (sindicatele)
c) creditorii financiari
d) furnizorii si alti creditori
e) clientii
f) guvernul si institutiile sale
g) publicul

- 12 -
 h) potentiali investitori = urmaresc de regula aceleasi obiective in informatiile continute in
situatiile financiare cu investitorii efectivi: rentabilitatea intreprinderii, stabilitatea
activitatii, (continuitatea), bonitatea intreprinderii, inclusiv calitatea fortei de munca.

27. De cine depinde pozitia financiara a intreprinderii si care este situatia financiara prin
care se exprima?
Pozitia financiara, obiectiv esential al situatiilor finanicare, rezulta din actiunea urmatorilor factori:
- resursele economice pe care le controleaza = sunt utile pt a determina capacitatea
intreprinderii de a genera numerar si echivalente de numerar in viitor.
- structura financiara a intreprinderii = respectiv raportul dintre resursele proprii si cele straine
sunt utile pt determinarea nevoilor viitoare de creditare inclusiv pt aprecierea modului in care
profiturile si fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate intre cei care au un interes fata de
întreprindere: actionari, creditori financiari, creditori comerciali, clienti, statul, salariatii,
sindicatele
- lichiditatea si solvabilitatea = sunt utile pentru a aprecia capacitatea intrepriderii de a-si onora
la scadenta toate datoriile. Lichiditatea se refera la disponibilitatea de numerar in viitorul
apropiat dupa luarea in calcul a obligatiei financiare aferente acestei perioade. Solvabilitatea
se refera la disponibilitatea de numerar pe o perioada mai mare in care urmeaza sa se
onoreze angajamentele financiare scadente.
- capacitatea intreprinderii de a se adapta din mers modificarilor mediului economic

Informatiile despre performanta firmei sunt continute in contul de „Profit si pierdere”

Informatiile despre pozitia financiara sunt continute in bilant
Situatiile financiare cuprind de asemenea note, materiale suplimentare precum si alte informatii care
detaliaza si completeaza informatiile continute in bilant si in contul de profit si pierdere.

28. Care este obiectivul situatiilor financiare?

29. Care sunt caracteristicile calitative ale informatiilor continute in s.f.?

Caracteristicile calitative ale informatiilor continute in situatiile financiare
Potrivit reglementarilor internationale cele 4 caracteristici calitative sunt:
- inteligibilitatea
- relevanta
- credibilitatea
- comparabilitatea

- 13 -
 30. Dezvoltati caracteristica x
Inteligibilitatea presupune ca informatiile furnizate de situatiile financiare pot fi intelese de catre
utilizator. Accesibilitatea unei informatii este conditionata si de gradul de avansare al utilizatorului.
Relevanta. Informatiile sunt relevante atunci cand influenteaza deciziile economice ale utilizatorului,
ajutandu-i sa evalueze corect evenimentele trecute, prezente si viitoare, confirmand sau corectand
evaluarile lor anterioare. Relevanta informatica este influentata de natura acesteia si de pragul de
semnificatie. In anumite situatii natura informatiilor este suficienta prin ea insasi pentru a determina
relevanta sa. Raportarea unui nou segment de activitate poate influenta evaluarea resurselor si a
oportunitatilro intreprinderii indiferent de dimensiunea rezultatelor obtinute in perioada de raportare.
Informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata influenteaza deciziile
economice ale utilizatorului, luate pe baza situatiilor finanicare
Credibilitatea = O informatie este credibila atunci cand nu contine erori semnificative, nu este
partinitoare iar utilizatorii pot avea incredere ca reprezinta corect ceea ce informatia respectiva si-a
propus sa reprezinte.
Informatia poate fi relevanta, dar atat de putin credibila sub aspectul naturii sau reprezentarii incat
recunoasterea ei poate induce in eroare. De exemplu, daca validitatea si valoarea daunelor pt
despagubiri sunt discutate intr-un litigiu nu este indicat pentru întreprindere sa inregistreze in bilant
intreaga suma a despagubirii solicitate. Pentru ca informatia sa fie credibila este necesara indeplinirea
cumulativa a urmatoarelor conditii:
- sa asigure o reprezentare fidela
- economicul sa prevaleze asupra juridicului
- sa fie neutra
- sa dea dovada de prudenta
- sa fie completa
Comparabilitatea = presupune ca informatiile sa poata fi analizate in spatiu si timp, in evolutia ei pe
mai multe perioade succesive. Poate fi supusa unui asemenea demers numai informatia comparabila.

31. Ce intelegeti prin structurile situatiilor financiare si care sunt elementele de structura
continute in bilant in contul de profit si pierdere?
Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si fenomenelor economice grupandu-
le in clase in functie de caracteristicile economice. Aceste clase sunt numite structuri ale situatiilor
financiare, evaluarea pozitiei financiare este exprimata prin intermediul structurilor continute in bilant in
timp ce performanta financiara este consemnata prin contul 121 „Profit si pierdere”.
Elementele de structura continute in bilantul contului de profit si pierdere sunt:
a) activul
b) o datorie c)capital propriu

- 14 -
 32. Cum poate fi definita structura x continuta in bilant (cont profit si pierdere) potrivit
standardelor internat.?
Activul reprezinta o resursa economica controlata de întreprindere ca rezultat al unor evenimente
trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii viitoare pentru intreprindere
O datorie reprezinta o obligatie actuala a intreprinderii care decurge din evenimentele trecute si
prin decontarea (plata) careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorpozeaza
beneficii economice.
Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa
deducerea tuturor datoriilor sale.

33. Care sunt modalitatile in care poate fi utilizat un activ potrivit cadrului general?
Benefiiciile economice incorporate in active pot intra in întreprindere in mai multe moduri. Potrivit
cadrului general un activ poate fi:
a) utilizat separat sau impreuna cu alte active pentru prestarea de servicii sau productia
de bunuri distincte vanzarii de catre întreprindere
b) schimbat cu alte active
c) utilizat pt stingerea unei datorii
d) repartizabil actionarilor intreprinderii

34. Care sunt modalitatile de stingere a unei obligatii curente?

Stingerea unei obligatii prezente implica de obicei renuntarea intreprinderii la anumite resurse care
incorporeaza beneficii economice in scopul satisfacerii cerintelor celeilalte parti. Stingerea unei
obligatii curente poate avea loc in urmatoarele 5 moduri:
1. plata in numerar
2. transferul unor active
3. prestarea unor servicii
4. inlocuirea respectivei obligatii cu o alta obligatie
5. transferul obligatiei in capital propriu

35. Ce intelegeti prin recunoasterea structurilor de situatii financiare si care sunt criteriile
necesare pt recunoastere?
Recunoasterea este procesul incorporarii (includerii) in bilant sau contul de profit si pierdere a
situatiilor financiare numai atunci cand un element indeplineste cele 2 conditii sau criterii de
recunoastere:
a) este probabil ca un viitor beneficiu economic asociat sa intre sau sa iasa din
întreprindere
b) elementul respectiv are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil.

- 15 -
 36. Evaluarea structurilor s.f.
Evaluarea reprezinta procesul prin care se determina valoarea la care structurile financiare pot fi
recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. In situatiile financiare pot fi utilizate diferite baze
de evaluare. Avem in vedere urmatoarele baze de evaluare:
a) costul istoric: activele sunt evaluate respectiv inregistrare la suma platita in sume sau
echivalent ale numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpararii lor. Datoriile sunt
inregistrate la valoarea echivalentelor obtinute in schimbul obligatiei sau in anumite imprejurari,
in cazul impozitului pe profit la valoarea care se asteapta sa fie platita in numerar sau
echivalentul de numerar pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.
b) Costul curent: activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale
numerarului care ar trebui platita daca acelasi activ sau unul asemenea ar fi achizitionat in
prezent.
c) Valoarea realizabila (la decontari e obligatorie). Activele sunt inregistrate la valoarea in
numerar sau echivalente ale numerarului care pot fi obtinute in prezent prin vanzarea normala a
activelor. Datoriile sunt inregistrate la valoarea lor de decontare respectiv valoarea
neactualizata in numerar sau in echivalentul numerarului care trebuie platite pentru a achita
datoriile potrivit cursului normal al afacerilor.
d) Valoarea actualizata Activele sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor intrari de
numerar care urmeaza sa fie gererate in derularea normala a activitatii intreprinderii. Datoriile
sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor iesiri de numerar care se asteapta sa fie
necesare pentru a deconta datoriile potrivit cursului normal al afacerilor.

37. Ce intelegeti prin conceptul de capital fizic si financiar?

Capitalul reprezinta resursa economica necesara pentru acoperirea financiara a bunurilor si
creantelor din activul unei intreprinderi.
Majoritatea intreprinderilor adopta conceptul financiar asupra capitalului potrivit caruia banii investiti,
respectiv puterea de cumparare investita sunt sinonime cu activele nete sau cu capitalul propriu al
intreprinderii.
Conform conceptului fizic al capitalului categoria de capital reprezinta capacitatea de productie a
intreprinderilor sau capaciatea de exploatare.
Selectarea de catre întreprindere a unuia dintre cele 2 concepte asupra capitalului (financiar sau fizic)
au loc functie de interesele utilizatorului. In acest sens investitorii sunt interesati si de mentinerea
capitalului, concept inclus in mod distinct in reglementarile internationale, preluat si in reglementarile
romanesti.

- 16 -
 38. Ce intelegeti prin conceptul de mentinere a capitalului fizic si financiar?
Mentinerea capitalului financiar: Conform acestui concept profitul se obtine doar daca valoarea
financiara sau monetara a activelor nete la sfarsitul perioadei este mai mare decat valoarea financiara
sau monetara a activelor nete la inceputul perioadei, dupa excluderea oricaror distribuiri catre
proprietari si a oricaror contributii din partea proprietarilor in timpul perioadei analizate. Mentinerea
capitalului social poate fi evaluat atat in unitate monetara cat si in unitate de putere constanta de
cumparare.
Mentinerea capitalului fizic. Conform acestul concept profitul se obtine doar atunci cand capacitatea
fizica productiva (sau capacitatea de exploatare) a intreprinderilor la sfarsitul perioadei depaseste
capacitatea fizica de la inceputul perioadei dupa ce s-a exclus orice distribuire catre proprietari
respectiv orice contributie din partea proprietarilor in timpul perioadei analizate. Se observa din cele
mentionate ca mentinerea capitalului propriu respectiv conceptul referitor la aceeasi performanta are
in vedere abordarea conceptului de capital in sine. Conceptul de mentinere a capitalului fizic necesita
adoptarea costului curent ca baza de evaluare in timp ce conceptul de mentinere a capitalului social
nu impune folosirea obligatorie a unei anumite baze de evaluare. Conform conceptului de mentinere a
capitalului financiar unde capitalul este definit in termenii entitatilor monetare nominale, profitul
reprezinta cresterea capitalului monetar, nominal de-a lungul perioadei. Conform conceptului
mentinerii capitalului fizic unde capitalul este definit in termenii capacitatii fizice de productie, profitul
reprezinta cresterea cap monetar, nominal de-a lungul perioadei.

39. Care sunt etapele reformei CTB romanesti?

In cadrul reformei contabile romanesti distingem urmatoarele patru etape:
1) perioada 1991-1993 in care s-a produs o cosmetizare a sistemului de contabilitate monist
fara modificari de esenta. In plan doctrinar incepe disputa cu privire la necesitatea unei
reforme contabile substantiale.
2) Perioada 1994-1999 consacra acceptarea necesitatii unei reforme contabile de profunzime. In
plan reglementar se introduce aplicarea incepand cu 1 ian 1994 a sistemului de contabilitate
dualist dupa modelul continental, respectiv planul contabil general francez. Se adopta in acest
scop Hotararea de Guvern nr.704/1993 cu referire la Regulile de aplicare a Legii Contabilitatii,
planul de conturi general si normele metodologice de utilizare a conturilor contabile,
monografia privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni economico-
financiare, continutul si structura principalelor registre de contabilitate (registrul jurnal, etc)
3) Perioada 2000-2004 reprezinta etapa de consolidare a reformei contabile din Romania.
Precizam ca la sfarsitul anului 1999 a avut loc elaborarea programului national de armonizare
a Legislatiei contabile cu directivele europene si SIC OMFP 403/1999. ulterior, sunt elaborate
si aprobate OMFP 94/2001 privind reglementarile contabile armonizate cu directiva a4a si cu
SIC respectiv in 2002 prin OMFP 306 a avut loc aprobarea reglementarilor contabile
simplificate, armonizate cu directivele europene.
4) Perioda 2005 pana in prezent este marcata de „reglementarile contabile conforme cu
directivele europene continute in OMFP 1752”.

- 17 -
 40. Prezentati aria de aplicabilitate a OMFO 1752
Potrivit reglementarilor mentionate reglementarile se aplica urmatoarelor categorii de persoane:
- entitati,
- societati,
- societati si companii nationale,
- regii autohtone,
- institute nationale de cercetare-dezvoltare,
- societati cooperative
- si celelelalte persoane juridice care functioneaza pe principiile societatii comerciale.
Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala cat si in valuta.

41. Care este structura s.f. anuale in fc. de cele 3 criterii de norme pe categorii de entitati
(pt setul complet si setul semnificat)?
In aceasta structura sunt precizate in primul rand personele juridice care potrivit legii trebuie
sa intocmeasca situatii financiare anuale in forma completa sau in forma simplificata.
Persoanele juridice care la data bilantului depasesc limite la doua din urmatoarele trei criterii
de marime:
1) cifra de afaceri a anului anterior peste 7,3 mil euro.
2) Total active pentru anul anterior peste 3.65 mil euro.
3) Nr. Mediu de salariati 50.
Sunt obligate sa intocmeasca setul complet de situatii financiare anuale formate din: bilant,
cont de profit si piedere, situatia modificarii capitalului propriu, situatiile fluxului de trezorerie, note
explicative la situatiile financiare. Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele la
doua criterii din cele mentionate sunt obligate sa intocmeasca setul de situatii financiare compuse din
bilantul prescurtat, contul de profit si perdere si notele explicative la situatiile financiare anuale.
Optional aceste entitati pot intocmi si celelalte doua situatii financiare respectiv situatii modificate ale
capitalului propriu si situatiile fluxurilor de trezorerie. Potrivit legii bilantul este documentul contabil de
sinteza si raportare contabila prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale
entitatii la sfarsitul exercitiului financiar. In aceeasi situatie sunt prezentate formele si structura
bilantului respectiv a contului de profit si pierdere.

- 18 -
 42. Care sunt conditiile necesare pt recunoasterea venitului din vanzarea bunurilor cf. IAS
18?
Potrivit IAS 18 in categ veniturilor curente sunt cuprinse acele venituri care provin din
vanzarea bunurilor, prestare de servicii, din onorarii, dobanzi, dividende si redevente.
Veniturile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteriale datoriilor
care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu,altele decat cele rezultate din
contributii ale actionarilor.
In ceea ce priveste momentul regularizarii veniturilor, criteriile de recunoastere au in
vedere obtinerea unor beneficii , iar acestea sa poata fi evaluate in mod credibil.
Veniturile vor include doar acele beneficii economice primite sau de primit de catre
firma in nume propriu.
Nu sunt considerate venituri, sumele incasate sau colectate in numele unei terte parti ( tva colectata),
in numele statului, respectiv sumele incasate ca urmare a vanzarii bunului de catre intermediari

43. Care sunt regulile care trebuie respectate in cadrul acordarii reducerilor economice si
financiare?

Potrivit IAS 18 regulile care trebuie respectate in cazul reducerilor economice si financiare se
refera la:
- toate reducerile tb inscrise in factura
- daca se acorda ambele tipuri de reduceri pt aceeasi tranzactie, reducerile comerciale se
acorda inaintea celor financiare.
- In cazul reducerilor comerciale se calculeaza mai intai rabaturile, risturnurile, remiza.
- Scontul se acorda dupa ultima reducere comerciala iar TVA se aplica la val neta determinata
- Reducerile comerciale acordate in momentul intocmirii facturii nu se contabilizeaza, nici la
furnizor, nici la client, in sensul ca apare in mod direct valoaree diminuata a facturii.
- Reducerile comerciale pot fi contabilizate pe seama facturii in rosu sau pot fi mentionate pe
facturile obisnuite ca si cum ar fi acordate in momentul facturarii.
- In situatia in care bunurile cumparate au fost deja vandute sau asumate de catre client,
reducerile comerciale primite ulterior diminueaza cheltuielile de exploatare.

- 19 -