Sunteți pe pagina 1din 81

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAI CENTRUL DE STUDII EUROPENE

MANAGEMENTUL FONDURILOR STRUCTURALE I DE COEZIUNE


- SUPORT DE CURS Partea 1

Titular de disciplin, Lect.univ.dr. Liviu-George MAHA

Iai, 2010

CUPRINS

MODULUL 1 NOIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONAL I MODUL DE IMPLEMENTARE A ACESTEIA N UNIUNEA EUROPEAN ..... 3 LECIA 1.1. POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONAL N UNIUNEA EUROPEAN......... 4 Unitatea de studiu 1.1.1. Locul dezvoltrii regionale n procesul de integrare economic european ............................................................................................................................................. 4 Unitatea de studiu 1.1.2. Structuri teritorial-statistice ...................................................................... 9 LECIA 1.2. INSTRUMENTELE STRUCTURALE I CADRUL DE IMPLEMENTARE A ACESTORA N UNIUNEA EUROPEAN ..................................................................................... 15 Unitatea de studiu 1.2.1. Instrumentele structurale ale Uniunii Europene.......................................15 Unitatea de studiu 1.2.2. Obiective de dezvoltare.............................................................................18 Unitatea de studiu 1.2.3. Cadrul instituional pentru coordonarea, gestionarea i implementarea instrumentelor structurale...........................................................................................21 MODULUL 2 PLANIFICAREA, PROGRAMAREA, MONITORIZAREA I EVALUAREA PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE ...................................................................................................27 LECIA 2.1. DOCUMENTE DE PLANIFICARE I PROGRAMARE ........................................ 28 Unitatea de studiu 2.1.1. Planul Naional de Dezvoltare..................................................................28 Unitatea de studiu 2.1.2. Programul Naional de Reform i Cadrul Strategic Naional de Referin...............................................................................................................................................31 Unitatea de studiu 2.1.3. - Programul Operaional .............................................................................40 LECIA 2.2. MONITORIZAREA I EVALUAREA FONDURILOR STRUCTURALE I DE COEZIUNE ....................................................................................................................................... 47 Unitatea de studiu 2.2.1. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale ...................47 Unitatea de studiu 2.2.2. Monitorizarea programelor de dezvoltare................................................49 Unitatea de studiu 2.2.3. Evaluarea programelor de dezvoltare ......................................................52 MODULUL 3 STUDIU DE CAZ: PROGRAMUL OPERAIONAL REGIONAL ..........................58 LECIA 3.1. NOIUNI INTRODUCTIVE.................................................................................... 59 Unitatea de studiu 3.1.1. Particulariti ale Programului Operaional Regional ............................59 Unitatea de studiu 3.1.2. Obiectivele Programului Operaional Regional.......................................62 LECIA 3.2. AXELE PRIORITARE ALE PROGRAMULUI OPERAIONAL REGIONAL ..... 64 Unitatea de studiu 3.2.1. Axa 1: Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor - poteniali poli de cretere.................................................................................................................................................64 Unitatea de studiu 3.2.2. Axa 2: mbuntirea infrastructurii regionale i locale de transport .....65 Unitatea de studiu 3.2.3. Axa 3: mbuntirea infrastructurii sociale ............................................66 Unitatea de studiu 3.2.4. Axa 4: Consolidarea mediului de afaceri regional i local ......................70 Unitatea de studiu 3.2.5. Axa 5: Dezvoltarea durabil i promovarea turismului ...........................73 Unitatea de studiu 3.2.6. Axa 6: Asistena Tehnic ..........................................................................76 LECIA 3.3. PLANIFICAREA FINANCIAR I IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI OPERAIONAL REGIONAL .......................................................................................................... 78 Unitatea de studiu 3.3.1. Planul financiar ........................................................................................78 Unitatea de studiu 3.3.2. Implementarea Programului Operaional Regional .................................79

MODULUL 1 NOIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONAL I MODUL DE IMPLEMENTARE A ACESTEIA N UNIUNEA EUROPEAN
Obiective generale: - cunoasterea locului si rolului politicii de dezvoltare regionala in sistemul politicilor comunitare; - intelegerea conceptelor si principiilor care stau la baza politicii comunitare vizand dezvoltarea reionala; - intelegerea modului de implementare a politicii de dezvoltare regionala in Uniunea Europeana.

Termeni cheie: integrare economica, dezvoltare regionala, regiune, descentralizare, fonduri structurale si de coeziune, obiectiv de dezvoltare, convergenta, competitivitate, plan national de dezvoltare, cadrul strategic national de referinta, strategie de dezvoltare regionala, program operational, autoritate de management, organism intermediar, proiect de dezvoltare.

Ritmul de lucru: Modulul se dezvolta pe 2 lectii, fiecare cuprinzand cate doua sau trei unitati de studiu. Timpul de lucru estimat este de 5 zile, cu 2-3 ore zilnic in medie.

Rezumat: Modulul prezinta o serie de notiuni introductive necesare intelegerii modului de functionare a programelor regionale de management si dezvoltare. Astfel, sunt reluate informatii esentiale referitoare la politica de dezvoltare regionala, cu privire la locul si rolul acesteia in procesul de integrare economica europeana, obiectivele, principiile care stau la baza implementarii ei, provocarile legate de extinderea UE catre Europa Centrala si de Rasarit. Sunt detaliate principalele instrumente de finantare vizand dezvoltarea regionala, fiind prezentat, totodata, cadrul institutional pentru coordonarea, gestionarea si implementarea instrumentelor structurale.

LECIA 1.1. POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONAL N UNIUNEA EUROPEAN

Obiective: - cunoasterea conceptului de dezvoltare regionala; - identificarea principalelor etape in evolutia politicii comunitare privind dezvoltarea regionala; - cunoasterea conceptului de regiune si a modului de clasificare a acestor unitati teritorial-statistice; - intelegerea modului in care unitatile teritorial-statistice au acces la instrumentele structurale si de coeziune.

Unitatea de studiu 1.1.1. Locul dezvoltrii regionale n procesul de integrare economic european

Obiective specifice: - cunoasterea premiselor care au stat la baza implementarii unei politici vizand dezvoltarea regionala la nivelul Uniunii Europene; - cunoasterea evolutiilor recente vizand politica comunitara vizand dezvoltarea regionala; - cunoasterea principiilor care stau la baza politicii de dezvoltare regionala a Uniunii Europene; - intelegerea mecanismelor de finantare a politicii de dezvoltare regionala a Uniunii Europene; - cunoasterea primelor etape vizand implementarea politicii de dezvoltare regionala in Romania.

Timp de lucru: 3 ore

Politica de dezvoltare regionala este o politica cheie a Uniunii Europene, care se bazeaza pe principiul solidaritatii financiare, oferind sprijin statelor si regiunilor mai putin dezvoltate sau care se confrunta cu dificultati structurale, n scopul crearii de locuri de munca si cresterii competitivitatii. n 1957, cnd se semna Tratatul de la Roma care punea bazele Comunitatii Economice Europene, disparitatile regionale ntre statele semnatare nu erau semnificative. Totusi, att n preambul, ct si n art. 2, se stipula necesitatea asigurarii unei dezvoltari armonioase si echilibrate la nivelul ntregii Comunitati, prin reducerea diferentelor de dezvoltare dintre regiuni. Cu toate acestea, nu exista nici o dispozitie specifica referitoare la un fond sau la o politica de dezvoltare regionala la nivel comunitar. Abia n 1975 apar primele semne ale unei abordari a problemelor regionale la nivelul Comunitatii Europene, prin nfiintarea Fondului European pentru Dezvoltare Regionala. n preambulul Regulamentului de constituire a acestui fond (724/1975) este mentionata dorinta de a gasi solutii pentru corectarea dezechilibrelor regionale, n special a celor rezultate din preponderenta activitatilor agricole, a restructurarilor industriale si a somajului structural. ncepnd cu anul 1980, aceasta politica a devenit una dintre politicile cheie ale UE. Politica de dezvoltare regionala si conceptul de coeziune economica si sociala aveau sa se impuna abia prin semnarea Actului Unic European n 1988, cnd sunt recunoscute disparitatile privind nivelurile de dezvoltare ale statelor membre si se constientizeaza necesitatea unei politici care sa sprijine dezvoltarea echilibrata a acestora. In acelasi an, sunt create ceea ce se numesc Fondurile Structurale, care, de fapt, reunesc sub o singura titulatura fondurile europene deja existente, care sa contribuie la dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor comunitatii europene. Acest deziderat a fost introdus si n Tratatul Uniunii Europene (1992), prin Titlul XVII, care defineste obiectivul politicii de coeziune economica si sociala: reducerea disparitatilor existente ntre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni si a ramnerii n urma a regiunilor mai putin dezvoltate, sau a insulelor, inclusiv a regiunilor rurale. Cresterea importantei politicii regionale a Uniunii Europene a fost determinata, n mod special, de cresterea bugetului alocat Fondurilor Structurale (circa 213 miliarde euro n anul 1999). 5

Principiile care stau la baza politicii regionale sunt: 1. Principiul programrii multianuale a finanrii proiectelor de dezvoltare regional presupune ca finantarea programelor este realizata pe o perioad de 3-5 ani, statele beneficiare avnd obligaia prezentrii de documente cu ealonarea anual, pe destinaii i obiective. 2. Principiul subordonrii presupune subordonarea planurilor de dezvoltare regional unor obiective prioritare ale politicii regionale europene. 3. Principiul partenerialului realizarea de parteneriale la nivel local, naional, regional, ntre autoritile comunitare i cele naionale sau locale. 4. Caracterul adiional, complementar al msurilor comunitare, care au rolul de a evita utilizarea fondurilor comunitare ca substituent al resurselor naionale. 5. Compatibilizarea msurilor de politic regional cu celelalte politici sectoriale. 6. Principiul concentrrii eforturilor spre regiunile cel mai puin dezoltate i evitarea disiprii fondurilor spre un numr mare de obiective. Politica regionala a UE s-a construit n jurul conceptului de coeziune economica si sociala. Acest concept vizeaza reducerea disparitatilor n nivelul de dezvoltare al regiunilor, sprijinirea regiunilor ramase n urma si diminuarea discrepantelor care le separa de regiunile dezvoltate ale UE. Aceasta politica este, nainte de orice, o politica a solidaritatii. Ea se bazeaza pe solidaritatea financiara a statelor membre si, ca urmare, o parte substantiala a contributiei acestora la bugetul Comunitatii peste o treime este ndreptata catre regiunile mai putin prospere si grupurile sociale dezavantajate.

ncepnd cu anul 2000, politica regionala europeana a contribuit activ la dezvoltarea economica a tarilor care si-au manifestat intentia de a adera la UE. In

tarile Central si Est Europene au fost implementate masuri n domeniul dezvoltarii activitatilor productive, prin ncurajarea crearii de noi IMM, n domeniul protectiei mediului si retelelor de transport, al infrastructurii de toate tipurile, ndeosebi al infrastructurii de afaceri. Intre aceste masuri, un loc important a revenit celor din domeniul dezvoltarii resurselor umane. Pentru perioada 2000-2006, politica regionala a UE a suferit anumite modificari: ajutoarele regionale mai concentrate, managementul descentralizat, parteneriatul ntre actorii implicati n dezvoltarea regionala s-a largit. Pentru implementarea masurilor de politica regionala, statele membre, autoritatile locale si Comisia Europeana lucreaza mpreuna. Autoritatile nationale definesc strategiile de dezvoltare si le implementeaza, iar Comisia Europeana asigura armonizarea strategiilor regionale cu Strategia generala a Comunitatii, monitorizeaza si controleaza cheltuielile facute din fondurile Comunitatii. In concluziile Consiliului European de la Lisabona din martie 2005 se spunea: Europa trebuie sa si creasca competitivitatea, sa-si mareasca potentialul de productie si productivitatea si sa ntareasca coeziunea economica si sociala, punnd accent pe cunoastere, inovare si optimizarea capitalului uman. Pentru atingerea acestor obiective Uniunea Europeana trebuie sa-si mobilizeze toate resursele

nationale si comunitare - inclusiv cele ale politicii de coeziune. In urma acestor concluzii ale sefilor de stat a celor 25 de state membre, s-a stabilit ca politica de coeziune sa stea n slujba atingerii obiectivelor Strategiei de la Lisabona. Astfel, n perioada de programare 2007-2013, politica regionala a UE contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona, prioritatile concentrndu-se pe sectoare care contribuie la cresterea competitivitatii UE. S-a redus si numarul instrumentelor financiare care sunt utilizate pentru politica de coeziune, precum si numarul initiativelor comunitare, care, n mare parte, au fost ncorporate n cadrul noilor obiective. Uniunea Europeana urmareste, de fapt, ca dimensiunea strategica a politicii de coeziune sa fie ntarita, astfel nct politicile comunitare sa fie mai bine integrate n programele nationale si/sau regionale de dezvoltare si, de asemenea, sa creasca sentimentul de proprietate asupra acestor politici (ownership). Principalele modificari pentru perioada 2007-2013 sunt: reducerea numarului instrumentelor structurale de la 6 la 3, un nou principiu al proportionalitatii care reduce birocratia, scaderea numarului documentelor de programare de la trei la doua,

aplicarea de reguli nationale privind eligibilitatea cheltuielilor, responsabilitati sporite ale statelor membre si regiunilor in gestionarea fondurilor. In contextul aderarii la Uniunea Europeana, politica de dezvoltare regionala reprezinta un capitol esential din aquis-ul comunitar, respectiv Capitolului 21 Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale. In perioada 1998 1999, pe baza Acordului de Asociere la Uniunea Europeana si a Programului National de Aderare la Uniunea Europeana, n Romnia s-a creat cadrul legal si structurile institutionale, la nivel central si regional, necesare implementarii unei politici integrate de dezvoltare regionala, ca mijloc de sprijinire a potentialului economic si social indigen, prin cooperarea autoritatilor nationale, regionale si locale si beneficiind de suportul financiar al Guvernului si Comisiei Europene. Acest nou tip de politica a venit n ntmpinarea unor necesitati reale ale colectivitatilor locale si regionale din tara noastra, determinand un nou mod de abordare a dezvoltarii, o abordare de jos n sus, bazata pe initiativele, planurile si programele de dezvoltare ale colectivitatilor locale si regionale . Promovarea propriilor politici de dezvoltare regionala de catre autoritatile administratiei publice locale, dar si de structurile regionale, porneste de la premisa ca nimeni nu poate cunoaste mai bine necesitatile reale ale acestor colectivitati, dect ele nsele si cei alesi sa-i reprezinte. Conceptul care sta la baza acestei politici n Romnia, a fost creat n urma unor studii si analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, finalizate n cadrul unui document intitulat Carta Verde a dezvoltarii regionale n Romnia. Politica regionala n Romnia are la baza masuri planificate si promovate de autoritatile administratiei publice locale si centrale, n parteneriat cu diversi actori (privati sau publici) de la nivel regional si local, n scopul asigurarii unei dezvoltari economice si sociale sustinute si dinamice, prin utilizarea eficienta a resurselor locale si regionale, pentru realizarea obiectivului european al coeziunii economice si sociale. Cu alte cuvinte, politica de dezvoltare regionala ntareste rolul si responsabilitatile administratiei publice locale si a organismelor regionale n dezvoltarea economica si sociala a fiecarei localitati n parte, precum si a regiunilor de dezvoltare, concomitent cu diminuarea implicarii institutiilor guvernamentale n astfel

de activitati. Astfel, politica de dezvoltare regionala devine o componenta esentiala a autonomiei locale.

Unitatea de studiu 1.1.2. Structuri teritorial-statistice

Obiective specifice: - intelegerea conceptului de regiune; - cunoasterea principiilor care stau la baza structurilor teritorial-statistice aplicabile in cazul politicii de dezvoltare regionala; - cunoasterea structurarii teritoriului Romaniei in regiuni; - cunoasterea institutiilor care asigura implementarea politicii de dezvoltare regionala in Romania, la nivelul fiecarei regiuni.

Timp de lucru: 3 ore

Politica regionala a UE este considerata elementul-cheie care a determinat aparitia zonelor statistice si dezvoltarea statisticii regionale. n acest sens, statisticile regionale trebuie sa permita att masurarea situatiei economice regionale, ct si fundamentarea criteriilor de interventie ale UE. n prezent, n UE si n tarile candidate, la baza statisticilor regionale stau cele doua nomenclatoarele statistice elaborate si actualizate de EUROSTAT: Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice (NUTS); Nomenclatorul Regiunile statistice ale statelor EFTA si Central Europene. Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice (NUTS) a fost nfiintat n urma cu peste 25 de ani pentru a oferi un cadru comun pentru colectarea datelor statistice la nivel regional n cadrul Comunitatii Europene. Prima referire la clasificarea NUTS este facuta n textul Regulamentului 2054/1988 (care sta la baza Fondurilor Structurale), facndu-se referire la criteriile privind acordarea de sprijin prin Fondurile Structurale. De-a lungul timpului, NUTS a fost permanent actualizat,

iar un regulament propriu a fost adoptat de Parlament si de Consiliu abia n 2003. In acest regulament se defineste mpartirea teritoriala numai pentru statele membre ale UE si este organizat pe trei nivele statistice (Nivelul NUTS 1; Nivelul NUTS 2 317 regiuni; Nivelul 3 NUTS 3). NUTS este utilizat pentru colectarea, mbunatatirea si armonizarea statisticii regionale la nivelul ntregii Uniuni Europene, pentru analiza economico-sociala a regiunilor, dar si pentru aplicarea politicilor de dezvoltare. Analiza economico-sociala a regiunilor se realizeaza la toate cele trei nivele teritorial-statistice si urmareste identificarea problemelor regionale ale UE (prin analiza comparativa a regiunilor de nivel NUTS 1), a problemelor regionale ale statelor membre si candidate (prin analiza comparativa a regiunilor de nivel NUTS 2), precum si a problemelor locale ale acestora (prin analiza comparativa a regiunilor de nivel NUTS 3). Statisticile regionale la nivelurile NUTS 2 si NUTS 3 sunt folosite de Comisia Europeana pentru stabilirea eligibilitatii regiunilor de a primi sprijin financiar din Fondurile Structurale. Astfel, cea mai mare parte a acestor fonduri este alocata regiunilor Obiectiv 1 Convergenta, regiuni clasificate numai la nivelul teritorialstatistic NUTS 2. Nivelul teritorial-statistic NUTS 2 reprezinta, fara ndoiala, cel mai important element al politicii de dezvoltare regionala. Nivelul NUTS 2 este esential att pentru Romnia, ct si pentru celelalte tari membre, deoarece criteriile de alocare a Fondurilor Structurale se bazeaza, dupa cum am mai mentionat, pe indicatori statistici calculati la acest nivel. Pentru a asigura colectarea, prelucrarea si diseminarea statisticilor regionale ntr-un mod armonizat la nivelul ntregii Uniuni Europene, Parlamentul European si Consiliul European au adoptat, n data de 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059 privind stabilirea unei clasificari comune a unitatilor teritorial-statistice. n calitate de act normativ, regulamentul cauta att sa gestioneze posibilele schimbari ale teritoriilor unitatilor administrative ale statelor membre, ct si sa minimizeze impactul acestor modificari asupra disponibilitatii si comparabilitatii statisticilor regionale. Acest regulament a nlocuit Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice publicat de Eurostat n anul 1999 si a ncorporat toate modificarile nregistrate la nivelul structurilor teritorial - statistice ale Statelor Membre ncepnd cu anul 1999.

10

Totodata, Regulamentul 1059/2003 introduce o serie de criterii de clasificare a unitatilor teritorial-statistice. Astfel, n cazul n care unitatea teritoriala are o structura administrativa, acesta reprezinta criteriul primordial de clasificare a unitatii teritorialstatistice. Trebuie subliniat faptul ca, pentru implementarea politicii de dezvoltare regionala a UE, existenta acestor nivele teritorial statistice este obligatorie, dar nu este obligatoriu ca aceste zone sa fie si unitati teritorial administrative. Totusi, cele mai multe state membre au realizat o suprapunere a celor doua tipuri de unitati, obtinnd astfel o mai buna eficienta n implementarea programelor de dezvoltare. Indiferent de structura administrativa, regulamentul defineste nivelurile NUTS pe baza criteriului populatiei:

Nivel NUTS 1 Marimea medie a populatiei


3.000.000 - 7.000.000

Nivel NUTS 2
800.000 - 3.000.000

Nivel NUTS 3
150.000 800.000

n cazul n care un stat membru nu dispune de unitati teritorial-statistice corespunzatoare celor trei nivele de mai sus, acesta trebuie sa realizeze o agregare a structurilor teritoriale de dimensiuni mici, avnd n vedere conditiile geografice, socio-economice, istorice, culturale, problemele de mediu etc. Evident, daca populatia unui stat este inferioara unuia dintre aceste praguri, regiunile de nivel superior sunt nsusi statul. Nomenclatorul Regiunile statistice ale statelor EFTA si tarilor candidate este definit pe baza unor criterii similare celor folosite la stabilirea nomenclatorului NUTS si face referire numai la teritoriile statistice ale urmatoarelor state: Islanda, Lichtenstein, Norvegia, Elvetia, Croatia, Macedonia, Turcia. Conform criteriilor de clasificare a unitatilor teritorial-statistice prevazute n Regulamentul 1059/2003, teritoriul Romniei este structurat numai la nivelurile NUTS 2 si 3. Astfel, teritoriile celor opt regiunilor de dezvoltare sunt considerate teritorii statistice de nivel NUTS 2, iar teritoriile celor 41 judete si teritoriul Municipiului Bucuresti sunt considerate teritorii statistice de nivel NUTS 3.

11

n baza Legii 151/1998, la sfrsitul anului 1998 s-au constituit, prin asocierea liber consimtita a judetelor si a Municipiului Bucuresti, 8 Regiuni de Dezvoltare corespunzatoare nivelului statistic NUTS 2. Stabilite pe o baza voluntara, ele nu au statut de unitati administrative, dar reprezinta unitati teritoriale suficient de mari pentru a constitui o buna baza pentru elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare regionale, permitnd utilizarea eficienta a resurselor financiare si umane. n 2004, cadrul legislativ a fost mbunatatit, Legea 151 fiind completata si mbunatatita prin elaborarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala n Romnia, lege fundamentala a dezvoltarii regionale n Romnia, care stabileste obiectivele, cadrul institutional, competentele si instrumentele specifice necesare promovarii politicii de dezvoltare regionala. La nivelul fiecarei regiuni functioneaza Consiliul de Dezvoltare Regionala (CDR), organism regional deliberativ, fara personalitate juridica, care este constituit si functioneaza pe principii parteneriale, n scopul coordonarii activitatilor de elaborare si monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regionala. CDR este alcatuit din presedintii Consiliilor Judetene si cte un reprezentant al Consiliilor locale municipale, orasenesti si comunale ale fiecarui judet component al Regiunii. Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR) sunt constituite ca organisme nonguvernamentale, nonprofit, de utilitate publica, cu personalitate juridica, care activeaza n domeniul dezvoltarii regionale. ADR-urile elaboreaza strategiile si

12

programele de dezvoltare regionala si, dupa aprobarea lor de catre CDR si ulterior de CNDR, au rol de implementare a acestora. La nivel national a fost creat Consiliul National de Dezvoltare Regionala (CNDR), structura nationala de tip partenerial cu rol decizional n elaborarea si implementarea obiectivelor politicii nationale de dezvoltare regionala. Este alcatuit din reprezentanti ai Guvernului desemnati prin decizie guvernamentala si din presedintii si vicepresedintii CDR, la paritate. Regiunile de dezvoltare, precum si componenta lor sunt prezentate in tabelul urmator: Nr.crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Regiunea de dezvoltare Nord-Est Componenta Sediul ADR Piatra Neamt Braila Calarasi Craiova Timisoara Cluj-Napoca Alba Iulia Bucuresti

Botosani, Suceava, Iasi, Neamt, Vaslui, Bacau Vrancea, Galati, Braila, Tulcea, Sud-Est Constanta, Buzau Ialomita, Calarasi, Prahova, Dambovita, Giurgiu, Teleorman, Sud Muntenia Arges Sud-Vest Oltenia Valcea, Olt, Dolj, Mehedinti, Gorj Hunedoara, Caras-Severin, Timis, Vest Romania Arad Bihor, Cluj, Bistrita-Nasaud, Nord-Vest Maramures, Salaj, Satu-Mare Alba, Mures, Sibiu, Harghita, Centru Covasna, Brasov Bucuresti-Ilfov Municipiul Bucuresti, Ilfov

Regiunile de dezvoltare au ca scop promovarea unei politici economice de tip regional, n scopul realizarii dezvoltarii echilibrate si reducerii discrepantelor de dezvoltare economica si sociala. Pentru aceasta, utilizeaza fondurile puse la dispozitie de Guvern si autoritatile locale, precum si fondurile Uniunii Europene.

Teste de autocontrol: 1. Politica de dezvoltare regionala se bazeaza pe principiul: a. solidaritatii financiare; b. independentei justitiei; c. anualitatii bugetului;

13

d. separatiei puterilor in stat. 2. Politica de dezvoltare regionala si conceptul de coeziune economica si sociala au inceput sa se impuna odata cu semnarea: a. Tratatului de la Roma; b. Tratatului de la Nisa; c. Actului Unic European; d. Tratatului de la Lisabona. 3. Realizarea de parteneriale la nivel local, naional, regional, comunitare i cele naionale sau locale se refera la: a. Principiul subordonarii; b. Principiul parteneriatului; c. Principiul concentrarii eforturilor; d. Caracterul complementar al actiunilor comunitare. 4. Unitatile teritorial-statistice sunt definite pe baza: a. criteriului populatiei; b. criteriului vechimii; c. criteriului suprafetei; d. criteriului economic. 5. Agentiile de Dezvoltare Regionala sunt constituite ca: a. organe ale administratiei publice centrale; b. organe ale administratiei publice locale; c. societati comerciale; d. organisme nonguvernamentale. ntre autoritile

Intrebari de verificare: 1. Care este locul politicii de dezvoltare regionala in sistemul politicilor comunitare? 2. Cum sunt partajate competentele in domeniul implementarii politicii vizand dezvoltarea regionala? 3. In ce masura si-a dovedit eficienta politica de dezvoltare regionala? 4. Care sunt modificarile pe care le-a suferit politica de dezvoltare regionala pentru perioada 2007-2013? 5. Care sunt institutiile care participa la implementarea politicii regionale in Romania? 14

LECIA 1.2. INSTRUMENTELE STRUCTURALE I CADRUL DE IMPLEMENTARE A ACESTORA N UNIUNEA EUROPEAN

Obiective: - intelegerea mecanismelor de finantare a politicii de dezvoltare regionala; -intelegerea rolului pe care instrumentele structurale il au in implementarea politicii de dezvoltare regionala; - cunoasterea cadrului general de implementare a instrumentelor structurale.

Unitatea de studiu 1.2.1. Instrumentele structurale ale Uniunii Europene

Obiective specifice: - cunoasterea rolului Fondului European de Dezvoltare Regionala; - cunoasterea rolului Fondului Social European; - cunoasterea rolului Fondului de Coeziune; - cunoasterea rolului instrumentelor de finantare: JASPERS, JEREMIE si JESSICA.

Timp de lucru: 3 ore

Instrumentele structurale denumesc Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune, luate n ansamblu. Prin intermediul acestora, Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale ntre regiuni, n scopul realizarii coeziunii economice si sociale. Comparativ cu perioada 2000-2006, cnd n cadrul instrumentelor structurale se numarau si Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola sectiunea Orientare (FEOGA sectiunea Orientare) si Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola (IFOP), n aceasta perioada de programare instrumentele

15

structurale numara doar Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune. Aceste fonduri sunt reglementate att printr-un Regulament general, care pune bazele prevederilor acestora, cat si de cte un Regulament propriu, care defineste scopul si aria de aplicabilitate a acestora. Asadar Regulamentul general 1083/2006 defineste principiile comune, regulile si standardele de aplicare a celor trei instrumente ale politicii de coeziune. De asemenea, se introduc noi principii de programare pentru instrumentele structurale, pe baza responsabilitatii comune a Comisiei si a statelor membre. Fondul European de Dezvoltare Regionala avnd ca baza legala Regulamentul 1080/2006 contribuie la realizarea coeziunii economice si sociale viznd reducerea disparitatilor regionale din cadrul UE, sprijinind n acelasi timp dezvoltarea si conversia structurala a regiunilor. FEDR sprijina finantarea programelor orientate catre dezvoltare regionala, cresterea competitivitatii, cooperare teritoriala. Investitiile se concentreaza pe dezvoltarea infrastructurii de baza, cercetare, inovare, cultura, turism, educatie, sprijinirea IMM etc. Fondul Social European avnd ca baza legala Regulamentul 1081/1999 sprijina programe/proiecte care sunt n concordanta cu Strategia Europeana de Ocupare si se concentreaza pe urmatoarele arii de investitie: cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a ntreprinderilor, cresterea nivelului de ocupare si a participarii pe piata muncii, sprijinirea incluziunii sociale prin combaterea discriminarii si facilitarea accesului pe piata muncii a persoanelor dezavantajate, promovarea parteneriatelor pentru reforme n domeniul ocuparii si a incluziunii sociale. Fondul de Coeziune avnd ca baza legala Regulamentul 1084/2006 este instrumentul financiar care sprijina investitii n domeniul infrastructurii de transport transeuropene si mediu. Comparativ cu perioada anterioara de programare, cnd investitiile din FC erau facute la nivel de proiecte negociate direct cu Comisia Europeana, acum FC va contribui alaturi de FEDR la programe de investitii multianuale. In vederea asigurarii unei absorbtii mai bune a fondurilor alocate politicii de coeziune, Comisia Europeana, n parteneriat cu Banca Europeana de Investitii si Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, au decis crearea a trei noi instrumente financiare, respectiv JASPERS, JEREMIE si JESSICA.

16

Initiativa JASPER (Joint Assistance in Supporting Projects in European Regions Asistenta Comuna pentru Sprijinirea Proiectelor n Regiunile Europei) se concretizeaza n facilitatea de asistenta tehnica pe care DG Regio si BEI o pun la dispozitia statelor membre, profitnd de experienta BEI n elaborarea, implementarea, monitorizarea de proiecte de infrastructura mare (n special, mediu si transport) crescnd, astfel, resursele disponibile pentru pregatirea de proiecte. Principalele arii de interventie ale instrumentului JASPER sunt proiecte mari, finantate din Fondul de Coeziune si FEDR peste 25 mil. Euro, pentru proiectele de mediu si 50 mil. Euro pentru cele de transport. Asistenta JASPERS poate fi orientata si spre alte sectoare sustenabile care au o componenta de sprijinirea mediului, respectiv eficienta energetica si surse regenerabile de energie, sectoare de transport, n afara coridoarelor europene: feroviar, transport maritim si fluvial, sisteme de transport intermodal si interoperabilitatea acestora, transport si trafic aerian, transport urban ecologic si transportul public. Initiativa JEREMIE (Joint European Resources for Micro and Medium Enterprises Resurse Europene Comune pentru ntreprinderi Mici si Mijlocii) sustine mbunatatirea accesului la finantare pentru IMM-uri si nfiintarea unor facilitati pentru micro-credite pentru perioada 2007-2013. Propunerea consta ntr-un acord ntre statele membre, Comisia Europeana si Grupul Bancii Europene de Investitii (BEI - format din Banca Europeana de Investitii si Fondul European de Investitii), prin care se ofera statelor membre posibilitatea sa creeze conturi comune cu BEI, co-finantate n cadrul programelor operationale si administrate de Grupul BEI, pentru sprijinirea mbunatatirii accesului IMM-urilor la finantare si pentru dezvoltarea sistemului de micro-creditare. Acordul va trebui sa respecte legislatia comunitara, inclusiv regulile privind ajutorul de stat si achizitiile publice. JESSICA (Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas Asistenta Comuna pentru Investitii Durabile n Areale Urbane) este un nou instrument financiar pentru perioada de programare 2007-2013, creat ca urmare a colaborarii ntre Comisia Europeana, Banca Europeana de Investitii si Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei. Obiectivul acestui instrument este de a prezenta solutii financiare la cheie (combinatia de fonduri nerambursabile, mprumuturi si alte produse financiare) pentru implementarea proiectelor integrate pentru dezvoltare si regenerarea urbana.

17

De la 1 ianuarie 2007, dupa de a devenit stat membru al Uniunii Europene, Romnia beneficiaza de toate cele trei fonduri mentionate mai sus si de sprijinul initiativelor/instrumentelor financiare. Planificarea acestor resurse se va realiza prin Cadrul Strategic National de Referinta si Programele Operationale. Pana la aderare, Romnia a beneficiat de sprijin prin fondurile de preaderare destinate tarilor candidate, respectiv PHARE, ISPA si SAPARD. Aceste instrumente financiare, similare Fondurilor Structurale utilizate n UE, vizau promovarea unei economii de piata functionale, ntarirea capacitatii ei de a face fata presiunii concurentiale pe piata internationala, ntarirea competitivitatii regiunilor si crearea conditiilor pentru o reala convergenta a nivelului de dezvoltare, fiind implementate la nivel regional prin intermediul Agentiilor pentru Dezvoltare Regionala (PHARE) si Birourilor Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD. Romnia beneficia, de asemenea, de Fonduri ISPA, care sprijineau implementarea unor proiecte de dimensiuni mari n domeniul infrastructurii de transport si mediu. La nivel national, planificarea resurselor financiare, att nationale, ct si atrase din surse externe, este realizata prin intermediul Planului National de Dezvoltare, iar la nivel regional prin intermediul Planurilor de Dezvoltare Regionala, documente care includ ansamblul politicilor de dezvoltare socio-economica sectoriale si regionale.

Unitatea de studiu 1.2.2. Obiective de dezvoltare

Obiective specifice: - cunoasterea criteriilor de evaluare a nivelului general al dezvoltare; - intelegerea obiectivelor politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013; - cunoasterea modului de incadrare/calificare a unei regiuni intr-un anume obiectiv al politicii de coeziune.

Timp de lucru: 2 ore

18

Regulamentul 1083/2006 privind prevederile generale ale fondurilor structurale descrie att criteriile generale de evaluare a nivelului general de dezvoltare, ct si modul de interventie a fondurilor UE pentru sprijinul zonelor eligibile n perioada 2007 2013. Obiectivele politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013 sunt: Obiectivul Convergenta vizeaza cresterea convergentei celor mai putin dezvoltate state membre prin mbunatatirea conditiilor pentru asigurarea cresterii economice si a ocuparii, prin cresterea calitatii investitiilor n infrastructura si capitalului uman, dezvoltarea societatii informationale si sprijinirea inovarii, adaptabilitatea la schimbarile economice si sociale, protejarea mediului si mbunatatirea conditiilor de mediu si cresterea capacitatii administrative; Obiectivul Competitivitate regionala si ocupare va viza (n afara regiunilor cel mai putin dezvoltate) ntarirea competitivitatii si atractivitatii regiunilor precum si a ocuparii, anticipnd schimbarile economice si sociale, prin cresterea si dezvoltarea calitatii investitiilor n capitalul uman, inovare si promovarea societatii informationale, a antreprenoriatului, protejarea si mbunatatirea mediului, a accesibilitatii, adaptabilitatii fortei de munca si a ntreprinderilor; Obiectivul Cooperare teritoriala europeana vizeaza ntarirea cooperarii transfrontaliere prin initiative comune la nivel local si regional, ntarirea cooperarii transnationale si interregionale si a schimburilor de experienta la nivelul teritorial adecvat. Regiunile corespunzatoare Obiectivului Convergenta corespund nivelului 2 din Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS 2) si au PIB / locuitor, masurat la standardul puterii de cumparare, calculat pe baza datelor disponibile pentru ultimii trei ani, sub 75% din media PIB/loc a UE-27. De asemenea, regiunile al caror PNB / locuitor, masurat la standardul puterii de cumparare, calculat pe baza datelor disponibile pentru ultimii trei ani, este sub 90% din media UE-27 sunt, de asemenea, eligibile spre finantare sub Obiectivul Convergenta. Regiunile din prima categorie sunt eligibile spre finantare din FEDR, dar cele din a doua categorie se califica spre finantare att din FEDR ct si din FC.

19

Regiunile corespunzatoare Obiectivului Competitivitate regionala si ocupare sunt regiunile NUTS 2 care nu intra sub incidenta primului obiectiv, precum si acele regiuni care ar fi depasit media de 75% a PIB/loc al UE-15. Programele elaborate sub acest obiectiv sunt eligibile spre finantare din FEDR si FSE. Zonele eligibile pentru finantare conform Obiectivului Cooperare teritoriala europeana sunt zonele ce corespund nivelului 3 din Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS 3) aflate la granitele interne si unele granite externe ale UE. Investitiile realizate din programele de sub acest obiectiv sunt finantate din FEDR.

Harta regiunilor eligibile pentru Obiectivul Convergenta si Obiectivul Competitivitate regionala si ocupare

20

Cu toate ca noile orientari vizeaza concentrarea resurselor comunitare, inclusiv a politicii de coeziune, spre atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona, alocarea financiara pe obiective nca pastreaza filozofia centrala a politicii de coeziune, respectiv sprijinirea regiunilor celor mai putin dezvoltate. Asadar, n proportie de 81,54% din fondurile alocate politicii de coeziune sunt destinate regiunilor aflate sub Obiectivul Convergenta; 15,95% din fonduri sunt alocate Obiectivului Competitivitate regionala si ocupare iar 2,52% Cooperarii teritoriale europene. Toate cele opt regiuni de dezvoltare ale Romniei se califica pentru Obiectivul Convergenta si sunt, dupa aderarea Romniei la Uniunea Europeana, eligibile spre finantare din toate Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European) si Fondul de Coeziune. n contextul politicii de coeziune, Romniei i sunt alocate fonduri n valoare de 17,273 miliarde euro, respectiv: Obiectivul Convergenta: 11,115 mld euro; Obiectivul Competitivitate regionala si ocupare: 0; Obiectivul Cooperare teritoriala europeana: 0,403 mld euro. Fondurile alocate din Fondul de Coeziune nsumeaza 5,755 mld euro.

Unitatea de studiu 1.2.3. Cadrul instituional pentru coordonarea, gestionarea i implementarea instrumentelor structurale

Obiective specifice: - intelegerea rolului autoritatii de management in implementarea programelor de dezvoltare; - intelegerea rolului autoritatii de plata si certificare in implementarea programelor de dezvoltare; - intelegerea rolului autoritatii de audit in implementarea programelor de dezvoltare; - intelegerea rolului organismului intermediar in implementarea programelor de dezvoltare.

Timp de lucru: 3 ore

21

Ca urmare a procesului de descentralizare si a responsabilizarii continue au fost acordate statelor membre din ce n ce mai multe responsabilitati privind politicile comunitare. Daca la nceputurile politicii regionale, Comisia Europeana era cea care decidea, n cea mai mare parte, unde se duc fondurile, iar controlul era foarte riguros, acum statele membre au responsabilitati din ce n ce mai mari n implementarea fondurilor comunitare ce i revin prin alocarile financiare stabilite de Comisie. La nivelul unui stat membru este obligatoriu ca pentru coordonarea, gestionarea si implementarea asistentei financiare acordata de UE prin instrumentele structurale sa desemneze autoritatile de management; autoritatile de certificare si plata si autoritatea de audit. Organismele intermediare pot fi desemnate de catre autoritatile de management si parte din atributiile acestora sunt delegate unui nivel inferior.

AUTORITATEA DE MANAGEMENT Asa cum este definita n textul Regulamentului general 1080/2006, autoritatea de management este autoritatea publica nationala, regionala, locala sau un organism public sau privat desemnat de catre statul membru pentru a asigura gestionarea unuia sau mai multor programe operationale. In conformitate cu acelasi regulament, autoritatea de management are ca principale atributii: Sa se asigure ca operatiunile sunt selectate pentru finantare n conformitate cu criteriile aplicabile programului operational si ca ele sunt conforme, pe ntreaga durata de implementare, cu regulamentele comunitare si nationale aplicabile; Sa se asigure ca cererile de finantare naintate de catre solicitanti, procedurile, precum si operatiunile din cadrul programului operational sunt conforme cu legislatia Uniunii Europene si nationale relevante; Sa verifice livrarea produselor si a serviciilor co-finantate si sa verifice daca cheltuielile declarate de catre beneficiari pentru operatiuni au fost cu adevarat efectuate si sunt conforme cu regulamentele comunitare si nationale; Sa se asigure ca exista un sistem pentru nregistrarea si pastrarea n forma computerizata a evidentelor contabile ale fiecarei operatiuni din cadrul 22

programului operational si ca datele privind implementarea necesare pentru managementul financiar, monitorizare, verificare, audit si evaluare sunt colectate; Sa mentina evidenta permanenta a organismelor care detin/pastreaza documentatia suport privind cheltuielile si misiunile de audit, precum si a locatiei acestora; Sa se asigure evaluarile programelor operationale; Sa se asigure ca Autoritatea de Certificare primeste toate informatiile necesare privind procedurile si verificarile efectuate n legatura cu cheltuielile eligibile efectuate; Sa asigurare presedintia si secretariatul Comitetului de Monitorizare; Sa elaboreze, si, dupa aprobarea de catre Comitetul de Monitorizare, sa transmita Comisiei Europeane rapoartele finale si anuale privind implementarea programului; Sa utilizeze Sistemul Unic de Management al Informatiilor; Sa participe la ntlnirile anuale cu Comisia Europeana organizate dupa depunerea Raportului Anual de Implementare a programului operational, n scopul examinarii progresului nregistrat n implementarea programului operational, a rezultatelor principale obtinute pe parcursul anului anterior, a implementarii financiare, precum si ai altor indicatori, cu scopul de a mbunatati implementarea programului; Sa elaboreze Planul de Actiune pentru Comunicare privind Programul Operational.

AUTORITATEA DE PLATA SI CERTIFICARE Autoritatea de plata si certificare reprezinta organismul care elaboreaza si nainteaza catre Comisia Europeana cererile de plata si primeste de la aceasta sumele aferente Fondurilor Structurale si Fondului de Coeziune. Autoritatile de plata au urmatoarele atributii principale: primesc cereri de rambursare si asigura ca respectivele cereri reflecta n mod corespunzator operatiunile selectate si includ numai cheltuieli realizate efectiv n perioada de referinta si care pot fi dovedite n mod corespunzator; primesc de la Comisia Europeana sumele aferente platilor; 23

efectueaza transferul contributiilor financiare ale Uniunii Europene catre beneficiarii finali, n cel mai scurt timp si n ntregime; elaboreaza si transmit Comisiei Europene estimari ale cheltuielilor; elaboreaza si transmit Comisiei Europene declaratii de certificare a cheltuielilor intermediare si finale, mpreuna cu cererile de plata; transmit o cerere Comisiei Europene, pentru corectarea, daca este necesar, a platii soldului final al asistentei, n termen de 9 luni de la data transferarii sumelor aferente soldului final; furnizeaza Comisiei Europene evidente detaliate privind platile efectuate; restituie Comisiei Europene sumele neutilizate sau platite n mod eronat din instrumentele structurale; asigura mentinerea unor evidente financiare privind operatiunile pe care le deruleaza.

AUTORITATEA DE AUDIT Autoritatea de audit este organismul care efectueaza actiuni de audit pentru a verifica daca sistemele de gestionare si control ale programelor operationale functioneaza n mod eficient si transparent. La 9 luni dupa aprobarea programului operational de catre Comisia Europeana autoritatea de audit trebuie sa prezinte strategia de audit prin care stabilesc cine deruleaza auditul (poate fi vorba de o institutie publica independenta de autoritatea de management sau o companie privata de audit) , metodologia care va fi utilizata, metodologia de esantionare. De asemenea, autoritatea de audit este obligata sa prezinte un raport de audit pna cel trziu la 31 decembrie 2008 si 2015 privind rezultatul misiunilor de audit, eventualele disfunctionalitati constatate, etc.

ORGANISMUL INTERMEDIAR Organismele intermediare sunt institutiile desemnate de autoritatile de management, care, prin delegare de atributii de la acestea si/sau de la autoritatile de plata, implementeaza operatiunile din programele operationale. Delegarea de atributii catre organismul intermediar si reglementarea mecanismelor de coordonare si control ale acestuia de catre autoritatea care deleaga se fac pe baza contractuala. Autoritatile de management si/sau autoritatile de plata ramn responsabile pentru ndeplinirea

24

corespunzatoare a atributiilor delegate, precum si a operatiunilor finantate prin instrumentele structurale.

BENEFICIARUL Beneficiarul este organismul sau societatea comerciala cu capital public ori privat, responsabil cu executia proiectelor sau a operatiunilor finantate.

Teste de autocontrol: 1. Instrumentul de finantare care sprijina programe/proiecte care sunt n concordanta cu Strategia Europeana de Ocupare si care se concentreaza pe urmatoarele arii de investitie: cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a ntreprinderilor, cresterea nivelului de ocupare si a participarii pe piata muncii, sprijinirea incluziunii sociale prin combaterea discriminarii si facilitarea accesului pe piata muncii a persoanelor dezavantajate, promovarea parteneriatelor pentru reforme n domeniul ocuparii si a incluziunii sociale este reprezentat de: a. Fondul de Coeziune; b. Fondul Social European; c. Fondul European de Dezvoltare Regionala; d. Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola 2. Instrumentul financiar care sprijina investitii n domeniul infrastructurii de transport transeuropene si mediu este reprezentat de: a. Fondul de Coeziune; b. Fondul Social European; c. Fondul European de Dezvoltare Regionala; d. Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola 3. JASPERS, JEREMIE si JESSICA: a. sunt finantate din Fondul Social European; b. sunt finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala; c. sunt finantate din Fondul de Coeziune; d. sunt instrumente de finantare de sine statatoare. 4. Toate cele opt regiuni ale Romaniei se califica pentru obiectivul: a. Convergenta; b. Competitivitate regionala si ocupare; 25

c. Cooperare teritoriala europeana; d. Dezvoltare durabila. 5. Autoritatea publica nationala, regionala, locala (sau organismul public sau privat) desemnata de catre statul membru pentru a asigura gestionarea unuia sau mai multor programe operationale este denumita: a. autoritate de plata; b. autoritate de audit; c. beneficiar; d. autoritate de management.

Intrebari de verificare: 1. Care sunt instrumentele structurale ale Uniunii Europene? 2. Care este rolul instrumentelor structurale in procesul de integrare europeana? 3. Detaliati obiectivele politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013. 4. Care sunt principalele institutii implicate in implementarea unui program de dezvoltare regionala? 5. Care este rolul autoritatii de management in implementarea unui program de dezvoltare?

26

MODULUL 2 PLANIFICAREA, PROGRAMAREA, MONITORIZAREA I EVALUAREA PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE

Obiective generale: - cunoasterea modului de implementare a programelor regionale de dezvoltare; - intelegerea conceptelor si principiilor care stau la baza planificarii, programarii, monitorizarii si evaluarii programelor de dezvoltare;

Termeni cheie: obiectiv de dezvoltare, plan national de dezvoltare, cadrul strategic national de referinta, strategie de dezvoltare regionala, program operational, proiect de dezvoltare, planificare, programare, monitorizare, evaluare

Ritmul de lucru: Modulul se dezvolta pe 2 lectii, fiecare cuprinzand cate doua sau trei unitati de studiu. Timpul de lucru estimat este de 12 zile, cu 2-3 ore zilnic in medie.

Rezumat: Modulul prezinta o cele mai importante elemente necesare intelegerii continutului si rolului documentelor de planificare si programare in implementarea programelor de dezvoltare (Planul National de Dezvoltare, Programul National de Reforma, Cadrul Strategic National de Referinta, Programele Operationale). De asemenea, este prezentat modul de realizare a activitatilor legate de monitorizarea si evaluarea programelor de dezvoltare.

27

LECIA 2.1. DOCUMENTE DE PLANIFICARE I PROGRAMARE

Obiective: - cunoasterea continutului documentelor de planificare si programare; - intelegerea rolului documentelor de planificare si programare in implementarea programelor de dezvoltare; - cunoasterea modului de derulare a actiunilor vizand monitorizarea programelor de dezvoltare; - cunoasterea modului de derulare a actiunilor vizand evaluarea programelor de dezvoltare;

Unitatea de studiu 2.1.1. Planul Naional de Dezvoltare

Obiective specifice: - cunoasterea conditiilor in care un stat memebru al Uniunii Europene trebuie sa intocmeasca un plan national de dezvoltare; - cunoasterea elementelor componente ale unui plan national de dezvoltare; - cunoasterea obiectivelor si prioritatilor identificate in planul national de dezvoltare al Romaniei; - cunoasterea modului si a surselor de finantare a planului national de dezvoltare.

Timp de lucru: 3 ore

Pentru perioada anterioara de programare, n scopul implementarii politicii de dezvoltare regionala, fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuia sa pregateasca un plan de dezvoltare pentru fiecare regiune eligibila a primi sprijin comunitar. Daca statul membru respectiv avea mai multe regiuni eligibile sub unul dintre obiective, el

28

putea elabora un singur plan pentru toate aceste regiuni. In cazul n care toate regiunile de dezvoltare ale unui stat membru erau eligibile pentru unul dintre obiective, atunci acesta poate elabora un plan national de dezvoltare. Fiind un angajament asumat prin Capitolul 21 de negocieri, pe de o parte, pe de alta parte ca urmare a lipsei cadrului comunitar de reglementare, Romnia a demarat elaborarea Planului National de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013. Acest plan s-a dorit a fi instrumentul fundamental prin care Romnia ncearca sa recupereze ct mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economica fata de Uniunea Europeana. Planul National de Dezvoltare reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, elaborat ntr-un larg parteneriat, care orienteaza si stimuleaza dezvoltarea socio-economica a Romniei n conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Ratiunea elaborarii Planului National de Dezvoltare a fost aceea de a stabili directiile de alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc.) sau externe (fondurile structurale si de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare rurala si pescuit, credite externe etc.), n scopul diminuarii decalajelor de dezvoltare fata de Uniunea Europeana si a disparitatilor interne (de exemplu, urban-rural, regiunea X fata de media nationala etc.). n contextul reformei Politicii de Coeziune a UE pentru perioada 2007-2013 si a modificarii reglementarilor privind managementul fondurilor structurale si de coeziune, Planul National de Dezvoltare reprezinta documentul pe baza caruia a fost elaborat elaborat Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR), reprezentnd strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea

instrumentelor structurale. Planul National de Dezvoltare 2007-2013 elaborat de Romnia contine: descrierea situatiei existente; strategia si prioritatile de dezvoltare; programarea financiara; descrierea sistemului partenerial; descrierea mecanismelor de implementare, monitorizare si evaluare; evaluarea ex-ante.

29

Capitolul Analiza situatiei curente cuprinde o descriere cuantificata a situatiei socio-economice actuale privind disparitatile interne si decalajele fata de Uniunea Europeana, dar si potentialul de dezvoltare. Aceasta descriere include o analiza de ansamblu a situatiei socio-economice (privire geografica de ansamblu, analiza situatiei demografice si a situatiei macroeconomice, inclusiv perspectivele macroeconomice 2007-2013), precum si analizele socio-economice sectoriale si regionale. Pe baza analizei socio-economice a fost elaborata analiza SWOT a PND 2007-2013, care evidentiaza punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si riscurile identificate n capitolul de analiza. Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a Romniei, n vederea reducerii ct mai rapide a decalajelor existente fata de UE. In concordanta cu acest fapt, obiectivul global al PND 2007-2013 a fost stabilit ca fiind: Reducerea ct mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socioeconomica ntre Romnia si Statele Membre ale Uniunii Europene. Pentru atingerea obiectivului general, acesta se articuleaza pe trei obiective specifice, respectiv: Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romnesti; Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza; Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton.

Realizarea acestor obiective specifice si a celui global se sprijina pe realizarea a sase prioritati nationale de dezvoltare: 1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere; 2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport; 3. Protejarea si mbunatatirea calitatii mediului; 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si ntarirea capacitatii administrative; 5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii n sectorul agricol; 6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare ntre regiunile tarii. Stabilirea unui numar limitat de prioritati este de natura sa asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective si masuri cu impact

30

maxim asupra reducerii decalajelor fata de Uniunea Europeana si a disparitatilor interne. Programarea financiara a PND a urmarit realizarea un tablou general realist al surselor de finantare a dezvoltarii ce ar trebui utilizate n perioada 2007-2013 pentru cresterea convergentei cu UE, conducnd la o suma estimativa globala de cca. 58,7 miliarde Euro. Structura pe surse de finantare a PND 2007-2013 se prezinta astfel: Fondurile comunitare - 43%; Surse publice nationale (centrale si locale, inclusiv credite IFI) - 48%; Surse private (cofinantari private aferente fondurilor comunitare) - 9%.

Implementarea prevederilor PND 2007-2013 conform strategiei stabilite si n conditii de eficienta, rigurozitate, transparenta si corectitudine financiara, presupune eforturi nsemnate din partea institutiilor publice si a beneficiarilor. Investitiile ce vor fi efectuate n baza prevederilor PND nu vor fi, nsa, gestionate n mod direct prin intermediul PND, ci conform regulilor specifice diverselor surse de finantare a acestor investitii. Mecanismele de implementare ale PND sunt, prin urmare, o suma a acestor reguli de implementare a documentelor de programare pentru fondurile europene, a programelor nationale si locale de investitii bugetare, a finantarilor rambursabile acordate de institutiile financiare internationale etc.

Unitatea de studiu 2.1.2. Programul Naional de Reform i Cadrul Strategic Naional de Referin

Obiective specifice: - cunoasterea care stau la baza intocmirii unui plan national de reforma si a unui cadru strategic national de referinta; - cunoasterea elementelor componente ale unui plan national de reforma si ale unui cadru strategic national de referinta; - cunoasterea particularitatilor planului national de reforma si ale cadrului strategic national de referinta in cazul Romaniei;

31

- cunoasterea domeniilor prioritare identificate in Cadrul Strategic National de Referinta al Romaniei; - cunoasterea prioritatilor si actiunilor vizate de Cadrul Strategic National de Referinta al Romaniei.

Timp de lucru: 3 ore

Programul Naional de Reform


In conformitate cu noile orientari ale politicii de coeziune ale Uniunii Europene, elaborarea documentului de negociere al unui stat membru se bazeaza pe Orientarile Comunitare Strategice si pe Programul National de Reforma. Programul National de Reforma a aparut ca o necesitate n contextul relansarii Strategiei de la Lisabona. Tarile membre trebuiau sa-si stabileasca niste linii directoare pentru a-si orienta economiile catre atingerea obiectivului UE stabilit prin Strategia de la Lisabona. Procesul de la Lisabona si-a propus, nainte de toate, sa ofere un cadru de coordonare ntre masurile nationale si cele luate la nivel european, plecnd de la realitatea ca ntre obiectivele strategice si masurile concrete a existat mereu o diferenta. PNR stabileste directiile strategice la nivel national pentru atingerea obiectivului Lisabona, tinnd cont de specificitatile nationale. Programul National de Reforma al Romniei si propune pe termen scurt si mediu urmatoarele obiective: stabilitatea economica si sustenabilitatea finantelor publice; mbunatatirea competitivitatii si productivitatii economice; mbunatatirea functionarii pietei fortei de munca.

Cadrul Strategic Naional de Referin


Conform prevederilor noii politici de coeziune, fiecare stat membru elaboreaza un Cadru Strategic National de Referinta (CSNR), ca document de referinta pentru programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune, document pe baza caruia se

32

negociaza accesul statului la aceste instrumente de finantare. Astfel, CSNR este un document strategic prin care se stabilesc prioritatile de interventie ale Fondurilor Structurale si de Coeziune pentru perioada 2007-2013. Cadrul Strategic National de Referinta face legatura ntre prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite n Planul National de Dezvoltare, Programul National pentru Reforma, si prioritatile la nivel european - Orientarile Strategice Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere Economica si Locuri de Munca. Continutul Cadrului Strategic National de Referinta este Reglementat prin Articolul 27 al Regulamentului general 1083/2006. Astfel, documentul trebuie sa contina: analiza socio-economica, disparitatile, punctele slabe precum si

oportunitatile, tinnd cont de tendintele economice de la nivel european si mondial; strategia aleasa precum si aspecte teritoriale si de dezvoltare urbana; actiuni ntreprinse pentru cresterea capacitatii administrative (numai pentru regiuni de convergenta); informatii despre programele operationale; sumele alocate Fondului European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala si Fondului European pentru Pescuit; informatii privind rezultatele evaluarii ex-ante si verificarea aditionalitatii; mecanismul pentru coordonarea investitiilor realizate din diferite programe operationale si fonduri structurale, precum si fondurile pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit; alocarea financiara anuala/fond/program.

Analiza socio-economica a Cadrului Strategic National de Referinta 20072013 elaborata de Romnia prezinta o analiza succinta a disparitatilor de dezvoltare, a punctelor slabe si a potentialului de dezvoltare. Analiza este structurata n asa fel nct sa fundamenteze ct mai clar prioritatile documentului. Pe baza acestei analize a fost elaborata analiza SWOT. Rmn nc destule probleme care trebuie soluionate pentru a impulsiona dezvoltarea economiei romneti, fiind considerate ca necesare intervenii structurale majore pe termen lung n urmtoarele domenii:

33

Infrastructura de baz calitatea slab i ineficiena serviciilor de furnizare a apei potabile, canalizare i de management al deeurilor, precum i a sistemului de transport rutier, feroviar, aerian i naval, ca i lipsa inter-conectivitii, constituie frne n calea dezvoltrii. Toate acestea sunt dublate de un nivel sczut al cunotinelor n domeniul proteciei mediului nconjurtor, administrarea defectuoas a acestuia, precum i utilizarea ineficient a resurselor de energie. Competitivitatea economic productivitatea sczut, echipamentele i tehnologia nvechite, ineficiena energetic, spiritul antreprenorial insuficient dezvoltat, un climat de afaceri dificil i lipsa unei infrastructuri adecvate pentru sprijinirea mediului de afaceri, accesul limitat la finanare i investiiile insuficiente n cercetare-dezvoltare i tehnologiile informaiei i comunicrii (TIC), toate afecteaz dezvoltarea mediului de afaceri. Capitalul uman - capacitatea limitat a sistemului de educaie i formare profesional continu de a rspunde nevoilor unei economii moderne bazate pe cunoatere, atenia redus acordat educaiei, insuficienta corelare ntre educaie, formarea profesional iniial i formarea profesional continu. Inegalitatea de anse duce la excluderea social a categoriilor vulnerabile, cum ar fi femeile, persoanele cu dizabiliti i etnia rom. Capacitatea administrativ serviciile publice sunt slab dezvoltate i neprietenoase. Capacitatea administrativ insuficient este reflectat n structuri de management neperformante, abiliti nesatisfctoare ale funcionarilor publici, cooperare interinstituional inadecvat, care conduc ntr-un final la calitatea slab a serviciilor furnizate societii, punnd astfel n pericol dezvoltarea socio-economic. n mod special, este necesar consolidarea n continuare a managementului fondurilor comunitare pentru utilizarea eficient a acestora n scopul promovrii dezvoltrii economice i sociale. Dimensiunea teritorial - ca urmare a restructurrii industriei, au aprut foarte rapid decalaje ntre regiuni, acestea continund s creasc. Disparitile dintre mediul urban i cel rural sunt de asemenea mari i n continu cretere. Acest fenomen este i mai pregnant atunci cnd se compar nivelul de dezvoltare al regiunii BucuretiIlfov cu restul rii. ISD sunt atrase, de obicei, n regiunile mai dezvoltate, ceea ce conduce la creterea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Att zonele urbane ct i zonele rurale se confrunt cu probleme legate de infrastructur (din cauza investiiilor insuficiente), de dezvoltare economic local i de mediul social. 34

Totodat, zonele rurale depind excesiv de agricultur. n aceste zone, infrastructura i serviciile de sprijin pentru afaceri sunt foarte slab dezvoltate sau chiar inexistente Este necesar o abordare mai structurat n ceea ce privete nivelul teritorial al diverselor politici de dezvoltare sectoriale i inter-sectoriale i msurilor derivate din acestea.

Rspunsul strategic: Viziune: Crearea unei Romnii competitive, dinamice i prospere Obiectivul Cadrului Strategic National de Referinta: Reducerea disparitilor de dezvoltare economic i social dintre Romnia i statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creteri suplimentare de 15-20% a PIB pn n anul 2015

Prioriti i aciuni: Prioritile Cadrului Strategic National de Referinta au fost formulate ca rspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale i n vederea crerii oportunitilor pe care Romnia i le dorete. Cadrul Strategic National de Referinta vizeaz armonizarea tuturor acestor prioriti ntr-o strategie coerent, care s fie adecvat pentru Romnia, dar care s se i conformeze strategiilor Uniunii Europene, inclusiv Strategia de la Lisabona, i s aib ca efect dezvoltarea economic i creterea numrului de locuri de munc. - Dezvoltarea infrastructurii de baz la standarde europene investiiile n infrastructur vor mbunti calitatea reelelor rutiere i feroviare, precum i a navigaiei pe Dunre (axele prioritare TEN-T nr. 7, 18 i 22) i vor sprijini dezvoltarea mediului de afaceri i crearea de noi locuri de munc. Investiiile vor mbunti, de asemenea, accesibilitatea i inter-conectivitatea dintre drumurile naionale, judeene i locale, ci ferate, aeroporturi i servicii navale, asigurnd totodat legturi mai bune cu rutele TEN-T. Investiiile vor mbunti accesul la piee mai extinse i toate aciunile vor contribui la reducerea duratei cltoriilor i costurilor de transport. Investiiile n infrastructura de mediu vor contribui la mbuntirea sistemelor de management al apei potabile i a deeurilor menajere la standarde europene. O eficien energetic mai mare de-a lungul ntregului lan producie, transport, distribuie i utilizare final va mbunti competitivitatea economic i calitatea aerului i vor crea premizele unei dezvoltri durabile. Eforturile se vor 35

concentra pe un management mai eficient al mediului natural i pe utilizarea durabil a resurselor naturale. - Creterea competitivitii pe termen lung a economiei romneti strategia va contribui la construirea unei baze de producie i antreprenoriale dinamice, va sprijini crearea i dezvoltarea de noi afaceri, n special prin investiii n produse i servicii cu o valoare adugat mai mare. Se va ncuraja inovarea i se va mbunti procesul de punere n practic a rezultatelor activitilor de cercetare i dezvoltare la oportunitile de pia, precum i accesul la finanare i TIC. ntreprinderile mici i mijlocii vor beneficia de ajutoare pentru investiii i vor fi sprijinite prin servicii de consiliere pentru afaceri de calitate, precum i prin asigurarea accesului la alte tipuri de servicii necesare dezvoltrii i crerii de noi locuri de munc. Turismul va fi sprijinit, de asemenea, acesta fiind un important motor al dezvoltrii. - Dezvoltarea i folosirea mai eficient a capitalului uman din Romnia strategia va urmri sprijinirea sistemului de nvmnt i formare profesional n scopul mbuntirii calitii educaiei i calificrilor indivizilor, precum i pentru asigurarea unei mai mari flexibiliti a sistemului educaional. Totodat, se va acorda sprijin pentru creterea accesului i participrii la educaie i pentru creterea adaptabilitii sistemului de educaie i formare profesional n vederea furnizrii cunotinelor i aptitudinilor necesare unei economii moderne i n plin dezvoltare. Creterea adaptabilitii, dezvoltarea spiritului antreprenorial i nvarea pe parcursul ntregii viei se vor afla n centrul politicilor n domeniu, iar angajatorii vor fi ncurajai s investeasc n capitalul uman. Pentru a beneficia de sisteme educaionale i de formare profesional de calitate, se impune modernizarea infrastructurii educaionale i de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente colare i TIC. Se vor sprijini aciunile de combatere a excluziunii sociale i de promovare a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile (femeile, minoritile etnice, persoanele cu dizabiliti) care reprezint categorii dezavantajate pe piaa forei de munc, astfel nct acestea s poat beneficia de noile oportuniti de angajare care vor fi create. mbuntirea calitii serviciilor de sntate i ngrijire va contribui la regenerarea economic prin reducerea costurilor i a perioadelor de inactivitate. - Consolidarea unei capaciti administrative eficiente strategia va mbunti managementul n sectorul public. Investiiile vor contribui la mbuntirea procesului de elaborare a politicilor i a proceselor decizionale n domeniul managementului public, la dezvoltarea unui sistem al funciei publice modern, flexibil 36

i reactiv, precum i la mbuntirea standardelor de calitate i eficien n furnizarea serviciilor publice. Aciunile vor viza, cu prioritate, acele domenii administrative unde se poate nregistra cel mai mare impact din punctul de vedere al stimulrii dezvoltrii socio-economice i al mediului de afaceri, precum i al combaterii deficienelor economiei romne. - Promovarea dezvoltrii teritoriale echilibrate scopul este stoparea i, eventual, inversarea tendinei de accentuare a disparitilor de dezvoltare prin sprijinirea i promovarea unei dezvoltri economice i sociale echilibrate a Regiunilor. Aciunile vor sprijini dezvoltarea regiunilor prin crearea condiiilor necesare stimulrii creterii economice a regiunilor mai puin dezvoltate, precum i restructurarea zonelor rurale i urbane. Investiiile se vor concentra pe consolidarea infrastructurii i stabilirea legturilor locale cu reelele naionale, europene i intercontinentale care conecteaz Romnia la pieele internaionale. Aciunile vor viza coridoarele i polii de dezvoltare existeni sau emergeni i vor crea condiiile necesare dezvoltrii integrate, stabilind conexiunile cu reelele regionale, naionale i trans-europene. Sprijinul acordat va contribui la consolidarea mediului de afaceri local i regional i la dezvoltarea patrimoniului natural i cultural n vederea sprijinirii turismului i dezvoltrii mediului urban. Realizarea coeziunii teritoriale se va sprijini pe cadrul strategic pe termen lung stabilit prin Conceptul strategic de dezvoltare spaial i integrare n structurile spaiale europene 20072025.

Strategia Cadrului Strategic National de Referinta preia viziunea strategica din PND 2007-2013, stabilind ca obiectiv general reducerea disparitatilor de dezvoltare ntre Romnia si celelalte state membre ale Uniunii Europene. Pentru perioada 2007-2013, se are n vedere cresterea PIB/locuitor de la 31% din media UE25 de la momentul aderarii la aproximativ 41% n anul 2013. Cadrul Strategic National de Referinta si va aduce o contributie determinanta la atingerea acestui obiectiv national, prin concentrarea Fondurilor Structurale si de Coeziune pe domenii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale, n conformitate cu Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea si cu Strategia Lisabona revizuita. Se estimeaza, astfel, ca CSNR va contribui la obiectivul general stabilit prin PND 2007-2013 prin accelerarea ritmului de crestere a PIB si generarea unei cresteri suplimentare a acestuia cu 15% pna n 2015, ca efect direct al Fondurilor Structurale si de Coeziune. 37

Prioritatile tematice stabilite de Cadrul Strategic National de Referinta pentru realizarea obiectivului sunt: Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene; mbunatatirea competitivitatii pe termen lung a economiei romnesti; Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman; Constructia unei capacitati administrative eficiente.

A fost identificata, totodata, o prioritate teritoriala, care urmareste promovarea unei dezvoltari echilibrate a ntregului teritoriu, prin crearea conditiilor pentru dezvoltarea regiunilor ramase n urma si valorificarea potentialului regional de dezvoltare. Tabelul financiar al Cadrului Strategic National de Referinta prezinta alocarile anuale indicative din fiecare fond (Fondul Social European, Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune), precum si alocarile anuale indicative din Fondul European pentru Agricultur i Dezvoltare Rurala si Fondul European de Pescuit.

Suma totala alocata Romniei pentru Obiectivul Convergenta (inclusiv Fondul de Coeziune) este de 16,870 miliarde Euro, n preturi 2004. Romniei i s-au mai alocat circa. 403 milioane Euro pentru Obiectivul Cooperare teritoriala europeana. La contributia comunitara se adauga co-finantarea nationala (publica si privata), dimensiunea acesteia fiind nsa cuprinsa n Programele Operationale si nu n Cadrul Strategic National de Referinta. De asemenea, Cadrul Strategic National de Referinta include informatiile necesare verificarii ex-ante a principiului aditionalitatii, element fundamental al programarii Fondurilor Structurale si de Coeziune. Acest principiu obliga statele membre sa mentina la acelasi nivel cheltuielilor nationale n sectoarele care

38

beneficiaza de asistenta financiara comunitara, deoarece scopul fondurilor comunitare este sa vina n completarea resurselor nationale, nu sa le nlocuiasca.

ntruct Cadrul Strategic National de Referinta nu este un instrument de management, documentul descrie foarte general sistemul de implementare a Fondurilor Structurale si de Coeziune n Romnia, cu accent pe actiunile avute n vedere pentru asigurarea unui management eficace si eficient al acestor fonduri. De asemenea, sunt prezentate mecanismele de coordonare ntre Programele Operationale si ntre Fonduri, pe de o parte, precum si ntre acestea si operatiunile finantate de FEADR si FEP, pe de alta parte. CSNR trebuia transmis Comisiei Europene in maximum 5 luni de la aprobarea Orientarilor Strategice Comunitare privind coeziunea, pentru a se obtine un consens asupra prevederilor, Comisia urmand sa l aprobe n maximum 4 luni de la transmiterea oficiala de catre statul membru. CSNR este implementat prin intermediul unuia sau mai multor Programe Operationale.

39

Unitatea de studiu 2.1.3. - Programul Operaional

Obiective specifice: - intelegerea rolului programelor operationale in implementarea programelor de dezvoltare; - cunoasterea continutului unui program operational; - cunoasterea programelor operationale elaborate de Romania; - cunoasterea alocarii financiare pentru fiecare program operational elaborat de Romania.

Timp de lucru: 3 ore

Programele Operationale sunt documentele aprobate de Comisia Europeana, care cuprind un set de prioritati multianuale, pentru implementarea unei componente a Cadrului Strategic National de Referinta. Spre deosebire de perioada anterioara de programare, n perioada 2007-2013 un program operational va putea fi finantat doar din resursele unui singur fond structural. Singura exceptie este Fondul de Coeziune. Daca n perioada anterioara acesta finanta proiecte individuale, negociate direct de catre statul membru cu Comisia Europeana, acum Fondul de Coeziune se supune regulilor de programare, fiind cuprins n bugetele programelor operationale pe care le finanteaza. De regula, programele operationale se mpart n programe operationale regionale (programe operationale care acopera prioritatile regionale ale unei regiuni sau ale tuturor regiunilor) si programe operationale sectoriale, care acopera prioritatile sectoriale. Programele operationale sunt transmise Comisiei Europene mpreuna CSNR. Fiecare program operational cuprinde: Prezentarea situatiei curente analiza socio-economica; Prezentarea strategiei; Descrierea axelor prioritare; Descrierea sistemului de implementare;

40

Prezentarea aspectelor financiare.

Capitolul de analiza a programele operationale trebuie sa cuprinda descrierea situatiei actuale n zona geografica eligibila a programului. Tinnd cont de orientarea strategica a acestor programe si concentrarea acestora pe obiectivele comunitare, analiza trebuie sa reflecte aceasta orientare prin prezentarea contextului

national/regional/sectorial n relatie cu obiectivele UE, precum si tendintele generale n domeniu. Pentru o mai buna fundamentare a strategiei se recomanda elaborarea analizei SWOT. In cazul programelor regionale se recomanda realizarea unei analize a disparitatilor regionale si locale. Un accent destul de mare este pus pe aspectele privind egalitatea de sanse. Strategia programului operational trebuie sa porneasca de la analiza situatiei curente si sa prezinte o solutie coerenta si eficienta, care sa surmonteze obstacolele identificate pentru atingerea obiectivelor, care sunt strns legate de obiectivele comunitare. Obiectivele ce se doresc a fi atinse prin implementarea programului trebuie sa fie cuantificabile, astfel nct sa se poata urmari realizarea lor. De asemenea, strategia programului operational trebuie sa decurga foarte clar din CSNR, lund n calcul si specificitatile teritoriale. In mod normal, la realizarea unui obiectiv specific contribuie cte o axa prioritara. Textul capitolului dedicat descrierii/prezentarii axelor prioritare nu trebuie sa se concentreze pe o descriere a obiectivelor axei, ci pe furnizarea unor informatii foarte clare referitoare la aria de interventie si a activitatilor eligibile ce vor putea fi finantate de aceea axa prioritara. Asadar, trebuie incluse informatii detaliate privind beneficiarii eligibili, grup tinta, sectorul/arealul tinta, precum si o descriere sau, cel putin, o lista privind operatiunile indicative. Pentru a demonstra sinergia cu alte investitii realizate din fonduri comunitare/nationale este utila includerea unei sectiuni care sa prezinte cu ce alte axe prioritare/programe operationale/investitii nationale se coreleaza respectiva axa prioritara. Sectiunea de implementare trebuie sa cuprinda o descriere a organismelor implicate n implementarea programului, n primul rnd a celor care sunt mentionate n regulament ca fiind obligatia statului membru de a le numi si a altor organisme implicate (de exemplu, organismul intermediar). Prezentarea acestora trebuie sa cuprinda informatii privind responsabilitatea fiecarui organism implicat, separarea functiilor ntre cei implicati etc. Descrierea sistemului de monitorizare si evaluare, respectiv colectarea datelor, sistemul informatic, conexiunea cu sistemul informatic al 41

comisiei europene, descrierea procedurilor privind schimbul de date, circuitul fondurilor sunt parte componenta a implementarii iar prevederile prezentate trebuie sa respecte cerintele de management, monitorizare si evaluare. De asemenea, fiecare program operational are anexat un plan de comunicare, care descrie masurile avute n vedere pentru a asigura publicitatea programului operational, posibilitatile de finantare si mecanismele de implementare. Planul financiar al unui program operational trebuie sa indice alocarea financiara din fiecare fond structural si programarea fondurilor pe fiecare an in parte. Un al doilea tabel trebuie sa ofere informatii privind cofinantarea nationala aferenta (publica si privata) si celelalte surse financiare atrase pentru realizarea programului operational, pe fiecare axa prioritare in parte. Programul Operational trebuia transmis Comisiei Europene in maximum 5 luni de la aprobarea Orientarilor Strategice Comunitare privind coeziunea, pentru a se obtine un consens asupra prevederilor programului. Comisia trebuie sa l aprobe n maximum 4 luni de la transmiterea oficiala de catre statul membru. La nivelul Romniei sunt elaborate 7 programe operationale finantate din Fondurile Structurale si de Coeziune, bugetul national, bugete locale, fonduri private, si alte mprumuturi interne si/sau externe. Aceste Programe Operationale sunt elaborate n coordonarea Autoritatii de Management care este responsabila de gestionarea programului. Ministerele din tabelul de mai jos ndeplinesc functia de Autoritati de Management:

PROGRAM OPERAIONAL

AUTORITATEA DE MANAGEMENT

COORDONATOR MINISTERUL FINANELOR PUBLICE Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale http://www.mfinante.ro/instrumentestruct.html

CRETEREA COMPETITIVITII ECONOMICE

Ministerul Economiei, Comerului i Mediului de Afaceri Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Sectorial Creterea Competitivitii Economice http://amposcce.minind.ro/

42

TRANSPORT

Ministerul Transporturilor i Infrastructurii Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Sectorial "Transport" http://post.mt.ro/

MEDIU

Ministerul Mediului i Pdurilor Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Sectorial Mediu http://www.posmediu.ro/home

DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane http://www.fseromania.ro/

DEZVOLTAREA REGIONAL

Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Regional http://www.inforegio.ro/

DEZVOLTAREA CAPACITII ADMINISTRATIVE

Ministerul Administraiei i Internelor Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Capacitii Administrative http://www.fonduriadministratie.ro/

ASISTEN TEHNIC

Ministerul Finanelor Publice http://www.poat.ro/

Dupa cum am mai amintit, Romnia se califica spre finantare sub obiectivul Convergenta al politicii de coeziune si va primi finantare din toate cele trei fonduri, respectiv FEDR, FSE si FC.

43

Alocarea fondurilor europene este ilustrata n tabelul de mai jos, pe fiecare program operational n parte:

44

Teste de autocontrol: 1. Cadrul National Strategic de Referinta 2007-2013 a fost elaborat pe baza: a. Planului National de Dezvoltare b. Programului Operational Regional c. Programelor Operationale Sectoriale d. Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene 2. Printre prioritatile nationale de dezvoltare se numara: a. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport; b. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii n sectorul agricol; c. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare ntre regiunile tarii. d. Protejarea si mbunatatirea calitatii mediului. 3. Programul National de Reforma isi propune, pe termen scurt si mediu, obiective, cum ar fi: a. stabilitatea economica si sustenabilitatea finantelor publice; b. mbunatatirea competitivitatii si productivitatii economice; c. mbunatatirea functionarii pietei fortei de munca. 4. Pentru a impulsiona dezvoltarea economiei romanesti, sunt necesare interventii structurale majore in domenii, cum ar fi: a. infrastructura de baza; b. capitalul uman; c. competitivitate economica; d. capacitate administrativa. 45

5. Strategia privind cresterea competitivitatii economiei romanesti vizeaza masuri care sa determine: a. b. c. d. construirea unei baze de producie i antreprenoriale dinamice; mbuntirea calitatii reelelor rutiere i feroviare; sprijinirea sistemului de nvmnt i formare profesional; mbuntirea managementului n sectorul public.

Intrebari de verificare: 1. Care sunt elementele componente ale Planului National de Dezvoltare 2007-2013? 2. Care este structura pe surse de finantare a Planului National de Dezvoltare 20072013 ? 3. Care sunt principalele parti componente ale Cadrului Strategic National de Referinta? 4. Care sunt domeniile in care sunt necesare interventii structurale majore in vederea impulsionarii dezvoltarii economiei romanesti ? 5. Detaliati strategia vizand dezvoltarea i folosirea mai eficient a capitalului uman din Romnia.

46

LECIA 2.2. MONITORIZAREA I EVALUAREA FONDURILOR STRUCTURALE I DE COEZIUNE

Obiective: - cunoasterea mecanismelor de monitorizare a programelor de dezvoltare; - cunoasterea mecanismelor de evaluare a programelor de dezvoltare; - intelegerea rolului activitatilor de monitorizare si evaluare in implementarea programelor de dezvoltare.

Unitatea de studiu 2.2.1. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

Obiective specifice: - cunoasterea institutiilor care coordoneaza implementarea fondurilor structurale i de coeziune; - cunoasterea procedurilor de coordonare a instrumentelor structurale;

Timp de lucru: 2 ore

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Finanelor Publice ndeplinete rolul de coordonator naional al asistenei n relaia cu UE. n calitate de coordonator naional al asistenei nerambursabile acordate de Uniunea European, ACIS are atribuii i responsabiliti att n ceea ce privete asistena financiar de pre-aderare, ct i n ceea ce privete coordonarea gestionrii fondurilor structurale i de coeziune. n acest sens, instituia coordoneaz pregtirea i funcionarea cadrului legislativ, instituional i procedural pentru gestionarea instrumentelor structurale, iar

47

pe de alt parte programeaz, coordoneaz, monitorizeaz i evalueaz utilizarea asistenei financiare nerambursabile. ACIS coordoneaz: asistena nerambursabil acordat Romniei de Uniunea European prin Programul Phare; asistena nerambursabil acordat Romniei, pe baz bilateral, de ctre Statele Membre UE; elaborarea i implementarea Planului Naional de Dezvoltare, document strategic ce fundamenteaz accesul Romniei la Fondurile Structurale; elaborarea, monitorizarea i evaluarea cadrului strategic naional de referin, a programelor operaionale i a documentelor cadru de implementare corespunztoare; dezvoltarea procedurilor structurale; activitatea de informare i comunicare n domeniul instrumentelor structurale; programul de asisten tehnic JASPERS (Asisten comun pentru promovarea proiectelor n regiunile europene). Aceast structur de coordonare a fost constituit n martie 2004, n cadrul Ministerului Finanelor Publice, sub denumirea de Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC), n baza Hotrrii de Guvern nr. 403/2004 pentru modificarea Hotrrii de Guvern nr. 1574/2003 privind reorganizarea i funcionarea Ministerului Finanelor Publice i a Ageniei Naionale pentru Administrare Fiscal. n martie 2007, AMCSC a devenit Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), n baza Hotrrii de Guvern nr. 386/2007 privind organizarea i funcionarea Ministerului Economiei i Finanelor. capacitii structurilor administrative, implicate n elaborarea gestionarea i actualizarea instrumentelor

48

Unitatea de studiu 2.2.2. Monitorizarea programelor de dezvoltare

Obiective specifice: - cunoasterea institutiilor care coordoneaza activitatea de monitorizare a programelor de dezvoltare; - cunoasterea procedurilor de monitorizare a programelor de dezvoltare; - intelegerea indicatorilor care stau la baza activitatii de monitorizare a programelor de dezvoltare.

Timp de lucru: 3 ore

Fiecare Program Operational este supervizat de catre un Comitet de Monitorizare, ce are ca obiectiv urmarirea eficacitatii folosirii resurselor financiare. Comitetele de Monitorizare sunt coordonate de catre autoritatile de management (acestea asigura si secretariatul acestora), actioneaza sub autoritatea si n conditiile legale ale statului membru. Acestea sunt nfiintate n cel mult trei luni de la publicarea deciziei privind aprobarea contributiei financiare a UE. Comitetele de Monitorizare includ o serie de parteneri economici si sociali, iar la lucrarile acestora participa, n calitate de observatori, si reprezentanti ai Comisiei Europene si, dupa caz, ai altor institutii (de exemplu: Banca Europeana de Investitii, Fondul European de Investitii). Comitetele de Monitorizare elaboreaza, de comun acord cu autoritatile de management si n conformitate cu prevederile legale, financiare si institutionale ale statului membru, proceduri de monitorizare. Comitetele de Monitorizare au urmatoarele atributii principale: modifica sau aproba criteriile de selectare a operatiunilor care vor fi finantate in termen de sase luni de la aprobarea programului operational; aproba orice modificari ale criteriile de selectie in conformitate cu obiectivele de realizare a programului; examineaza rezultatele obtinute si stadiul de realizare a obiectivelor stabilite pe baza documentelor puse la dispozitie de autoritatea de management; 49

analizeaza rezultatele implementarii, in special a obiectivelor stabilite pentru fiecare axa prioritara;

aproba rapoartele anuale si finale de implementare a programului; propune autoritatii de management ajustarea programului si revizuirea programului operational daca aceasta conduce la mbunatatirea gestionarii asistentei sau contribuie mai bine la realizarea obiectivelor stabilite;

modifica programul ca urmare a deciziei Comisiei Europene de schimbare a contributiei UE.

Autoritatea de management si Comitetul de Monitorizare efectueaza monitorizarea prin utilizarea unor indicatori fizici si financiari specificati n Programul Operational. Acestia trebuie sa indice: obiectivele specifice; stadiul implementarii asistentei; progresul planului financiar.

Indicatorii sunt utilizati n toate documentele de planificare si programare a asistentei structurale CNSR si Programele Operationale - nsa, pentru asigurarea unei monitorizari eficiente a interventiilor, o atentie speciala o are nivelul operational inferior (operatiune sau proiect). n general, aceste date trebuie incluse n rapoartele anuale de implementare si nu trebuie restrnse numai la raportarea financiara. n plus, indicatorii ofera o descriere coerenta a programului, ncepnd cu cheltuielile curente si terminnd cu evaluarea efectelor acestor cheltuieli. Pentru elaborarea programelor finantate prin intermediul Fondurilor

Structurale este esentiala definirea obiectivelor si a alocarii resurselor financiare ntre diferitele operatii care contribuie la realizarea obiectivelor. Aceasta reprezinta relatia logica ntre distributia financiara si obiective si poate fi observata att de sus n jos, ct si de jos n sus. n practica procesului de programare, cele doua abordari sunt folosite simultan. Abordarea de sus n jos presupune: definirea unui obiectiv general; definirea obiectivelor specifice (care corespund domeniilor prioritare de interventie);

50

definirea

obiectivelor

operationale

(rezultate

din

implementarea

operatiunilor). Abordarea de jos n sus presupune: identificarea operatiunilor; identificarea iesirilor" (output-urilor) acestea sunt exprimate n unitati fizice si reflecta progresul obtinut n implementarea masurii prin folosirea input-urilor; identificarea rezultatelor acestea reprezinta efectul direct al interventiei; identificarea impactului acesta reprezinta efectul total al interventiei. resurselor (input-urilor) folosite pentru realizarea

Secventa logica a programarii, monitorizarii si evaluarii asistentei din Fondurile Structurale se poate reprezenta grafic astfel:

Dupa cum se poate observa, obiectivele operationale sunt exprimate prin output-uri, obiectivele specifice prin rezultate si obiectivul general prin impact. La nivelul documentelor de planificare si programare, conform cerintelor specifice de elaborare a acestora, trebuie definite urmatoarele tipuri de obiective:

51

Dupa cum se poate observa, indicatorii de impact si rezultat sunt calculati la toate nivelurile de programare, n timp ce indicatorii de output sunt calculati numai n cazul programului operational pentru evaluarea operatiunilor. Toti acesti indicatori exprima legatura cauzala ntre program, axa prioritara si operatiune. Resursele (input-urile sau indicatorii de intrare) vizeaza fiecare nivel al asistentei. Indicatorii financiari sunt utilizati pentru masurarea (anuala) a progresului nregistrat n termeni de alocari si plati n cadrul fiecarei operatii, axe prioritare sau program. Indicatorii de output sunt masurati n unitati fizice sau monetare si evidentiaza rezultatele obtinute prin consumarea resurselor. Indicatorii de rezultat sunt masurati n unitati fizice sau monetare si exprima efectele directe ale programului. Indicatorii de impact sunt masurati n unitati fizice sau monetare si exprima efectele totale si pe termen lung obtinute. Criteriile folosite pentru selectia acestor indicatori sunt relevanta, cuantificarea, claritatea, agregarea, disponibilitatea.

Unitatea de studiu 2.2.3. Evaluarea programelor de dezvoltare

Obiective specifice: - intelegerea rolului evaluarii ex-ante in implementarea programelor de dezvoltare; - intelegerea rolului evaluarii ex-post in implementarea programelor de dezvoltare; - cunoasterea institutiilor si procedurilor de evaluare a programelor de dezvoltare; - cunoasterea elementelor care trebuie luate in calcul in evaluarea programelor de dezvoltare.

52

Timp de lucru: 3 ore

Ca instrument de evaluare a relevantei si a eficientei asistentei financiare implicate, precum si a impactului si durabilitatii rezultatelor obtinute, evaluarea Programelor Operationale reprezinta o activitate care nu poate fi separata de managementul global al unui program si de sistemele de implementare. Obligatia de a desfasura activitati sistematice de evaluare ale Programelor Operationale, precum si regulile generale pentru aceste activitati sunt prevazute de Regulamentul General, iar responsabilitatea privind activitatile de evaluare este partajata intre statul membru si Comisie, in functie de tipul acesteia. Pentru a putea aprecia eficacitatea programelor si masurilor finantate prin intermediul Fondurilor Structurale, acestea sunt evaluate ex-ante, continuu pe perioada implementarii si ex-post.

EVALUAREA EX-ANTE
Scopul evaluarii ex-ante este de a fundamenta elaborarea CNSR si a programelor operationale, precum si optimizarea alocarii resurselor bugetare. Aceasta cade n responsabilitatea autoritatii responsabile cu elaborarea respectivului document de programare. n cazul CNSR si a programelor operationale, evaluarea ex-ante presupune analiza punctelor tari si slabe, a oportunitatilor si riscurilor, dar si analiza potentialului de dezvoltare al Statului Membru, regiunii sau sectorului. Totodata, evaluarea ex-ante va urmari coerenta analizei economico-sociale cu situatia curenta, a analizei SWOT cu analiza economico sociala, a strategiei cu analiza SWOT si analiza economico sociala si va cuprinde: evaluarea ex-ante a situatiei economice si sociale; evaluarea ex-ante a situatiei mediului nconjurator; evaluarea ex-ante a egalitatii de sanse pe piata muncii.

n plus, evaluarea ex-ante va verifica relevanta sistemelor de implementare si monitorizare propuse si conformitatea cu politicile si strategiile UE. Atunci cnd acest

53

lucru este relevant, evaluarea ex-ante va include si Evaluarea Strategic de Mediu, care va fi facuta n conformitate cu cerintele prevazute prin Directiva 2001/42 privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului.

EVALUAREA CONTINUA
Evaluarea continua se va realiza n timpul perioadei de implementare a PO si este de trei tipuri: - a) intermediar, b) ad-hoc, c) privind tematica orizontal. Aceasta examineaza, lund n considerare evaluarea ex-ante, rezultatele initiale ale interventiei, relevanta acestora si masura n care au fost atinse obiectivele. De asemenea, evaluarea intermediara urmareste modul de folosire a resurselor si eficienta sistemelor de implementare si monitorizare. Evaluarea continua este realizata sub responsabilitatea autoritatea autoritatii de management, n cooperare cu Comisia Europeana si statul membru. Aceasta este realizata de catre un evaluator independent iar raportul de evaluare este transmis Comitetului de Monitorizare si, apoi, Comisiei Europene. Acesta examineaza, n conformitate cu criteriile stabilite de comun acord cu statul membru, relevanta si calitatea evaluarii si propune, dupa caz, revizuirea asistentei comunitare si/sau alocarea rezervei de performanta. a) Evaluarea intermediar - va sprijini procesul de management al Programului Operational prin analizarea problemelor care pot aparea n timpul implementarii si vor propune solutii specifice pentru a mbunatati functionarea sistemului. Se vor organiza doua evaluari intermediare: o prima evaluare intermediara va fi desfasurata la sfrsitul anului 2009 sau nceputul anului 2010, iar o alta evaluare, n anul 2012. Prima evaluare intermediara va examina progresul la zi al procesului de implementare al PO, analiznd n mod special aspectele legate de managementul programului, n timp ce cea de-a doua evaluare intermediara se va concentra mai mult pe axele prioritare, abordnd n acelasi timp perioada de programare urmatoare. b) Evaluarile ad-hoc se vor desfasura atunci cnd monitorizarea programului identifica o ndepartare semnificativa de la obiectivele acestuia propuse initial sau atunci cnd exista propuneri de revizuire a PO. Evaluarile ad-hoc pot sa se adreseze fie implementarii sau aspectelor de management ale unei prioritati individuale sau domeniu cheie de interventie, fie unor evaluari tematice.

54

c) Evalurile tematicilor orizontale vor fi realizate fie acolo unde evaluarea se desfasoara pe tematici transversale care se regasesc si care implica mai multe programe operationale (IMM, evaluarea masurilor de informare si publicitate din cadrul Planurilor de Comunicare elaborate de Autoritatile de Management etc), fie atunci cnd se examineaza evolutia tuturor sau al unui grup de Programe Operationale n raport cu prioritatile comunitare si nationale. Pentru fiecare evaluare orizontala/transversala (cross-cutting) care se va desfasura se vor defini separat obiectivele specifice, chestionarele de evaluare, sarcinile si rezultatele anticipate.

EVALUAREA EX-POST
Evaluarea ex-post va fi realizata de catre Comisia Europeana, pentru fiecare obiectiv, n strnsa cooperare cu statul membru si Autoritatile de Management si este realizata de evaluatori independenti. Evaluarea ex-post se desfasoara n maximum doi ani de la terminarea perioadei de programare. Aceasta urmareste, lund n considerare rezultatele evaluarilor anterioare, modul de utilizare a resurselor, eficacitatea, eficienta si impactul asistentei. n general, evaluarea programelor de dezvoltare presupune studierea urmatoarelor elemente: relevanta modul n care obiectivele programului sunt relevante n raport cu nevoile si prioritatile de dezvoltare ale Statului Membru si UE; - eficienta modul de utilizare a resurselor pentru obtinerea outputurilor si rezultatelor; eficacitatea modul n care a contribuit programul la realizarea obiectivelor specifice si generale; utilitatea modul n care a fost obtinut un impact la nivelul grupurilor tinta n conformitate cu nevoile acestora; durabilitatea modul n care efectele se vor mentine dupa terminarea programului.

55

n cursul procesului de evaluare, folosirea indicatorilor de monitorizare este diferita n functie de tipul de evaluare care se desfasoara. Astfel, n cazul evaluarii exante este verificata existenta si relevanta indicatorilor de output, rezultat si impact la nivelul fiecarui document de programare si posibilitatea cuantificarii obiectivelor, n cazul evaluarii intermediare este verificata calitatea si relevanta indicatorilor de monitorizare si eficacitatea programului, iar n cazul evaluarii ex-post este verificata utilitatea si durabilitatea interventiei.

Teste de autocontrol: 1. Supervizarea Programelor Operationale este realizata de un organism numit: a. Comitet de Monitorizare; b. Autoritate de Management; c. Autoritate de Plata; d. Autoritate de Audit. 2. Modul de indeplinire a obiectivului generale este exprimat prin: a. output; b. rezultate; c. impact.

56

3. Criteriile care stau la baza selectiei indicatorilor utilizati in evaluarea unui program sunt: a. relevanta; b. cuantificarea; c. claritatea; d. agregarea; e. disponibilitatea. 4. Pentru a putea aprecia eficacitatea programelor si masurilor finantate prin intermediul Fondurilor Structurale, acestea sunt evaluate: a. ex-ante; b. continuu pe perioada implementarii c. ex-post.

Intrebari de verificare: 1. Care sunt principalele atributii ale Comitetelor de Monitorizare? 2. Prezentati comparativ cele doua abordari privind prezentarea relatiei logice dintre distributia financiara si obiective. 3. Prezentati comparativ rolul si importanta celor trei componente ale procesului de evaluare: evaluarea ex-ante, evaluarea continua si evaluarea ex-post.

57

MODULUL 3 STUDIU DE CAZ: PROGRAMUL OPERAIONAL REGIONAL

Obiective generale: - cunoasterea continutului Programului Operational regional; - intelegerea prioritatilor de actiune in domeniul dezvoltarii regionale; - intelegerea modului de implementare a politicii de dezvoltare regionala in Romania.

Termeni cheie: obiective, dezvoltare regionala, axa prioritara, domeniu de interventie, activitate eligibila, proiect de dezvoltare, beneficiar.

Ritmul de lucru: Modulul se dezvolta pe 3 lectii, detaliate pe 10 unitati de studiu. Timpul de lucru estimat este de 10 zile, cu 2-3 ore zilnic in medie.

Rezumat: Modulul prezinta o sinteza Programul Operational Regional elaborat de Romania in contextul procesului de aderare la Uniunea Europeana. Sunt identificate obiectivele strategice, cele generale si cele specifice ale politcii de dezvoltare regionala, particularitatile acesteia in cazul Romaniei, directiile principale de actiune, axele prioritare, domeniile de interventie si activitatile eligibile pentru finantare.

58

LECIA 3.1. NOIUNI INTRODUCTIVE


Obiective: - intelegerea caracterului specific al Programului Operational Regional in cazul Romaniei; - intelegerea rolului Programului Operational Regional in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Unitatea de studiu 3.1.1. Particulariti ale Programului Operaional Regional

Obiective specifice: - cunoasterea principalelor caracteristici ale Programului Operational Regional; - cunoasterea punctelor slabe si a constrangerilor identificate in analiza socioeconomica a regiunilor; - cunoasterea punctelor tari si a oportunitatilor identificate in analiza socioeconomica a regiunilor.

Timp de lucru: 2 ore

Principalele caracteristici ale POR, care il individualizeaza de celelalte Programe Operationale, sunt:

Are o dimensiune locala evidenta in abordarea problemelor socioeconomice din punct de vedere local si valorificarea resurselor si oportunitatilor locale;

Da prioritate regiunilor relativ ramase in urma si mai putin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de preconditii de crestere, neavand, in sine, un scop redistributiv;

59

Domeniile de interventie ale POR sunt complementare domeniilor de interventie ale celorlalte Programe Operationale, si se asteapta sa opereze in sinergie cu acestea;

Promoveaza o abordare de jos in sus a dezvoltarii economice; Ia in considerare gradul scazut al capacitatii de planificare si programare din tara si prevede, in linii mari, axe prioritare tematice la nivel national.

Aceste axe prioritare sunt in concordanta cu politicile comunitare asupra coeziunii economice si sociale promovate de Uniunea Europeana. Prin implementarea acestor axe prioritare, POR contribuie nu numai la atingerea obiectivului global al Stategiei Nationale de Dezvoltare Regionala, dar si la realizarea obiectivului global al Planului National de Dezvoltare si al Cadrului National Strategic de Referinta si anume, diminuarea disparitatilor de dezvoltare dintre Romania si Statele Membre ale UE, prin complementaritatea pe care o asigura Programelor Sectoriale Strategia Programului Operational Regional decurge din problemele-cheie regionale/ locale si punctele slabe identificate in analizele socio-economice national regionale si cele opt analize specific regionale, si anume:

Concentrarea cresterii economice, impulsionata de investitiile straine directe in jurul Bucurestiului si, ca urmare, cresterea disparitatilor dintre Regiunea Bucuretti Ilfov si celelalte sapte regiuni, precum si aparitia problemelor de congestionare a orasului capitala;

Declinul socio-economic a numeroase centre urbane mari si diminuarea rolului lor in dezvoltarea arealelor adiacente si a Regiunilor;

Pierderea functiilor urbane a multor orase mici si mijlocii, in special a celor monoindustriale, fenomen generat de restructurarea industriala; pierderea functiilor urbane este frecvent asociata cu probleme sociale;

Reaparitia dezechilibrului istoric de dezvoltare intre jumatatea de est si jumatatea de vest a tarii, din cauza reorientarii fluxurilor comerciale si accesului la pietele vestice, precum si dificultatilor pe care partea vestica a tarii pare sa le aiba in a se conecta la pietele globalizate din afara Europei;

Proces de decuplare economica a unor zone traditional subdezvoltate din nordul tarii si de-a lungul Dunarii; 60

Existenta unor intinse zone ale tarii, a caror perspectiva de dezvoltare este marcata de lipsa fortei de munca si de un fenomen masiv de migratie temporara;

Importanta cheie a accesibilitatii ca o preconditie pentru dezvoltarea locala;

Imbatranirea si scaderea populatie, precum si o rata ridicata de dependenta demografica, ce necesita o cerere crescuta pentru serviciile sociale si de sanatate;

Posibila aparitie a unui fenomen de stagnare economica in zonele montane;

Slaba competitivitate a multor afaceri, in special in domeniul turismului, cu productivitate a muncii scazuta, lipsa investitiilor de capital, lipsa capacitatii manageriale, gradul scazut de utilizare a technologiilor moderne;

Calitate

scazuta

infrastructurii

publice

(drumuri,

sanatate,

infrastructura sociala si de educatie), utilitati publice urbane degradate, precum si esecul conservarii bunurilor istorice si culturale;

Experienta limitata a autoritatilor romane locale in managementul de programelor de dezvoltare regionala/locala;

Pentru solutionarea problemelor cheie si a punctelor slabe identificate, Programul Operational Regional va valorifica punctele tari si oportunitatile identificate in analiza, si anume: Zone urbane de crestere cu un numar din ce in ce mai mare de intreprinderi mici si mijlocii si cresterea investitiilor private, inclusiv investitii straine; Accesul la retelele trans-europene si coridoarele nationale; Centre universitare cu potential de crestere pentru activitati de cercetare - dezvoltare; Potential mare pentru dezvoltarea turismului national si international, in toate regiunile; Forta de munca bine pregatita, relativ ieftina, flexibila, in curs de dezvoltare.

61

Unitatea de studiu 3.1.2. Obiectivele Programului Operaional Regional

Obiective specifice: - intelegerea obiectivului strategic al Programului Operational Regional; - intelegerea obiectivelor specifice ale Programului Operational Regional.

Timp de lucru: 2 ore

Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei, corespunzator nevoilor lor si resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei, in special cele ramase in urma, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a munci. Obiectivul strategic al POR este orientat spre: Crearea a 15.000 noi locuri de munca pana la sfarsitul anului 2015; Prevenirea cresterii disparitatilor interregionale in termeni de PIB/ locuitor, in perioada 2007-2013. Obiective specifice: Pentru atingerea obiectivului general al dezvoltarii regionale, strategia se articuleaza jurul urmatoarelor obiective specifice: Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordari policentrice, in vederea stimularii unei dezvoltari mai echilibrate a Regiunilor; Imbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si in particular a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor cu zonele inconjuratoare; Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor; Cresterea competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru afaceri; Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor. in

62

Scopul POR este de a atinge obiectivul strategic si obiectivele specifice prin completarea interventiilor national sectoriale cu actiuni cu specific regional si subregional, in vederea sprijinirii si promovarii cresterii economice durabile. Printr-o mai buna coordonare se va realiza complementaritatea actiunilor regionale cu cele sectoriale si se va realiza un efect sinergic. POR va sustine promovarea actiunilor care vor contribui la imbunatatirea standardelor de siguranta, reducerea efectelor ngative asupra mediului, diminuarea schimbarilor climatice, protectia infrastructurii de transport fata de calamitatile naturale, precum si eliminarea punctelor periculoase de trafic. Spre deosebire de actiunile individuale (imbunatatirea drumurilor) care provoaca cresterea cantitatii gazelor ce produc "efect de sera", alte interventii (imbunatatirea transportului public, modernizarea facilitatilor de productie, eliminarea blocajelor din trafic) pot contribui la reducerea acestora, iar impactul POR va fi de a reduce consumul de energie si emisia de gaze ce provoaca schimbari climatice, prin utilizarea celor mai bune metode existente.

Intrebari de verificare: 1. Prezentati principalele caracteristici ale POR, care il individualizeaza de celelalte Programe Operationale. 2. Care sunt problemele-cheie regionale/locale si punctele slabe identificate in analizele socio-economice national regionale si cele opt analize specific regionale? 3. Care sunt punctele tari si oportunitatile identificate in analizele socio-economice national regionale si cele opt analize specific regionale si care pot fi valorificate in procesul de implementare a POR? 4. Analizati in ce masura obiectivele POR sunt corelate cu problemele-cheie si punctele slabe identificate in analizele socio-economice national regionale si cele opt analize specific regionale.

63

LECIA 3.2. AXELE PRIORITARE ALE PROGRAMULUI OPERAIONAL REGIONAL


Obiective: - cunoasterea axelor prioritare identificate in cadrul Programului Operational Regional; - intelegerea obiectivelor carora fiecare axa prioritara li se adrseaza; - identificarea principalelor domenii de interventie; - cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul fiecarei axe prioritare.

Axe prioritare tematice la nivel national: Axa prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli de crestere; Axa prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport; Axa prioritare 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale; Axa Prioritara 4: Consolidarea mediului de afaceri regional si local; Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului; Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica.

Aceste axe prioritare sunt in concordanta cu politicile comunitare asupra coeziunii economice si sociale promovate de Uniunea Europeana.

Unitatea de studiu 3.2.1. Axa 1: Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor - poteniali poli de cretere

Obiective specifice: - intelegerea obiectivului Axei prioritare 1; - cunoasterea domeniilor de interventie incadrate in Axa prioritara 1; - cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul Axei prioritare 1.

64

Timp de lucru: 1-2 ore

Obiective: Aceasta axa prioritara are ca scop cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane, imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. Domenii de interventie: 1. Planuri integrate de dezvoltare urbana; 2. Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban; 3. Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri; 4. Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea serviciilor sociale; Experientele europene anterioare (URBAN I, URBAN II) au aratat ca abordarea integrata a problemelor economice, sociale si de mediu din zonele urbane degradate, a fost o metoda de succes pentru rezolvarea acestora si obtinerea unei dezvoltari urbane durabile. Aceasta abordare a constat in sprijinirea simultana a activitatilor de renovare fizica a mediului urban cu cele de reabilitare a infrastructurii de baza, precum si cu actiuni pentru dezvoltarea economica, cresterea competitivitatii si ocuparii, integrarea grupurilor etnice in conditiile protejarii mediului.

Unitatea de studiu 3.2.2. Axa 2: mbuntirea infrastructurii regionale i locale de transport

Obiective specifice: - intelegerea obiectivului Axei prioritare 2; - cunoasterea domeniilor de interventie incadrate in Axa prioritara 2; - cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul Axei prioritare 2.

65

Timp de lucru: 2 ore

Obiectiv: Aceasta axa prioritara vizeaza cresterea gradului de accesibilitate a regiunilor, al mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor in vederea stimularii dezvoltarii economice durabile. Domeniu major de interventie: 1. Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura. Operatiuni orientative: Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene; Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane; Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura (cu statut de drum judetean) pentru eliminarea blocajelor rutiere si traversarea, in conditii de siguranta, a localitatilor. Activitati eligibile: 1. Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene; 2. Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi din mediul urban (categoria 1, 2 si 3) precum si a retelei de strazi de categoria 4 din statiunile turistice; 3. Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura (cu statut de drum judetean) 4. Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri si podete; 5. Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere si pasarele; 6. Eliberarea si amenajarea terenului; 7. Devierea retelelor de apa, electricitate, gaze si canal, telefonie; 8. Amenajari pentru protectia mediului; 9. Modernizarea si extinderea retelelor de utilitati existente in corpul drumului (apa, canalizare, electricitate, gaze, telefonie);

Unitatea de studiu 3.2.3. Axa 3: mbuntirea infrastructurii sociale

66

Obiective specifice: - intelegerea obiectivului Axei prioritare 3; - cunoasterea domeniilor de interventie incadrate in Axa prioritara 3; - cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul Axei prioritare 3.

Timp de lucru: 3 ore

Obiectiv: Aceasta axa prioritara vizeaza crearea premiselor necesare pentru asigurarea populatiei cu servicii esentiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice si sociale, prin imbunatatirea infrastructurii serviciilor de sanatate, educatie, sociale, si pentru siguranta publica in situatii de urgenta. Domenii de interventie: 1. Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate; 2. Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale; 3. Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta; 4. Reabilitarea/ modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii

educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua.

3.1 Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate Obiectivul specific al acestui domeniu de interventie il constituie imbunatatirea calitatii serviciilor de asistenta medicala si repartizarea teritorial regionala echilibrata a acestora pe teritoriul tarii, pentru asigurarea unui acces egal al cetatenilor la serviciile de sanatate. Operatiuni: 1. Reabilitarea, modernizarea si echiparea spitalelor judetene; 2. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea ambulatoriilor (din spitale si de specialitate). Activitati eligibile: 1. Reabilitare, modernizare cladiri; 67

2. Reabilitarea , modernizarea utilitatilor generale si specifice; 3. Facilitati de acces pentru persoane cu dizabilitati fizice; 4. Achizitionare echipamente.

3.2 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale Obiectivul specific al acestui domeniu de interventie il constituie imbunatatirea calitatii si a capacitatii serviciilor sociale acordate prin sprijinirea echilibrata a acestora pe intreg teritoriul tarii, pentru asigurarea unui acces egal al cetatenilor la astfel de servicii. Operatiuni: 1. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea cladirilor in care functioneaza centrelor sociale; 2. Reabilitarea, modernizarea si echiparea cladirilor in care functioneaza centre rezidentiale. Activitati eligibile: 1. Reabilitarea/ modernizarea cladirilor centrelor; 2. Modernizarea utilitatilor generale si specifice ale centrelor sociale si rezidentiale; 3. Facilitati de acces pentru persoane cu dizabilitati; 4. Dotare cu echipamente adaptate situatiei beneficiarilor de servicii oferite de centre, inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilitati.

3.3 Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta Obiectivul specific al acestui domeniu de interventie il reprezinta imbunatatirea capacitatii de raspuns in situatii de urgenta la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare prin reducerea timpului de interventie pentru acordarea primului ajutor calificat si pentru interventii in situatii de urgenta. Operatiuni:

68

1. Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta. Activitati eligibile: 1. Achizitionare vehicule si alte echipamente specifice pentru bazele operationale regionale si judetene, pentru interventii in situatii de urgenta

3.4 Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua Obiectivul acestui domeniu de interventie il constituie imbunatatirea calitatii infrastructurii de educatie si formare profesionala initiala, a centrelor de formare profesionala continua si a spatiilor de rezidenta din universitati pentru asigurarea calitatii si cresterea participarii in educatie si formare. Operatiuni: 1. Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea infrastructurii scolare din invatamantul obligatoriu; 2. Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea campusurilor pentru invatamantul profesional si tehnic (CIPT); 3. Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea campusurilor universitare; 4. Reabilitarea / modernizarea / echiparea Institutiilor de Formare Profesionala Continua. Activitati eligibile: 1. Reconstructia, extinderea, consolidarea de cladiri (toate tipurile de infrastructura pentru invatamantul obligatoriu, exceptand CIPT); 2. Constructia, consolidarea, reabilitarea, modernizarea, extinderea cladirilor localizate in cadrul CIPT; 3. Dotari cu echipamente didactice, echipamente pentru pregatirea profesionala, echipamente IT si dotari specifice spatiilor de rezidenta; 4. Reabilitarea, consolidarea, modernizarea si dotarea cladirilor si terenurilor din campusurile universitare; 5. Reabilitarea, consolidarea cladirilor institutiilor de formare profesionala continua;

69

6. Modernizarea utilitatilor, inclusiv crearea de facilitati speciale pentru persoanele cu dizabilitati, pentru toate tipurile de infrastructura.

Unitatea de studiu 3.2.4. Axa 4: Consolidarea mediului de afaceri regional i local

Obiective specifice: - intelegerea obiectivului Axei prioritare 4; - cunoasterea domeniilor de interventie incadrate in Axa prioritara 4; - cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul Axei prioritare 4.

Timp de lucru: 3 ore

Obiective: Aceasta axa prioritara are ca scop infiintarea si dezvoltarea structurilor de afaceri de importanta regionala si locala, reabilitarea siturilor industriale si sprijinirea initiativelor antreprenoriale regionale si locale, pentru a facilita crearea de noi locuri de munca si cresterea economica durabila. Domenii majore de interventie: 1. Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanta regionala si locala; 2. Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati; 3. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor.

4.1. Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanta regionala si locala Structurile de sprijinire a afacerilor reprezinta structuri clar delimitate, care asigura o serie de facilitati si/sau spatii pentru desfasurarea activitatilor economice de

70

productie si de prestare servicii. Acestea au ca scop atragerea investitiilor pentru valorificarea potentialului resurselor zonei. Activitatile POR vor sprijini autoritatile locale si societatile comerciale (societatile administrator) pentru a crea si dezvolta propriile structuri regionale de sprijinire a afacerilor, avand ca scop atragerea intreprinderilor, in special a IMM-urilor. Operatiuni: 1. Crearea si dezvoltarea diferitelor tipuri de structuri regionale de sprijinire a afacerilor; 2. Construirea/reabilitarea/extinderea de cladiri, exclusiv pentru activitati de productie, servicii; 3. Reabilitarea/extinderea sistemului de strazi din interiorul structurii de afaceri si a drumurilor de acces; 4. Crearea/reabilitarea/modernizarea/extinderea utilitatilor de baza (statii de tratare a apei, unitatile de furnizare a energiei si a gazului, sistemul de canalizare); 5. Cablare, retele de internet broadband, etc.; 6. Demolare cladiri; 7. Activitati de promovare; 8. Extinderea structurilor de sprijinire a afacerilor (indepartarea deseurilor, curatare); 9. Alte activitati adiacente necesare crearii/dezvoltarii structurilor de afaceri.

4.2. Reabilitarea siturilor industriale poluate neutilizate si pregatirea pentru noi activitati Siturile industriale in care nu se mai desfasoara activitati economice sunt prezente in toate regiunile, oferind investitorilor o imagine negativa. Totusi, acestea sunt situate, de obicei, in cele mai favorabile zone geografice, in apropierea retelelor de transport si a oraselor (servicii si alte facilitati) si detin retele de utilitati nefolosite (apa, gaz, sisteme de canalizare, etc) care pot fi reabilitate, imbunatatite si dezvoltate. Motivul pentru reabilitarea siturilor industriale este revigorarea zonelor respective, introducerea acestora in circuitul economic, modernizarea lor incat sa devina atractive pentru investitori, si adecvate pentru dezvoltarea mediului de afaceri si de asemenea, infiintarea de noi structuri pentru sprijinirea afacerilor. 71

Operatiuni: 1. Reabilitarea site-urilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati; 2. Curatarea suprafetelor site-urilor industriale poluate si neutilizate si imbunatatirea terenurilor; 3. Demolarea cladirilor si planarea terenului; 4. Reabilitarea/extinderea cladirilor pentru activitati de productie si prestari servicii; 5. Crearea/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii de utilitati publice (retele de alimentare cu apa, gaze naturale, electricitate, retele de canalizare); 6. Cablare, retele internet broadband; 7. Alte activitati adiacente necesare pentru reabilitarea siturilor industriale si pregatirea pentru noi activitati economice.

4.3. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor Sprijinul acordat micro-intreprinderilor de interes local/regional vizeaza restructurarea zonelor nedezvoltate, cu potential de crestere economica, in special a oraselor mici si mijlocii, avand ca rezultat crearea de noi locuri de munca, pentru ca acestea dispun de flexibilitatea necesara adaptarii la cerintele unei economii de piata dinamice. Programul Operational Regional sprijina infiintarea si dezvoltarea

microintreprinderilor productive si a celor prestatoare de servicii care folosesc potentialul endogen al regiunilor (resurse naturale, materii prime, resurse umane, etc). Mai mult, micro-intreprinderile vor fi incurajate sa utilizeze noi tehnologii si inovatii, echipamente IT si servicii, avand un rol primordial in cresterea competitivitatii, productivitatii si a calitatii serviciilor. Operatiuni: 1. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor; 2. Achizitionarea de echipamente si tehnologii productive moderne, servicii, constructii; 3. Achizitionarea sistemelor IT (software si echipamente); 4. Utilizarea de noi tehnologii in activitatile curente ale microintreprinderii; 72

5. Relocalizarea microintreprinderilor in structurile de afaceri; 6. Constructia/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea spatiilor de productie a microintreprinderilor; 7. Activitati specifice de dezvoltare.

Unitatea de studiu 3.2.5. Axa 5: Dezvoltarea durabil i promovarea turismului

Obiective specifice: - intelegerea obiectivului Axei prioritare 5; - cunoasterea domeniilor de interventie incadrate in Axa prioritara 5; - cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul Axei prioritare 5.

Timp de lucru: 3 ore

Obiective: Aceasta axa prioritara vizeaza in principal valorificarea si promovarea durabila a patrimoniului cultural si a resurselor naturale cu potential turistic, precum si imbunatatirea calitatii infrastructurii turistice de cazare si agrement, in vederea cresterii atractivitatii regiunilor, dezvoltarii economiilor locale si crearii de noi locuri de munca. Domenii de interventie: 1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe; 2. Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru

valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice; 3. Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica.

73

5.1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe. POR va finanta obiectivele cu potential turistic (atat in mediul rural, cat si in urban), care sunt incluse in patrimoniul UNESCO, patrimoniul cultural national precum si patrimoniul cultural local din mediul urban, in conformitate cu legislatia nationala in vigoare. Operatiuni: 1. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural mondial (Bisericile cu picturi murale din nordul Moldovei, Manastirea Hurezi, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetatile dacice fortificate, Centrul istoric Sighisoara, Ansamblul de biserici de lemn din Maramures, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) si modernizarea infrastructurii conexe; 2. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural national si modernizarea infrastructurii conexe, cu potential turistic important (restaurarea cladirilor cu elemente arhitectonice traditionale, reteaua de strazi, centre culturale, muzee, parcari, drumuri, etc.) in vederea introducerii lor in circuite turistice. 3. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural din mediul urban.

5.2. Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Obiectivul acestui domeniu de interventie este reprezentat de cresterea standardelor de calitate a spatiilor de cazare de tipul hotelurilor, moteluri si campinguri, cabane si hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare/pontoane. in plus, aceleasi atribute caracterizeaza si structurile de agrement turistic, care furnizeaza facilitatile de petrecere a timpului liber. Operatiuni: 1. Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic (canioane, chei, pesteri, lacuri glaciare etc); 2. Valorificarea potentialului turistic montan prin constructia infrastructurii necesare: reabilitarea si amenajarea cailor de acces catre principalele obiective 74

turistice naturale, refugii alpine, marcarea traseelor turistice, panouri informative, platforme de campare, posturi Salvamont etc.; 3. Dezvoltarea turismului balnear - imbunatatirea, modernizarea si dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea retelelor de captare si transport a izvoarelor minerale si saline etc. 4. Reabilitarea, modernizarea si extinderea structurilor de cazare precum si a utilitatilor aferente. (Sunt eligibile spre finantare urmatoarele tipuri de structuri de cazare: hoteluri, moteluri si campinguri, pensiuni, cabane si hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare / pontoane). 5. Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor aferente (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, turism feroviar pe linie ferata ingusta, in zonele de deal si de munte etc.). POR va finanta proiecte de valorificare durabila a resurselor naturale cu potential turistic si proiecte de reabilitare, modernizare si extindere structurilor de cazare si a infrastructurii de agrement, precum si a utilitatilor aferente implementate in mediul urban; in cazul statiunilor balneare si balneo-climaterice, proiectele pot fi localizate atat in mediul urban, cat si in mediul rural.

5.3. Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica. Acest domeniu de interventie vizeaza activitati menite sa faca Romania o destinatie atractiva pentru turism si afaceri, impreuna cu dezvoltarea durabila a produselor turistice si cresterea utilizarii internetului in serviciile de rezervare si promovare turistica (E-turism). Operatiuni: 1. Crearea unei imagini pozitive a Romaniei ca destinatie turistica prin definirea si promovarea brandului turistic national, atragerea investitorilor si a altor parteneri strategici, in vederea dezvoltarii industriei turistice si cresterii atractivitatii sale; introducerea de noi metode de promovare si diversificarea materialelor promotionale pentru crearea unei imagini turistice complexe si reale; 2. Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii turistice a produselor turistice specifice si a activitatilor de marketing 75

specifice. Scopul este de a dezvolta conceptul de recreere turistica in Romania, de a creste numarul de vacante in Romania prin promovarea produselor turistice specifice; 3. Investitii pentru infiintarea Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica (CNIPT) - activitati de constructii, achizitionari de echipamente, IT si software, in vederea realizarii unui sistem unitar de informare turistica si statistica turistica, cu acces public on-line. Aceasta operatiune va fi complementara cu sprijinul centrelor de informare turistica locala din zonele rurale din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala; 4. Implementarea unei baze de date nationale cu informatii turistice; 5. Realizarea unui sistem national integrat, cu acces on-line, pentru colectarea si distribuirea de informatii turistice.

Unitatea de studiu 3.2.6. Axa 6: Asistena Tehnic

Obiective specifice: - intelegerea obiectivului Axei prioritare 6; - cunoasterea domeniilor de interventie incadrate in Axa prioritara 6; - cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul Axei prioritare 6.

Timp de lucru: 2 ore

Obiectiv: Obiectivul acestei axe prioritare il constituie sprijinirea implementarii transparente si eficiente a Programului Operational Regional. Domenii de interventie: 1. Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului Operational Regional; 2. Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind POR.

76

6.1. Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului Operational Regional Prin intermediul acestui domeniu de interventie vor fi sprijinite pregatirea, selectia, evaluarea si monitorizarea activitatilor, precum si a proiectelor realizate pentru implementarea POR. Activitati eligibile: 1. Sprijinirea Autoritatii de Management si a Organismelor Intermediare (inclusiv costuri de personal) pentru implementarea diferitelor etape ale POR, inclusiv identificarea si dezvoltarea proiectelor, pregatirea, selectia,

monitorizarea, evaluarea, controlul si audit; 2. Achizitia si instalarea echipamentelor IT (altele decat cele achizitionate prin SMIS) si birotice necesare pentru managementul si implementarea programului; 3. Sprijinirea organizatorica si logistica a Comitetului de Monitorizare a POR si a altor Comitete implicate in implementarea programului; 4. Evaluarea POR, inclusiv evaluarile pentru proiectele implementate; 5. Elaborarea de studii pentru fundamentarea POR; 6. Cheltuieli salariale ale personalului si expertilor implicati in pregatirea, selectia, evaluarea, monitorizarea, controlul si auditul programului; 7. Organizarea de seminarii si cursuri de training in vederea imbunatatirii cunostintelor personalului din cadrul Autoritatii de Management si a Organismelor Intermediare; 8. Sprijinirea pregatirii POR pentru urmatoarea perioada de programare.

6.2. Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind POR

Operatiuni: 1. Crearea unui sistem de informare a tuturor actorilor interesati de continutul POR 2. Realizarea si distribuirea materialelor informative si publicitare (documente oficiale privind POR, ghiduri ale aplicantilor, buletine informative, brosuri, postere, obiecte inscriptionate cu logo POR, etc )

77

3. Organizarea de conferinte, forumuri, prezentari, caravane de informare, traininguri pentru beneficiari, etc.

Studiu de caz: Intocmiti o cerere de finantare a unui proiect care sa se incadreze intr-una din axele prioritare si domeniile de interventie vizate de catre Programul Operational Regional.

LECIA 3.3. PLANIFICAREA FINANCIAR I IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI OPERAIONAL REGIONAL

Obiective: - intelegerea mecanismelor de implementare a Programului Operational Regional; - cunoasterea modului de asigurare a surselor de finantare a Programului Operational Regional.

Unitatea de studiu 3.3.1. Planul financiar

Obiective specifice: - cunoasterea alocatiei financiare totale catre Programul Operational Regional; - cunoasterea modului de impartire a alocatiei financiare totale pe fiecare axa prioritara.

Timp de lucru: 2-3 ore Pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, Romania va beneficia de 19.667 milioane euro din Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. Din aceasta suma 3.726 milioane euro vor fi alocate Programului Operational Regional (POR). Sursele de finantare a POR sunt: FEDR (3.726,02 milioane euro),

78

fonduri publice nationale (657,56 milioane euro) si fonduri private estimate (184,76 milioane de euro).

Contributia FEDR la POR, repartizata pe ani (milioane euro) Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 - 2013 3.726,0

FEDR 330,1 404,1 441,1 523,7 556,7 663,8 806,2

Contributia maxima a FEDR la finantarea Programului Operational Regional poate fi de maxim 85% din totalul cheltuielilor eligibile. Conform estimarilor, resursele FEDR vor acoperi 85% din totalul cheltuielilor eligibile ale POR, cofinantarea publica nationala va fi de 15%.

Distributia fondurilor din FEDR intre prioritatile individuale ale POR (milioane euro) Contributie UE (mil euro) Axa Prioritara 1. Axa Prioritara 2. Axa Prioritara 3. Axa Prioritara 4. Axa Prioritara 5. Axa Prioritara 6. Total 1.117,8 758,3 558,9 633,4 558,9 98,6 3.726,0 Contributie nationala (mil euro) 273,3 118,3 98,6 76,4 57,8 32,8 657,5 Finantare Totala (mil euro) 1.391,1 876,7 657,5 709,8 616,7 131,5 4.383,5 Rata cofinantarii UE 80,35% 86,50% 85,00% 89,23% 90,62% 75,00%

Unitatea de studiu 3.3.2. Implementarea Programului Operaional Regional

Obiective specifice: - cunoasterea institutiilor responsabile de implementarea Programului Operational Regional; 79

- cunoasterea atributiilor fiecarei institutii implicate in implementarea Programului Operational Regional.

Timp de lucru: 2-3 ore

Managementul si implementarea Programului Operational Regional (POR) reprezinta responsabilitatea Autoritatii de Management desemnate pentru acest program. Autoritatea de Management este responsabila pentru gestionarea si implementarea programului operational conform Regulamentelor CE, a legislatiei nationale relevante si a principiilor unui management financiar riguros. Prin Hotararea de Guvern nr. 361/2007, publicata in Monitorul Oficial nr. 285/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional este constituita in cadrul structurilor Ministerului. Autoritatea de Management (AM POR)

Ministerul Dezvoltarii Regionale i Turismului Organismele Intermediare (OI)

8 ADR-uri (OI-urile POR sunt constituite in structurile ADR) Autoritatea de Certificare si Plata

Ministerul Finantelor Publice Unitatea de Plata POR

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Autoritatea de Audit

Autoritatea de Audit din cadrul Curtii Romane de Conturi Autoritatea de Management are urmatoarele atributii:

Sa constituie Comitetul de Monitorizare pentru POR (CM POR), in decurs de 3 luni de la data notificarii de catre Comisia Europeana a deciziei de aprobare a POR; sa agreeze, impreuna cu CM POR, regulamentului sau de organizare si functionare, in concordanta cu cadrul institutional, juridic si financiar din Romania;

Sa elaboreze proceduri privind organizarea si functionarea CM POR; Sa asigurare secretariatul CM POR;

80

Sa elaboreze criteriile de selectie si sa le transmita spre aprobare, Comitetului de Monitorizare POR;

Sa elaboreze si semneze acorduri de delegare de atributii cu Organismele Intermediare pentru implementarea POR la nivel regional;

Sa stabileasca calendarul de lansare a procesului de depunere de catre solicitanti a cererilor de finantare pentru proiecte;

Sa raporteze Comitetului de Monitorizare cu privire la progresul implementarii POR si modul in care acordurile cu Organismele Intermediare sunt respectate;

Sa coordoneze elaborarea rapoartelor de evaluare a POR, a Raportului Anual de Implementare si a Raportului Final de Implementare;

Sa elaboreze si sa actualizeze procedurile de implementare ale POR/ghidurile, in functie de nevoile programului;

Sa coopereze cu Ministere, si alte organisme ale sectorului public, precum si cu alti parteneri socio-economici pentru a coordona implementarea POR cu alte programe operationale;

Sa elaboreze si sa implementeze Planul de Comunicare al POR; Sa ia decizia finala privind aprobarea proiectelor pentru finantare si sa trimita aceasta decizie catre Organismele Intermediare;

Sa desfasoare evaluarile permanente si ad-hoc ale POR; Sa faca verificari la fata locului a proiectelor finantate prin POR; Sa autorizeze cheltuielile eligibile pe baza verificarii rapoartelor de progres si a altor documente relevante primite de la Organismele Intermediare;

Sa ia masurile necesare in vederea corectarii neregulilor; Sa efectueze controlul fondurilor UE/nationale alocate prin POR, in concordanta cu legislatia UE/nationala;

Sa se asigure ca exista piste de audit adecvate ale operatiunilor.

Studiu de caz: Analizati pe una dintre regiunile de dezvoltare din Romania modul in care este realizata implementarea Programului Operational Regional.

81