Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Profesor coordonator:
Conf.dr. Adina DORNEAN
Masterand: Cojocaru Diana (cas) Zacornea
Grupa: AP22
2022
1
Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................3
Capitolul 2. Microîntreprinderile.....................................................................................................7
Concluzii........................................................................................................................................13
Bibliografie....................................................................................................................................14
CAPITOLUL 1
2
FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ
Politica de coeziune se remarcă prin trei instrumente: Fondul European pentru Dezvoltare
Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC) și Fondul Social European (FSE). Această olitica
de coeziune, are trei obiective: Convergență (sprijinind regiunile rămase în urmă din punct de
vedere al dezvoltării economice), Competitivitate Regională și Ocuparea forței de muncă
(sprijinind regiuni, altele decât cele rămase în urmă ca nivel de dezvoltare, pentru atingerea
țintelor Agendei Lisabona) și Cooperare Teritorială Europeană (promovând o dezvoltare
echilibrată a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperării și schimbului de bune
practici între toate regiunile UE). Ultimul obiectiv a avut trei axe de acțiune, și anume: cooperare
trans-frontalieră, transnațională și inter-regională.
3
Fondul de Coeziune este cel mai nou fond şi a fost creat în anul 1993 prin Tratatul de la
Maastricht. Implementarea şi funcţionarea Fondului de Coeziune sunt reglementate prin
Regulamentul nr. 1084/2006. Acesta sprijină proiecte în domeniul mediului şi infrastructurilor de
transport (reţele trans-europene) și finanţează statele membre mai puţin prospere, al căror PIB pe
locuitor este sub 90% din media comunitară. Decizia de a finanţa un proiect este luată de Comisia
Europeană, în acord cu statul membru beneficiar, în timp ce proiectele sunt administrate, atât din
punct de vedere tehnic cât şi financiar, de către autorităţile naţionale şi supervizate de un Comitet
de Monitorizare din cadrul fiecărei Autorităţi de Management responsabilă de gestionarea
programului operaţional respectiv. Proiectele selectate pentru a primi finanţare nerambursabilă
sunt evaluate de un Comitet de evaluare format din experţi ai Autorităţii de Management precum
şi experţi ai direcţiilor de specialitate din ministere. În funcţie de rezultatele evaluării, un proiect
poate fi eligibil pentru finanţare sau nu.
A fost înfiinţat în anul 1957 prin Tratatul de la Roma. Prin crearea acestuia s-a încercat reducerea
decalajelor în ceea ce priveşte standardele de viaţă şi prosperitatea regiunilor din statelor membre.
Se consideră a fi un pilon important al strategiei europene de coeziune socială fiind axat pe
grupurile cele mai vulnerabile de pe piaţa muncii. Cadrul european de reglementare a acestui
instrument structural a fost creat de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, titlul XI,
’’Fondul Social European”, Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 5 Iulie 2006 privind Fondul Social European precum şi Regulamentul (CE) nr.
1083/2006 de instituire a prevederilor generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare
Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune. Conform Regulamentului (CE) nr.
1081/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 Iulie 2006, acest Fond intervine în
sprijinul priorităţilor Comunităţii cu privire la întărirea coeziunii sociale, creşterea productivităţii
şi competitivităţii, promovarea creşterii economice şi dezvoltării durabile. Fondul Social
European vine în sprijinul a două dintre cele 3 obiective ale politicii de coeziune a Uniunii
Europene oferind finanţare pentru convergenţă şi pentru competitivitate regională şi ocupare.
2. Programele Operationale
4
Instrumentele Structurale din fonduri ale Băncii Europene de Investiţii precum şi din alte fonduri
nerambursabile. Fiecare program operațional este împărțit în mai multe Axe Prioritare (ilustrând
obiectivele Programului Operațional respectiv), fiecare axă având unul sau mai multe Domenii
majore de intervenție, care la rândul lor pot cuprinde una sau mai multe operațiuni ce beneficiază
de finanțare din fondurile structurale. Programele operaţionale elaborate în România aferente
obiectivului Convergenţă sunt:
În perioada de programare 2014-2020, UE a alocat peste 350 miliarde EUR pentru politica de
coeziune. Această sumă reprezenta 32,5 % din bugetul total al UE pentru acea perioadă.
Aproximativ 199 miliarde EUR au fost alocate FEDR. Această alocare includea 9,4 miliarde
EUR prevăzute pentru cooperarea teritorială europeană (CTE) și 1,5 miliarde EUR, sub formă de
alocații speciale, pentru regiunile ultraperiferice și cele cu o densitate redusă a populației.
În 2021, UE a intrat într-o nouă perioadă de programare multianuală. Normele privind FEDR
pentru perioada 2021-2027 sunt stabilite într-un regulament privind FEDR și Fondul de coeziune;
un regulament ce cuprinde dispoziții specifice pentru obiectivul aferent cooperării teritoriale
europene (Interreg).
Aceste propuneri mențin cele două obiective actuale ale FEDR: „Investiții pentru ocuparea forței
de muncă și creștere economică” și „Cooperare teritorială europeană”.
Este menținută, de asemenea, concentrarea tematică pentru cele două priorități principale: sprijin
pentru inovare, economia digitală și IMM-uri prin intermediul unei strategii de specializare
inteligentă (OP1) și o economie mai ecologică, cu emisii reduse de dioxid de carbon și circulară
(OP2). Noua politică de coeziune a introdus și o listă de activități care nu sunt sprijinite de FEDR.
5
Aceasta include dezafectarea sau construirea de centrale nucleare, infrastructura aeroportuară (cu
excepția regiunilor ultraperiferice) și unele operațiuni de gestionare a deșeurilor (de exemplu,
depozite de deșeuri).
Conform statisticilor între țările Europei Centrale și de Est (ECE), cea mai mare alocare financiară în
ambele perioade (2007-2013 și 2014-2020) a fost acordată Poloniei, 38%, respectiv 41% din totalul
acordat țărilor membre UE din regiune. Comparativ, România a avut alocări financiare de 11%, respectiv
12% din totalul acordat țărilor membre UE din regiune în perioada 2007- 2013, respectiv 2014-2020.
6
În România, în perioada 2007-2013, FEDR finanţează proiecte în valoare totală de
8.976.466.066 euro, în cadrul Programelor operaţionale şi axelor prioritare aferente
acestora. In anii 2014-2020 deși au fost înregistrate unele progrese România a primit, pentru
programele operaționale, rambursări de aprox. 14,424 miliarde euro, rata de absorbție a
fondurilor europene, la 30.09.2016, ajungând la procentul de 86,74% din fondurile aprobate,
incluzând și avansurile primite de Comisie în sumă de de 2,105 miliarde euro.
8
infrastructura de mediu care există între România şi Uniunea Europeană, atât din punct de
vedere cantitativ, cât şi calitativ.E ste finanţat din FEDR, cu suma totală de 5,6 miliarde de
euro, din care aproximativ 4,5 miliarde Euro reprezinta finantare nerambursabila din partea
Uniunii Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de
Coeziune (FC), iar diferenta reprezinta cofinanţarea naţională (cca.1 miliard Euro)
CAPITOLUL II
11
implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea şi sustenabilitatea acțiunilor prezente și
viitoare ce vor fi derulate pentru dezvoltarea acestor comunități. Pentru a asigura cu
success realizarea acestor deziderate, strategia va fi sprijinită la nivelul administraţiei
publice de un management riguros, capabil să identifice toate oportunităţile pentru
beneficiul comunităţii. Implementarea strategiei presupune cooperare între toţi factorii
responsabili locali, respectiv administraţia publică locală, agenţi economici, organizaţii
neguvernamentale şi societatea civilă.
Asociația „Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Belcești-Focuri” are sediul social în
județul Iași, localitatea Focuri, comuna Focuri, și este un parteneriat public-privat format
din 37 de parteneri.
Teritoriul acoperit de Asociația „Grupul de Acțiune Locală Microregiunea
Belcești-Focuri”, aparține din punct de vedere administrativ judetului Iași, fiind o zonă
continuă, uniformă din punct de vedere al datelor geografice și economice, cuprinzând 8
comune: Bălțați, Belcești, Coarnele Caprei, Erbiceni, Fântânele, Focuri, Scobinți, Sirițel.
Suprafata totala a teritoriului este de 497,22 km², cu o populație în număr de 41.656
locuitori (conform datelor furnizate de INSSE: http://statistici.insse.ro/shop/ și
Recensamantul populatiei din 2011 http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/),
densitatea medie fiind de 83,78 locuitori/km². Cele 8 comune ce alcătuiesc teritoriul
Grupului de Acțiune Locala Microregiunea Belcești-Focuri, au în componență 33 de
localități.
Direcții principale și responsabilităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea teritorială a
teritoriului identificate sunt diversificarea activităților economice non-agricole și
încurajarea micilor întreprinzători; crearea, îmbunătățirea și diversificarea facilităților de
dezvoltare economică, infrastructură fizică locală la scară mica și a serviciilor de bază;
creșterea atractivității zonei și diminuarea migrației pupulației, în special a tinerilor;
îmbunătățirea incluziunii sociale inclusiv în ceea ce privește grupurile minoritare.
12
CAPITOLUL III
13
Proiectul a fost depus in cadrul ASOCIAȚIEI GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ
MICROREGIUNEA BELCEŞTI-FOCURI, Masura M6.6B – Investiții în infrastructura
fizică de bază.
Sprijinul acordat prin măsura 6.6B se face pentru următoarele obiective specifice din
teritoriul GAL Microregiunea Belcești-Focuri:
Astfel, soluţia de realizare a obiectivului din satul Belcești, comuna Belcești, județul
Iasi s-a întocmit în baza temei de proiectare şi a H.G. 348/2004 – privind exercitarea
14
comerțului cu produse si servicii de piață în zonele publice.
Comuna Belcești reprezintă una din comunitățile mari din judetul Iași având conform
ultimului recensamant (2011) un numar de 10.555 de locuitori.
În 2011, 40,30% din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, fiind
cu 16,1 pp mai mare decât în UE27. Aceste diferențe au caracter teritorial, ponderea
persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din rural reprezentând 54,20% .
Serviciile de bază nu răspund nevoilor populaţiei rurale, iar deficitul condiţiilor pentru
dezvoltarea spaţiului urban sau rural din perspectivă socială are un impact negativ asupra
dezvoltării economice a zonelor rurale din Romania. Infrastructura in ansamblul sau este
insuficientă, slab dotata si nesustinuta.
15
Necesitatea realizarii investiției survine din nevoia de a dezvolta infrastructura
comerciala din zonă, principalii beneficiari (locuitorii comunei Belcesti) fiind deserviti in
acest moment impropriu si care fara realizarea investitiei vor trebui sa isi desfasoare
activitatea in spatii neconforme.
16
Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:
Soluții de închidere exterioare verticale - Pereții exteriori vor fi realizați din panouri
sandwhich grosime 8 cm montati pe o structura metalica specifica. La interior aceeasi
structura metalica care sustin peretii exteriori va fi inchisa cu placi de gips carton rezistente la
foc.
Învelitoarea se va realiza din Panouri sandwhich cu finisajul din tablă de Aluminiu Zinc
vopsită în câmp electrostatic culoare gri antracit.
Conform P 100-1/2013 rezultă pentru amplasament: Ag. = 0.25 g si Tc. =0.7 sec
Un corp nou de cladire asigura un mediu propice din punct de vedere al conditiilor de
lucru pentru personal si poate contribui semnificativ la cresterea atractivitatii obiectivului in
randul locuitorilor.
- responsabil CQ 1 pers.
- topograf 1 pers.
În acest sens consiliul local va crea un loc de munca cu norma intreaga pe functia – personal
administrativ.
Conform prevederilor art 39, din Regulamentul 1083/2006, sunt considerate «proiecte
majore» proiectele care depasesc 25 milioane euro pentru mediul inconjurator si 50 de
milioane de euro pentru alte domenii.
Valoarea proiectului propus este 862.383 lei cu TVA, in concluzie nu face parte din categoria
proiectelor majore.
20
Structura investitiei pentru optiunea
recomandata
Cheltuieli pentru asigurarea util-
ităţilor necesare obiectivului;
CheltuieliAlte cheltuieli;
pentru Series1;
obţinerea şi 6435; 1% Series1; 27617.52; 3%
amenajarea terenului; Series1; Cheltuieli pentru obţinerea şi
46106.55; 5% amenajarea terenului
Cheltuieli pentru asigurarea util-
Cheltuieli pentru investiţia de ită ţilor necesare obiectivului
bază; Series1; 689039.56; 80% Cheltuieli pentru proiectare şi
Cheltuieli pentru proiectareasistenţă
şi tehnică
asistenţă tehnică; Series1;Cheltuieli pentru investiţia de
93184.14; 11% bază
Alte cheltuieli
Suma Procentaj
Sursele de finantare preconizate
MII LEI din total %
Contributie buget de stat 643.701 74,64%
Contribuţia UE 218.682 25,36%
TOTAL GENERAL (inclusiv costuri neeligibile) 862.383 100%
22
Surse de finantare preconizate
RIRF/C<5% (proiectul nu este viabil din punct de vedere financiar, în ipoteza că rata de
acest scop);
decât 1;
24
CONCLUZII
BIBILIOGRAFIE
Raportul Strategic Naţional 2012 privind implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune, Guvernul României,
Raportul de Progres 2007-2015 al KPMG privind Fondurile UE în Europa Centrală și de Est, 2016
https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/erdf/2014-2020.
http://www.galbelcestifocuri.ro/.
25