FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

REFERAT LA DISCIPLINA: SISTEME CONTABILE COMPARATE

TITLUL REFERATULUI

Normalizarea contabilitatii n tari ale estului Europei: Romnia, Ungaria

SIBIU 2010

Normalizarea contabilitatii in tari din estul Europei: Romania, Ungaria

1. Concept st !ct! " cont#n!t Sistemele de contabilitate naionale operante n economiile de pia dezvoltate sunt caracterizate printr-o serie de coordonate eseniale, care se manifest cel puin, ca tendin, cum ar fi: 1. Primatul aplicrii n practic a conceptelor contabile, n special, n ce privete obiectivele si principiile contabile fundamentale n raport cu normele i reglementrile contabile care se refer cu prioritate la regulile i metodele de baz i la procedurile contabile detaliate . Primatul dualismului contabil n raport cu monismul contabil1 a crui esen const n faptul c n condiiile economiei de pia cel puin o parte din informaiile contabile, n special, cele legate de: 1! situaia patrimonial" ! rezultatele economico - financiare i #! relaiile agentului economic cu terii trebuie fcute publice prin intermediul documentelor de sintez contabil $bilanul" contul de profit i pierdere i ane%a la bilan! ntocmite dup norme i reguli unitare emanate cel mai adesea de la organismele naionale cu atribuii n domeniul normrii contabilitii. #. Primatul conturilor contabile anuale respectiv, a documentelor de sintez contabil, asupra sistemului conturilor curente &. 'econsiderarea fundamental a importanei acordate diferitelor caracteristici ale informaiei contabile. (ceast coordonat st la baza raiunii adoptrii celui de al treilea cont contabil anual i anume ane%a la bilan. ). 'econsiderarea fundamental a prioritilor acordate diferitelor funcii ale contabilitii, n teoriile contabile moniste sunt enumerate i descrise o palet larg de funcii ale contabilitii dintre care dou au fost ridicate la rang de virtute i anume: a. funcia de nregistrare e%*austiv a activitii unei ntreprinderi n scopul urmririi realizrii +planului, b. funcia de verificare, control i for probant n -ustiie. .n sistemele contabile dualiste, funciile contabilitii sunt structurate i ierar*izate, de regul astfel: /unciile cont"$#%#t&'## (#n"nc#" e: 1. funcia de nregistrare e%*austiv a tranzaciilor unei ntreprinderi n scopul determinrii periodice a situaiei patrimoniale, a rezultatelor si situaiei economico-financiare" . funcia de informare economico-financiar a terilor" #. funcia de instrument de verificare i de prob generat de raiuni -uridice i fiscale" &. funcia de furnizare a informaiilor necesare realizrii sintezelor macroeconomice" ). funcia de satisfacere a cerinelor informaionale ale analizei economi-co-financiare. /unciile cont"$#%#t&'## )e *est#!ne : 1. funcia de determinare a costurilor pe produse i sectoare de activitate" . funcia de determinare a rentabilitilor pe produse, lucrri i servicii" #. funcia de producere i furnizare a informaiilor necesare elaborrii bugetelor de venituri
1

Termenii de monism si dualism contabil au fost folosii pentru prima data de profesorul francey Jaques Richard. De exemplu, Demetrescu C. . !i colab., in lucrarea Contabilitatea"stiina fundamental# !i aplicati$#, %d. &crisul Rom'nesc, Craio$a, ()*+, pa,. -."-/, pre0int# ca funcii primare ale contabilitaii1 (2 urm#rirea st#rii !i funcion#rii unitailor ,estionare ca sistem3 -2 informarea !i prelucrarea datelor despre starea !i funcionarea sistemului3 +2 informarea or,anelor de deci0ie pentru conducerea sistemului, iar ca funcii deri$ate1 (2 funcia de control3 -2funcia de anali0#3 +2funcia de pre$edere !i 42 funcia de conducere.

i c*eltuieli, actualizrii indicatorilor de gestiune care formeaz +tabloul de bord, al managerilor firmelor i msurrii performanelor sectoarelor de activitate, produselor, lucrrilor i serviciilor. (ctualmente cercetarea contabila fundamental i aplicativ , abordeaz aceste tendine in conte%tul normrii, normalizrii armonizrii i convergenei contabile internaionale. C") !% *ene "% )e "$o )" e no +"t#,& -n cont"$#%#t"te Pe plan mondial coe%ist mai multe culturi i sisteme contabile, dou dintre ele fiind deosebit de marcate i influente, i anume: 0ultura contabil i sistemul de contabilitate vest-european, denumit i continental, ale crui promotori sunt /rana i 1ermania, 0ultura contabil i sistemul de contabilitate anglo-sa%on ale cror promotori sunt (nglia i S2(. 3eosebirile fundamentale opuse dintre cele dou culturi contabile se manifest pe urmtoarele planuri eseniale: a! Pe plan instituional contabilitatea continental este puternic codificat, normat i deci regizat de un plan contabil general, care cuprinde un mare numr de norme imperative i recomandative, n timp ce contabilitatea anglo-sa%on se ba0ea0# pe tradiii i cutume, nefiind +ncorsetat, ntr-un plan contabil general, ci ntr-un cadru conceptual contabil" b! Pe plan te*nico-aplicativ contabilitatea continental opereaz cu clasificarea economic a c*eltuielilor, ceea ce genereaz n mod obiectiv inerea a dou feluri de contabiliti separate: 1! financiar i ! de gestiune, n timp ce contabilitatea anglo-sa%on opereaz cu clasificarea c*eltuielilor dup destinaie $secii, produse, etc.!, ceea ce nu impune o separare foarte riguroas a contabilitii de gestiune de contabilitatea financiar" c! Pe plan politico-strategic, anglo-sa%onii dau prioritate informaiilor necesare lurii deciziilor de ctre investitori" concepia lor poart clar amprenta liberalismului economic, acord4ndu-se mai puin importan implicaiilor asupra contabilitii naionale, n timp ce concepia francez a normalizrii contabile se vrea mai mpciuitoare ntre diferii utilizatori ai informaiei contabile care trebuie s se ofere ntr-un cadru mult mai formalizat. Sub influena celor dou blocuri de putere contabil, sistemele contabile naionale prezint nc mari divergene, ceea ce a generat, mai ales n perioada postbelic, iniierea unui proces de apropiere a sistemelor contabile a diferitelor grupuri de ri. (ceast apropiere este cerut, n principal, dar nu numai, de marii investitori internaionali care vor s poat compara garantat i dup criterii ec*ivalente, oportunitile plasrii capitalului, ceea ce nu se poate realiza dac firmele nu sunt supuse acelorai reguli de publicare a informaiilor economico-financiare. .n consecin, abordrile normative n contabilitate au proliferat, ntr-un perimetru delimitat conceptual de binomul +normare convergent, contabil care ar putea fi reprezentat, sc*ematic, n figura nr. l.. .

No +" e" .# no +"%#/" e" cont"$#%& .n principiu, +5orma de contabilitate, este o regul precis de evaluare, nregistrare, clasificare i prezentare a informaiei contabile, elaborat n vederea rezolvrii unei probleme repetitive, rezultat dintr-o alegere colectiv raional, n cadrul unui organism de reglementare contabil $naional sau internaional!. (stzi, conceptul de normare contabil este depit, din punct de vedere doctrinar, dar, nc, autoritile publice naionale eman un mare numr de norme contabile. .n 'om4nia, normarea contabil este realizat prin te%te reglementate: legi, ordine i metodologii ale 6inisterului /inanelor Publice, n alte ri, responsabilitatea acestei aciuni a fost transferat altor organisme cvasiguvernamentale sau private. 5ormalizarea contabil este procesul prin care se standardizeaz prezentarea documentelor de sintez, metodele contabile i terminologia.# Procesul de normalizare este un proces inductiv, deoarece se pleac de la observarea practicilor contabile, put4nd avea un caracter minimal $stabilind doar cadrul general! sau poate fi foarte analitic $cu detalii precise de planuri de conturi! aa cum este cazul 'om4niei, care opteaz pentru o soluie original, adopt4nd at4t cadrul general 7(S8 c4t i pstr4nd planul de conturi $cu mbuntirile de rigoare aferente cerinelor impuse de Standardele 7nternaionale de 0ontabilitate!. 5ormalizrii contabile i se pot ataa trei scopuri fundamentale:& obinerea de ctre puterea public a unei informri omogene, referitoare la ntreprinderi" valorificarea informaiilor contabile de ctre utilizatorii din afara ntreprinderii, n special n ceea ce privete comparaiile n timp i n spaiu" contribuia la o alocare mai bun a resurselor financiare, la nivelul unei ri. 9a nivel naional, normalizarea contabil poate fi: de natur public, respectiv intervenia puterii publice n codificarea contabil este puternic $este cazul 'om4niei, 1ermaniei, /ranei etc.!" de natur privat, n care profesia contabil -oac un rol foarte important $6area 8ritanic, S2( etc.!" de natur mi%t, n care codificarea contabil presupune o cooparticipare a organismelor private i a puterii publice. Se recomand un sistem de normalizare combinat ntre influena public i cea privat, deoarece +un sistem combinat va permite utilizarea eficient a capacitilor tuturor celor interesai de informaia contabil.,) 7ndiferent de natura sa, public, privat sau mi%t, +normalizarea contabil va fi mereu, n mod necesar, o munc politic, n care punctul de vedere al celui mai puternic va avea mai multe anse de c4tig.,: 5ormalizatorii contabili trebuie s-i menin mereu o poziie de neutralitate n scopul conservrii credibilitii n faa utilizatorilor de informaii financiare $contabile!. .n 'om4nia, organismul de normalizare contabil este unul tutelat de puterea public, respectiv 6inisterul /inanelor Publice, printr-o direcie special.

# & )

5elea,a 6., Sisteme contabile comparate, $ol. (, %ditia a 77"a, %ditura %conomic#, 8ucuresi, ())). 7bidem 6aciri 9., 2ne analzse comparative des szstemes de normali;ation francais et americain , Re$ue 5rancais de Compatibilite nr (*(:()/., ;aris 5elea,a <., 7ona!cu 7., <ratat de contabilitate financiar , $ol. 7, %ditura %conomic# 8ucure!ti, ())/

&

+5ormalizarea contabilitii este necesar n condiiile oricrei economii dezvoltate, ea reprezent4nd o posibilitate pentru obinerea de date omogene n coninut din partea tuturor ntreprinderilor.,= 9a nivel internaional, normalizarea contabil presupune at4t elaborarea de norme sau reguli, aplicabile parial sau n totalitate, unor grupuri de ri, de ntreprinderi sau de specialiti contabili, c4t i e%istena unor organisme, capabile s emit aceste norme, s impun obligativitatea utilizrii lor i sancionarea nerespectrii lor. 5ormarea i normalizarea contabil poate fi realizat din punct de vedere te*nico-aplicativ, prin dou instrumente diferite i anume: a! >laborarea de planuri contabile generale" b! >laborarea de cadre conceptuale. 2n plan contabil general este +construcia coerent, elaborat de regul, cu aportul substanial al organismelor profesiei contabile liberale, urm4nd ca dup validarea sa n practic s fie impus agenilor economici prin reglementri normative, la recomandarea i cu avizul organismelor consultative n materie de normalizare contabil. 7deea elaborrii unor planuri contabile detaliate, aplicabile mai multor ageni economici s-a accentuat spre finele secolului al ?l?-lea, sub influena a trei factori principali:@ dezvoltarea pieelor financiare care a determinat nevoia unei mai bune contabilizri a performanelor firmelor, mai ales n situaii de criz" accelerarea concentrrii ntreprinderilor n mari grupuri industriale care a impus o serie de norme contabile comune pentru ntreprinderile componente ale grupului" e%plozia g4ndirii i cercetrii tiinifice n materie de normalizare contabil, ncep4nd cu documentele de sintez contabil i continu4nd cu procedurile contabile de detaliu. 9a elaborarea unui plan contabil general pot sta dou principii de natur diferit care influeneaz sensibil structura, forma de prezentare i c*iar coninutul unor componente ale acestuia, cum ar fi de e%emplu lista de conturi i normele de utilizare ale acestora. (stfel, pot fi nt4lnite: Planuri generale de conturi bazate pe principiul prioritii situaiilor financiare cu scop general i a funciei de furnizare a informaiilor contabile, destinat utilizatorilor acesteia din afara ntreprinderii. (cest principiu conduce la elaborarea de planuri de conturi de esen dualist, formal sau tranant de individualizare a celor dou circuite contabile: 1! contabilitate financiar i ! contabilitate de gestiune. Planuri generale de conturi bazate pe principiul circuitului valorilor n ciclul Aaprovizionare-producie-desfacere, Acare vizeaz cu prioritate organizarea i normalizarea costurilor n general, contabilitatea de gestiune.,B +Principiul circuitului, conduce la elaborarea unor planuri contabile de tip monist sau cel mult de dualism formal, deci fr o separare riguroas a celor dou circuite de contabilitate: 1! financiar i ! de gestiune. 2n cadru conceptual contabil este de asemenea o Aconstrucie coerent,, elaborat de organisme ale profesiei contabile liberale, reglement4nd: Aobiectivul situaiilor financiare"
= @

Cosma D., contabilitatea in lumea interdependenelor contabile, %ditura 9u,usta, Timisoara, ())/ Richard J., 04teva elemente de istorie a evoluiei planurilor contabile C cadru in %uropa de la ()== p'n# >n ()4?, >n %xperti0a contabil#, nr.."*, ())4, pa,. ++. Tabar# 6., >voluia contabilitaii rom4neti si unele elemente de istorie a planurilor contabile- cadru in %uropa de la ()== p'n# la ()4?,>n1 %xpertiya contabil#, nr. ."*, ())4, pa,. 4*.

caracteristicile calitative ale informaiilor coninute n situaiile financiare" definirea, recunoaterea i evaluarea elementelor coninute n situaiile financiare, modul de ntocmire i prezentare a informaiilor n situaiile financiare.,1D .n acest sens, 7(S8 a elaborat A0adrul general pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare, $ultima versiune - aprilie DD1! care vizeaz rezolvarea a patru probleme principale: Ebiectivele situaiilor financiare $coninut, performan i evoluie!" 0aracteristicile calitative ale situaiilor financiare $claritate, pertinen, fiabilitate, capacitate de comparaie!" >lementele componente ale situaiilor financiare $active, pasive, venituri, c*eltuieli!" 6etode de evaluare a elementelor componente ale situaiilor financiare. (ceste probleme reprezint domeniul principal al disputei armonizrii i convergenei contabile care se concretizeaz n concepte, reguli i convenii contabile care nu reprezint ntotdeauna nici la nivel naional, nici la nivel internaional o savant elaborare tiinific, ci mai degrab +>laborarea regulilor contabile este un proces strategic comple% n care fiecare parte i apr interesele,11 Se precizeaz c n perspectiv procesul armonizrii i convergenei contabile internaionale precum i cel al normalizrii naionale a contabilitii +se va desfura deci ntr-un raport de fore ntre organizaiile politice internaionale, marile firme multinaionale i statele naiunilor puternic industrializate. 5oul concept legat de armonizare sau convergenta preocupa deopotriva organismele profesionale, normalizatorii si utilizatorii informatiilor financiar-contabile. Ericare ar fi modul de abordare a convergentei in contabilitate trebuie tinut seama de natura, continutul si valorile specifice fiecarui referential contabil in parte. E prima dimensiune a convergentei in contabilitate o reprezinta convergenta dintre Standardele americane de contabilitate $2S1((P! si Standardele internationale de contabilitate $7(SF7/'S!. 0u toate diferentele ma-ore e%istente intre cele doua referentiale contabile $din care mentionam optica, diferita, si anume in timp ce Standardele americane se bazeaza pe un ansamblu de norme si reguli foarte detaliate si contin informatii destinate intreprinderilor care cauta clienti pe pietele americane, Standardele internationale de contabilitate se bazeaza pe principii fundamentale si contin informatii destinate intreprinderilor care cauta capital pe pietele internationale!, prin acordul de la 5orGalH, 7(S8 si /(S8 au convenit identificarea tuturor punctelor de dezacord in vederea asigurarii intr-un termen rezonabil a convergentei necesare. 7n acest conte%t, trebuie mentionat rolul >/'(1 care aduce o contributie ma-ora din partea sectorului privat, infiintat pentru a da glas punctului de vedere european in ce priveste evolutia 7/'S. 9a nivel european, aspectele legate de convergenta in contabilitate au in vedere identificarea punctelor de dezacord intre directivele europene, cu deosebire 3irectiva a 7I-a si a I77-a si Standardele 7nternationale de 0ontabilitate $7(SF7/'S!" de-a aceste doua directive au fost amendate prin introducerea in anul DD a valorii -uste si in anul DD# a optiunilor in ce priveste evaluarea. 7n ultimii ani in tarile 2> s-au facut pasi mari pentru a imbunatati sistemul de raportare financiara, iar />> conlucreaza strans cu toti partenerii in dezbaterea acestor aspecte" intr-adevar, pietele de capital au nevoie de o raportare financiara de inalta calitate, iar >uropa este prima regiune ma-ora din lume care a cerut aplicarea 7/'S pana in anul DD).

1D

11

@oromnea %., 9e%icon contabilJfinanciar armoni;at cu 3irectivele >uropene i Standardele 7nternaionale de 0ontabilitate, %ditura &%DCA< B78R7&, 7a!i, -==+, pa,. 4=. 8oussard, D. C 0omunicare la al doilea seminar de cercetare a (sociaiei /ranceze de 0ontabilitate, renoble, ianuarie ())(.

9a nivel national, Parlamentul >uropean a decis: Standardele internationale de contabilitate $7(SF7/'S! vor fi obligatorii incepand cu anul DD) pentru companiile cotate la bursa" aceasi soarta o au si companiile care consolideaza in ceea ce priveste conturile consolidate. >%ista o opozitie destul de mare pentru e%tinderea aplicarii standardelor internationale de contabilitate la alte intreprinderi decat cele mentionate si motivele sunt multiple: in ma-oritatea tarilor cea mai mare parte a intreprinderilor o formeaza grupa intreprinderilor mici si mi-locii pentru care aplicarea Standardelor este dificila si costisitoare" utilizatorii principali ai informatiilor furnizate de intreprinderile mici sunt de regula statul $bugetul! si bancile: bugetul foloseste contabilitatea intreprinderii pentru stabilirea rezultatului fiscal si sc*imbari ma-ore in acest domeniu ar insemna ca statul sa-si piarda o sursa importanta de venituri" bancile nu cauta neaparat performante la aceste intreprinderi, ci pastrarea patrimoniului care garanteaza relatiile lor cu intreprinderile" implicatiile -uridice enorme: sa nu uitam sistemele -uridice si de drept diferite a caror modificare presupune timp indelungat si riscuri de dereglare, cel putin temporar, a mediului economi 2. Aspecte t "t"te #n st"n)" )e 6odificarea legii contabilitatii versus 'eglementari >uropene in domeniu 3eoarece si prin noua 9ege nr. )BF1B.D=. DD= publicata in 6onitorul Eficial nr. )D: din =.D=. DD=, pentru modificarea si completarea legii contabilitatii se continua prezentarea ambigua, confuza si neclara a numeroase probleme, consideram necesar sa prezentam cateva aspecte esentiale pe care trebuie sa le avem in vedere atunci cand avem neclaritati legate de legislatia nationala in domeniu. 7ntotdeauna cand in legislatia national a diverse aspecte sunt tratate confuz, pentru a ne clarifica aceste probleme putem apela la reglementarile 0>, care au prioritate $doar reglementarile cu caracter obligatoriu! fata de dispozitiile contrare din legislatia nationala. (cest lucru este stabilit clar in <7<927 I7 7ntegrarea euroatlantica din 0onstitutia 'omaniei la art. 1&@ $ !: 0a urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale 2niunii >uropene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu , au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne , cu respectarea prevederilor actului de aderare. Prezentarea actelor institutiilor comunitare (ctele institutiilor comunitare constituie ansamblul actelor cu caracter normativ emise de catre institutiile comunitare, indeosebi de catre 0onsiliul 2> si 0omisia >uropeana, in cursul e%ercitarii competentelor ce le sunt atribuite prin <ratat. 7n <ratatul 0>> sunt prevazute cinci tipuri de instrumente: 1.Regulamentele Sunt cele mai importante acte -uridice adopt ate de catre institutiile 2>, deoarece ele se aplica integral si obligatoriu in toate statele membre, iar aplicabilitatea lor este directa $nu este necesar sa fie incorporate prin alte acte normative in legislatia nationala pentru a avea caracter obligatoriu!. 2.D# ect#,e%e 'eprezinta a doua forma a legislatiei comunitare cu efecte obligatorii. (cestea se adreseaza statelor membre, uneori tuturor, alteori doar unora dintre ele, fi%and obiectivele ce trebuiesc atinse, dar lasand autoritatilor nationale co mpetenta de a identifica mi-loacele de transpunere in practica. >le permit astfel statelor membre sa aplice dreptul comunitar tinand cont de conditiile concrete din fiecare tara. 0.Dec#/##%e

Sunt de fapt masuri administrative direct aplicabile ce se adreseaza unui stat membru ori unei persoane fizice sau -uridice. 3ecizia reprezinta instrumentul legal prin care institutiile comunitare pot ordona ca un caz individual sa fie solutionat intr -un anumit fel. 1.Op#n##%e 'eprezinta masuri legale prin care i nstitutiile 2> isi prezinta punctele de vedere in fata statelor membre sau a persoanelor fizice si -uridice, fara ca acestea sa fie obligate sa se conformeze solutiei propuse de administratia comunitara. Epiniile sunt oferite atunci cand institutiilor comu nitare li se cere sa-si e%prime pozitia fata de o situatie curenta sau intr-un caz particular aparut pe teritoriul unui stat membru. Epiniile reprezinta doar pozitia institutiei de la care emite. 2.Reco+"n)" #%e Sunt masuri legale ce permit institutiilor 2> sa-si prezinte punctele de vedere in fata statelor membre sau a persoanelor fizice si -uridice, fara ca acestea sa fie obligate sa se conformeze solutiei propuse de administratia comunitara. 'ecomandarile sunt date din proprie initiativa si reprezinta doar pozitia institutiei de la care emite. Pe langa aceste cinci instrumente, in practica s -au dezvoltat si alte acte nementionate in <ratat cum sunt : avizele, acordurile, rezolutiile, programele. Studiind legislatia nationala in domeniul financiar -contabil elaborata recent, armonizata cu cea europeana $'omania fiind o obligativitate in acest sens in vederea aderarii!, constatam multe neclaritati si neconcordante. <oate acestea dau bataie de cap nu numai firmelor mici, care sunt la inceput de drum, ci c*iar si marilor firme internationale de audit, care au intrat pe piata noastra. 'eglementarile naionale cu privire la aplicarea contabilitii n conformitate cu reglementrile europene, n vigoare la acesta data sunt. 1. OMF 90 !" .0#.0$ privind aprobarea categoriilor de persoane -uridice care aplic reglementri contabile conforme cu Standardele 7nternaionale de 'aportare /inanciar, respectiv reglementari contabile conforme cu directivele europene modificat i completat prin #. E6/ 1.1 1FD&.D=.D: privind aplicarea Standardelor 7nternaionale de 'aportare /inanciar, care pervede la art.# A<oate entitile care au obli,aia s# aplice sau au optat pentru aplicarea Standardelor 7nternaionale de 'aportare /inanciar trebuie s asigure continuitatea aplicrii acestora, 3in acest articol ne putem da seama ca oricare firma, dac dorete, poate aplica Standardele de raportare financiara i c sunt i firme care trebuie sa le aplice n mod obligatoriu. ". OR%&N '0$$!"9.10. "009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene 'eformarea contabilitii dup anul 1BBD , informaii comparative 'omania-2ngaria ROMANIA 1. 9egea contabilitii nr,@ F1BB1 cu modificarile si completrile ulterioare . Erdinul nr. #D)) pentru aprobarea 'egelementrilor contabile conforme cu directivele europene .1 Erd.6/P nr. #D))F DDB . .'eglementri contabile conforme cu directivele europene cuprinse in ane%a nr.1 la E6/ #D))F DDB care fac parte integrant din acest ordin, care contin: . .1 'eglementri contabile cu 3irectiva a 7I-a a 0omunitii >conomice >uropene . . 'eglementro contabile cu 3irectiva a I77-a a 0omunitii >conomice >uropene UN3ARIA 9ega contabilitii din DDD vigoare de la 1 ianuarie DD1 in

'eglementarea contabilitii in 'omania i 2ngaria ROMANIA 1. 6inisterul /inanelor cu consultarea organismelor profesionale de profil $modificare din DD&! 3in mai DD) 0onsiliul 0ontabilitii i 'aportrilor /inanciare Pana n anul DD) ROMANIA 1. 9egea contabilitii nr,@ F1BB1 cu modificarile si completrile ulterioare /inanciare (nul DD) a fost ultimul an de aplicare a urmtoarelor reglementri : - E6/P B&F DD1 pentru abordarea 'egelementrilor contabile aromizate cu 3irectiva a 7I-a a 0>> i cu Standardele 7nternaionale de contabilitate - E6/P #D:F DD pentru abordarea regelementrilor contabile simplificate aromizate cu directivele europene - E6/P == F DDD de abordare a 5ormelor privind consolidarea conturilor - 8acnile aplica 7(SF7/'S pentru necesitile de informare proprii, iar entitile de interes public pot opta pentru 7(SF7/'S numai dac au capacitate de implementare (uditare in 'omania i 2ngaria ROMANIA UN3ARIA Pana in anul DD) entitile ce aplic E6/PB&F DD1 >ntiti cu cifr de afaceri peste ale bancilor i instituii de asigurrii,reasigurrii )D.DDD.DDD K2/ $apro%. D&.DDD - din anul DD: intreprinderile mari , entitile de euro! cel mai mic prag din 2> interes public, societile cotate , filiale societi mama care aplica 7(SF7/'S Erganismele ce au competente in domeniul auditului din 'omania i 2ngaria ROMANIA 0amera (uditorilor /inanciari $ din 1BBB! 0orpul >%pertilor i 0ontabililor (utorizati $reanfintat din 1BB&! UN3ARIA 0amera (uditorilor /inanciari $ din 1BB=! UN3ARIA 6inisterul /inanelor $9ega 0! 0onsiliul pentru standarde 0ontabilitate $dun DD#!

de

UN3ARIA -Societile comerciale 9egea 0 -1rupurile de societi conform 9egii 0 7/'S sau alte standarde de e%, 2S 1((P cu obligaia reconcilierii sumelro dup 9egea 0

0. Conc%!/## 7ntreaga 9ege @ F1BB1 a contabilitii, precum 9egea nr. )BF1B .D=. DD= pentru modificarea i completarea legii contabilitii este presarat, putem spune ca aproape n fiecare fraza, de sintagmele n condiiile stabilite de reglementrile legale sau potrivit reglementrilor

contabile aplicabile, condiiile prevazute de reglementarile contabile aplicabile fiind denumiri generice, care s acopere toate aspectele posibile ce ar putea apare. 9a multe articole folosirea de asemenea sintagme este improprie, deoarece multe din reglementri care e%istau inainte au fost abrogate i nu au fost nlocuite cu altele, nemaiav4nd nicio baza legal pentru anumite operaiuni. <ot timpul trebuie s fii n gard i s urmreti ce mai este n vigoare, ce s -a mai abrogat, dac s-a nlocuit cu ceva sau nu. Putem spune ca este aproape imposibil s cunoti continutul tuturor prevederilor legale n domeniu i de aceea ar fi necesar elaborarea 0odului contabilitii n 'om4nia, similar 0odului /iscal, care s reuneasc toate reglementrile n domeniul fiscal aplicabile n decursul unui an fiscal sau a unei perioade.

B#$%o* "(#e 6i*ai 'istea, 9avinia Elimid, 3aniela (rtemisa 0alu, Sistema contabile comparate, editura 0>00(' DD: 3emetrescu 0.1. i colab., in lucrarea A0ontabilitatea-stiina fundamental i aplicativ,, >d. Scrisul 'om4nesc, 0raiova, 1B=#, pag. :- @, /eleaga 5., Sisteme contabile comparate, vol. 1, >ditia a 77-a, >ditura >conomic, 8ucuresi, 1BBB. 5aciri (., 2ne analzse comparative des szstemes de normali;ation francais et americain, 'evue /rancais de 0ompatibilite nr 1=1F1B@:, Paris

/eleaga 6., 7onacu , 0osma 3., contabilitatea in lumea interdependenelor contabile, >ditura (ugusta, <imisoara, 1BB@
'ic*ard L., 04teva elemente de istorie a evoluiei planurilor contabile C cadru in >uropa de la 1BDD p4n n 1B&), n >%pertiza contabil, nr.:-=, 1BB&, pag. ##. <abar 5., >voluia contabilitaii rom4neti si unele elemente de istorie a planurilor contabile- cadru in >uropa de la 1BDD p4n Koromnea >., 9e%icon contabilJfinanciar armoni;at cu 3irectivele >uropene i Standardele 7nternaionale de 0ontabilitate, >ditura S>30E6 978'7S, 7ai, DD#, pag. &D. 8oussard, 3. C 0omunicare la al doilea seminar de cercetare a (sociaiei /ranceze de 0ontabilitate, 1renoble, ianuarie 1BB1" 9egea 0ontabilitii @ F1BB1" Erdinul 6inisterului /inanelor Publice nr.#D))F DDB Erdinul 6inistrului /inanelor Publice nr. BD=F DD) privind aprobarea categoriilor de persoane -uridice care aplicM reglementMri contabile conforme cu Standardele 7nternaionale de 'aportare /inanciarM, Erdinul 6inistrului /inanelor Publice nr. 11 1F DD: privind aplicarea Standardelor 7nternaNionale de 'aportare /inanciarM

1D