Sunteți pe pagina 1din 107

Proiecte cu finanţare internaţională

CUPRINS

Introducere

I. Contextul iniţierii proiectelor nationale si internationale……………………….6


I.1. Cooperarea şi parteneriatul internaţional……………………………….......7
I.2. Importanţa proiectelor internaţionale în cadrul sistemului economic
concurenţial globalizat…………………………………………………………….7
I.3. Angrenarea în proiecte naţionale şi internaţionale…………………………9
1.3.1. Condiţionarea proiectelor……………………………………………...9
1.3.2. Necesitatea previziunilor şi supoziţiilor în cadrul proiectelor...........10
1.3.3. Importanţa managementului ciclului de proiect………………….....11

II. Principalele instituţii care oferă asistenţă financiară pentru dezvoltare……..12


II.1. Privire de ansamblu………………………………………………………...12
II.2. Uniunea Europeană………………………………………………………...14
II.2.1. Politica de Coeziune şi de dezvoltare regională a U.E……………..14
II.2.2. Fondurile structurale ale U.E……………………………………….18
II.2.3. Politica Agricolă Comună…………………………………………...27
II.2.4. Politica Comună în domeniul Pescuitului………………………….30
II.3. Banca Mondială……………………………………………………………31
II.4. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca
Europeană de Investiţii………………………………………………………...33
II.5. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare…………………………36

III. Programe de finanţare a dezvoltării oferite de Uniunea Europeană pentru


România…………………………………………………………………………38
III.1. Planul Naţional de Dezvoltare (PND)…………………………………..38
III.2. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CNSR)…………………........41
III.3. Programele Operaţionale Sectoriale…………………………………...43
III.3.1. Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii
Economice”………………………………………………………..44
III.3.2. Programul Operaţional Sectorial în domeniul Transporturilor52
III.3.3. Programul Operaţional Sectorial în domeniul Protecţiei Mediului
III.3.4. Programul Operaţional Regional……………………………….60
III.3.5. Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane……………………………………………………………68
III.3.6. Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii
Administrative…………………………………………………..81
III.3.7. Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică………………..84
III.3.8. Programele Operaţionale care contribuie la atingerea
Obiectivului „Cooperare economică transfrontalieră”……...85
III.4. Instrumente complementare pentru finanţarea agriculturii şi
dezvoltării rurale……………………………………………………..98
III.4.1. Programul naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală98
III.4.2. Programul naţional pentru pescuit…………………………..102

4
Proiecte cu finanţare internaţională

Glosar de termeni utilizaţi…………………………………………………………133


Anexe………………………………………………………………………………..140
Bibliografie………………………………………………………………………….142

CAPITOLUL I
CONTEXTUL INIŢIERII PROIECTELOR NATIONALE SI INTERNATIONALE

Obiective didactice:
 Oferirea de cunoştinţe referitoare la contextul în care se dezvoltă proiectele
naţionale şi internaţionale
 Clarificarea componentelor ce compun mediul strategic al proiectelor

1.1. Cooperarea şi parteneriatul internaţional

O caracteristică de bază a economiei mondiale contemporane o reprezintă

5
Proiecte cu finanţare internaţională

multilateralizarea relaţiilor economice internaţionale, proces ce decurge pe de o parte, din


creşterea numărului actorilor participanţi la circuitul economic mondial şi, pe de altă
parte din necesitatea rezolvării problemelor globale cu care se confruntă omenirea.
Probleme precum subdezvoltarea, alimentaţia, dezvoltarea agricolă şi industrială
durabilă, creşterea populaţiei, urbanizarea şi consecinţele asociate acestora, impun acţiuni
concertate şi coordonate la scară globală, între toate statele membre, organizaţiile
internaţionale şi companiile naţionale şi transnaţionale.
Fundamentul procesului de multilateralizare din relaţiile economice
internaţionale îl reprezintă cooperarea economică internaţională, adică colaborarea între
diferiţii actori participanţi la viaţa economică a globului cu respectarea independenţei de
acţiune şi voinţei fiecăruia şi găsirea unor soluţii creative, care să ducă fiecăruia un câştig
superior celui rezultat prin acţiune individuală.
O astfel de formă de cooperarea se poate realiza prin crearea unui parteneriat
autentic, bazat pe respect, încredere reciprocă şi egalitate de tratament între parteneri şi
pe oferirea unor şanse egale de câştig.
Specialiştii1 sunt unanimi în a enunţa o serie de principii de bază ale
cooperării şi parteneriatului internaţional:
1. complementaritatea colaborării internaţionale cu programele naţionale (principiul
complementarităţii sau adiţionalităţii);
2. abordarea colaborării internaţionale în domeniile cu cel mai mare impact asupra
economiei naţionale (principiul concentrării resurselor);
3. existenţa unui avantaj ştiinţific, tehnologic, economic sau comercial reciproc şi
comensurabil (principiul valorii adăugate);
4. integrarea în reţele performante naţionale, pe plan european şi internaţional
(principiul parteneriatului);
5. atragerea unor resurse de cercetare+dezvoltare externe şi valorificarea externă a
rezultatelor naţionale, inclusiv în ţări în curs de dezvoltare (principiul inovării).

În virtutea celor afirmate până în prezent şi în dorinţa de a beneficia de


avantajele oferite de aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, devine evidentă
necesitatea dezvoltării în România a acestor acţiuni de cooperare şi parteneriat
internaţional. Aceste acţiuni, ca şi măsurile de sprijin trebuie să aibă ca obiectiv
principal integrarea eficientă a economiei şi societăţii româneşti în comunitatea
internaţională şi în primul rând europeană, prin stimularea excelenţei, armonizarea
reglementărilor şi practicilor naţionale cu cele existente pe plan internaţional, creşterea
eficienţei şi eficacităţii activităţilor de cercetare –dezvoltare şi inovare a produselor şi
serviciilor şi prin implementarea unor tehnici moderne de management al proiectelor
internaţionale.
Dintre obiectivele specifice pe care cooperarea şi parteneriatul internaţional le
urmăresc putem aminti:
1. întărirea capacităţii naţionale de cercetare-dezvoltare producţie şi servicii şi
creşterea eficienţei utilizării potenţialului ştiinţific şi tehnologic şi a aplicabilităţii
rezultatelor obţinute;
2. obţinerea excelenţei ştiinţifice şi tehnologice pe plan naţional în contextul
globalizării;
1
Constantin Opran (coord.) – Managementul proiectelor, Editura comunicare.ro, Bucuresti, 2002

6
Proiecte cu finanţare internaţională

3. stimularea participării specialiştilor străini în programele naţionale de cercetare-


dezvoltare – inovare şi a specialiştilor români în programe internaţionale;
4. creşterea nivelului educaţional şi a nivelului de trai naţional;
5. promovarea cooperării între întreprinderi şi organizaţii în cadrul unor reţele
transeuropene şi euro-atlantice;
6. facilitatea accesului la centre de cercetare de prestigiu şi la centre de cercetare din
întreprinderi cu realizări ştiinţifice şi tehnologice de prestigiu şi aplicarea
competenţelor şi expertizei însuşite în cadrul programelor prioritare naţionale2.

I.2. Importanţa proiectelor internaţionale în cadrul sistemului economic


concurenţial globalizat

Globalizarea economică, caracterizată ca fiind procesul de creştere a


interdependenţilor dintre economiile lumii până în punctul în care diferenţa între naţional
şi internaţional dispare, graniţele statelor devenind inutile şi barierele vamale fiind
complet eliminate, reprezintă deopotrivă o oportunitate şi o ameninţare. Indiferent din ce
optică o privim, globalizarea reprezintă un proces care nu poate fi oprit, ci doar modelat
şi îmbunătăţit.
În aceste condiţii devine evidentă nevoia agenţilor economici din toate
sectoarele de a se asocia în cadrul unor acţiuni comune, pentru a valorifica superior
capacităţile de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, capacităţile de producţie sau
desfacere şi servicii. Apare deci colaborarea acestor societăţi din acelaşi sector sau
sectoare adiacente sub forma unor consorţii de cercetare, producţie, servicii pentru
realizarea unor proiecte majore care să rezolve problematici caracteristice de interes
comun, a căror rezolvare nu poate fi găsită individual.
Creşterea interdependenţelor de la nivel macroeconomic, apariţia marilor
blocuri regionale integraţioniste – Uniunea Europeană, APEC, MERCOSUR, NAFTA –
stimulează apariţia de cooperări la nivel microeconomic, prin proiecte care să ducă la
dezvoltări de noi tehnologii, produse şi servicii, pornind de la necesitatea obţinerii de
beneficii maximale în condiţiile respectării normelor şi legilor naţionale şi internaţionale.
Apare deci o specializare a managementului foarte bine definită şi de o importanţă din ce
în ce mai mare: „Managementul proiectelor internaţionale”. Figura 1.1, descrie relaţiile
existente între micromediul de piaţă al unui proiect şi principalele componente ale
macromediului.3
În condiţiile globalizării, succesul economic este influenţat de creşterea
valorii adăugate, prin cercetare- dezvoltare- inovare şi prin adaptarea la noua paradigmă a
managementului organizaţiei : managementul prin proiecte. Viitorul va aparţine
organizaţiilor centrate pe proiecte, care nu mai au departamente ce lucrează pe diferite
segmente ale unui proiect, ci ăşi structurează organizarea în funcţie de însăşi logica
proiectului.

2
Kieron Conway - Software project management; From concept to development, CORIOLIS Technology
Press, USA, 2001

3
Denis Lock – Project Management (sixth edition), A Gover, University Press, Cambridge, 1997

7
Proiecte cu finanţare internaţională

Dezvoltarea producţiei şi susţinerea produselor industriale, economice,


bancare, sociale, se face printr-un grup de companii în cadrul consorţiului unui proiect,
fiecare dintre aceste companii aducând propriile competenţe, expertize şi idei. Devine
deci necesară comunicarea eficientă în cadrul acestor echipe transnaţionale de proiect,
precum şi adaptarea lor rapidă la oportunităţile şi schimbările impuse de economia
globalizată.

Figura 1.1.Interacţiunea dintre macromediu şi micromediul de piaţă al proiectului

Sursa: Constantin Opran (coord) – Managementul proiectelor,Editura comunicare.ro

Prin urmare, pentru a fi competitivă în cadrul economiei globalizate, o ţară


trebuie să fie capabilă să dezvolte, adapteze şi implementeze proiecte naţionale în cadrul
programelor internaţionale, cu încadrarea în tematicile de interes la nivel internaţional dar
având mereu în vedere rezolvarea unor probleme naţionale.
La elaborarea şi desfăşurarea proiectelor naţionale şi internaţionale trebuie
să se ţină cont de mediul strategic al proiectelor naţionale şi internaţionale, conform
Figurii 1.2.

Figura 1.2. Componentele mediului strategic al proiectelor internaţionale

8
Proiecte cu finanţare internaţională

Sursa: Constantin Opran (coord) – Managementul proiectelor,Editura comunicare.ro

1.3. Angrenarea în proiecte naţionale şi internaţionale

1.3.1. Condiţionarea proiectelor

Toate proiectele naţionale sunt influenţate de mediul strategic internaţional


datorită sistemului economic globalizat. Într-o lume în continuă mişcare şi marcată de
numeroase incertitudini, singura şansă de supravieţuire şi dezvoltare este să te schimbi,
adaptându-te în permanenţă la condiţiile pieţei. Aceste schimbări permanente generează
nevoia de proiecte, de asociere continuă, în cadrul unor echipe variate, de cunoştinţe,
practici, expertize care să contribuie la crearea mai eficientă a unor
produse/servicii/tehnologii noi, competitive în lupta cu concurenţii.
Accentul va cădea, din ce în ce mai mult, pe specialişti (purtători de cunoştinţe,
abilităţi şi competenţe) care să fie capabili să înţeleagă scopurile consorţiului de proiect şi
să le poată împlini prin abilităţi caracterizate de o serie de procese profesionale şi
personale. Angajaţii de tip vechi, care aşteaptă mereu să li se spună ce şi cum să facă, vor
fi nevoiţi fie să îşi schimbe paradigma, fie să părăsească organizaţia.
Organizarea prin proiecte devine, din ce în ce mai mult, soluţia pentru a face faţă
schimbărilor imprevizibile în mediul economic actual, perimării rapide a cunoştinţelor şi
tehnologiilor. Managementul proiectelor va deveni deci un fapt pentru majoritatea
organizaţiilor care vor supravieţui în Era Informaţională.
Specialiştii4 afirmă că managerilor de proiecte şi altor specialişti le sunt cerute
patru elemente :
1. ştiinţa, înţelegerea teoriei de management de proiecte, a conceptelor şi a
practicilor ;

4
Mariana Mocanu; Carmen Schuster - Managementul proiectelor; Cale spre cunoasterea competitivitatii;
Editura All Beck, Bucureşti, 2001

9
Proiecte cu finanţare internaţională

2. iscusinţa, capacitatea de a utiliza tehnicile şi metodele acestei profesiuni pentru a


obţine rezultatele scontate ;
3. abilitatea, capacitatea de a integra şi folosi ştiinţa şi iscusinţa în diferite maniere
4. motivaţia, capacitatea de menţine la nivelele dorite valorile, atitudinile şi
aspiraţiile care ajută toţi participanţii la proiect să lucreze împreună pentru
finalizarea proiectului.

Un proiect naţional sau internaţional reprezintă voinţa de a realiza o lucrare


comună între toţi factorii interesaţi (organizaţie, parteneri, beneficiari, colectivitate, etc)
pornind de la identificarea unor probleme/constrângeri/nevoi şi fiind orientat către
rezolvarea acelor probleme şi/sau satisfacerea acelei nevoi.
Principalele elemente cuantificabile ale unui proiect sunt :
- obiectivele ;
- rezultatele ;
- activităţile întreprinse în cadrul proiectului, inclusiv cele de conducere a
proiectului ;
- mijloacele (umane, tehnice, financiare, informaţionale, ect) necesare;
- riscurile asumate de echipa proiectului;

Identificarea corectă a problemelor şi nevoilor a căror rezolvare se doreşte a fi


obţinută prin proiect, stabilirea judicioasă a obiectivelor, scopurilor şi rezultatelor de
atins constituie punctul de plecare în demararea oricărui proiect naţional şi internaţional.

1.3.2. Necesitatea previziunilor şi a supoziţiilor în cadrul proiectelor

Înaintea demarării oricărei activităţi a proiectului, este indispensabilă evaluarea


riscurilor legate de spaţiu (utilizare şi mediu înconjurător) şi de timp.
Previziunea este acţiunea de a considera ca fiind probabil, de a anticipa un
eveniment viitor, luând în considerare toate alternativele, organizând dinainte, luând
decizii pentru viitor. A prevedea, înseamnă a decide ceea ce se va putea întâmpla într-un
moment viitor, deci o ierarhizare a unor soluţii posibile în funcţie de evaluarea unor
evenimente care scapă de sub controlul nostru imediat.
Prin urmare, pentru a realiza o previziune corectă a evenimentelor viitoare, este
nevoie de utilizarea atât a metodelor şi uneltelor de ordin ştiinţific, cât şi a abilităţilor şi
experienţei empirice a celor care realizează previziunea.5
Experienţa arată că, uneori, nici cele mai corect realizate previziuni nu scapă de
factorul aleatoriu. De aceea, la fel de importantă ca şi previziunea este emiterea şi
analizarea supoziţiilor.
Supoziţiile sunt factorii total sau parţial imprevizibili, care scapă de multe ori
logicii raţionale a previziunii. Ele ţin de intuiţie, spirit critic şi deschidere faţă de legile
neraţionale ale naturii.

5
Ovidiu Nicolescu.; Ion Verboncu - Managementul pe baza centrelor de profit; Ed.Tribuna Economica;
Bucuresti., 1998

10
Proiecte cu finanţare internaţională

Atunci când demarăm un proiect nu trebuie niciodată să fim categorici, bazându-


ne doar pe previziuni, ci, din contră, să fim capabili să intuim imprevizibilul, care poate
genera catastrofe. Previziunile şi supoziţiile sunt deci de neseparat în cadrul unui proiect.
Atunci când riscurile, cuantificabile sau nu, sunt readuse în conformitate cu
obiectivul, intervine prevenirea activă, al cărei obiect îl reprezintă anticiparea deviaţiilor
sau a variaţiilor periculoase, în raport cu obiectivul stabilit. Prevenirea activă priveşte
derularea proiectului în toate fazele implementării sale.

1.3.3. Importanţa managementului ciclului de proiect

Managementul Ciclului de Proiect (PCM) este un set de instrumente de proiectare


şi management al proiectelor, având ca obiectiv principal îmbunătăţirea managementului
acţiunilor de cooperare externă – proiecte şi programe de orice fel, inclusiv ajutor
umanitar – prin luarea în considerare a tuturor factorilor esenţiali şi a cadrului propice
iniţierii, finanţării şi implementării proiectelor:

1. Obiective clare şi realiste pentru operaţiuni şi programe


- diferenţierea clară între obiective şi mijloace de realizare;
- definirea clară şi realistă a scopului operaţiunii care trebuie întotdeauna să aducă
beneficii grupurilor ţintă;
- luarea în considerare a riscurilor şi supoziţiilor: factori externi majori care pot
afecta succesul proiectului.

2. Factori „calitativi”, care să asigure durabilitatea beneficiilor


- relevanţa intervenţiei: măsura în care proiectul răspunde unor nevoi şi probleme
reale ale grupului ţintă;
- gradul de proprietate asupra rezultatelor proiectului, a beneficiarilor şi altor
factori interesaţi;
- nevoia de a alege tehnologii potrivite, de exemplu energia alternativă ;
- respectul pentru valorile socio-culturale ale oamenilor întărit ;
- cooperarea şi coordonarea dintre diferiţii actori implicaţi în proiect;
- alţi factori calitativi relevanţi pentru proiect: (ex. egalitatea de şanse,
nediscriminarea, protecţia categoriilor defavorizate, etc) .

Întrebări pentru examen

1. Care sunt principiile de bază ale cooperării şi parteneriatului intrernaţional şi ce


obiective urmăresc acestea ?
2. Comentaţi interacţiunea dintre micromediul proiectului şi macromediul de piaţă al
proiectului şi explicaţi componentele mediului strategic al proiectelor
internaţionale
3. Care sunt elementele cuantificabile ale unui proiect ?

11
Proiecte cu finanţare internaţională

4. Care este importanţa previziunii şi a supoziţiilor ?

Bibliografie:

1. Conway, Kieron - Software project management; From concept to development,


CORIOLIS Technology Press, USA, 2001
2. Lock, Dennis – Project Management (sixth edition), A Gover, University Press,
Cambridge, 1997
3. Mocanu, Mariana; Schuster, Carmen - Managementul proiectelor; Cale spre
cunoasterea competitivitatii; Editura All Beck, Bucureşti, 2001
4. Nicolescu, Ovidiu.; Verboncu, Ion - Managementul pe baza centrelor de profit;
Ed.Tribuna Economica; Bucuresti., 1998
5. Opran, Constantin (coord.) – Managementul proiectelor, Editura comunicare.ro,
Bucuresti, 2002

CAPITOLUL II
PRINCIPALELE INSTITUŢII CARE OFERĂ ASISTENŢĂ FINANCIARĂ
PENTRU DEZVOLTARE

Obiectiv didactic :
 Clarificarea cerinţelor generale referitoare la finanţarea proiectelor specifice
principalilor instituţii finanţatoare din Economia Mondială

12
Proiecte cu finanţare internaţională

II.1. Privire de ansamblu

Ajutorul pentru dezvoltare (numit de asemenea asistenţă pentru dezvoltare,


ajutor internaţional, ajutor extern pentru dezvoltare) este un sprijin oferit de către
agenţiile economice şi guvernamentale pentru dezvoltarea economică, socială şi politică a
ţărilor în curs de dezvoltare. Ajutorul pentru dezvoltare poate proveni de la guvernele
ţărilor dezvoltate sau în curs de dezvoltare sau de la instituţiile internaţionale: Uniunea
Europeană, Banca Mondială, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică,
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Există o diferenţiere clară între ajutorul pentru dezvoltare – orientat către
combaterea sărăciei şi dezvoltarea economică, socială şi politică pe termen lung – şi
ajutorul umanitar – care are ca obiectiv combaterea imediată a efectelor unor calamităţi
naturale, politice sau sociale dintr-o anumită ţară. De asemenea, pentru acordarea de
ajutoare umanitare, o contribuţie însemnată o au, alături de organizaţiile şi agenţiile
publice, şi organizaţiile nonguvernamentale private (ex. Crucea Roşie, Global AIDS
Alliance, CAFOD, Peace Corps, Oxfam, ActionAid, etc)
Deşi în practică există atât ajutor pentru dezvoltare acordat sub formă bilaterală
cât şi sub formă multilaterală, ultimul este considerat a fi mult mai potrivit, servind mai
bine intereselor umanităţii în ansamblu.
De asemenea, o altă clasificare tradiţională a ajutorului pentru dezvoltare este cea
după elementul de concesie acordat receptorului, în acest caz având:
- asistenţă financiară externă oferită în condiţii de favoare (cel puţin 25% grant şi o
rată a dobânzii preferenţială);
- asistenţă financiară externă oferită în condiţii de piaţă (când aceste două elemente
de favoare nu există).

Pentru a realiza mai eficient obiectivul eradicării subdezvoltării şi eliminării


problemelor adiacente acesteia, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
(OCDE) a lansat iniţiativa alocării a cel puţin 0,7% din PNB al ţărilor dezvoltate către
ţările cu nivel de dezvoltare scăzut, sub forma asistenţei oficiale pentru dezvoltare oferită
în condiţii de favoare.
Cu toate acestea, în afara câtorva state nordice, acest obiectiv este departe de a fi
realizat. Astfel, deşi în termeni absoluţi, SUA, Japonia, Franţa, Marea Britanie şi
Germania oferă asistenţă consistentă prin intermediul prin intermediul organizaţiilor
internaţionale, agenţiilor guvernamentale sau organizaţiilor nonguvernamentale, în
termeni procentuali, acest ajutor reprezintă 0,2-0,3%. Figurile 2.1 şi 2.2. prezintă situaţia
oferirii de asistenţă financiară externă pentru dezvoltare de către principalele ţări
donatoare în termeni absoluţi şi în termeni procentuali.

Figura 2.1. Asistenţa financiară externă pentru dezvoltare în 2004 (milioane USD)

13
Proiecte cu finanţare internaţională

Sursa: OCDE

Figura următoare arată clar că Norvegia este ţara cu cel mai mare procentaj al
PNB alocat asistenţei financiare externe pentru dezvoltare (0,9%) urmată de Danemarca,
Luxemburg, Suedia şi Olanda, toate depăşind procentajul recomandat de 0,7%. Din PNB.

Figura 2.2. Asistenţa financiară externă pentru dezvoltare în 2004 (%PNB)

Sursa OCDE. Linia gri indică efortul mediu realizat de state (0,42% din PNB)
Interpretarea celor două tabele, ne arată de asemenea că, Uniunea Europeană
veche (UE15), împreună cu cele două state membre ale SEE (Norvegia şi Elveţia)
reprezintă cel mai mare donator la nivel mondial, atât în termeni absoluţi cât şi în termeni
procentuali.
De aceea, o mare parte a analizei programelor de finanţare internaţională se va
referi la programele Uniunii Europene, fără a scăpa însă din vedere şi ceilalţi donatori
importanţi din economia mondială.

14
Proiecte cu finanţare internaţională

II.2. Uniunea Europeană

Uniunea Europeană acordă asistenţă financiară pentru dezvoltare prin intermediul


a cinci mari politici concepute special în acest scop: Politica de Coeziune şi Dezvoltare
Regională, Politica Agricolă Comună, Politica Comună în domeniul Pescuitului, Politica
Externă de Vecinătate Comună şi Parteneriatele Strategice încheiate cu diferitele ţări şi
organizaţii din economia mondială.
În plus, prin intermediul ECHO (Directoratul General pentru Asistenţă
Umanitară), Uniunea oferă suport ţărilor şi zonelor aflate în dificultate datorită unor
catastrofe naturale, politice, sociale sau militare.
Totuşi, această lucrare se va axa cu precădere asupra asistenţei pentru dezvoltare
oferită de UE, considerând că aceasta va avea impactul cel mai semnificativ în rezolvarea
problemelor globale ale economiei mondiale.

II.2.1. Politica de Coeziune şi de dezvoltare regională a U.E.

Politica de coeziune şi dezvoltare regională este una din politicile cele mai
importante şi cele mai complexe ale Uniunii Europene, obiectivul său: reducerea a
disparităţilor existente între diversele regiuni ale Europei şi creşterea coeziunii
economice şi sociale, acţionând direct asupra unor domenii semnificative pentru
dezvoltare, precum creşterea economică şi sectorul IMM, transporturile, agricultura,
dezvoltarea urbană, protecţia mediului, ocuparea şi formarea profesională, educaţia,
egalitatea de gen etc. Concepută ca o politică a solidarităţii la nivel european, politica de
coeziune şi dezvoltare regională se bazează în principal pe solidaritate financiară şi
parteneriat, adică pe redistribuirea unei părţi din bugetul comunitar realizat prin
contribuţia Statelor Membre către regiunile şi grupurile sociale mai puţin prospere,
completând astfel resursele proprii mobilizate de regiuni sau de actorii economici şi
sociali.
Baza legală a Politicii de Coeziune se găseşte în Textul Tratatului UE (Titlul
XVII “Coeziunea Economică şi Socială” şi Art. 148 referitor la Fondul Social European,
dar în istoria UE au existat câteva momente cheie care au definit evoluţia conceptelor de
dezvoltare regională şi coeziune economică şi socială (1957 – Tratatul de la Roma, 1958
– crearea Fondului Social European, 1962 – crearea Fondului European pentru orientare
şi Garantare Agricolă, 1975 – apariţia Fondului European pentru Dezvoltare Regională,
1986 – Actul Unic European care introduce pentru prima dată conceptul de coeziune
economică, 1988 – introducerea titulaturii de Fonduri Structurale, 1990 – crearea
PHARE, 1993 – crearea Fondului de Coeziune, 1994 – apariţia unui nou fond structural:
Instrumentul de Orientare în domeniul Pescuitului, 1999 – introducerea a două noi
instrumente de pre-aderare: ISPA şi SAPARD, 2002 – crearea Fondului de Solidaritate al
Uniunii Europene* )
Obiectivul de a intari coeziunea economica si sociala este stipulat explicit in
Articolul 2 al Tratatului de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii
Europene. De asemenea, Articolul 158 mentioneaza coeziunea ca pe o preconditie pentru
dezvoltarea armonioasa a UE, precizand vointa de "a reduce disparitatile intre nivelurile

*
toate aceste insrumente financiare vor fi detaliate în subcapitolele următoare

15
Proiecte cu finanţare internaţională

de dezvoltare ale diverselor regiuni si ramanerea in urma a celor mai defavorizate


regiuni sau insule, inclusiv zone rurale"6.
Se poate deci uşor deduce un principiu de bază al Politicii de Coeziune –
Solidaritatea, care implică asistarea celor mai dezavantajate zone şi regiuni ale Uniunii în
depăşirea handicapurilor pe are le au. În perioada programatică 2000-2006, o treime din
bugetul blocului comunitar – care este realizat din contribuţiile statelor membre – adică
213 miliarde de EURO au fost redistribuţi, prin intermediul acestei politici, către
regiunile care aveau nevoie pentru a se dezvolta.7
Un al doilea principiu de bază este Parteneriatul – care implică acţiunea comună
a regiunii interesate, a statului membru şi a Uniunii Europene pentru reducerea
decalajelor, alături de punerea în comun de resurse financiare în această direcţie.
Prin aceste acţiuni conjugate, rezultatele politicii de dezvoltare regională şi de
coeziune sunt uşor observate de către cetăţenii europeni, care beneficiază de instruire,
asistenţă şi sprijin pentru adaptarea în permanenţă la condiţiile unei pieţe în permanentă
schimbare. Nivelul vieţii în regiunile sprijinite este ameliorat prin punerea la dispoziţia
autorităţilor publice a unor fonduri suplimentare pentru crearea şi dezvoltarea
infrastructurii şi prin sprijinirea companiilor în efortul de a deveni din ce în ce mai
competitive.
În urma ultimelor două Rapoarte asupra Coeziunii Economice şi Sociale* au fost
evidenţiate o serie de provocări cu care se confruntă Politica de Dezvoltare Regională a
Uniunii Europene:
• Globalizarea, care duce la o competiţie din ce în ce mai acerbă a ţărilor şi
teritoriilor. Întreprinderile se localizează acolo unde găsesc condiţii propice pentru
a le creşte nivelul de competitivitate. Regiunile trebuie deci să fie atractive din
punct de vedere al infrastructurii, fiscalităţii, serviciilor de sprijin pentru afaceri şi
forţei de muncă, pentru a putea atrage cât mai multe investiţii private.
• Societatea informaţională şi revoluţia tehnologică, care face din tehnologie şi
informaţie principalele resurse în lupta cu alte zone ale globului. Pentru a fi
competitive, regiunile trebuie să stimuleze inovarea, crearea de noi tehnologii şi
accesul persoanelor şi întreprinderilor la know-how, inovare şi instruire de
calitate.
• Încălzirea globală, care afectează şi va afecta din ce în ce mai mult numeroase
regiuni ale Europei, cu efecte dezastruoase asupra agriculturii, pescuitului,
turismului şi capacităţii populaţiei (în special a celei mai sărace) de a se adapta
acestor fenomene. De aceea, accentul va fi pus pe stimularea tehnologiilor
prietenoase cu mediul, pe reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi a altor gaze
cu efecte nocive.
• Preţuri crescute ale energiei, care vor afecta regiunile în moduri diferite, în
funcţie de structura economică, mixul energetic şi eficienţa energetică a
companiilor. Dezvoltarea şi expansiunea energiilor regenerabile şi investiţiile în
eficienţa energetică reprezintă mari oportunităţi pentru regiuni, în special în
privinţa creării de noi locuri de muncă.

6
Tratatul de la Amsterdam al Uniunii Europene, art. 158
7
Al patrulea Raport asupra Coeziunii Economice şi Sociale din mai 2007
*
Este vorba de al treilea Raport asupra Coeziunii Economice si Sociale din 2004 si de al patrulea Raport
asupra Coeziunii Economice si Sociale din mai 2007

16
Proiecte cu finanţare internaţională

• Apariţia dezechilibrelor demografice şi a tensiunilor sociale, ştiut fiind faptul


ca două treimi dintre regiunile Uniunii Europene s-au confruntat cu declin
demografic între 2000-2004. Evoluţia demografică va afecta direct negativ piaţa
muncii, începând cu anul 2017 punând o presiune suplimentară asupra bugetelor
regionale şi locale şi putând crea tensiuni în interiorul şi între regiuni.
• Extinderea, care reprezintă deopotrivă o oportunitate şi o provocare pentru U.E.

A devenit deci necesară, în aceste condiţii, reformarea politicii regionale


comunitare şi punerea ei de acord cu obiectivele Agendei Lisabona*, proces început în
exerciţiul programatic 2000-2007 şi continuat în actualul exerciţiu, 2007-2013.
Astfel, vechile obiective (1 – sprijinirea dezvoltării în zonele mai puţin prospere,
2 – reconversia economică şi socială a regiunilor cu dificultăţi structurale şi 3 –
dezvoltarea resurselor umane) şi cele patru iniţiative comunitare (INTERREG III,
LEADER+, EQUAL şi URBAN II) sunt reorganizate începând cu 2007 în doar trei
obiective:
1. Convergenţa, care are în vedere sprijinirea dezvoltării regiunilor rămase în
urmă din punct de vedere economic, prin îmbunătăţirea condiţiilor de creştere economică
şi asigurarea factorilor care să contribuie la o reală convergenţă pentru statele membre şi
regiunile cel mai puţin dezvoltate. Acest obiectiv vizează 84 de regiuni din 17 state
membre,concentrând o populaţied e 154 milioane de locuitori şi având un PIB/locuitor
sub 75% din media comunitară şi 16 regiuni care numără 16,4 milioane locuitori şi care
dispun de un PIB care depăşeşte cu puţin pragul. Trebuie menţionat că, pe măsură ce
regiunile trec de pragul de 75% din media comunitară, finanţarea pentru acest obiectiv se
suspendă progresiv (sistemul phasing-out). Pentru perioada 2007-2013, sumele alocate
acestui obiectiv sunt de 282,8 miliarde EURO (81,5% din suma totală repartizată pentru
intervenţii structurale), după cum urmează:
- 199,3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidenţa obiectivului Convergenţă;
- 14 miliarde pentru regiunile care se află în etapa de suspendare progresivă a ajutorului;
- 69,5 miliarde pentru Fondul de Coeziune
2. Competitivitate Regională şi Ocupare, care are în vedere sprijinirea altor
regiuni decât cele rămase în urmă, axându-se pe atingerea ţintelor din Agenda Lisabona.
Acest obiectiv este destinat să consolideze competitivitatea şi să crească atractivitatea
regiunilor şi capacitatea de ocupare a forţei de muncă acţionând în două direcţii:
- creşterea proactivităţii regiunilor prin introducerea de programe care stimulează
inovarea, societatea bazată pe cunoaştere, spiritul antreprenorial şi protecţia mediului;
- creşterea numărului şi calităţii locurilor de muncă prin adaptarea forţei de muncă la
schimbările pieţei şi prin investiţii în resurse umane şi educaţie.
De alocările obiectivului 2, în sumă totală de 55 miliarde de EURO (16% din
totalul alocat instrumentelor structurale), beneficiază 68 de regiuni, din 19 state membre,
cu o populaţie de 314 milioane locuitori. 13 dintre aceste regiuni (19 milioane de
locuitori) fac obiectul unor alocări speciale datorită fostului statut de regiuni sub
incidenţa “Obiectivului 1”, fiindu-le alocate 11,4 miliarde EURO.
3. Cooperare Teritorială Europeană, care are în vedere promovarea unei
dezvoltări echilibrate a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperării şi
*
Agenda Lisabona, stabileşte ca obiective prioritare pentru Uniunea Europeană transformarea în cea mai
cometitivă economie a lumii şi crearea de locuri de muncă mai bine plătite, la intervalul anului 2020.

17
Proiecte cu finanţare internaţională

schimbului de bune practici între toate regiunile UE. Obiectivul este destinat să
consolideze cooperarea transfrontalieră prin iniţiative locale şi regionale comune, să
dezvolte cooperarea transfrontalieră prin proiecte menite să favorizeze dezvoltarea
teritorială integrată şi să stimuleze cooperarea interregională şi schimbul de experienţă.
Aproximativ 37,5% din populaţia totală a Uniunii Europene (181 milioane de
persoane) trăiesc în zone transfrontaliere în timp ce toate regiunile fac parte din una
dintre cele 13 zone de cooperare transnaţională. Pentru acest obiectiv, bugetul total alocat
este de 8,7 miliarde EURO (2,5% din totalul bugetului alocat instrumentelor structurale),
repartizaţi după cum urmează:
- 6,44 miliarde pentru cooperare transfrontalieră;
- 1,58 miliarde pentru cooperare transnaţională;
- 445 milioane pentru cooperare interregională.

Figura 2.3. Alocarea financiara pe obiectiv in perioada 2007 - 2013

Regiuni cu PIB/locuitor
sub 75% din media UE

Phasing-out

Fondul de Coeziune

Competitivitate
Regionala si Ocupare

Phasing-in

Cooperare teritoriala

Sursa: Comisia Europeană, DG REGIO

România este eligibilă pentru perioada 2007-2013 sub obiectivul 1 şi obiectivul 3.


În paralel cu reforma Politicii de Coeziune şi Dezvoltare Regională, s-a procedat
şi la o reformare a instrumentelor de asistenţă structurală şi de coeziune. Astfel, cele cinci
fonduri cu această vocaţie descrise anterior au fost reduse la trei : Fondul European de
Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune
(FC), prin transferarea fondurilor pentru agricultură şi pescuit către politicile aferente.
În plus, în urma reformei întreprinse, Fondului de Coeziune îi vor fi aplicate
aceleaşi reguli ca şi Fondurilor Structurale (programare multianuală, aprobarea
proiectelor, etc). De asemenea, a fost introdus un nou principiu – un program = un fond
– ceea ce face ca FEDER şi FSE pot finanţa doar complementar şi limitat (în limita a
10% din sumele alocate de Uniune fiecărei axe prioritare a unui program) acţiunile care

18
Proiecte cu finanţare internaţională

ţin de aria de intervenţia a celuilalt fond. Excepţie de la această regulă o fac programele
în materie de infrastructura şi mediu, în care cele două fonduri pot interveni împreună.

II.2.2. Fondurile structurale ale Uniunii Europene

Aşa după cum am văzut, Fondurile Structurale sunt instrumente financiare prin
care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale
dintre regiuni şi din interiorul acestora, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.
În urma reformei întreprinse în perioada 2000-2006, există în prezent trei
instrumente financiare cunoscute ca Fonduri Structurale şi anume:
- Fondul European de Dezvoltare Regională
- Fondul Social European
- Fondul de Coeziune

La acestea, se adaugă două acţiuni complementare menite să finanţeze sectoarele


agricol, piscicol şi dezvoltarea rurală:
- Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
- Fondul European pentru Pescuit

Fondurile Structurale nu acoperă întreaga arie a activităţilor finanţate de Uniunea


Europeană, ele acoperind doar zona lor tematică specifică. Finanţarea nu se realizează pe
baza de proiecte individuale separate ci pe baza unor programe multianuale, propuse de
regiuni şi statele membre şi negociate cu Comisia Europeană.
Întrucât ajutorul structural este gândit să reprezinte o valoare adăugată pentru
teritoriile eligibile, statele membre sunt obligate să menţină angajamentele financiare la
nivelul stabilit la începutul perioadei de programare.
Odată cu reforma întreprinsă în cadrul Politicii de Coeziune şi Dezvoltare
Regională, principiile care stau la baza alocării şi accesării acestor fonduri au fost
completate, numărul lor ridicându-se din 2007 la 98. Acestea sunt:

1. Complementaritatea, coerenta, coordonarea şi conformitatea.


Fondurile vor asigura o asistenţa complementară acţiunilor naţionale, regionale şi
locale, punându-le în acord cu priorităţile Uniunii.
Pentru a fi coerente, aceste acţiuni vor fi integrate în cadrul unor programe
operaţionale, ce reies în urma trasării unui Cadru Strategic National de Referinta care
decurge din Planul Naţional de Dezvoltare al fiecărui stat.
Comisia şi statele membre vor asigura, fiecare la nivelul său de intervenţie,
coordonarea dintre asistenţa oferită prin intermediul Politicii de Coeziune, Politicii
Agricole Comune, Băncii Europene pentru Investiţii şi altor instrumente financiare.
Operaţiunile finanţate prin intermediul fondurilor vor trebui să fie în conformitate
cu previziunile Tratatului şi a altor acte normative adoptate pentru aplicarea lui.

2. Programarea

8
DG Regio – documente de lucru referitoare la reforma privind instrumentele structurale, disponibile pe
www.europa.eu.int

19
Proiecte cu finanţare internaţională

Obiectivele urmărite prin alocarea fondurilor vor fi atinse prin intermediul unui
proces de programare multianuală realizat la toate nivelurile de decizie (local, regional,
naţional şi comunitar), proces ce include identificarea problemelor, stabilirea obiectivelor
şi priorităţilor, finanţarea, implementarea şi controlul fiecărui program.

3. Parteneriatul
Acest principiu recunoaşte importanţa unor acţiuni concertate şi coordonate între
Comisie, fiecare stat membru şi orice partener instituţional, public sau privat interesat de
atingerea obiectivelor programului şi de respectarea drepturilor şi egalităţilor cetăţeneşti,
mediului, transparenţei, echităţii sociale, etc. Parteneriatul va trebui să fie operaţional în
toate fazele ciclului programelor: pregătirea, implementare, monitorizare şi control.

4. Nivel teritorial de implementare


Odată adoptate, implementarea Programelor Operaţionale cade în
responsabilitatea statelor membre şi trebuie realizată la cel mai potrivit nivel teritorial, în
conformitate cu sistemul instituţional specific acestora.

5. Intervenţia proporţională
Resursele financiare şi administrative utilizate de Comisie şi statele membre
pentru aplicarea Fondurilor în ceea ce priveşte:
a. alegerea indicatorilor prevăzuţi la articolul 37, alineatul (1), litera (c);*
b. evaluarea menţionată la articolele 47 şi 48;
c. principiile generale ale sistemelor de gestiune şi control;
d. întocmirea de rapoarte;
sunt proporţionale cu suma totală a cheltuielilor aferente unui program operaţional.

6. Gestiunea împărţită
Atât Comisa Europeană, cât şi fiecare stat membru îşi asumă responsabilitatea
execuţiei bugetului alocat Fondurilor structurale. Comisia îşi asumă responsabilitatea de
execuţie a bugetului general al Uniunii Europene în conformitate cu următoarele
dispoziţii:
a. se asigură de existenţa şi buna funcţionare a sistemelor de gestiune şi de control în
statele membre;
b. întrerupe sau suspendă total sau parţial plăţile, în cazul unor nereguli în cadrul
sistemelor naţionale de gestiune şi control, aplicând eventuale alte corecţii financiare
necesare;
c. se asigură cu privire la rambursarea aconturilor şi procedează la degajarea din oficiu, a
angajamentelor bugetare.

7. Adiţionalitatea
Ajutorul comunitar nu se substituie cheltuielilor structurale publice, el fiind doar o
valoare adăugată acestuia. Statele membre, autorităţile locale şi beneficiarii contribuie, în

*
Obiectivele axelor prioritare ale programelor operaţionale se cuantifică cu ajutorul unui număr limitat de
indicatori ai realizării şi ai rezultatelor, ţinând seama de principiul proporţionalităţii. Indicatorii respectivi
permit măsurarea progreselor în comparaţie cu situaţia iniţială şi realizarea obiectivelor care aplică axele
prioritare.

20
Proiecte cu finanţare internaţională

diferite proporţii la finanţarea Programelor Operaţionale. Valoarea maximă a cofinanţării


comunitare diferă de la obiectiv la obiectiv astfel:
- pentru obiectivul Convergenţă, între 75% şi 85%;
- pentru obiectivul Competitivitate şi ocuparea forţei de muncă între 50% şi 85%
- pentru obiectivul Cooperare Teritorială Europeană între 75% şi 85%
- pentru Fondul de Coeziune 85%.
Cofinantarea naţională este cel puţin egală cu suma cheltuielilor medii anuale în
termene reale atinsă pe parcursul perioadei precedente de programare, ajustată în funcţie
de condiţiile macroeconomice generale şi o serie de factori excepţionali.

8. Egalitatea de gen şi nediscriminarea


Statele Membre şi Comisia asigură promovarea egalităţii dintre bărbaţi şi femei şi
egalitatea de şanse în fiecare domeniu şi în fiecare etapă a aplicării Fondurilor. Orice
discriminare bazată pe sex, rasă sau origine etnică , religie sau convingere, handicap,
vârstă sau orientare sexuală va fi prevenită în fiecare dintre diferitele etape ale aplicării
instrumentelor structurale şi, în special în privinţa accesului la fonduri.

9. Dezvoltarea durabilă
Obiectivele Programelor Operaţionale sprijinite prin Fondurile Structurale sunt
urmărite în contextul dezvoltării durabile, a protejării şi îmbunătăţirii mediului
înconjurător, în conformitate cu articolul 6 din Tratat.

O altă modificare importantă adusă de reforma Politicii de Coeziune vizează


domeniul programării şi implementării instrumentelor structurale. Astfel, se imprimă o
abordare mult mai strategică a procesului de programare şi o aliniere a acestuia cu
priorităţile Strategiei Lisabona, renunţându-se la un palier din procesul programării. În
acest sens, se menţine obligativitatea programării multianuale (pe o perioadă de 7 ani),
sintetizată însă sub forma a două tipuri de documente programatice: Cadrul Naţional
Strategic de Referinţă (CNSR) – documente strategic ce armonizează atât priorităţile
naţionale cât şi pe cele comunitare, incluse în Orientările Strategice Comunitare - şi
Programele Operaţionale – documente operaţionale ce detaliază fiecare câte o prioritate
din Cadru.*
În domeniul managementului Programelor Operaţionale, reforma vizează, sub
obiectivul Convergenţă, crearea unei Autorităţi de Audit (organism independent
însărcinat cu verificarea bunei funcţionări a sistemelor de management şi control) şi a
unei Autorităţi de Certificare (organ ce înlocuieşte fosta Autoritate de Plată, fiind
responsabilă pentru certificarea declaraţiilor de cheltuieli şi a cererilor de plată înaintea
transmiterii lor către Comisie).
Sub obiectivul Cooperare Teritorială Europeană, principalele modificări constau
în crearea unei Autorităţi de Certificare şi a unei Autorităţi Unice de Control, care să
înlocuiască Autoritatea de Plată, precum şi crearea unui grup de controlori financiari

*
Dispare astfel necesitatea elaborării Planului Naţional de Dezvoltare – primul nivel programatic anterior,
care sintetiza priorităţile de dezvoltare ale întregii economii naţionale , a Cadrului de Sprijin Comunitar –
document ce descria priorităţile de finanţat prin Instrumente Structurale şi Programelor Complement –
documente detaliate de implementare a Programelor Operaţionale.

21
Proiecte cu finanţare internaţională

(format din câte un controlor numit de fiecare stat membru participant, cu rol în
sprijinirea Autorităţii de Control).9
Prezentăm mai jos, în detaliu, rolul şi obiectivele principalelor instrumente
structurale prin care Uniunea Europeană finanţează Politica de Coeziune şi Dezvoltare
Regională.

1. Fondul European de Dezvoltare Regională (F.E.D.R.)

FEDR. a fost înfiinţat în 1975, cu scopul de a contribui la reducerea


disparităţilor dintre regiunile U.E.. El are ponderea cea mai mare în bugetul alocat
fondurilor structurale, fiind orientat către ajutorarea zonelor rurale şi urbane slab
dezvoltate, zonelor industriale în declin, regiunilor afectate de handicapuri geografice sau
naturale, precum şi regiunilor insulare, zonelor muntoase, zonelor cu densitate mica a
populaţiei şi a celor de frontieră.
Regulamentul (CE) Nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului,
prin care se abrogă Regulamentul (CE) nr. 1783/1999, stipulează ca investiţii eligibile ce
urmează a fi finanţate prin FEDR următoarele:
1. Investiţii productive ce contribuie la crearea şi salvgardarea locurilor de muncă
durabile, prin intermedul ajutoarelor directe acordate în special IMM-urilor;
2. Investiţii în infrastructuri, care pot conduce la creşterea atractivităţii unei regiuni
şi la competitivitatea înreprinderilor care acţionează în acele regiuni;
3. Dezvoltarea potenţialului endogen prin măsuri de susţinere a dezvoltării regionale
şi locale, cum ar fi: asistenţa şi serviciile pentru întreprinderi, crearea şi
dezvoltarea instrumentelor de finanţare inovative (fonduri de capital-risc, fonduri
de împrumut şi garanare, fonduri de dezvoltare locală, subvenţii la dobândă),
conectarea la reţea, cooperarea şi schimbul de experienţă între regiuni, oraşe şi
factoriii sociali, ecoomici şi de mediu relevanţi;
4. Asistenţa tehnică

În privinţa atingerii obiectivelor Politicii de Coeziune, FEDR contribuie după cum


urmează:

a. Pentru obiectivul „Convergenţă”, FEDR va acţiona în sprijinul susţinerii


dezvoltării economice durabile integrate la nivel regional şi local şi a ocupării forţei de
muncă, antrenând resursele endogene prin intermedul unor programe operaţionale care
au următoarele priorităţi:
1. Cercetarea şi dezvoltarea tehnologică (CDT), inovaţia şi spiritul de
întreprindere, inclusiv consolidarea capacităţilor de cercetare şi de dezvoltare tehnologică
şi integrarea lor în Spaţiul European de Cercetare. Se au în vedere ca direcţii de finanţare:
infrastructurile de CDT, sprijin acordat IMM-urilor pentru accesul la CDT şi transferul de
tehnologie, îmbunătăţirea relaţiilor dintre IMM-uri şi instituţiile generatoare de CDT
(universităţi, institute de cercetare şi centre de inovare şi transfer tehnologic), dezvoltarea
reţelelor de întreprinderi, parteneriatele public-privat, asistenţa în furnizarea de servicii

9
DG Regio – documente de lucru rivind reforma în domeniul instrumentelor structurale,
www.europa.eu.int

22
Proiecte cu finanţare internaţională

comerciale şi tehnologice grupurilor de IMM-uri precum şi stimularea spiritului


antreprenorial şi finanţarea inovaţiei pentru IMM-uri;
2. Societatea informaţională, inclusiv a infrastructurii de e-content, de servicii şi
aplicaţii, îmbunătăţirea accesului la serviciile publice on-line şi dezvoltarea lor, precum şi
ajutorul acordat IMM-urilor pentru adoptarea şi utilizarea eficientă a tehnologiilor
informaţiei şi ale comunicaţiei (TIC) sau exploatarea de idei noi;
3. Iniţiativele locale în materie de dezvoltare şi ajutorul pentru structurile care
furnizează servicii de proximitate pentru a crea noi locuri de muncă (cu excepţia celor
care intră în sfera de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006.);
. 4. Investiţiile privind protecţia mediului, inclusiv investiţiile legate de
aprovizionarea cu apă. Gestionarea deşeurilor şi a apei, tratarea apelor uzate, calitatea
aerului, prevenirea şi combaterea desertificării, prevenirea şi controlul integrat al poluării,
atenuarea efectelor schimbărilor climatice, refacerea zonelor contaminate şi a celor atinse
de fenomene extreme, promovarea biodiversităţii şi protecţia naturii, sprijinirea IMM-
urilor pentru introducerea tehnologiilor şi tehnicilor prietenoase cu mediul înconjurător ;
5. Prevenirea riscurilor, inclusiv elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor
care urmăresc prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice;
6. Turismul, în special prin promovarea resurselor naturale, protecţia şi
valorificarea patrimoniului natural în sprijinul dezvoltării socio-economice, ajutorul care
urmăreşte îmbunătăţirea ofertei de servicii turistice prin intermediul a noi servicii cu
valoare adăugată superioară, precum şi iniţiativelor inovative în domeniul turismului;
7. Investiţiile culturale, în special protecţia, promovarea şi păstrarea
patrimoniului cultural, dezvoltarea infrastructurii culturale în vederea creşterii
atractivităţii regiunilor şi promovării tursimului durabil, dezvoltarea de noi servicii
culturale cu valoare adăugată sporită;
8. Investiţiile în transporturi, inclusiv interconectarea cu reţelele transeuropene
de transport, strategiile integrate de promovare a transporturilor proprii cu impact asupra
accesibilităţii persoanelor şi mărfurilor şi asupra calităţii lor ;
9. Investiţiile în infrastructura energetică, cu prioritate cele care conduc la
îmbunătătţirea reţelelor transeuropene care contribuie la consolidarea securităţii
aprovizionării, integrarea preocupărilor legate de mediu, îmbunătăţirea eficienţei
energetice şi apariţia de soluţii energetice alternative ;
10. Investiţiile în favoarea educaţiei, în special a formării profesionale, care
contrbuie la creşterea atracţiei şi a calităţii vieţii ;
11. Învestiţiile în infrastructura sanitară şi socială, care contribuie la creşterea
calităţii vieţii în cadrul regiunilor şi la atractivitatea regională ţi locală.

b. Pentru obiectivul „Competitivitate regională şi ocupaea forţei de muncă”,


FEDR acţionează în direcţia promovării ocupării forţei de muncă, axându-se cu precădere
pe următoarele priorităţi:
1. Inovaţia şi economia cunoaşterii – crearea şi consolidarea unor economii
regionale eficiente, bazate pe inovaţie, pe un parteneriat autentic între sectoarele public şi
privat, pornind de la identificarea necesităţilor locale ;
2. Îmbunătăţirea capacităţilor regionale de CDT şi inovaţie – susţinerea centrelor
de excelenţă industriale, promovarea de centre CDT industriale în special în cadrul IMM-
urilor, dezvoltarea previziunii tehnologice şi a evaluării comparative la nivel internaţional

23
Proiecte cu finanţare internaţională

a politicilor de promovare a inovaţiei, susţinerea colaborării între între întreprinderile şi


politicile comune în materie de CDT şi de inovaţie.
3. Stimularea inovaţiei şi a spiritului de înreprindere în toate sectoarele
economiei regionale şi locale – susţinerea comercializării de produse, procese şi servicii
noi sau îmbunătăţite de către IMM-uri, susţinerea reţelelor şi grupurilor de întreprinderi,
îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţări, promovarea reţelelor de cooperare între
întreprinderi şi instituţiile de învăţământ superior şi cercetare, susţinerea integrării
tehnologiilor inovatoare în IMM-uri ;
4. Promovarea spiritului antreprenorial – încurajarea exploatării economice a
noilor idei şi sprijinirea creării de noi întreprinderi.
5. Crearea de instrumente de inginerie financiară şi de pepiniere propice
capacităţii de dezvoltare tehnologică şi de cercetare a IMM-urilor,
6 Investiţii în protecţia mediului, prevenirea riscurilorşi refacerea zonelor
afectate
7. Promovarea biodiversităţii, în vederea dezvoltării economice durabile şi a
dezvoltării zonelor rurale;
8. Stimularea eficienţei energeticeşi a producţiei de energii regenerabil;
9. Promovarea transporturilor publice adecvate şi durabile, cu precădere a celor
din zonele urbane;
10. Elaborarea de planuri şi măsuri de prevenire şi gestiune a riscurilor naturale;
11. Protecţia şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural, în vederea
dezvoltării turismului durabil şi a unei dezvoltări socioeconomice echilibrate;
12. Accesul la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic
general, în special a resurselor secundare de transport (infrastructura de legătură cu
reţelele transeuropene de transport, cu centrele feroviare, aeroporturi şi porturi regionale
sau platforme multimodale) şi încurajarea utilizării căilor de navigaţie interne, regionale
şi locale şi a ransportului maritim pe distanţe scurte;
13. Încurajarea accesului la TIC a IMM-urilor, adoptarea acestor tehnologii şi
utilizarea lor eficientă, prin susţineea accesului la reţele, stabilirea de puncte de acces
publice la Internet, echipaea şi dezvoltarea de servicii şi de aplicaţii software speciale,
destinate înreprinderilor foarte mici şi celor artizanale;

c. Pentru obiectivul „Cooperare teritoriala europeană”, FEDR acţionează cu


precădere în direcţia dezvoltării de activităţi economice, sociale şi de mediu
transfrontaliere prin intermediul strategiilor comune de dezvoltare teritorială durabilă,
având ca priorităţi:
1. Încurajarea spiritului antreprenorial, în special sprijinirea IMM-urilor din
domeniul turismului şi comerţului;
2. Încurajarea şi îmbunătăţirea protecţiei şi gestionării comune a resurselor
naturale şi culturale, prenenirea riscurilor de mediu şi tehnologice;
3. Susţinerea legăturilor între zonele urbane şi zonele rurale;
4. Creşterea accesului la reţelele şi serviciile de ransport, informaţii şi
comunicaţii şi la reţelele transfrontaliere de distribuţie a apei, de gestionare a deşeurilor şi
de aprovizionare cu energie;
5. Dezvoltarea colaborării în crearea şi utilizarea comună a infrastructurilor în
special în sectoare precum sănătatea, cultura, tueismul şi educaţia.

24
Proiecte cu finanţare internaţională

O altă direcţie de acţiune a FEDR sub acest obiectiv este încurajarea cooperării
administrative şi juridice, a integrării pieţelor de muncă transfrontaliere, a iniţiativelor
sociale pentru ocuparea forţelor de muncă, egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei şi
egalităţii formării, a inserţiei sociale şi partajarea resurselor umane şi a infrastructurii de
CDT.
De asemenea, FEDR sprijină dezvoltarea cooperării transnaţionale între regiunile
maritime, prin finanţarea cu precădere a următoarelor domenii : inovaţia, medul şi
gestiunea resurselor, dezvoltarea urbană durabilă, accesibilitatea la căile de transport.
Asistenţa pentru cooperarea bilaterală are în vedere consolidarea eficienţei politicii
regionale prin cooperarea interregională axată pe inovaţie şi economia informaţiei,
schimburi de experienţă şi de bune practici, reţele telematice şi de benchmarkeing.

În ceea ce priveşte eligibilitatea cheltuielilor, FEDR nu contribuie la :


a. plata dobânzilor debitoare ;
b. achiziţionarea de terenuri a căror valloare depăşeşte 10% din cheltuielile
totale eligibile ale proiectului finanţat ;.*
c. dezmembrarea centralelor nucleare ;
d. taxa pe valoarea adăugată recuperabilă ;
e. cheltuielile cu locuinţele private, cu excepţia: celor din state care au aderat
la UE la 1 mai 2004 sau după, sunt programate în cadrul unui proiect
integrat de dezvoltare urbană şi sunt destinate locuinţelor multifamiliale
sau clădirilor aparţinând autorităţilor publice/organizaţiilor nonprofit
locuite de familii cu venituri mici sau de persoane cu nevoi speciale.

Fondul Social European (FSE)

FSE a fost înfiinţat în 1958, fiind încă de la început principalul instrument al


Politicii Sociale Comunitare. FSE pune accent pe îmbunătăţirea modului în care
funcţionează piaţa muncii în diferite ţări şi pe reintegrarea şomerilor în piaţa muncii prin
finanţarea unor acţiuni cum ar fi : consolidarea coeziunii sociale, creşterea productivităţii
şi competitivităţii, încurajarea creşterii economice şi a dezvoltării durabile.
În acest sens, FSE ţine seama de priorităţile şi obiectivele pertinente ale
Comunităţii din domeniul educaţiei şi formării profesionale, al creşterii participării
persoanelor incative din punct de vedere economic la piaţa muncii, al promovării
incluziunii sociale – în special a persoanelor cu handicap, al promovării egalităţii între
bărbaţi şi femei şi al nediscriminării pe nici un criteriu.
Pentru obiectivele „Convergenţă” şi „Competitivitate regională şi ocupare a
forţei de muncă”, FSE sprijină acţiunile statelor membre, având ca priorităţi :
1. Creşterea capacităţii de adaptare a lucrătorilor, a întreprinderilor şi şefilor de
întreprinderi în scopul de a îmbunătăţi previzunea şi gestiunea pozitivă a shimbărilor
economice, prin :
a. educaţia şi formarea profesională pe parcursul vieţii şi creşterea investiţiilor
în resursele umane efectuate de către întreprinderi, în special IMM, şi lucrători, prin

*
În anumite cazuri excepţionale, pentru proiectele ce vizează protecţia mediului, autoritatea de gestiune
poate să facă derogări, dar numai în condiţiile unor justificări fundamentate.

25
Proiecte cu finanţare internaţională

- elaborarea şi punerea în aplicare a sistemelor şi strategiilor care asigură un acces


îmbunătăţit la formarea profesională, îndeosebi pentru categoriile defavorizate ;
- dezvoltarea calificărilor şi competenţelor
- diseminarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării a învăţământului on-line, a
tehnologiilor prietenoase cu mediul ;
- promovarea spiritului de întreprindere, a inovaţiei şi a întreprinderilor tinere.
b. conceperea şi diseminarea unor forme inovatoare şi productive de
organizare a muncii, în special în domeniul sănătăţii şi securităţii la locul de muncă,
identificarea cerinţelor viitoare de competenţe şi abilităţi profesionale şi dezvoltarea
serviciilor de sprijin, formare şi angajare a lucrătorilor, în special a celor din sectoare
supuse restructurărilor economice ;
2. Îmbunătăţiea accesului la un loc de muncă şi inserţia durabilă pe piaţa muncii a
şomerilor şi persoanelor inactive, prevenirea şomajului (în special cel de lungă durată şi
cel din rândul tinerilor), încurajarea îmbătrânirii active şi prelungirea vieţii active prin :
a. modernizarea şi consolidarea instituţiilor de pe piaţa muncii ;
b. punerea în aplicare a unor măsuri active şi preventive care să permită
preîntâmpine efectele sociale negative ale restructurărilor economice (ex. formarea
continuă, căutarea locului de muncă, mobilitatea, munca independentă şi crearea de
întreprinderi), a unor măsuri flexibile destinate să menţină lucrătorii în vârstă mai mult
timp pe piaţa muncii şi a unor măsuri care vizează concilierea vieţii profesionale şi a
vieţii private (de ex. facilitarea accesului la serviciile de îngrijire a copiilor şi de ajutor
pentru persoanele dependente);
c. integrarea şi acţiuni de îmbunătăţirea accesului la un loc de muncă şi
creşterea participării durabile, creşterea numărului de femei la angajare şi promovaea
unor măsuri de evitare a segregării pe piaţa muncii ;
d. acţiuni specifice pentru eliminarea segregărilor pe criterii etnice, de rasă,
limbă sau religie;
3. Intensificarea asimilării sociale a persoanelor defavorizate şi combaterea tuturor
formelor de discriminare pe piaţa muncii, punând un accent deosebit pe:
a. inserţia sau revenirea pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, a celor
excluse social sau cu abandon şcolar precoce, a minorităţilor şi persoanelor cu
dizabilităţi;
b. acceptarea diversităţii la locul de muncă şi combaterea discriminărilor în
intrarea şi creşterea pe piaţa muncii, în special cu ajutorul campaniilor de sensibilizare, a
participării colectivităţilor locale şi a întreprinderilor şi promovarea iniţiativelor locale în
domeniul ocupării forţei de muncă;
4. Consolidarea capitalului uman, prin acţiuni vizând:
a. reformarea sistemelor de educaţie şi formare profesională, în scopul crşterii
potenţialului forţei de muncă şi adaptării acestora la cerinţele pieţei muncii ;
b. activităţi de conectare în reţea a universităţilor, centrelor de cercetare şi
tehnologice şi întreprinderilor ;
c. promovarea parteneriatelor, pactelor şi iniţiativelor prin intermediul
sistemului de reţea dintre părţile beneficiare în cauză şi partenerii sociali publici sau
privaţi naţionali, regionali, locali şi transnaţional.

26
Proiecte cu finanţare internaţională

În cadrul obiectivului „Cooperare teritorială europeană ” , FSE acţionează în


următoarele direcţii :
1. Dezvoltarea capacităţilor pentru coordonarea politicilor naţionale în domeniul
formării continue şi încadrării personalului, prin abordări complementare şi acţiuni
coordonate sau conexe ;
2. Sprijinirea schimbului interregional şi transnaţional de informaţii, experienţe şi
rezultate şi bune practici în domeniu.

Fondul de Coeziune (FC)

Gândit iniţial pentru a sprijini patru state comunitare rămase mult în urmă din
punct de vedere al dezvoltării economice (Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia), FC a
devenit instrument structural în urma recentei reforme întreprinse la nivelul Politicii de
Coeziune.
Scopul acestui Fond este să crească coeziunea economnică şi socială în cadrul UE
promovând în acelaşi timp dezvoltarea durabilă.
Pornind de la necesităţile de investiţie şi infrastructură necesare fiecărui stat
membru, fondul intervine pentru acţiuni din următoarele domenii :
1. Reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes comunitar,
stabilite prin Decizia nr. 1692/96/CE.. În afara acestora, sunt sprijinite transportul
feroviar, transportul pe căile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de
transport intermodal şi interoperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier, maritim şi
aerian, transporturile urbane specifice şi transporturile publice ;
2. Protecţia mediului (definită ca prioritară la nivel comunitar) în special în acţiunile
legate de dezvoltarea durabilă care prezintă avantaje clare pentru mediu, precum :
eficacitatea energetică şi energiile regenrabile.

Prin FC nu se sprijină următoarele cheltuieli :


a. dobânzile debitoare ;
b. achiziţionarea de terenuri a căror valoare depăşeşte 10% din acţiunea
finanţată ;
c. locuinţe;
d. dezafactarea centralelor nucleare;
e. taxa pe valoare adăugată recuperabilă.
.

Fondul de Coeziune sprijină de asemenea proiecte majore din statele membre


(proiecte a căror valoare depăşeşte 25 milioane EURO în domeniul mediului şi 50
milioane EURO în alte domenii, şi care include un ansamblu de lucrări, activităţi sau
servicii destinate să îndeplinească o funcţie indivizibilă, cu caracter economic sau tehnic
clar) în acest sens Statul Membru sau Aurtoritatea de Management trebuind să furnizeze
Comisiei următoarele informaţii
• informaţii privind organismul care va fi responsabil pentru aplicare ;
• informaţii privind descrirea investiţiilor şi natura lor, inclusiv pachetul financiar şi
localizarea sa ;
• rezultatele studiilor de fezabilitate ;

27
Proiecte cu finanţare internaţională

• un calendar de execuţie şi, dacă perioada de implementare depăşeşte perioada de


programare (2007-2013) enumerarea tranşelor ce urmează a fi cofinanţate în acest
interval ;
• o analiză cost-beneficiu ;
• o analiză a impactului de mediu ;
• justificarea participării publice ;
• Planul financiar al proiectului, cu indicaea tuturor surselor de finanţare folosite.

Decizia privind finanţarea unui proiect major este luată de Comisie, după
consultări cu experţi externi, pe baza unor criterii cum ar fi : coerenţa proioectului cu
priorităţile programului operaţional, contribuţia la realizarea obiectivelor acestor priorităţi
şi coerenţa cu celelalte politici comunitare, răspunsul rebuind să fie comunicat Statului
Membru în maximum trei luni de la prezentarea documentaţiei de proiect

II.2.3. Politica Agricolă Comună (PAC)

Încă de la începutul înfiinţării sale, Comunitatea Europeană a încercat să asigure


securitatea alimentară a statelor membre, greu încercate din acest punct de vedere în
timpul celui de al doilea război mondial.
Acest lucru a dus la coordonarea eforturilor pentru crearea unei Politici Agricole
Comune, prin instituirea unor măsuri care să conducă, pe de o parte, la crearea
necesarului de hrană pentru populaţia din statele membre, şi, pe de altă parte, să
stabilizeze piaţa internă a produselor agricole.
PAC este deci cea mai veche dintre politicile comunitare şi, din punct de vedere
al alocărilor bugetare, reprezintă cea mai importantă parte din bugetul Uniunii. Reformată
de mai multe ori în decursul existenţei sale, Politica Agricolă Comună reprezintă
principalul instrument prin care fermierii, lucrătorii din mediul rural şi comunităţile rurale
să ajungă la prosperitate, eliminându-se astfel decalajele de dezvoltare dintre sat şi oraş.
PAC şi PC sunt complementare, ele sprijinindu-se reciproc şi interesectându-se pe
anumite direcţii.
În urma ultimei reforme întreprinse la nivelul PAC, s-a decis renunţarea la fondul
care iniţial finanţa această politică – Fondul European pentru Orientare şi Garantare
Agricolă (FEOGA) şi crearea a două fonduri complementare:
- Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)
- Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR).

FEGA a preluat partea de garantare din fostul FEOGA, finanţând, în sistem


parteneriat Stat Membru – Comunitate următoarele cheltuieli:
Restituirile la export pentru produsele agricole către ţările terţe;
Măsurile de intervenţie pentru reglarea pieţelor agricole;
Plăţile directe către fermieri stabilite prin PAC;
Contribuţia UE la măsurile de marketing al produselor agricole pe piaţa internă şi pe
pieţele terţe;

În plus, următoarele cheltuieli sunt finanţate în mod cenralizat şi în conformitate cu


legislaţia comunitară:

28
Proiecte cu finanţare internaţională

• Contribuţia financiară a Comunităţii la măsuri veterinare specifice (inspecţie veterinară,


inspecţie pentru alimente şi hrana animalelor, prevenirea şi eradicarea bolilor la animale,
măsuri fitosanitare;
• Promovarea şi marketingul produselor agricole, direct de către Comisia Europeană sau
prin intermediul organizaţiilor internaţionale;
• Măsurile pentru asigurarea conservării, caracterizării, colectării şi utilizării resurselor
genetice;
• Înfiinţarea şi susţinerea sistemelor informatice de contabilitate pentru agricultură;
• Sistemele de supraveghere agricolă şi de control a exploataţiilor agricole;
• Susţinerea pieţei produselor piscicole;

FEADR are sarcina de a sprijini dezvoltarea rurală durabilă în întreaga Uniune


Europeană, finanţând programele de dezvoltare rurală elaborate de statele membre în
conformitate cu legislaţia comunitară şi completând astfel măsurile de stabilizare şi
securizare a pieţei agroalimnetare şi de susţinere a veniturilor practicate în cadrul PAC;
FEADR urmăresşte deci următoarele obiective:
• Ameliorarea competitivităţii agriculturii şi silviculturii prin sprijinirea restructurării,
dezvoltării şi inovaţiei;
• Ameliorarea mediului şi a spaţiului rural, prin sprijinirea gestionării terenurilor;
• Ameliorarea calităţii vieţii în mediul rural şi promovarea diversificării activităţilor
economice.

Baza legală de funcţionare ai FEADR este Regulamentul Comisiei Europene nr.


1698/2005, care stabileşte, printre altele şi următoarele principii majore de alocare şi
gestionare a fondurilor pentru agricultură:

1. Complementaritate, coerenţă şi conformitate


FEADR cofinanţează acţiunile naţionale, regionale şi locale care contribuie la
realizarea priorităţilor UE. Comisia şi statele membre asigură coerenţa ajutorului FEADR
şi al fondurilor alocate de statele membre cu acţiunile, politicile şi priorităţile comunităţii,
în special cu obiectivele de coeziune economică şi socială şi cu cele ale Fondului
European pentru Pescuit (FEP). Fondurile de alocă pe baza programelor de dezvoltare
rurală ale statelor membre, care trebuie să fie coerente cu planurile strategice naţionale şi
cu orientările strategice comunitare..
Coordonarea dintre FEADR, FEGA, FEP şi intervenţiiile BEI este realizată de
Comisie şi statele membre, în conformitate cu competenţele respective ale acestora. DE
asemenea, coerenta este asigurată şi în raport cu măsurile finanţate prin Fondul European
de Garantare Agricolă (FEGA), în sensul în care finanţarea dintr-un fond, exclude
finanţarea din celălalt fond.
Conformitatea operaţiunilor finanţate prin FEADR cu dispoziţiile tratatului şi
actelor adoptate în temeiul acestora este asigurată de statele membre.

2. Parteneriat
Ajutorul FEADR este pus în aplicare în cadrul unei strânse colaborări între

29
Proiecte cu finanţare internaţională

Comisie, statul membru în cauză şi autorităţile şi organismele desemnate de acesta


(autorităţi regionale şi locale competente, alte autorităţi publice competente, parteneri
economici şi sociali, alte organizaţii reprezentative ale societăţii civile).
. Statul membru trebuie să creeze condiţiile necesare pentru participarea largă şi
eficientă a tuturor organismleor şi autorităţilor desemnate, în conformitate cu normele şi
practicile naţiionale şi cu criteriile orizontale stabilite de legislaţia comunitară (egalitatea
de şanse, dezvoltarea durabilă, protecţia mediului).
Parteneriatul respectă competenţele instituţionale, juridice şi financiare ale
fiecărei categorii de parteneri şi are în vedere elaborarea şi monitorizarea planului
strategic naţional, precum şi întocmirea şi punerea în aplicare, monitorizarea şi evaluarea
programelor de dezvoltare rurală.

3. Subsidiaritate
Statele membre sunt responsabile cu punerea în aplicare a programelor de
dezvoltare rurală la nivelul teritorial adecvat, conform sistemului instituţional specific
fiecărui stat membru, în conformitate cu prezentul regulament.

4. Egalitate între bărbaţi şi femei şi nediscriminare


Statele membre şi Comisia asigură, în diversele faze ale punerii în aplicare a
programelor, promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi preveniea oricări forme de
discriminare pe baza de sex, rasa, origine etnică, religie sau cnvingeri, handicap, vârstă
sau orientare sexuală. Acest principiu trebuie respectat în toate fazele managementului
ciclului de program.

Obiectivele menţionate mai sus se ating prin implementarea unor Axe, adică a
unui grup coerent de măsuri cu obiective şi rezultater specifice, atinse nemijlocit prin
aplicarea acestora. Cele patru axe finanţate prin FEADR sunt :
a. Axa 1: Ameliorarea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
b. Axa 2: Ameliorarea mediului şi a spaţiului rural
c. Axa 3: Calitatea vieţii în mediul rural şi diversificarea economiei
d. Axa 4: Leader

II.2.4. Politica Comună în domeniul Pescuitului

Până la ultima reformă a instrumentelor structurale, finanţarea Politcii Comune în


domeniul Pescuitului (PCP) se realiza prin intermediul Instrumentului Financiar pentru
Orientarea Pescuitului (IFOP), gestionat direct de către Comisia Europeană. În urma
reformei întreprinse, s-a decis crearea Fondului European pentru Pescuit (FEP) care

30
Proiecte cu finanţare internaţională

defineşte obiectivele şi principiile pentru dezvoltarea durabilă a sectorului piscicol, a


zonelor de pescuit şi a pescuitului în apele interioare.
Asistenţa în cadrul FEP vizează următoarele obiective10:
1. Sprijinirea politicii comune în domeniul pescuitului pentru a asigura exploatarea
resurselor acvative vii şi pentru a sprijini acvacultura, în vederea sigurării
durabilităţii din punct de vedere economic, social şi de mediu;
2. Promovarea unui echilibru durabil între rsurse şi capacitatea de pescuit a flotei
comunitare de pescuit;
3. Promovarea dezvoltării durabile a pescuitului în apele interioare;
4. Consolidarea competitivităţii structurilor de exploatare piscicolă şi dezvoltarea
unor înreprinderi viabile din punct de vedere economic în sectorul pescuitului;
5. Favorizarea protecţiei şi valorificării mediului şi resurselor naturale atunci când
sunt legate de sectorul pescuitului;
6. încurajarea dezvoltării durabile şi a îmbunătăţirii calităţii vieţii în zone cu
activităţi în sectorul pescuitului,
7. promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei în dezvoltarea sectorului pescuitului şi
zonelor de pescuit.

Finanţările FEP respectă următoarele principii de acordare:


a. complementaritate, consecvenţă şi conformitate
Asistenţa FEP este complementară acţiunilor naţionale, regionale şi locale,
punând aceste acţiuni în acord cu priorităţile Uniunii Europene. Comisia şi statele
membre asigură consecvenţa asistenţei FEP cu politicile, priorităţile şi activităţile
Comunităţii, prin integrarea lor într-un program operaţional.
Operaţiunile finanţate sunt conforme cu dispoziţiile tratatului şi ale legislaţiei
comuni9tare derivate din acesta.
Comisia şi statele membre asigură coordonarea între finanţarea FEP şi cea oferită
de FEADR, FEDR, FSE, FC şi alte instrumente comunitare.
b. ajutorul de stat
Regula ajutorului de stat de aplica ajutorului acordat de statele membre
înreprinderilor din sectorul pescuitului dar nu şi contribuţiilor financiare ale statelor
membre prevazute în cadrul unui program operaţional şi destinate cofinanţării FEP.
c. parteneriat
Obiectivele FEP sunt atinse prin intermediul unui parteneriat strâns între
Comisie, statele membre şi actorii desemnaţi de acesta pentru a promova principiile
transparenţei, egalităţii de şanse şi dezvoltării durabile în toate etapele de pregătire şi
implementare a programului operaţional. Fiecare stat membru organizează o consultare
privind planul strategic naţional, în conformitate cu modalităţile pe care le consideră cele
mai adecvate.

d. proporţionalitate
Implementarea programului operaţional este responsabilitatea statului membru.
Această responsabilitate se exercită la nivelul teritorial corespunzător, folosind mijloacele

10
Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului Uniunii Europene

31
Proiecte cu finanţare internaţională

adecvate fiecărei faze de implementare a programului, conform valorii totale a


cheltuielilor publice alocate programului operaţional.

e. gestiune partajată
Bugetul comunitar alocat FEP se executa în cadrul gestiunii partajate între statele
membre şi Comisie. Aceasta din urmă are următoarele competenţe în raport cu execuţia
bugetului:
• verifică existenţa şi buna funcţionare a sistemelor de management şi control din
statele membre;
• întrerupe termenul de plată sau suspendă o parte sau toate plăţile în conformitate
cu articolele 88 şi 89 în cazul descoperirii de nereguli majore ale sistemelor naţionale de
management şi control şi aplică orice corecţie financiară necesară;
• verifică rambursarea prefinanţării şi efectuează automat dezangajări bugetare în
în conformitate cu articolul 81 alineatul (2) şi articolele 90-94.11

f. egalitatea între bărbaţi şi femei


Statele membre şi Comisia asigură promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi a
principiului egalităţii şanselor în toate fazele programării, implementării şi evaluării FEP.
Statele membre se îngrijesc de creşterea rolului femeilor în sectorul pescuitului.
.
Axele finanţate prin FEP sunt :
a. Axa1 : .Măsuri de adaptare a flotei comunitare de pescuit
b. Axa 2: Acvacultura, pescuitul în apele interioare, prelucrarea şi comercializarea
produselor pescăreşti şi de acvacultură
c. Axa 3: Măsuri de interes comun
d. Axa 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit

II.3. Banca Mondială12

Grupul Băncii Mondiale, reprezintă o sursă importantă de asistenţă tehnică


şi financiară pentru ţările în cursd edezvoltare din întreaga lume. Înfiinţat în 1944, cu
ocazia Conferinţei Financiar-Monetare de la Bretton-Woods, la care a fost creat şi Fondul
Monetar Internaţional, Grupul Băncii Mondiale este format din trei instituţii unice în
lume, deţinute de 185 de state membre: Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BIRD), Asociaţia de Dezvoltare Internaţională (IDA) şi Agenţia pentru
Garanţii Internaţionale (AGI).
Fiecare instituţie contribuie în mod diferit la îndeplinirea misiunii Băncii
Mondiale de reducere a sărăcei şi îmbunătăţire a standardelor de viaţă. BIRD se axează
pe susţinerea proiectelor din ţările cu venituri mijlocii şi a ţărilor sărace cu bonitate
financiară în timp ce IDA ajută ţările cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare. Împreună,
cele două instituţii oferă credite cu dobândă scăzută, credite fărp dobândă sau granturi

11
Asistentei de la FEP i se aplica dispozitiile titlului II din partea a doua a Regulamentului (CE, Euratom)
nr. 1605/2002.
12
Informaţii furnizate de site-ul oficial al Băncii Mondiale, www.wb.org

32
Proiecte cu finanţare internaţională

ţărilor în curs de dezvoltare, pentru proiecte din domeniile: educaţiei,. sănătăţii,


infrastructurii, comunicaţiilor, etc.
După cum am menţionat, BIRD are ca scop reducerea sărăciei în ţările cu
venituri medii şi bonitate financiară, promovând dezvoltarea durabilă prin: împrumuturi,
garanţii (oferite prin intermediul AGI), produse de risk-management precum şi prin
servicii de consiliere şi analiză.
Banca Mondială îşi obţine sursele de finanţare de pe piaţa financiară
internaţională şi a devenit unul dintre cei mai stabili creditori de la emiterea primelor
obligaţiuni în 1947. Veniturile generate de-a lungul anilor de BIRD i-au permis să
finanţeze activităţi de dezvoltare şi să asigure clienţilor săi costuri de creditare mici şi
condiţii avantajoase.
În urma analizei realizată de conducerea băncii în Septembrie 2006, s-a decis
extinderea produselor de management financiar şi al riscului, a serviciilor de asistenţă
tehnică şi uşurarea accesului beneficiarialor la serviciile băncii.
Înfiinţată în 1960 ca parte a Grupului Băncii Mondiale, IDA are ca scop să
reducă sărăcia din statele cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare prin oferirea de
împrumuturi fără dobândă şi finanţări nerambursabile (granturi) pentru programe şi
proiecte care duc la creştere economică, reducerea inegalităţilor şi îmbunătăţirea
condiţiilor de trai. IDA are o activitate complemetară BIRD, împărţind acelaşi personal şi
birouri cu aceasta şi evaluând proiectele după aceleaşi standarde riguroase.
IDA este una dintre cele mai importante surse de asistenţă financiară pentru
cele mai sărace 80 de state din lume, din care 39 sunt în Africa. Ea este singurul donator
major de fonduri pentrz servicii sociale de bază în ţările cele mai sărace.
IDA împrumută bani în condiţii de favoare, în general fără dobândă şi cu
perioade de rambursare de 35-40 de ani, incluzând şi o perioadă de graţie de 10 ani. IDA
oferă de asemenea finanţare nerambursabilă ţărilor cu grad de îndatorare foarte mare.
De la înfiinţarea sa, IDA a oferit asistenţă financiară totalizând 182 miliarde
USD, cu o medie de 10 miliarde pe ani în ultimul deceniu; dintre aceştia, aproximativ
50% s-au îndreptat către ţările africane.
Ca şi Uniunea Europeană, instituţiile Băncii Mondiale oferă sprijin financiar
pe baza principiilor cofinanţării (asistenţa oferită este doar completare a efortului naţional
propriu) şi parteneriatului (conlucrarea strânsă între responsabilii guvernelor şi experţii
băncii pentru ealizarea unor programe de dezvoltare viabile). Atât Banca Mondială cât şi
Uniunea Europeană lucrează pe programe de dezvoltare, proiectele şi programele supuse
evaluării parcurgând un ciclu.*

II.4. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană de


Investiţii13

*
Despre ciclul programelor şi proiectelor atât în finanţările UE cât şi în cele ale Băncii Mondiale vom
vorbi în capitolul IV.
13
Informaţii preluate de pe site-urile oficiale ale BERD şi BEI ( www.ebrd.org şi www.eib.eu)

33
Proiecte cu finanţare internaţională

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost creată în


1991, când sistemele comuniste din Europa Centrală şi de Est se prăbuşiseră iar fostele
state socialiste aveau nevoie de sprijin în dezvoltarea şi consolidarea instituţiilor
democratice şi a economiei de piaţă. Astăzi, BERD investeşte în proiecte de dezvoltare a
sectorului privat şi a instituţiilor democratice pe un teritoriu delimitat de Europa Centrală
şi Asia Centrală.

BERD este cel mai mare investitor individual din regiune şi mobilizează investiţii
străine directe semnificative ca urmare a finanţărilor acordate. Banca este deţinută de 61
de state şi două instituţii interguvernamentale ; deşi acţionarii săi sunt instituţii publice,
BERD investeşte cu precădere în întreprinderi private, de obicei împreună cu parteneri
comerciali.

Banca acordă finanţare proiectelor băncilor, întreprinderilor industriale şi de


servicii, atât existente cât şi nou înfiinţate. Ea ajută de asemenea întreprinderile de stat în
procesul restructurării şi/sau privatizării precum şi îmbunătăţirea serviciilor municipale.
Bnaca ăşi foloseşte relaţiile strânse cu guvernele din regiune pentru a promova politici
care să stimuleze mediul de afaceri.

BERD acţionează doar în statele angajate profund pe calea democraţiei şi care


respectă principiile dezvoltării durabile. Fiecare investiţie BERD trebuie :

• Să ajute o ţară în procesul tranziţiei către o economie de piaţă funcţională ;


• Să sprijine investitorii privaţi ;
• Să aplice principii bancare solide.

Prin investiţiile sale BERD promovează:

• Reformele structurale şi sectoriale;


• Competiţia, privatizarea şi antreprenoriatul;
• Instituţii financiare şi sisteme legale mai puternice;
• Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru susţinerea sectorului privat ;
• Adoptarea guvernanţei corporatiste, inclusiv a senzitivităţii la aspectele de mediu.

Investiţiile directe ale BERD, variind între 5 milioane EURO şi 230 milioane
EURO, sunt în general acordate în mod direct sau prin intermediari (instituţii de
microcreditare, bănci, societăţi de leasing, fonduri de garantare). Finanţarea BERD este
complementară finanţării private şi este orientată către creşterea valorii adăugate a
investiţiei respective.

BERD a susţinut prin fondurile sale, (sub formă de împrumuturi, investiţii de


capital, garanţii bancare, facilităţi de leasing, finanţarea comerţului, programe de asistenţă
tehnică şi dezvoltare profesională), peste 1 million de proiecte din ţările în care operează

Banca Europeană de Investiţii (BEI) are drept misiune dezvoltarea obiectivelor


Uniunii Europene prin oferirea de investiţii pe termen lung proiectelor majore. Creată

34
Proiecte cu finanţare internaţională

prin Tratatul de la Roma, BEI are ca acţionari statele membre ale Uniunii Europene şi ca
organ de conducere Consiliul Guvernatorilor (format din Miniştrii de Finanţe ai Statelor
Membre).

Grupul BEI este format din Banca Europeană pentru Investiţii (deţinută aşa după
cum am amintit de cele 27 state membre) şi Fondul European de Investiţii (FEI) care are
ca acţionari: BEI – 62%, Comisia Europeană – 30%, alte instituţii financiare europene –
8%.

Principalul domeniu de cooperare între BEI şi FEI este sprijinirea IMM-urilor,


prin răspândirea unei expertize valoroase în rândul acestora. BEI furnizează împrumuturi
marilor proiecte de investiţii şi ajută IMM-urile prin: linii de credit pe termen mediu şi
lung acordate băncilor cu destinaţie pentru IMM-uri, investiţii directe de capital în
anumite state cu care UE are încheiate parteneriate privilegiate.

La rândul lui, FEI se concentrează pe: investiţii directe de capital în IMM-uri


innovative din UE şi ţările candidate şi garantarea operaţiunilor IMM-urilor prin resurse
proprii sau atrase de la bugetul Uniunii.

BEI are şase obiective care ghidează politica de împrumuturi în spaţiul Comunitar
şi patru obiective care ghidează implicarea sa în acţiuni de cooperare externă şi
dezvoltare în afara spaţiului comunitar. Direcţiile prioritare finanţate în cadrul Uniunii
sunt :

• Coeziunea şi convergenţa ;
• Sprijinirea IMM-urilor ;
• Dezvoltarea durabilă ;
• Implementarea Iniţiativei Inovaţia 2010 ;
• Dezvoltarea reţelelor de transport şi energie trans-europene ;
• Securitatea energetică şi dezvoltarea de energii alternative.

În afara UE, BEI finanţează dezvoltarea sectorului privat, dezvoltarea


infrastructurii, securitatea aprovizionării cu energie şi dezvoltarea durabilă în zonele cu
care Uniunea are parteneriate privilegiate : ţările candidate, ţările din vecinătate (ţările
Mediteraneene, Rusia şi ţările din spaţiul ex-sovietic, ţările APC (Africa , Pacific,
Caraibe) şi ţările ALA (Asia şi America Latină).

În funcţie de natura proiectelor şi de tipul solicitantului, BEI oferă trei mari


categorii de produse şi servicii :

• Împrumuturi acordate programelor sau proiectelor viabile de dezvoltare atât ale


instituţiilor publice cât şi ale sectorului privat. Clienţii pot fi mari corporaţii,
municipalităţi sau IMM-uri, care promovează operaţiuni incluse în domeniile pe
care banca le finanţează şi care sunt solide din punct de vedere economic,
financiar, tehnic şi în raport cu mediul înconjurător. Banca finanţează până la 50%

35
Proiecte cu finanţare internaţională

din costurile de investiţie ale proiectului prin intermediul a două facilităţi de


finanţare :
o Imprumuturi individuale, acordate proiectelor viabile şi solide a căror
valoare depăşeşte 25 milioane EURO (10 milioane în cazul ţărilor ACP) şi
care fac parte din domeniile de interes ale BEI. Promotorii proiectelor pot
fi atât publici cât şi privaţi. Rata dobânzii poate fi fixă, fixă revizuibilă sau
convertibilă (cu posibilitatea de a se schimba formula de calcul a dobânzii
la anumite intervalle de timp). Garanţiile solicitate variază în funcţie de
tipul investiţiei şi natura promotorului. Creditele se acordă de obicei în
EURO dar la cerere se pot folosi şi alte 5 valute, rambursarea urmând a se
face semestrial sau anual, după terminarea perioadei de graţie acordate.
o Împrumuturi intermediate, adică linii de credit sau credite indirecte
destinate finanţării proiectelor cu o valoare mai mică de 25 milioane
EURO (10 milioane pentru ţările ACP). Linia de credit poate finanţa
maxim 50% din valoarea totală a proiectului. Liniile de credit sunt
acordate unor bănci sau instituţii financiare intermediare din ţara ăn care
proiectul este localizat. Aceste instituţii oferă mai departe fondurile BEI
promotorilor, în special IMM-uri şi autorităţi locale. Condiţiile de
finanţare sunt agreate cu banca parteneră, aceasta fiind responsabilă de
evaluarea proiectelor prezentate de aplicanţi.
o Instrumentede împrumut speciale : Facilitatea de Finanţare Structurată
(FFS)- pentru finanţarea proiectelor cu mare grad de risc şi pentru
acordarea de finanţări de capital şi garanţii marilor proiecte de
infrastructură ; Facilitatea de Finanţare pentru Impărţirea Riscului
/FFIR)- creată împreună cu Comisia Europeană pentru a finanţa proiecte
inovative cu risc mare din domeniul cercetării-dezvoltării şi platformelor
tehnologice ; şi Fondul de Creditare a Carbonului (FCC) – creat în
colboare cu instituţii precum BERD şi Banca Mondială pentru a dezvolta
piaţa carbonului în ţările în tranziţie şi pentru a încuraja participarea
sectorului privat.
• Asistenţa Tehnică, acordată de o echipă de experţi economişti, ingineri şi
specialişti din diverse sectoare în completarea facilităţilor financiare ale BEI. În
cadrul UE, BEI evaluează detaliat poiectul înainte de a fi finanţat; toate proiectele
trebuie să urmeze directivele UE referitoare la protecţia mediului şi achiziţiile
publice. Pentru cele douăsprezece noi state membre, BEI, BERD şi Comisia
Europeană au lansat o iniţiativă comună (JASPERS) care să furnizeze asistenţă
tehnică pentru pregătirea marilor proiecte de infrastructură finanţate prin
Instrumentele Structurale şi de Coeziune. În ţările din Bazinul Mediteranei şi din
Africa, Pacific şi Caraibe BEI furnizează asistenţă tehnică în întocmirea de
proiecte, care poate îmbrăca următoarele forme : studii referitoare la legislaţie,
reforme şi acordarea de concesii ; studii de fezabilitate ; unităţide management de
proiect pentru a evita întârzierile şi depăşirile bugetare.
• Garanţii, disponibile unei game largi de beneficiari: bănci, companii de leasing,
instituţii de garantare, fonduri mutuale de garantare, etc. Garanţiile pot fi acordate
pentru creditele de bază sau cele subsidiare şi pot fi uneori mai atractive decât

36
Proiecte cu finanţare internaţională

creditele în sine. Pentru marile poiecte de infrastructură (TEN Transport) ca şi


pentru investiţiile în ţările ACP, BEI are instrumente de garantare specifice. .
• Capital direct investit, în cazul unor proiecte din aria de interes a băncii.
Acordarea acestora se face prin intermediul instituţiilor financiare partenere din
ţara în cauză.

II.5. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare14

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) este reţeaua globală de


dezvoltare a ONU, având misiunea să promoveze dezvoltarea ţărilor în curs de dezvoltare
prin conectarea lor la cunoaştere, experienţă şi resurse Programul este prezent în peste
166 de ţări din întreaga lume, lucrând cu guvernele centrale şi alţi parteneri la întărirea
capacităţilor locale de generare a dezvoltării, prosperităţii şi ridicării standardului de
viaţă.

PNUD coordonează eforturile naţionale şi globale de realizere a Obiectivelor de


Dezvoltare ale Mileniului*, acţionând în ariile majore identificate ca ducând la eradicarea
sărăciei extreme până în 2015.

În fiecare ţară în care este prezent, Reprezentantul PNUD acţionează de regulă ca


şi Coordonator al tuturor activităţilor de dezvoltare ale Sistemului Naţiunilor Unite.
PNUD susţine dezvoltarea prin intermediul a două fonduri: Fondul Naţiunilor Unite de
Dezvoltare a Capitalului (UNCDF) şi Fondul Naţiunilor Unite de Creştere a Rolului
Femeii în Societate (UNIFEM).

Fondul Naţiunilor Unite de Dezvoltare a Capitalului (UNCDF) oferă o


combinaţie unică de capital de investit şi servicii de asistenţă tehnică şi creşterea
capacităţii în direcţia promovării microfinanţării şi dezvoltării locale în ţăriole cu cel mai
scăzut nivel de dezvoltare.

• Programele de microfinanţare ale UNCDF oferă gospodăriilor sărace şi


întreprinderilor un acces sporit la numeroase servicii financiare prin promovarea
sectoarelor financiare inclusive* şi furnizarea de capital de investiţii pentru instituţiile de
microcreditare nou înfiinţate şi alţi furnizori de servicii financiare din ţările cu cel mai
scăzut nivel de dezvoltare.
14
Informaţii preluate de pe site-ul oficial al PNUD, www.undp.org
*
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului sunt opt obiective care trebuiesc atinse până în 2015, definind de
fapt cele opt provocări majore ale dezvoltării cu care se confruntă omenirea. Ele au fost stabilite prin
Declaraţia Mileniului, adoptată de 189 de naţiuni şi semnată de 147 de şefi de state şi de guverne cu ocazia
Summitului Mileniului din Septembrie 2000. Cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului sunt:
eradicarea sărăciei şi foametei extreme, generalizarea educaţiei primare (eradicarea analfabetismului);
promovarea egalităţii de şanse a sexelor şi creşterea rolului femeii în societate; reducerea mortalităţii
infantile; îmbunătăţirea asistenţei maternale; combaterea HIV/SIDA, malariei şi a altor boli; asigurarea unei
creşteri economice durabile; crearea Parteneriatului Global pentru Dezvoltare.
*
Instituţiile financiare inclusive sunt definite ca fiind cele care oferă o gamă largă de servicii financiare
întregii populaţii active a unei ţări. Un sector financiar inclusiv este caracterizat prin concurenţă între
furnizorii de servicii financiare, o gamă diversificată de furnizori de servicii financiare, sustenabilitate –
oferirea accesului permanent la serviciile financiare şi un cadru legal care să garanteze acest lucru.

37
Proiecte cu finanţare internaţională

• Programele de dezvoltare locală a le UNCDF sprijină strategiile


naţionale de descentralizare din ţările cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare şi caută să
îmbunătăţească serviciile sociale, guvernanţa şi infrastructura în folosul categoriilor
sărace de la nivel local, prin furnizarea de asistenţă tehnică şi investiţii de capital direct
autorităţilor locale.

Investiţiile de capital ale UNCDF sunt flexibile, inovative şi incumbă un mare


grad de risc. Ele sunt direcţionate cu precădere caătre zonele rurale ale ţărilor cu cel mai
scăzut nivel de dezvoltare, unde reduceea sărăciei, provocăriole legate de guvernanţă şi
capacitate de administrare sunt primordiale. UNCDF a investit în 28 de state sărace, cu
un portofoliu total de 125 milioane USD. Prin programele sale UNCDF ţinteşte să
contribuie la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, şi la implemenarea
Programului de Acţiune de la Buxelles pentru ţările cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare,
într-un mod direct, concret şi măsurabil.

UNCDF a lansat recent programe pilot bazate pe o abordare inovativă a


dezvoltării economice locale în beneficiul categoriilor sărace. Această abordare
accentueazp importanţa şi lidership-ul autorităţilor locale în încurajarea şi sprijinirea
întreprinderilor locale şi a creării de noi întreprinderi. Abordarea ajută autorităţile locale
să dezvolte economiile locale prin crearea unui mediu încurajator pentru generarea de
venituri la bugetele locale, crearea de locuri de muncă, şi sprijinirea dezvoltării durabile a
întreprinderilor. În acelaşi cadru, UNCDF explorează modalităţi prin care sectorul privat
să contribuie mai eficient la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi la stimularea creşterii
economice la nivel local.

Fondul Naţiunilor Unite de Creştere a Rolului Femeii în Societate


(UNIFEM), furnizează asistenţă tehnică şi financiară programelor i strategiilor inovative
care duc la creşterea rolului femeii în societate şi la promovarea egalităţii de gen. Având
ca valoare cheie îmbunătăţirea drepturilor femeilor, UNIFEM ăşi axează activitatea pe
următoarele patru domenii strategice:

• Reducerea sărăciei în rândul femeilor;


• Stoparea violenţei împotriva femeilor;
• Oprirea răspândirii HIV/SIDA în rândul femeilor şi al fetelor;
• Asigurarea egalităţii de gen (tratament egal, şanse egale) în guvernanţă
democratică atât pe timp de pace cât şi pe timp de război.

Întrebări pentru examen:


1. Care sunt principiile de bază ale Politicii de Coeziune şi Dezvoltare Regională a
UE?
2. Care sunt noile provocări ale Uniunii Europene şi politicii sale de coeziune în
perioada 2007-2020 ?
3. Care sunt cele trei obiective ale Politicii de Coeziune a UE şi care sunt alocările
financiare pentru fiecare obiectiv în perioada 2007-2013 ?

38
Proiecte cu finanţare internaţională

4. Enumeraţi principalele instrumente financiare ale Uniunii Europene şi precizaţi


principiile comune de gestiune a acestora.
5. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre FEDR, FSE şi FC ?
6. Ce acţiuni finanţează Politica Agricolă Comună şi Politica Comună în domeniul
Pescuitului şi care sunt principalel instrumente de finanţare a acestor politic_
7. Precizaţi principalele domenii şi condiţii de finanţare ale Băncii Mondiale, BERD
şi BEI
8. Care sunt principalele canale prin care PNUD acordă asistenţă în ţările în curs de
dezvoltare şi prin ce se caracterizează acestea ?

Bibliografie
Uniunea Europeana, www.europa.eu
Băncii Mondiale, www.wb.org
Băncuii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, www.ebrd.org
Băncii Europene de Investiţii, www.eib.eu
Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, www.undp.org
Guvernului Romăniei, www.gov.ro
Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, www.apdrp.ro
Agenţia Naţională pentru Piscicultură, www.anpa.ro
Ministere coordonatoare ale asistenţei financiare europene pentru România:
www.mdrlpl.ro, www.mapam.ro, www.mmssf.ro,

CAPITOLUL III
PROGRAME DE FINANTARE A DEZVOLTARII OFERITE DE UNIUNEA
EUROPEANA PENTRU ROMANIA

Obiective didactice:

39
Proiecte cu finanţare internaţională

 Oferirea cunoştinţelor referitoare la strategia de dezvoltare a României pentru


perioada 2007-2013 precum şi la programele de finanţare oferite de Uniunea
Europeană în acest interval
 Formarea de abilităţi referitoare la întocmirea fişelor de proiect

În cadrul negocierilor pentru Capitolul 21 „Dezvoltare regională şi


coordonarea instrumentelor structurale” discuţiile tehnice cu Comisia Europeană privind
constituirea cadrului instituţional pentru Fondurile Structurale şi de Coeziune, au relevat
necesitatea stabilirii atribuţiilor de gestionare a asistenţei financiare nerambursabile în
cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Acesta este organismul care asigură coordonarea
procesului de programare la nivel naţional şi negocierii alocărilor financiare pentru
România în cadrul programării multianuale care are loc la Bruxelles. În Anexa 1, sunt
prezentate etapele procesului de programare şi documentele care rezultă în urma fiecărei
etape.

III.1. Planul Naţional de Dezvoltare (PND)

În contextul aderării României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007,


politica naţională de dezvoltare a României se va racorda din ce în ce mai strâns la
politicile, obiectivele, principiile şi reglementările comunitare în domeniu, pentru a
asigura o dezvoltare socio+economică de tip „european” şi reducerea cât mai rapidă a
disparităţilor semnificative faţă de Uniunea Europeană.
Cu toate că în ultimii ani România a înregistrat o îmbunătăţire notabilă a
convergenţei reale în termen de PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare –
fapt demonstrat de ultimele statistici publicate de Comisia Europeană – ţara noastră se
plasează pe penultimul loc între statele membre, trebuind să recupereze un decalaj
semnificativ.
În acest context, Planul Naţional de Dezvoltare (PND) este instrumentul
fundamental prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparităţile de
dezvoltare socio-economică faţă de UE. PND este un concept specific politicii europene
de coeziune economică şi socială, reprezentând documentul de planificare strategică şi
programare financiară multianuală, elaborat într-un larg parteneriat, care orientează şi
stimulează dezvoltarea economică şi socială a României în conformitate cu Politica de
Coeziune a Uniunii Europene.
Pentru perioada 2007-2013, PND este elaborat în baza principiilor specifice
stabilite în Regulamentul Consiliului nr. 1260/1999 privind dispoziţiile generale pentru
fondurile structurale.
PND nu reprezintă o Strategie Naţională de Dezvoltare Economică în sine, ci
o componentă esenţială a acesteia, un instrument de prioritizare a investiţiilor publice
pentru dezvoltare. Raţiunea elaborării PND este aceea de a stabili direcţiile de alocare a
fondurilor publice pentru investiţii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice
şi sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc) sau externe (fonduri
structurale şi de coeziune, fonduri pentru dezvoltare rurală şi pescuit, credite externe,
etc), în scopul reducerii decalajelor interne (intra şi interregionale) şi a celor faţă de
Uniunea Europeană.

40
Proiecte cu finanţare internaţională

PND este structurat în şapte părţi, după cum urmează15:


- Partea I şi II realizează o sinteză a stării economico-sociale a României, a
constrângerilor şi provocărilor cu care se confruntă ţara noastră, inclusiv o analiză de tip
SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări);
- Partea a III-a prezintă priorităţile de dezvoltare a României în perioada 2007-2013;
- Partea a IV-a oferă informaţii despre sursele de finanţare multianuale ale priorităţilor
descrise mai sus;
- Partea a V-a prezintă modalităţile de implementare a PND;
- Partea a VI-a descrie cadrul parteneriatului format penru elaborarea, implementarea şi
monitorizarea PND;
- Partea a VII-a arată concluziile evaluării ex-ante, efectuate înainte de începerea
implementării propriu-zise a planului.

Conform PND, obiectivul global al României pentru perioada 2007-2013


este: reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între
România şi statele-membre ale Uniunii Europene.
Pentru atingerea acestui obiectiv global, PND a stabilit trei obiective
specifice:
1. Competitivitate crescută pe termen lung a economiei româneşti;
2. Infrastructura de bază dezvoltată la standarde europene;
3. Capitalul uman autohton perfecţionat şi utilizat mai eficient.

Planul a stabilit, de asemenea, şase priorităţi naţionale de dezvoltare cu


ajutorul cărora vor fi îndeplinite obiectivele specifice şi obiectivul general:
1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
3. Protejarea şi îmbunătăţirea mediului;
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea
capacităţii administrative
5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;
6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

Strategia PND 2007-2013 este structurată pe cele şase priorităţi prezentate,


limitarea la acestea fiind de natură să asigure concentrarea resurselor disponibile pe
realizarea acestor obiective, considerate a avea impact maxim asupra reducerii disparităţilor
de dezvoltare. Trebuie totuşi precizat că, în interiorul acestor priorităţi, sunt abordate
domenii diverse (sectoare de intervenţie specifice) cum ar fi: educaţia, cercetarea-
dezvoltarea-inovarea, sănătatea, energia, sectorul comunicaţii şi IT, prevenirea riscurilor
naturale, etc)
Finanţarea PND se realizează din surse multiple, atât interne (bugetele locale,
bugetul de stat, surse private) cât şi externe (instrumentele structurale şi de coeziune ale
UE, fondurile pentru agricultură şi pescuit, credite externe). Programarea financiară a PND,
care a urmărit realizarea unui tablou realist al surselor de finanţare a dezvoltării care ar
trebui folosite în perioada de programare, a condus la o sumă estimativă globală de
aproximativ 58,7 miliarde Euro, din cre circa 43% reprezintă aportul Uniunii Europene.
15
Planul Naţional de Dezvoltare pe perioada 2007-2013, www.gov.ro

41
Proiecte cu finanţare internaţională

Din punct de vedere al alocării pe priorităţi, dezvoltarea şi modenizarea


infrastructurii de transport şi respectiv, dezvoltarea economiei rurale, vor primi cele mai
multe fonduri (câte ¼ pentru fiecare prioritate), urmate de dezvoltarea regională,
dezvoltarea resurselor umane, protecţia mediului şi creşterea competitivităţii.
Din punct de vedere al structurii pe surse de finanţare a PND, situaţia se
prezintă ca în tabelul de mai jos:

Tabelul 3.1. Structura pe surse de finanţare a PND 2007-2013

Fonduri UE Surse publice Surse private TOTAL


naţionale
Volum finanţare 25 287,23 28 276,03 5 109,85 58 673,11
(mil. EURO)
Pondere în totalul 43 48 9
PND (%)

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

Fondurile UE reprezentate de Instrumentele Structurale (care servesc la


îndeplinirea obiectivelor Politicii de Coeziune), Fondurile pentru agricultură (care
finanţează obiective ale PAC) şi Fondurile pentru pescuit (care finanţează obiective
incluse în cadrul Politicii Comunitare de Pescuit), reprezintă 43% din resursele pentru
finanţarea PND. Ele vor fi gestionate prin intermediul Cadrului Strategic Naţional de
Referinţă, despre care o să vorbim mai jos şi a Planurilor Naţionale Strategice pentru
Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
Sursele publice naţionale sunt destinate, în proporţii relativ egale,
cofinanţării fondurilor UE şi finanţării din surse autohtone a unor programe de investiţii
similare. Aceste surse sunt cu precădere prevăzute în bugetul naţional şi, în anumite
cazuri, prin finanţări externe. Contribuţia bugetelor locale va fi relativ redusă în condiţiile
unei capacităţi financiare limitate a autorităţilor locale.
Sursele private, reprezentând 9% din totalul resurselor pentru PND, sunt
destinate exclusiv cofinanţării fondurilor UE
În ceea ce priveşte implementarea, PND va fi operaţionalizat prin intermediul
unor programe operaţionale (coordonate de Cadrul Strategic Naţional de Referinţă) şi a
unor programe speciale pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit.

Figura 3.2. Schema de implementare a PND 2007-2013

42
Proiecte cu finanţare internaţională

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

III.2. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR)

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) reprezintă documentul


strategic naţional prin care se stabilesc priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor
Structurale şi de Coeziune. CSNR face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare,
stabilite de PND 2007-2013 şi priorităţile la nivel european – Orientările Strategice
Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia lisabona Revizuită.
CSNR îşi propune ca, pornind de la situaţia soci0-economică actuală şi
utilizând în mod eficient Instrumentele Structurale alocate României, să genereze o
creştere suplimentară a PIB cu 15-20% până în 2015 în vedrea reducerii întârzierilor de
dezvoltare în raport cu statele membre UE. .
În acest sens, au fost identificate patru priorităţi tematice şi o prioritate
16
teritorială :
1. Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene, respectiv îmbunătăţirea
calităţii reţelelor rutiere şi feroviare precum şi a navigaţiei pe Dunăre; creşterea
accesibilităţii şi interconectivităţii dintre drumurile naţionale, judeţene şi locale, căi
ferate, aeroporturi şi servicii navale; îmbunătăţirea accesului la pieţe mai extinse şi
reducerea duratei călătoriilor şi a costurilor de transport. În domeniul protecţiei mediului,
se pune accent pe îmbunătăţirea sistemelor de management al apei potabile şi a deşeurilor
menajere, creşterea eficienţei energetice de-a lungul întregului lanţ, utilizarea durabilă a
resurselor naturale şi îmbunătăţirea managementului mediului natural.
2. Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti, respectiv construirea
unei baze de producţie şi antreprenoriale dinamice; crearea şi dezvoltarea de noi afaceri;
stimularea inovării şi a transferului de rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare;
creşterea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicării; dezvoltarea serviciilor de
sprijin a întreprinderilor precum şi sprijiniea activităţilor turistice.

16
Cadrul Strategic Naţioal de Referinţă, adoptat de Comisia Europenaă la 25 iunie 2007, www.mfinante.ro

43
Proiecte cu finanţare internaţională

3. Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România, cu accent pe


sprijinirea sistemului de învăţământ şi formare profesională în scopul îmbunătăţirii
calităţii educaţiei şi calificărilor indivizilor; creşterea accesului şi participării la educaţie;
creşterea adaptabilităţii indivizilor şi companiilor la cerinţele pieţei muncii; dezvoltarea
spiritului anreprenorial; modernizarea infrastructurii de formare; combaterea excluziunii
sociale etc.
4. Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente, vizând îmbunătăţirea
managementului în sectorul public; îmbunătăţiea procesului de elaborare a politicilor şi
proceselor decizionale în domeniul managementului public; îmbunătăţirea standardelor
de calitate şi eficienţă în furnizarea serviciilor publice.
5. Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate, în scopul stopării şi eventual inversării
tendinţei de accentuare a disparităţilor regionale prin sprijinirea şi promovarea unei
dezvoltări economice şi sociale echilibrate a regiunilor; crearea condiţiilor necesare
stimulării creşterii economice a regiunilor rămase în urmă precum şi restructurarea
zonelor urbane şi rurale; consolidarea infrastructurii şi stabilirea legăturilor locale cu
reţelele naţionale, europene şi inter-continentale; creşterea coeziunii teritoriale.
Implementarea acţiunilor strategice prevăzute în CSNR şi accesarea efectivă a
Fondurilor Structurale şi de Coeziune se realizează de către Autoritatea de Management
pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC) prin Programe Operaţionale, care
acţionează sub cele două obiective ale Politicii de Coeziune a UE pentru care România
este eligibilă în perioada 2007-2013: „Convergenţă” şi “Cooperare Teritorială
Europeană”.
Figura de mai jos prezintă repartizarea Programelor Operaţionale sub cele două
obiective incluse în Strategia CSNR.*.

Figura 3.3. Structura Cadrului Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

*
Pentru intervalul 2007-2013, România nu este eligibilă sub Obiectivul „Competitivitate regională şi
ocupare” acesta fiind destinat ţărilor care au ajuns deja la nivelul de convergenţă impus de Uniunea
Europeană.

44
Proiecte cu finanţare internaţională

În urma negocierilor cu Comisia Europeană a fost stabilită o sumă totală de


aproximativ 19,67 miliarde Euro alocată României în perioada 2007-2013, pentru
susţinerea viziunii strategice a CSNR. Din totalul acestor fonduri, 12,661 mld Euro sunt
fonduri structurale alocate Programelor Operaţionale aflate sub Obiectivul
„Convergenţă”, 6,552 miliarde Euro reprezintă alocări ale Fondului de Coeziune şi 0,46
miliarde Euro pentru Programele Operaţionale aflate sub Obiectivul “Cooperare
territorială europeană”. La fondurile UE pentru Obiectivul „Convergenţă” se adaugă o
cofinanţare naţională de 5,53 miliarde Euro, constituită atât din surse publice (73%) cât şi
private (27%).
Figura următoare prezintă alocarea financiară a CSNR pe Programe Operaţionale
pentru perioada 2007-2013.

Figura 3.4. Alocarea CSNR pe Programe Operaţionale*

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

III.3. Programele Operaţionale

Programele Operaţionale (PO) sunt documente aprobate de Comisia Europeană,


care decurg din CSNR, având ca scop implementarea priorităţilor sectoriale
şi/sauregionale asumate de statele membre prin CSNR. POS are un obiectiv general
(OG), care de obicei răspunde unei priorităţi din CSNR, două sau mai multe obiective
specifice (OS) şi câteva axe (seturi coordonate de măsuri) care să ducă la îndeplinirea
acestor obiective. De asemenea, în interiorul axelor se identifică o serie de domenii
prioritare de intervenţie (DMI) care corelează operaţiunile finanţate în cadrul
respectivului program.
După cum am văzut mai sus, pentru perioada 2007-2013, România a prezentat şapte
Programe Operaţionaale sub Obiectivul „Convergenţă” şi opt Programe Operaţionale sub
Obiectivul „Cooperare Teritorială Europeană”.

*
La data scrierii prezentei cărţi nu earu încă aprobate Programele Operaţionale de sub Obiectivul
„Cooperare teritoriala europeana”, aşa încât nu putem spune încă alocarea finală pe fiecare program aferent
acestui obiectiv.

45
Proiecte cu finanţare internaţională

Fiecare PO este gestionat de câte o Autoritate de Management (AM), instituţie


responsabilă de implementarea acestuia, care trebuie să asigure cadrul şi documentele
necesare pentru punerea în practică a axelor programului.
Autoritţile de Management pot delega o arte din sarcinile ce le revin unor
Organisme Intermediare (OI), a căror statut şi rol va fi definit de fiecare Autoritate de
Management. Organismele Intermediare vor acţiona pe baza unor contracte se servicii
încheiate cu Autorităţile de Management, responsabilitatea globală pentru execuţia
corectă a sarcinilor delegate revenind acestora din urmă
Monitorizarea implementării PO va fi realizată de către Comitetele de
Monitorizare a Programelor (CMP), înfiinţate de statul membru de comun acord cu
Autorităţile de Management şi duă consultarea partenerilor, în termen de trei luni de la
hotărârea de aprobare a Programelor Operaţionale.17
CMP vor avea responsabilitatea de a superviza întreaga coodonare, eficacitate şi
calitate a implementării şi procesului de luare a deciziei în cadrul Programelor
Operaţionale.
Pentru evaluarea proiectelor depuse în cadrul fiecărui PO, la nivelul Autorităţilor de
Management se vor crea Unităţi de Evaluare, coordonate de Unitatea Centrală de
Evaluare din cadrul Autorităţii Naţionale de Coordonare a Instrumentelor
Structurale (ANCIS).
Ministerul Finanţelor Publice a fost desemnat să îndeplineacă rolul de Autoritate
de Certificare entru toate PO, fiind responsabil cu certificarea declaraţiilor de cheltuieli
şi a cererilor de plată înainte de transmiterea acestora la Comisie.18
De asemenea, au fost create o Autoritate de Plată (AP) pentru toate Programele
Operaţionale şi o Autoritate de Audit (AA), la nivelul Curţii de Conturi, independentă
de celelalte autorităţi menţionate.
Fiecare AM este responsabilă pentru managementul şi implemenarea eficientă,
eficace şi corectă a Programului Operaţional, în conformitate cu prevederioe articolului
60 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006.
Schema relaţiilor inter-instituţionale între autorităţile menţionate mai sus este
prezentată în Anexa 2.

III.3.1. Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”

Rogramul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”


(POS CCE) reprezntă principalul instrument pentru realizaea primei riorităţi a PND
2007-2013 – „Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea unei economii bazate
pe cunoaştere” contribuind în acelaşi timp la implementarea celor cinci priorităţi ale
CSNR.
În condiţiile în care aderarea la UE impune ca dezvoltarea economică a României să
urmărească convergenţa cu politicile comunitare atât în ermeni reali cât şi absoluţi, este
nevoie de păstrarea unor ritmuri de creştere susţinute în următorii ani, resectându-se în
acelaşi timp ţintele macroeconomice stabilite. Acest lucru se poate realiza doar în

17
Conform art. 63 din Regulamentul CE nr 1083/2006
18
Conform art. 61 din Regulamentul nr. 1083/2006 privind prevederile generale referitoare la FEDR, FSE
şi FC

46
Proiecte cu finanţare internaţională

condiţiile în care economia românească devine mai competitivă. De altfel, creşterea


competitivităţii este un obiectiv permanent impus şi de provocările globalizării*.
Creşterea competitivităţii trebuie văzut ca un proces pe termen lung, de creare a
unei structuri economice bazate pe investiţii de capital şi pe activităţi de cercetare-
dezvoltare-inovare capabile să răspundă eficient şi în termeni reali schimbărilor impuse
de globalizarea economiei mondiale.
Provocările României în această direcţie sunt legate de accesul firmelor la capital,
utilizarea unor tehnologii şi echipamente care să permită creşterea productivităţii muncii,
participarea IMM-urilor la crearea valorii adăugate în industrie, introducerea roceselor
inovative în înreprinderi. Analiza acestor factori a condus la constatarea că economia
românească se află mult sub media UE-25 în privinţa competitivităţii şi creării economiei
bazate pe cunoaştere.
Pentru a răspunde acestor provocări, obiectivul general al POS CCE
este:”Productivitatea întreprinderilor româneşti crescută pentru reducerea decalajelor
faţă de productivitatea medie a UE.” Ţinta stabilită este o creştere medie anuală de 5,5%
a productivităţii, care să permită situarea la 55% din media Ue în 2015.
Obiectivele specifice ale programului sunt:
1. Sectorul productiv consolidat şi dezvoltat, în acord cu principiile dezvoltării durabile;
2. Mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor constituit**;
3. Capacitatea de cercetare-dezvoltare şi stimularea cooperării între instituţii de CDI şi
sectorul productiv crescute***
4. Potenţialul TIC valorificat şi aplicat în sectorul public şi cel privat în vederea
stimulării inovării****;
5. Eeficienţa energetică şi dezvoltarea durabilă a sectorului energetic crescute*****;

Pentru îndeplinirea obiectivelor şi atingerea ţintelor menţionate, au fost create


cinci Axe Prioritare:
- Axa Prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient
- Axa Prioritară 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea pentru
competitivitate;
- Axa Prioritară 3: Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele
privat şi public;
- Axa Prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a
sectorului energetic;
- Axa Prioritară 5: Asistenţă Tehnică.
.
Axa Prioritară 1 : Un sistem inovativ de producţie şi ecoeficient
*
Competitivitatea se defineşte ca acel set de instituţii, politici şi factori care determină nivelul rezent de
productivitate ale unei ţări. Roductivitatea determină atât nivelul de bunăstare al unei economii la un
moment dat cât şi potenţialul acesteia de crştere în viitor.
**
Realizarea acestor două obiective poate fi cuantificată prin “creşterea contribuţiei IMM la PIB cu 20% în
2015”
***
Realizarea acestui obiectiv va contribui la creşterea valorii cheltuielilor totale de CD (GERD)până la 3%
din PIB în 2015.
****
Ţinta ropusă este creşterea penetrării serviciilor de Internet de la 52% în 2003 la 70% în 2015.
*****
Rezultatul prous este reducerea intensităţii energetice primare cu 40% până în anul 2015, comparative
cu 2001, creşterea ponderii energiei neconvenţionale până la 33% din consumul naţional brut până în 2010
şi reducerea emisiilor de noxe din sectorul energetic.

47
Proiecte cu finanţare internaţională

Obiective:
• Sectorul productiv consolidat şi dezvoltat sustenabil;
• Mediu de afaceri favorabil pentru dezvoltarea întreprinderilor constituit

Domenii de Intervenţie:
1. Investiţii în domeniul productiv, în acord cu principiile dezvoltării durabile a mediului

Operaţiuni eligibile:
a. Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii
tangibile şi intangibile;
- investiţii în instalaţii, echipamente, maşini, aparatură, construcţii noi şi
modernizări;
- investiţii intangibile în tehnologii, brevete, mărci, licenţe şi know-how.

Pentru operaţiunea a se vor folosi două scheme diferite de ajutor de stat *, una pentru
IMM-uri şi una pentru întreprinderi mari

b. . Sprijin pentru implementarea standardelor internaţionale


- susţinerea implementării şi certificării sistemelor de management al
calităţii;
- susţinerea implementării şi certificării sistemelor de management de
mediu sau a înregistrării EMAS;
- susţinerea certificării voluntare a produselor şi etichetarea eco;
- susţinerea dezvoltării şi acreditării laboratoarelor de încercări/analize,
etalonare metrologică.

c.Sprijin pentru accesul pe noi pieţe şi internaţionalizare


- servicii de consultanţă furnizată IMM-urilor pentru îmbunătăţirea
sistemelor de management (servicii logistice pentru internaţionalizare şi
identificarea furnizorilor/clienţilor externi, website+uri, acces la reţele de
afaceri);
- susţinerea participării la târguri şi expoziţii internaţionale şi sprijinirea
misiunilor economice;

Pentru operaţiunile 2 şi 3 întreprinderile mari nu sunt eligibile.

2. Acces la finanţare pentru IMM-uri

*
Schema de ajutor de stat (de minimis) – act în baza căruia, în condiţiile îndeplinirii anumitor criterii, pot
fi acordate ajutoare individuale unor întreprinderi definite în cadrul actului, în mod general şi abstract în
limita de minimis. Ajutorul acordat unei întreprinderi, pe o perioadă de până la trei ani fiscali, în valoare
totală de până în 200 000 EURO (echivalent în lei), este considerat a fi autorizat în conformitate cu
prevederile comunitare privind concurenţa şi ajuotul de stat, nefiind necesară notificarea Comisiei
Europene în legătură cu schema de ajutor de minimis.

48
Proiecte cu finanţare internaţională

Operaţiuni eligibile
a. Crearea de diferite tipuri de surse de finanţare
b. Implementarea programului Jeremie
c. Campanii de promovare şi conştientizare privind oportunităţile IMM-urilor de a
accesa diferite surse de finanţare

3. Dezvoltarea sustenabilă a antreprenoriatului

Operaţiuni eligibile
a. Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor de dimensiuni naţionale şi
internaţionale
- sprijinirea activităţilor de tip hard (consolidarea sau construirea,
reabilitarea sau modernizarea de noi infrastructuri de afacerim achiziţii de
echipamnete);
- sprijinirea activităţilor de tip soft (servicii în scopul dezvoltării culturii
antreprenoriale, schimb de bune practici, mentoring, coaching, etc).

b. Consultanţa pentru IMM-uri


- elaborarea proiectelor/planurilor de afaceri, activităţi de diseminare şi
informare;
- dezvoltarea produselor/serviciilor şi strategiilor de firmă, asistenţă
managerială;
- consultanţă generală pentru cooperare şi investiţii comune;
- marketing şi promovare;
- consultanţă investiţională şi financiară;
- managementul resurselor umane;
- tehnologii moderne, TI şi e.business;
- drepturi de proprietate intelectuală şi inovare.
-
c. Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în cadrul lanţurilor de furnizori şi
clusterelor
- încurajarea procesului de concentrare pe orizontală şi verticală;
- sprijinirea creării de clustere, incubatoare şi centre de afaceri.

. Axa Prioritară 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea pentru


competitivitate

Obiectiv:
• Capacitatea de cercetare-dezvoltare (CD), stimularea cooperării între instituţiile
de CDI şi sectorul productiv şi accesul întreprinderilor la CDI îmbunătăţite.

Domenii de intervenţie

49
Proiecte cu finanţare internaţională

1. CD în parteneriat între universităţi/institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi în


vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie

Operaţiuni eligibile
a. Proiecte de CDI în parteneriate înre universiăţi/institute de cercetare şi
înreprinderi
- activităţi de cercetare industrială şi precompetitivă care conduc la
obţinerea rezultatelor de interes economic şi la obşinerea de noi
produse, tehnologii sau procese;
- întărirea relaţiilor între firme şi instituţiile de CD;
- stimularea transferului de cunoştinţe de la instituţiile de CDI la
personalul din întreprinderile ce aplică rezultatele cercetării.

b. Proiecte complexe de cercetare urmărind participarea specialiştilor


internaţionali de înalt nivel
- întărirea colaborării între instituţii de CDI din România şi specialişti/
instituţii similare din ţările UE care derulează activităţi de înaltă
tehnologie.

2. Investiţii în infrastructura e CDI şi în capacitatea admuinistrativă corelată

Operaţiuni eligibile

a. Dezvoltarea infrastructurii CDI existente şi crearea de noi infrastructuri


- sprijin pentru dezvoltarea de infrastructurii de CD a universităţilor şi
instituţiilor de cercetare finanţate public;
- dotarea/moderniyarea laboratoarelor existente
- acreditarealaboratoarelor de măsurări/încercări;
- crearea de noi infrastructure.de CDI.

b. Dezvoltarea de poli de excelenţă


- investiţii pentru crearea legăturilor între universităţi şi institute
publice de CD şi IMM-uri pentru dezvoltarea tehnologică a
domeniilor cu potenţial economic;
- dezvoltarea de poli de excelenţă prin parteneriate între institute de
cerceare, centre educaţionale în scopul unor strategii comune şi de
afaceri.

c. Dezvoltarea unor reţele de centre CD, coordonate la nivel naţional şi


racordate la reţele europene şi internaţionale de profil
- conectarea centrelor CDI la reţele internaţionale de tip GRID sau
GEANT

d. Întărirea capacităţii administrative şi de management a instituţiilor CD


3. Accesul întreprinderilor la activităţi de CDI

50
Proiecte cu finanţare internaţională

Operaţiuni eligibile

a. Sprijin pentru noi întreprinderi şi spin-off –uri de înaltă tehnologie


- sprijiniea activităţilor de inovare a microîntreprinderilor şi spin-off-
urilor high-tech pentru asigurarea transferului de cunoştinţe;
- asistenţa întreprinderilor respective pentru comercializarea
produselor rezultate din cercetare.

b. Dezvoltarea infrastructurii de CD a întreorinderilor şi crearea de


noi locuri de muncă în CD
- dezvoltarea capacităţii de cercetare a întreprinderilor în scopul
creşterii nivelului lor de inovare, competitivităţii şi creării de noi
locuri de muncă;
- achiziţionarea de instrumente, echipamente, calculatoare, software
necesare activităţii CD.

c. Promovarea inovării în cadrul firmelor


- susţinerea inovării şi CD entru introducerea de noi produse,
tehnologii sau servicii noi sau perfecţionate;
- achiziţia de servicii de CD şi a drepturilor de aplicare a acesteia;
- stimularea atragerii de resurse private în sectorul CDI.

Axa Prioritară 3: Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor pentru


sectoarele public şi privat

Obiectiv
• Competitivitatea economică sprijinită şi interacţiunile dintre sectorul public şi
înreprinderi/cetăţeni promovate prin valorificarea potenţialului TIC şi al alicaţiilor sale.

Domenii majore de intervenţie

1. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei

Operaţiuni eligibile

a. Susţinerea accesului IMM la Internet şi serviciile conexe


b. Suport pentru autorităţile locale pentru construirea reţelelor
broadband şi punctelor ublice de acces la Internet în zonele de eşec ale pieţei
c.Sprijinirea IMM-urilor pentru crearea de reţele broadband şi puncte
publice de acces la Internet în zonele de eşec ale pieţei (zone rurale sub-
dezvoltate şi comunităţi urbane mici)
d. Sprijin pentru crearea comunităţilor broadband în şcoli
2. Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice moderne

Operaţiuni eligibile

51
Proiecte cu finanţare internaţională

a. Sprijin pentru crearea de soluţii e-guvernare, inclusiv conectivitatea


broadband necesară;
b. Sprijinirea dezvoltării de soluţii TIC în vederea creşterii interoperabilităţii
sistemelor informaţionale;
c. Sprijinirea de soluţii e-învăţare;
d. Sprijin penru crearea de soluţii e-sănătate, inclusiv conectivitatea broadband
necesară;

3. Dezvoltarea economiei

Operaţiuni eligibile

a. Sprijin pentru sisteme integrate de afaceri TIC şi pentru alte aplicaţii


informatice de afaceri;
b. Susţinerea dezvoltării sistemelor e-commerce şi a altor soluţii informatice
pentru afaceri.

Axa Prioritară 4 : Creşterea eficienţei energetice şi nivelului de securitate al


alimentării cu energie, în contextul combaterii schimbărilor climaterice

Obiectiv
• Intensitatea energetică primară redusă pentru atingerea ţintei naţionale (reducere cu
40% faţă de 2015) şi gradul de poluare a sectorului energetic redus.

Domenii majore de intervenţie

1. Energie eficientă şi sustenabilă

Operaţiuni eligibile

a. Sprijinirea investiţiilor în instalaţii şi echipamente pentru operatori


industriali, în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice ce conduce la
economii de energie;
b. Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie
a energiei electrice, în scopul reducerfii pierderilor în reţea ţi realizarea în
condiţii de siguranţă şi continuitate a serviciului de distribuţie;
c. Investiţii în de-sulfurizarea instalaţiilor de gaz, incineratoare emisii reduse
de NO2 şi filtre ale grupurilor de instalaţii mari de combustie reaabilitate

2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie verde

52
Proiecte cu finanţare internaţională

Operaţiuni eligibile

a.realizarea de investiţii în noi capacităţi de producere a energiei electrice şi


termice prin valorificarea resurselor energetice eoliene, hidroenergetice,
solare, a biomasei, a biocombustibililor şi a resurselor regenerabile.

3. Diversificarea reţelelor de interconectare în vederea creşterii securităţii alimentării


cu energie electrică

Operaţiuni eligibile

a. sprijinirea investiţiilor entru interconectarea reţelelor naţionale de transport


a electricităţii şi gazului cu cele europene.

Axa Prioritară 5: Asistenţă Tehnică

Obiectiv
• Sprijin pentru procesul de coordonare şi implementare şi pentru optimizarea
finanţării comunitare şi cofinanţării asigurat prin
- asigurarea calităţii şi coerenţei operaţiunilor pentru implementarea programului;
- realizarea compatibilităţii dintre proiectele realizate şi legislaţia şi politicile comunitare;
- organizarea unui sistem de informare şi romovare a obiectivelor şi acţiunilor
programului;

În cadrul acestei AP se finanţează operaţiuni de asistenţă şi îndrumare pentru


Autoritatea de Management şi Organismele Intermediare în vederea implementării
eficiente a POS CCE. Asistenţa include activităţi de consultanţă, îndrumare, infromare,
training, etc dar şi sprijin pentru doarea AM şi a OI-urilor cu echipamentele necesare
bunei desfăşurări a procesului de implementare.

Finanţarea programului (în valoare totală de 3011,1 milioane EURO) se face


prin FEDR care contribuie cu 2,554 milioane EURO (65,19% din bugetul total) şi din
surse naţionale (456,8 milioane EURO).
Autorităţile responsabile cu implementarea POS CCE sunt:

- Autoritatea de Management – Ministerul Economiei şi Finanţelor


- Organisme Intermediare
- pentru AP 1: Ministerul pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale
- pentru AP 2: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
- pentru AP 3: Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei
- pentru AP 4: Ministerul Economiei şi Finanţelor – Direcţia Generală pentru
Politica Energetică
- Autoriate de Certificare Organismul Competent de Plati – M.E.F.

III.3.2. Programul Operaţional Sectorial în domeniul Transporturilor

53
Proiecte cu finanţare internaţională

Programul Operaţional Sectorial pentru Transport (POS-T) este unul din


programele prin care se urmăreşte accelerarea convergenţei României cu ţările UE, prin
îmbunătăţirea calitativă a investiţiilor în capitalul fizic şi a condiţiilor favorabile creşterii
şi ocupării forţei de muncă.
POS-T dezvoltă obiectivele şi priorităţile CNSR referitoare la sectorul
transporturilor la nivel naţional, fiind complementar cu Programul Operaţional
Regional (POR), care îşi propune şi el anumite măsuri de îmbunătăţire a infrastructurii
de transport la nivelul regiunilor de dezvolare.
Principala provocare a României în sectorul transporturilor este crearea unei
infrastructuri moderne, dezvoltată în mod corespunzător şi durabilă, întreţinută conform
cerinţelor care să faciliteze deplasarea persoanelor şi bunurilor în condiţii de siguranţă şi
eficienţă atât în România cât şi în Uniunea Europeană. Această provocare se încadrează
în strategiile de la Lisabona şi Goteborg privind creşterea competitivităţii economiei
europene, stimularea creşterii economice durabile şi crearea de noi locuri de muncă.
Obiectivul global al POS-T este deci un sistem de transport sustenabil promovat
în România, care sa faciliteze transportul în siguranţă, rapid şi eficient al persoanelor şi
bunurilor, la un nivel adecvat al serviciilor la standarde europene, atât pe teritoriul
naţional cât şi în spaţiul european şi internaţional.
Obiectivele specifice ale programului sunt:
1. Circulaţia internaţională şi de tranzit a persoanelor şi bunurilor în România
promovată prin asigurarea de conexiuni eficiente pentru ortul Constanţa, precum şi
pentru tranzitul de persoane dinspre UE către Suud, prin modernizarea şi dezvoltarea
reţelelor TEN-T relevante, aplicând principiile de protecţie a mediului european;
2. Circulaţia eficientă a persoanelor şi bunurilor între regiunile României promovată şi
transferul acestora din interiorul ţării către reţelele transeuropene prin modernizarea şi
dezvoltarea reţelelor naţionale şi TEN-T, în acord cu rincipiile dezvoltării sustenabile;
3. Ssistem de transport modal dezvoltat echilibrat, bazat pe respectarea avantajului
competitiv al fiecărui tip de transport, rin încurajarea dezvoltării tgransportului feroviar,
al celui naval şi al celui inter-modal;
4. Dezvoltarea durabilă promovată, cu precădere prin minimizarea efectelor adverse ale
transportului asupra mediului şi îmbunătăţirea siguranţei acestuia.
.
În vederea atingerii obiectivelor specifice şi a obiectivului general al POS-T se
propune alocarea fondurilor de la Bugetul de Stat şi din surse UE pentru imlementarea
următoarelor Axe Prioritare:
- Axa Prioritară 1: Modernizarea şi dezvoltarea coridoarelor prioritare TEN-T, în scopul
dezvoltării sustenabile a sistemului de transport, integrat în cadrul reţelelor europene de
transport;
- Axa Prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în
afara coridoarelor prioritare TEN-T, în scopul dezvoltării sustenabile a sistemului
naţional de transport;
- Axa Prioritară 3: Dezvoltarea durabilă a sectorului de transport, la un nivel mai înalt de
rotecţie a mediului, a sănătăţii oamenilor şi a siguranţei pasagerilor;
- Axa Prioritară 4: Asistenţa Tehnică pentru POS-T.

54
Proiecte cu finanţare internaţională

Fiecare .Axă Prioritară finanţează o serie de operaţiuni specifice.în cadrul cărora


se pot depune unul sau mai multe roiecte.

Axa Prioritară 1: Modernizarea şi dezvoltarea coridoarelor prioritare TEN-


T, în scopul dezvoltării sustenabile a sistemului de transport, integrat în cadrul
reţelelor europene de transport;

Operaţiuni eligibile

1.1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul coridorului TEN-T


nr. 7;
1.2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de cale ferată de-a lungul coridorului
TEN-T nr. 22;
1.3. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii navale de-a lungul coridorului TEN-T
nr. 22.

Finanţarea acestei axe prioritare se va realiza prin intermediul FC şi a fondurilor


publice naţionale.

Axa Prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de


transport în afara coridoarelor prioritare TEN-T, în scopul dezvoltării sustenabile a
sistemului naţional de transport

Operaţiuni eligibile

2.1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale rutiere;


2.2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale feroviare şi a serviciilor oferite
pasagerilor;
2.3. Modernizarea şi dezvoltarea porturilor maritime şi fluviale;
2.4. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian.

Finanţarea acestei axe priritare se va realiza prin intermediul FEDR şi a fondurilor


publice naţionale.

Axa Prioritară 3: Dezvoltarea durabilă a sectorului de transport, la un nivel


mai înalt de rotecţie a mediului, a sănătăţii oamenilor şi a siguranţei pasagerilor

Operaţiuni eligibile

3.1. Promovarea transportului inter-modal;


3.2. Îmbunătăţirea siguranţei raficului pentru toate modurile de transort;
3.3. Minimizarea efectelor adverse ale trasnporturilor asupra mediului.

Finanţarea acestei axe prioritare se va realiza prin intermediul FEDR şi a


findurilor publice naţionale.

55
Proiecte cu finanţare internaţională

Axa Prioritară 4: Asistenţa Tehnică pentru POS-T.

Operaţiuni eligibile

4.1. Sprijinirea managementului eficient, implementării monitorizării şi controlului POS -


T;
4.2. Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate privind POS-T.

Finanţarea acestei axe se va face prin intermediul FEDR şi a fondurilor publice


naţionale.
POS-T acioperă numai proiectele de transport finanţate de Guvernul României
împreună cu FC şi FEDR, neincluzând proiecte cofinanţate de terţi. Proiectele finanţate
trebuie implementate în perioada 2007-2013, finanţarea acoperind şi pregătirea
proiectelor care urmează a fi implementate în perioada 2014-2020.
Finanţarea POS-T, care totalizează 5697,6 milioane EURO în erioada 2007-
2013 va fi asigurată din FC – 3276,6 milioane EURO, FEDR – 1289,3 milioane EURO şi
finanţare naţională – 1131,7 milioane EURO.
Implementarea programului va fi asigurată de următoarele instituţii:

- Autoritatea de Management (AM) – Ministerul Transporturilor, Direcţia Afaceri


Financiare Externe,
- Autoritate de Certificare Organismul Competent de Plăţi – Ministerul Economiei şi
Finanţelor, Autoritatae de Audit.

III.3.3. Programul Operaţional Sectorial în domeniul Protecţiei Mediului

Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POSMEDIU) continuă programele de


dezvoltare a infrastructurii de mediu iniţiate în perioada de preaderare, bazându-se pe
principiile şi practicile Uniunii Europene şi vizează crearea unei economii mai competitive,
unui mediu mai bun şi unei dezvoltări regionale mai echilibrate.
POSMEDIU dezvoltă prioritatea 3 din PND 2007-2013, „Protejarea şi
îmbunătăţirea calităţii mediului”, corelând măsurile interne ce se impun a fi luate în
domeniu, cu cele care decurg din obligaţiile europene şi inernaţionale asumate de România
(Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă şi al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu).
Provocarea care se ridică în acest sector constă în reducerea decalajului existent între
Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere
cantitativ cât şi calitativ şi crearea unor servicii publice eficiente în domeniu.
Obiectivul Global al POSMEDIU este: Calitatea mediului şi standardelor de viaţă
în România protejate şi îmbunătăţite, prin crearea unor servicii publice eficiente şi
aplicarea principiilor dezvoltării durabile, în vederea reducerii decalajelor contitative şi
calitative existente între România şi Uniunea Europeană.
Obiectivele specifice ale programului sunt:
1. Calitatea şi a accesul la infrastructura de apă şi apă uzată îmbunătăţite, prin asigurarea
serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi
stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată;

56
Proiecte cu finanţare internaţională

2. Sistemele durabile de management al deşeurilor dezvoltate prin îmbunătăţirea


managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de
judeţe până în 2015;
3. Impactul negativ asupra mediului redus şi schimbările climatice, cauzate de sistemele de
încălzire urbană în cele mai poluate localităţi, diminuate până în 2015;
4. Biodiversitatea şi patrimoniul natural protejate şi îmbunătăţite prin srijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000;
5. Riscul de producere a catastrofelor naturale cu efect asupra populaţiei redus, prin
implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
Pentru a atinge obiectivele şi ţintele stabilite, POSMEDIU a fost structurat pe 6 axe
prioritare:
- Axa Prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată;
- Axa Prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi
reabilitarea siturilor contaminate istoric;
- Axa Prioritară 3: Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice, prin
restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană;
- Axa Prioritară 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia
naturii;
- Axa Prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale
în zonele cele mai expuse la risc;
- Axa Prioritară 6: Asistenţa Tehnică

Axa Prioritară 1: Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată

Obiective

• Servicii de apa şi canalizare, la tarife accesibile asigurate;


• Apă potabilă la calitate corespunzătoare asigurată în toate aglomerările urbane;
• Calitatea cursurilor de apă îmbunătăţită;
• Gradul de gospodărire a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate
îmbunătăţit;
• Structuri inovatoare de management al apei create.

Domeniu major de intervenţie

1. Extinderea/modernizarea sistemelor de apă/apă uzată

Operaţiuni eligibile

a. construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării;


b. construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a aei potabile;
c. extinderea/reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor
de canalizare;
d. construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate;
e. construcţia/reabilitarea facilităţilor de epurare a nămolurilor;
f. contorizare, echipament de laborator, echipamente de detecatre a peirderilor

57
Proiecte cu finanţare internaţională

g. asistenţa tehnică pentru pregătirea proiectelor şi publicitate.

Operaţiunile acestei axe prioritare vor fi finanţate prin FC şi din fonduri naţionale.

Axa Prioritară 2; Dezvoltarea sistemelor de managementul integrat al


deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istolric

Obiective
• Grad de acoperire crescut a populaţiei care beneficiază de colectarea deşeurilor
municipale şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife
acceptabile;
• Cantitatea de deşeuri deozitate redusă;
• Cantitatea de deşeuri reciclate şi valorificate crescută;
• Structuri eficiente de management al deşeurilor înfiinţate;
• Numărul de site-uri contaminate istoric redus.

Domenii majore de intervenţie

1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea


infrastructurii de management al deşeurilor

Operaţiuni eligibile

a. achiziţionarea şi colectarea sistemelor de colectare selectivă;


b. construcţia facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare;
c. achiziţionarea vehiculelor de transport a deşeurilor;
d. construcţia staţiilor de transfer şi a facilităţilor de eliminare a deşeurilor
municipale;
e. recuperarea gazului provenit din deozite, acolo unde este cazul;
f. construiea unor facilităţi adecvate pentru deşeurile periculoase (deşeuri
medicale, deşeuri provenite din echipamente electrice şi electronice, etc) şi alte tipuri
specifice de deşeuri (deşeuri provenite din construcţii şi demolări, etc);
g. închiderea depozitelor neconforme;
h. asistenţă tehnică pentru pregătire proiecte, management de proiect, publicitate şi
campanii de conştientizare, îmbunătăţirea guvernării instituţionale, licitarea şi contractarea
operatorilor de servicii de salubritate.

2. Reabilitarea zonelor poluate istoric

Operaţiuni eligibile

58
Proiecte cu finanţare internaţională

a. reabilitarea şi ecologizarea terenurilor prin utilizarea măsurilor adecvate


pentru categorii specifice de situri contaminate;
b. asistenţa tehnică pentru pregătirea de proiecte, studii de opţiune,
management de proiect şi publicitate
Această axă prioritară va fi finanţată din FEDR şi din fonduri publice naţionale.

Axa Prioritară 3: Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbării


climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană

Obiective
• Efectele schimbărilor climatice reduse şi emisiile de poluanţi proveniţi de la
sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate de poluare reduse;
• Nivelul minim de concentraţie a poluanţilor în localităţile vizate ameliorat;
• Sănătatea populaţiei în localităţile afectate îmbunătăţită.

Domeniu major de intervenţie

1. Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinţi (hot-spot)

Operaţiuni eligibile

a. introducerea BAT (cele mai bune tehnici diponibile) pentru reducerea


emisiilor de SO2, NOX şi pulberi ;
b. reabilitarea boilerelor şi a turbinelor ;
c. introducerea unui system îmbunătăţit de contorizare;
d. reabilitarea depozitelor de zgură şi cenuşă neconforme;
e. reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde şi a căldurii (inclusiv
reproiectarea reţelelor, dacă acest lucru este justificat din motive cost-
eficienţă) ;
f. asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor, management, publicitate,
campanii de conştientizare a publicului.

Această axă prioritară va fi finanţată din FEDR şi din fonduri publice naţionale

Axa 4 : Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru


Protecţia Naturii

Obiective
• Diversitatea biologică, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică
conservată ;
• Utilizarea durabile a ariior protejate, inclusiv Natura 2000, asigurată.

Domeniu major de intervenţie

59
Proiecte cu finanţare internaţională

1. Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării


biodiversităţii şi Natura 2000

Operaţiuni eligibile

a. asistenţa pentru pregătirea de planuri de management, studii ştiinţifice,


inventariere, cartografiere ;
b. instruire şi întărirea capacităţii instituţiomale a organismelor de
management ale siturilor Natura 2000 şi ale ariilor protejate ;
c. Proiecte de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor ;
d. Construirea şi îmbunătăţirea infrastructurii ariilor protejate naţionale şi a
siturilor Natura 2000 (consruirea de centre de informare şi anouri de
informare, managementul riscului, prevenirea şi controlul incendiilor,
etc) ;
e. Sprijinirea biodiversităţii, reducerea impactului infrastructurii asupra
speciilor afectate de fragmentarea peisajului ;
f. Stabilirea de sisteme de monitorizare pentru siturile Natura 2000 şi ariile
protejate, inclusiv infrastructura şi echipamentul pentru monitorizarea
stadiului de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi
faună ;
g. Pregătirea materialelor de informare şi publicitate şi de conştinetizare
pentru ariile protejate şi siturile Natura 2000 ;
h. Achiziţionarea de teren cu o valoare semnificativă din punct de vedere al
biodiversităţii cu scopul ca acesta să devină proprietate publică a statului.

Această axă prioritară va fi finanţată din FEDR şi din fonduri publice naţionale

Axa Prioritară 5 : Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire


riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc

Obiective
• Contribuţia la un management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la
risc ;
• Litoralul Mării Negre rotejat şi reabilitat.

Domenii majore de intervenţie

1. Protecţia împotriva inundaţiilor

60
Proiecte cu finanţare internaţională

Operaţiuni eligibile

a. infrastructura pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor


dictructive ale inundaţiilor ;
b. elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi măsuri,
inclusiv informare publică şi instruire în domeniul reducerii riscurilor ;
c. asistenţa tehnică pentru pregătire proiecte, management şi publicitate.

2. Reducerea eroziunii costiere

Operaţiuni eligibile

a. reabilitarea zonei costiere a Mării Negre afectate de eroziune;


b. asistenţa tehnică pentru pregătire proiecte, management şi publicitate.

Această axă prioritară va fi finanţată din FC şi din fonduri publice naţionale

Axa Prioritară 6: Asistenţa tehnică

Obiective
• Sistemul de management, monitorizare, control şi evaluare a implementării
POSMEDIU consolidat;
• Informarea corespunzătoare potenţialilor solicitanţi despre oportunităţile de
finanţare ale POSMEDIU asigurată ;
• Transparenţa asistenţei financiare acordate din Fonduri în cadrul POSMEDIU
asigurată.

Aceste obiective vor fi atinse rin implementarea a două domenii de intervenţie,


care vor viza operaţiuni privind sprijinirea pentru managementul şi evaluarea
POSMEDIU şi sprijinirea campaniilor de informare şi publicitate.
Datorită importanţei şi valorii sale considerabile, alocarea financiară pentru
POSMEDIU combină două abordări :
• abordarea de sus în jos, rezultată din evaluarea obiectivelor naţionale de mediu
conform Tratatului de Aderare, evaluare realizată de MMDD cu sprijin extern ;
• abordarea de jos în sus, rezultată din propunerile de proiecte fezabile primite de
Autoritatea de Management pentru POSMEDIU de la nivel regiona şi local
precum şi a proiectelor care au fost pregătite cu fonduri de preadeare.

Din totalul programului de 5610,8 milioane Euro, Uniunea Europeană participă cu


4512,4 milioane Euro (din care FEDR – 1236 milioane Euro şi FC – 3275 milioane Euro)
la care se adaugă o contribuţie naţională de 1098,4 milioane Euro.
Autorităţile responsabile pentru implementarea POSMEDIU sunt :

- Autoritatea de Management (AM) – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile


- Organisme Intermediare (OI) – Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului
(ARPM), înfiinţate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României ;

61
Proiecte cu finanţare internaţională

- Autoritatea de Certificare şi Plată – Ministerul Economiei şi Finanţelor


- Autoritatea de Audit -. Curtea de Conturi a României
.
III.3.4. Programul Operaţional Regional

Programul Operaţional Regional (POR) se deosebeşte de celelalte PO printr-o


serie de caracteristic:
• dimensiunea locală: abordarea aspectelor socio-economice (necesităţi, oportunităţi,
potenţial) din perspectivă locală;
• echilibrare teritorială: ajutorarea cu prioritate a regiunilor relativ rămase în urmă şi mai
puţin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de precondiţii de creştere, fără a avea, în
sine, un scop redistributiv;
• complementaritate: domeniile de intervenţie ale POR sunt complementare cu domeniile
de intervenţie ale celorlalte PO aşteptându-se să opereze în sinergie cu acestea;
• abordare de jos în sus a dezvoltării economice: planificarea dezvoltării economice se
face la nivel local;
• abordare unitară a planificării şi programării: POR ia în considerare gradul scăzut al
capacităţii de planificare şi programare şi prevede axe prioritare tematice la nivel naţional.

POR contribuie deopotrivă la atingerea obiectivului global al Strategiei Naţionale de


Dezvoltare Regională, al PND şi al CSNR. Pentru o planificare corectă şi coerentă în cadrul
POR s-a realizat în prealabil o analiză de potenţial care a relevat o serie de puncte slabe şi de
puncte tari la nivel naţional şi al celor opt regiuni. De asemenea, au fost scanate
oportunităţile şi ameninţările ridicate de situaţia prezentă a dezvoltării regionale.
Strategia aleasă se axează pe valorificarea punctele tari şi a oportunităţilor identificate
şi anume:
1. Zone urbane de crestere cu un numar din ce in ce mai mare de intreprinderi mici si
mijlocii si cresterea investitiilor private, inclusiv investitii straine;
2. Accesul la retelele trans-europene si coridoarele nationale;
3. Centre universitare cu potential de crestere pentru activitati de cercetare -
dezvoltare;
4. Potential mare pentru dezvoltarea turismului national si international, in toate
regiunile;
5. Forta de munca bine pregatita, relativ ieftina, flexibila, in curs de dezvoltare.

Obiectivul strategic al POR constă în : Dezvoltarea economică, socială,


echilibrată teritorial şi durabilă a regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi
resurselor specifice sprijinită, prin concentrarea asura polilor urbani de creştere, prin
îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din
regiunile Românei, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a
le vizita a investi şi a muncii.*
Obiectivele specifice urmărite prin program sunt:

*
Ţintele propuse pentru atingerea acestui obiectiv sunt: crearea a 15 000 noi locuri de muncă până la
sfârşitul anului 2015 şi prevenirea creşterii disparităţilor interregionale în termeni de PIB/locuitor, în
perioada 2007-2013.

62
Proiecte cu finanţare internaţională

1. Rolul economic si social al centrelor urbane crescut, prin adoptarea unei abordari
policentrice, in vederea stimularii unei dezvoltari mai echilibrate a Regiunilor;
2. Accesibilitatea Regiunilor si in particular accesibilitatea centrelor
urbane si a legaturilor cu zonele inconjuratoare asigurată;
3. Calitate crescută a infrastructurii sociale a Regiunilor;
4. Competitivitate crescută a Regiunilor ca locatii pentru afaceri;
5. Contributie crescută a turismului la dezvoltarea Regiunilor.

O serie de axe prioritare tematice au fost gândite la nivel naţional pentru a atinge
obiectivele şi ţintele POR:
- Axa Prioritară 1 : Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de crştere ;
- Axa Prioritară 2 : Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport ;
- Axa Prioritară 3 : Îmbunătăţirea infrastructurii sociale ;
- Axa Prioritară 4 : Consolidarea mediului de afaceri regional şi local ;
- Axa Prioritară 5 ; Dezvoltarea durabilă şi promovarea tursimului
- Axa Prioritară 6 : Asistenţa tehnică

Axa Prioritară 1 : Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli


de creştere

Obiectiv

• Calitatea vieţii crescută si noi locuri de munca create prin reabilitarea


infrastructurii urbane, imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor
sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a
antreprenoriatului.

Domenii majore de intervenţie

1. Planuri integrate de dezvoltare urbană


2. Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv
transportul urban ;
3. Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri ;
4. Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea
serviciilor sociale.

Din experienţele europene anterioare (URBAN I şi II) a reieşit faptul că metoda


de success pentru rezolvarea problemelor din mediul urban şi obţinerea unei crşteri
durabile o reprezintă abordarea integrată – sprijinirea simultană a activităţilor de renovare
fizică a mediului urban cu cele de reabilitare a infrastructurii de bază, precum şi cu
acţiuni pentru dezvoltarea economică, creşterea competitivităţii şi ocupării, integrearea
grupurilor etnice în condiţiile protejării mediului.

Axa Prioritara 2 : Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de


transport

63
Proiecte cu finanţare internaţională

Obiectiv

• Grad crescut de accesibilitate a regiunilor, al mobilităţii populaţiei, bunurilor şi


serviciilor în vederea stimulării economice durabile.

Domeniu major de intervenţie

1. Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, srăzi urbane – inclusiv


construcţia/reabilitarea şoselelor de centură

Operatiuni eligibile

a. Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene;


b. Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane;
c. Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura (cu statut
de drumjudetean) pentru eliminarea blocajelor rutiere si traversarea, in
conditii de siguranta, a localitatilor.

Activităţi eligibile:
- reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene;
- reabilitarea si modernizarea retelei de strazi din mediul urban şi din
staţiunile turistice;
- constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura (cu statut de
drum judetean) ;
- construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri si podete;
- construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere si pasarele;
- eliberarea si amenajarea terenului;
- devierea retelelor de apa, electricitate, gaze si canal, telefonie;
- amenajari pentru protectia mediului;
- modernizarea si extinderea retelelor de utilitati existente in corpul
drumului (apa, canalizare, electricitate, gaze, telefonie);

Axa Prioritară 3 : Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

Obiectiv

• Premise necesare pentru asigurarea populaţiei cu servicii esenţiale create, prin


îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor de sănătate, educaţie, sociale şi pentru
siguranţă publică în situaţii de urgenţă.
Domenii majore de interventie:

1. Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate;

Operaţiuni eligibile

64
Proiecte cu finanţare internaţională

a. reabilitarea, modernizarea şi echiparea spitalelor judeţene ;


b. reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriilor (din
spitale şi de specialitate).

Activităţi eligibile
- reabilitare, modernizare clădiri;
- reabilitare, modernizare a utilităţilor generale şi secifice;
- facilităţi de acces pentru personae cu dizabilităţi fizice;
- achiziţionare echipamente.

2. Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor


sociale;

Operaţiuni eligibile

a. reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea clădirilor cu destinaţie


de centre sociale;
b. reabilitarea, modernizarea şi echiparea clădirilor în care funcţionează centre
rezidenţiale ;

Activităţi eligibile
- reabilitarea/modernizarea clădirilor centrelor;
- modernizarea utilităţilor generale şi specifice ale centrelor sociale şi
rezidenţiale
- facilităţi de acces pentru persoane cu dizabilităţi;
- dotare cu echipamente adaptate situaţiei beneficiarilor de servicii

3. Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in


situatii de urgenta;

Operaţiuni eligibile

a. îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru


intervenţii în situaţii de urgenţă.

. Activităţi eligibile
- achiziţionarea de vehicule şi alte echipamente specifice pentru
bazele operaţionale regionale şi judeţene, de intervenţii în situaţii de
urgenţă.
.
3. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale,
preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională
continuă

Operaţiuni eligibile

65
Proiecte cu finanţare internaţională

a. reabilitarea/modernizarea/dotarea infrastructurii şcolare din învăţământul


obligatoriu ;
b. reabilitarea/modernizarea/dotarea campusurilor pentru învăţământul
professional şi tehnic (CIPT);
c. reabilitarea/modernizarea/dotarea campusurilor universitare;
d. reabilitarea/modernizarea/dotarea instituţiilor de formare profesională
continuă.

Activităţi eligibile
- reconstrucţia, extinderea, consolidarea de clădiri aparţinând unităţilor de
învăţământ obligatoriu (cu excepţia CIPT);
- construcţia, consolidarea, reabilitarea, modernizarea, extinderea clădirilor
localizate în cadrul CIPT;
- dotări cu echipamente didactice, echipamente pentru pregătire rofesională,
echipamente IT şi echipamente specifice spaţiilor de rezidenţă ;
- reabilitarea, consolidarea, modernizarea şi dotarea clădirilor şi terenurilor
din campusurile universitare;
- reabilitarea, consolidarea clădirilor instituţiilor de formare profesională
continuă;
- modernizarea utilităţilor, inclusiv crearea de facilităţi speciale pentru
persoanele cu dizabilităţi.

.
Axa Prioritară 4 : Consolidarea mediului de afaceri regional şi local

Obiective

• Structuri de afaceri de importanţă regională şi locală înfiinţate şi dezvoltate, situri


industriale reabilitate şi iniţiativele antreprenoriale regionale şi locale sprijinite,
pentru a facilita crearea de noi locuri de muncă şi creşterea economică durabilă.

Domenii majore de interventie

1. Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor* cu importanta regionala


si locala;

Operaţiuni eligibile

a. crearea şi dezvoltarea diferitelor tipuri de structuri regionale de sprijinire a


afacerilor;

*
Structurile de sprijinire a afacerilor reprezintă structuri clar delimitate, care asigură o serie de facilităţi
şi/sau spaţii pentru desfăşurarea activităţilor economice de producţie şi de prestări servicii. În această
categorie pot intra parcurile industriale, incubatoarele de afaceri, parcurile tehnologice, clusterele, ect

66
Proiecte cu finanţare internaţională

b. construirea/reabilitarea/extinderea de clădiri, exclusiv pentru activităţi de


producţie şi servicii;
c. reabilitarea/extinderea sistemului de străzi din interiorul structurii de
afaceri şi a drumurilor de acces;
d. crearea/modernizarea/reabilitarea/extinderea utilităţilor de bază (staţii de
tratare a apei, unităţile de furnizare a energiei şi a gazului, sistemul de
canalizare);
e. cablare reţele de internet broadband, etc;
f. demolare clădiri;
g. activităţi de promovare;
h. extinderea structurilor de sprijinire a afacerilor (îndepărtarea deşeurilor,
curăţare);
i. alte activităţi necesare creării/dezvoltării structurilor de afaceri.

2. Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi


activitati;

Operaţiuni eligibile

a. reabilitarea site-urilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru


noi activităţi ;
b. curăţarea surafeţelor site-urilor industriale poluate şi neutilizate şi
îmbunătăţirea terenurilor ;
c. demolarea clădirilor şi planarea terenului;
d. reabilitarea/extinderea clădirilor pentru activităţi de producţie şi prestări
servicii;
e. Crearea/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii de utilitati
publice(retele de alimentare cu apa, gaze naturale, electricitate, retele de
canalizare);
f. Cablare, retele internet broadband;
g. Alte activitati adiacente necesare pentru reabilitarea siturilor industriale si
pregatirea pentru noi activitati economice.

3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor

Operatiuni eligibile

a. sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor;


b. achizitionarea de echipamente si tehnologii productive moderne, servicii,
construcţii;
c. achizitionarea sistemelor IT (software si echipamente);
d. utilizarea de noi tehnologii in activitatile curente ale microintreprinderii;
e. relocalizarea microintreprinderilor in structurile de afaceri;
f. constructia/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea spatiilor de productie ;
g. activitati specifice de dezvoltare.

67
Proiecte cu finanţare internaţională

Axa Prioritară 5 : Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

Obiective
:
• Patrimoniul cultural şi a resursele naturale cu potenţial turistic valorificate şi
promovate durabil ;
• Calitatea infrastructurii turistice de cazare şi agrement îmbunătăţită, în vederea
creşterii atractivităţii regiunilor, dezvoltării economiei locale şi creării de noi
locuri de muncă.

Domenii majore de intervenţie

1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/


modernizarea infrastructurilor conexe;

Operaţiuni eligibile

a. restaurarea, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural mondial şi


modernizarea infrastructurii conexe;
b. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural national si
modernizarea infrastructurii conexe, cu potential turistic important
(restaurarea cladirilor cu elemente arhitectonice traditionale, reteaua de
strazi, centre culturale, muzee, parcari, drumuri, etc.) in vederea
introducerii lor in circuite turistice.
c. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural din mediul
urban.

2. Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea


durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice

Operaţiuni eligibile

a. Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic (canioane,


chei, pesteri, lacuri glaciare, etc);
b. Valorificarea potentialului turistic montan prin constructia infrastructurii
necesare ;
c. Dezvoltarea turismului balnear - imbunatatirea, modernizarea si dotarea
bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea retelelor
de captare si transport a izvoarelor minerale si saline etc ;

d. Reabilitarea, modernizarea si extinderea structurilor de cazare* precum si a


utilităţilor aferente ;

*
Sunt considerate eligibile, următoarele structuri de cazare: hoteluri, moteluri si campinguri, pensiuni,
cabane si hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare / pontoane)

68
Proiecte cu finanţare internaţională

e. Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a


utilitatilor aferente (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball,
turism feroviar pe linie ferataingusta, in zonele de deal si de munte etc.)

4. Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul


cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica.

Operaţiuni eligibile

a. crearea unei imagini positive a României ca destinaţie turistică prin


definirea şi promovarea brandului turistic naţional, atragerea investitorilor
şi a altor parteneri strategici;
b. dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării
turistice a roduselor turistice secifice şi a activităţilor de marketing
specifice;
c. investiţii pentru înfiinţarea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare
Turistică (CNIPT);
d. implementarea unei baze de date naţionale cu informaţii turistice;
e. realizarea unui sistem naţional integrat, cu acces on-line, pentru colectarea
şi distribuirea de informaţii turistice.

Axa Prioritară 6 : Asistenţa Tehnică

Obiectiv

• Implementarea transparentă şi eficientă a POR asigurată prin :


- sprijinirea implementării, managementului şi evaluării POR ;
- sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind POR.

Finanţarea Programului Operaţional Regional este asigurată în proporţie de 85%


de către FEDR, care contribuie cu 3726 milioane Euro şi în proporţie de 15% de către
autorităţile centrale şi locale din România (657,5 milioane Euro). Pentru domeniile de
intervenţie şi operaţiunile care vizează mediul de afaceri, acesta va contribui de asemenea
la cofinanţarea activităţilor proiectelor cu o sumă totală de 184,76 milioane Euro.
Implementarea POR va cădea în sarcina următoarelor Autorităţi :

- Autoritatea de Management (AM) – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi


Locuinţei ;
- Organisme Intermediare (OI) - 8 Agenţii pentru Dezvoltare Regională (ADR)
constituite la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare şi Autoritatea Naţională pentru Turism
(pentru Axa Prioritară 5) ;
- Autoritatea de Certificare şi Plată - Ministerul Economiei şi Finanţelor
- Unitatea de Plată POR : - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei ;
- Autoritatea de Audit – Curtea de Conturi a României

69
Proiecte cu finanţare internaţională

III.3.5. Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)


susţine promovarea şi dezvoltarea capitalului uman, finanţată prin Fondul Social European,
în vederea atingerii ţintelor de sub Obiectivul „Convergenţă” şi pentru consolidarea creşterii
sustenabile a productivităţii. Competitivitatea şi dinamismul economiei româneşti depind de
existenţa unei forţe de muncă înalt calificate, cu un nivel de educaţie ridicat, cu capacitate de
adatare la noile tehnologii şi la cerinţele schimbătoare ale pieţei.
Obiectivul general al POS DRU este: Capitalul uman dezvoltat şi competitivitate
crescuti, prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi
asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare a 1.650.000 de persoane pe o
piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva.
Obiectivele specifice ale programului sunt:
1. Calitatea sistemului de educatie si formare profesionala initiala si continua
promovată, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii;
2. Cultura antreprenorială promovată si calitatea si productivitatea muncii
îmbunătăţite;
3. Inserţia tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata munci facilitatăi;
4. Piată a muncii moderne, flexibile, inclusive dezvoltată;
5. (Re)inserţia pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale
promovată;
6. Serviciile publice de ocupare îmbunătăţite;
7. Accesul la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile facilitat.

Finanţarea FSE pentru atingerea obiectivelor POS DRU va fi obţinută prin


implementarea următoarelor axe prioritare :
- Axa Prioritară 1 : Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere ;
- Axa Prioritară 2 : Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii :
- Axa Prioritară 3 : Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor
- Axa Prioritară 4 : Modernizarea serviciului public de ocupare
- Axa Prioritară 5 : Promovarea măsurilor active de ocuare
- Axa Prioritară 6 : Promovarea incluziunii sociale
- Axa Prioritară 7 : Asistenţa Tehnică

Axa Prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii


economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

Obiectiv general

70
Proiecte cu finanţare internaţională

• Rute flexibile de invatare pe tot parcursul vietii dezvolate si acces crescut la educatie si
formare prin furnizarea unei educatii initiale si continue moderne si de calitate, incluzand
invatamantul superior si cercetarea.

Obiective specifice

• Sistemul de asigurare a calitatii in invatamantul preuniversitar si formarea


profesionala initiala îmbunătăţit, prin sustinerea unitatilor de invatamant in
vederea imbunatatirii managementului si a capacitatii de furnizare a calificarilor
relevante pentru piata muncii;
• Sistem îmbunătăţit de asigurare a calitatii in invatamantul superior, prin sustinerea
universitatilor in vederea imbunatatirii managementului si a capacitatii de
furnizare a calificarilor relevante;
• Calificari îmbunătăţite ale profesorilor, formatorilor si a altor categorii de
personal din educatie si formare, prin sprijin pentru formare initiala si continua;
• Calitate in FPC asigurată, prin sprijinirea furnizorilor de FPC in vederea
dezvoltarii sistemelor de asigurare si management al calitatii;
• Obtinerea de cunostinte si competente mai bune de catre tinerii cercetatori
sprijinită, prin studii doctorale si postdoctorale.

Domenii majore de interventie:

1. Acces la educatie si formare profesionala initiala de calitate;

Operaţiuni eligibile

a. dezvoltarea si implementarea de instrumente si mecanisme de


imbunatatire a invatamantului preuniversitar, inclusiv actiuni inovative
si transnationale, sprijin pentru furnizorii de educatie si pentru
dezvoltarea personalului;
b. dezvoltarea si implementarea sistemului de asigurare a calitatii in
invatamantul preuniversitar, inclusiv dezvoltarea personalului si
actiuni inovative;
c. sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de orientare si consiliere in
scopul cresterii performantelor scolare si a ratelor de tranzitie catre
nivele superioare de educatie;
d. sprijin pentru dezvoltarea si diversificarea ofertelor educationale si
de formare profesionala initiala;
e. sprijin pentru inovare si pentru dezvoltarea de instrumente si
mecanisme pentru imbunatatirea accesului la educatie si formare
profesionala initiala pentru toti;
f. sprijin pentru dezvoltarea educatiei antreprenoriale si a cetateniei
active.

2. Invatamant superior de calitate

71
Proiecte cu finanţare internaţională

Operaţiuni eligibile

a. dezvoltarea si implementarea de instrumente si mecanisme pentru


imbunatatirea invatamantului superior, inclusiv sprijin pentru
dezvoltarea sistemului national al calificarilor in invatamantul
superior, actiuni inovative si sprijin pentru furnizori;
b. dezvoltarea si implementarea sistemului de asigurare a calitatii in
universitati, inclusiv dezvoltarea personalului;
c. cresterea accesului in invatamantul superior;
d. dezvoltarea invatamantului superior bazat pe competente (programe de
licenta si masterat);
e. sprijin pentru dezvoltarea de retele intre universitati, institute de
cercetare si companii pentru dezvoltarea invatamantului superior,
promovarea antreprenoriatului, formarea continua a cercetatorilor,
stimularea dezvoltarii carierei in cercetare.

3. Dezvoltarea resurselor umane din educatie si formare

Operaţiuni eligibile

a. formare initiala si continua a cadrelor didactice si a resurselor umane


din educatie si formare profesionala initiala, inclusiv formare in
parteneriat cu companii;
b. formarea si perfectionarea profesorilor instructori si formatorilor in
Formare Profesională Continuă (FPC);
c. sprijin pentru programe integrate de mobilitate si reconversie a
profesorilor catre activitati nedidactice;
d. sprijin pentru debut si dezvoltarea carierei didactice.

4. Calitate in FPC

Operaţiuni eligibile

a. dezvoltarea si implementarea Cadrului National al Calificarilor,


inclusiv sprijin pentru Comitetele Sectoriale;
b. implementarea sistemului de asigurare si management al calitatii in
FPC, la nivel de sistem si de furnizor in concordanta cu Cadrul
European de Asigurare a Calitatii;
c. dezvoltarea capacitatii institutionale a structurilor implicate in
validarea invatarii anterioare;
d. elaborarea de studii, analize, cercetari, care sa furnizeze informatii de
calitate si date relevante si suficiente pentru dezvoltarea FPC si schimb
de bune practici;
e. dezvoltarea de retele si parteneriate pentru promovarea unor medii de
lucru care stimuleaza invatarea si "regiunile de invatare".

72
Proiecte cu finanţare internaţională

5. Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării

Operaţiuni eligibile

a. consolidarea sistemului naţional de studii doctorale şi postdorctorale,


inclusiv sprijin pentru reţele dintre universităţi, centre de cercetare şi
întreprinderi ;
b. sprijinirea programelor doctorale si postdoctorale prin dezvoltarea
continuturilor inovative, inclusiv prin dezvoltarea abilitatilor
manageriale ale cercetatorilor in vederea promovarii valorificarii
rezultatelor cercetarii in activitati economice;
c. sprijin pentru doctoranzi si cercetatori in vederea participarii la
programe doctorale si la activitati de cercetare postdoctorala, inclusiv
prin dezvoltarea cooperarii transnationale si a mobilitatii.

Axa Prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa


muncii

Obiectiv general

• Accesul la educaţie facilitat, nivelul ocupabilităţii şi a nivelului educaţional al


resurselor umane îmbunătăţite, într-o abordare de tip pe tot parcursul vieţii, în
contextul societăţii bazate pe cunoaştere ;

Obiective specifice

1. Tranziţie îmbunătăţită de la şcoală la viaţa activă ;


2. Participare la programme de educaţie de tip «a doua şansă» sporită şi părăsirea
timpurie a şcolii de către grupurile vulnerabile prevenită ;
3. Capacitatea întreprinderilor de a sprijini creşterea nivelului de calificare a angajaţilor
întărită ;
4. Gradul de calificare al angajaţilor crescut.

Domenii majore de interventie

1. Tranzitia de la scoala la viata activa

Operaţiuni eligibile
.
a. programe/scheme de invatare prin munca pentru elevi si studenti;
b. sprijinirea initiativelor de parteneriat între şcoli/universitati/
întreprinderi ;
c. orientare, consiliere şi indrumare în sprijinul tranziţiei de la scoala la;
viaţa activă ;
d. monitorizarea inserţiei tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii ;

73
Proiecte cu finanţare internaţională

e. acţiuni innovative în vederea îmbunătăţirii tranziţiei de la şcoală la viaşa


activă.

2. Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii

Operaţiuni eligibile

a. sprijinirea şi dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în


educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii ;
b. dezvoltarea de programme integrate pentru creşterea accesului şi
participării în învăţământul primar şi secundar pentru persoanele
aparţinând grupurilor vulnerabile, inclusiv sprijin financiar pentru
familiile acestora ;
c. promovarea unor servicii integrate şi soluţii alternative pentru
învăţământul preşcolar ;
d. implementarea programelor de tip „şcoala de după şcoală”, educaţie
remedială şi învăţare asistată;
e. reintegrarea în educaţie a celor care au părăsit timpuriu şcoala (inclusive
programe de educaţie de “a doua şansă”;
f. furnizarea serviciilor integrate de orientare şi consiliere pentru persoanele
expuse riscului de părăsire prematură a şcolii.

3. Accesul si participarea la formare profesionala continua

Operaţiuni eligibile

a. furnizare de cursuri de calificare şi recalificare a angajaţilor ;


b. acordare de sprijin şi stimulente angajaţilor în vederea participării la
FPC ;
c. sprijinirea angajaţilor pentru validarea cunoştinţelor dobândite
anterior ;
d. sprijinirea FPC la nivelul furnizorilor de formare şi pentru dezvoltarea
şi diversificarea ofertelor de FPC ;
e. acordarea de facilităţi pentru adulţii necalificaţi sau cu nivel scăzut de
calificare (indivizii “hard to reach”) ;
f. sprijinirea angajaţilor în vederea încurajării participării la FPC,
inclusiv prin subvenţii ;
g. sprijinirea campaniilor de conştientizare şi informare precum şi
consiliere în carieră ;
h. sprijinirea activităţilor inovative privind accesul şi participarea la FPC
şi dobândirea cometenţelor.

Axa prioritară 3 : Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

Obiectiv general

74
Proiecte cu finanţare internaţională

• Cultura antreprenorială, flexibilitatea şi adaptabilitatea promovate, prin sprijinirea


forţei de muncă şi a întreprinderilor competente, pregătite şi adaptabile.

Obiective specifice

1. Antreprenoriatul dezvoltat, prin sprijinirea indivizilor entru iniţierea afacerilor ;


2. Nivelul de calificare al specialiştilor din managementul şi organizarea muncii
îmbunătăţit ;
3. Nivelul de specializare al anagajaţilor crescut, prin actualizarea şi îmbunătăţirea
calificărilor ;
4. Nivelul de participare crescut a partenerilor sociali şi ONG-urilor în furnizarea de
servicii comunităţii.

Domenii majore de intervenţie

1. Promovarea culturii antreprenoriale

Operaţiuni eligibile

a. creşterea conştientizării şi promovarea atitudinii ozitive faţă de cultura


antreprenorială ;
b. implementarea de programme şi servicii inovative pentru încurajarea
antreprenoriatului şi dezvoltarea culturii antreprenoriale ;
c. formarea abilităţilor manageriale, în special pentru microîntreprinderi
şi IMM-uri ;
d. încurajarea antreprenoriatului prin servicii de sprijin pentru iniţierea
unei afaceri.

2. Formare profesională şi sprijin pentru întrerinderi şi angajaţi pentru promovarea


adatabilităţii

Operaţiuni eligibile

a. sprijinirea metodelor inovative de organizare flexibilă a muncii,


inclusiv noi practici şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ;
b. furnizarea de formare profesională pentru dezvoltarea competenţelor
angajaţilor în scpoul creşterii calităţii şi productivităţii muncii ;
c. sprijinirea activităţilor şi măsurilor de prevenire a bolilor profesionale,
de promovare a sănătăţii şi securităţii în muncă, cât şi pentru
asigurarea unui mediu de lucru prietenos şi încurajarea reconcilierii
vieţii profesionale cu viaţa de familie ;
d. promovarea şi sprijinirea formării în domeniul managementului
sănătăţii şi personalului medical ;
e. campanii de informare şi conştientizare pentru schimbarea atitudinilor
sociale şi stereotipurilor faţă de grupurile vulnerabile în mediile de
lucru ;

75
Proiecte cu finanţare internaţională

f. promovarea formării profesionale în domeniul noilor tehnologii,


inclusiv TIC, protecţiei mediului şi controlului poluării ;
g. promovarea schimburilor de experienţă transnaţionale în ceea ce
priveşte creşterea adaptabilităţii ;
h. acordarea de certificate de calitate/premii întreprinderilor care
promovează organizarea flexibilă a muncii şi servicii entru facilitarea
reconcilierii vieţii de familie a propriilor angajaţi cu activitatea
profesională.

3. Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali şi


societatea civilă

Operaţiuni eligibile

a. asistenţa şi sprijin pentru elaborarea planurilor de acţiune pentru


încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor ;
b. identificarea şi implementarea modalităţilor de accentuare a interesului
angajatorilor şi al altor actori relevanţi pentru creşterea investiţiilor în
resursele umane şi creşterea responsabilităţii sociale a companiilor ;
c. dezvoltarea capacităţii interne a partenerilor sociali de a promova
dezvoltarea resurselor umane, cu accent pe standarde şi certificare ;
d. Consolidarea capacităţii ONG-urilor de cooperare cu autorităţile
publice centrale şi locale, în vederea promovării iniţiativelor comune
pentru incluziunea socială, inclusiv dezvoltarea serviciilor de
voluntarit şi caritate ;
e. Imbunătăţirea capacităţii de sprijinire a iniţiativelor de dezvoltare a
responsabilităţii civice, prin particiarea la dezbateri publice şi
facilitarea accesului la informaţii publice ;
f. Dezvoltarea iniţiativelor de încurajare a reţelelor la nivel naţional şi al
UE ;
g. Dezvoltarea serviciilor de consultanţă pentru ONG-uri şi pentru
iniţiativele care promovează ocuparea şi incluziunea socială, inclusiv
pentru partenerii sociali activi pe piaţa muncii ;
h. Campanii de conştientizare şi sprijin pentru parteneriatele sociale şi
locale în vederea transformării muncii nedeclarate în ocupare formală.

Axa Prioritară 4 : Modernizarea serviciului public de ocupare

Obiectiv general

76
Proiecte cu finanţare internaţională

• Calitatea, eficienţa şi transparenţa serviciilor de ocupare furnizate de Serviciul


Public de Ocupare crescute

Obiective specifice

• Nivel crescut al serviciilor de tip « self-service » promovate de agenţiile de ocupare ;


• Calitate crescută a managementului în Serviciul Public de Ocupare (SPO);
• Competenţe îmbunătăţite ale angajaţilor SPO pentru furnizarera serviciilor către
clienţi :
• Măsuri active de ocupare sporite, în special programele de formare profesională
pentru şomeri.

Domenii majore de interventie:

1. Intarirea capacitatii SPO de furnizare a serviciilor de ocupare;

Operaţiuni eligibile

a. dezvoltarea şi imlementarea acţiunilor innovative şi transnaţionale în


sprijinul modernizării SPO;
b. dezvoltarea serviciilor de asistenţă personalizată şi abordare
individuală pentru şomerii cu dificultăţi de integrare/reintegrare pe
piaţa muncii;
c. dezvoltarea serviciilor de tip „self-service”;
d. dezvoltarea soluţiilor pentru abordarea şomajului neînregistrat, în
special în mediul rural şi pentru grupurile vulnerabile;
e. dezvoltarea bazei de date privind serviciile furnizate, locurile de
muncă vacante şi angajatori;
f. elaborarea de analize, studii, cercetări şi prognoze privind piaţa
muncii, incluzând statutul general al muncii nedeclarate sau al ocupării
informale ;
g. extinderea sistemului de management al calităţii ;
h. îmbunătăţirea sistemului de furnizare a serviciilor de formare
profesională pentru forţa de muncă (de ex. Centre de Formare
Profesională a Adulţilor) ;
i. elaborarea şi imlementarea instrumentelor adecvate pentru
monitorizarea şi evaluarea impactului real almăsurilor active pe piaţa
muncii ;
j. dezvoltarea de acţiuni pentru o mai bună vizibilitate a SPO şi a
serviciilor pe care acesta le oferă.
.
2. Formarea personalului SPO

Operaţiuni eligibile

77
Proiecte cu finanţare internaţională

a. îmbunătăţirea sistemului de formare profesională a personalului SPO,


inclusiv modele de programme de formare ;
b. formarea personalului SPO pentru furnizarea serviciilor de ocupare şi
asistenţă, inclusiv servicii pentru persoane cu nevoi speciale (populaţia
rromă, persoane cu dizabilităţi, persoane peste 18 ani care părăsesc
sistemul de stat pentru protecţia copilului, alte categorii aflate în situţie
de risc) ;
c. formarea personalului SPO pentru promovarea culturii abordării
integratoare privind egalitatea de gen şi nevoile specifice ale
grupurilor vulnerabile ;
d. formare pentru utilizarea intensivă a tehnologiilor moderne de
informare şi comunicare ;
e. formare şi acţiuni inovative şi trans-naţionale pentru sprijinirea noilor
forme de organizare şi management ;
f. dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului pentru
realizarea analizelor şi prognozelor pe piaţa muncii, planificărilor,
activităţilor cu grupuri speciale.

Axa Prioritară 5 : Promovarea măsurilor active de ocupare

Obiectiv general

• Integrarea pe piaţa muncii a şomerilor, tineri şi a şomerilor de lungă durată


facilitată, un număr mai mare de persoane atrase şi menţinute e piaţa muncii,
inclusive în zonele rurală şi ocuparea formală sprijintă

Obiective specifice

• Participare crescută a şomerilor de lungă durată la programe integrate de măsuri


active de ocupare ;
• Participare crescută la programme integrate de ocupare a persoanelor din
agricultura de subzistenţă ;
• Ocuparea participanţilor din zonele rurale îmbunătăţită.

Domenii majore de interventie:

1. Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare

Operaţiuni eligibile

a. sprijinirea tuturor activităţilor privind măsurile active de ocupare ;

78
Proiecte cu finanţare internaţională

b. elaborarea şi implementarea de planuri de acţiune individualizate,


furnizarea de asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă, servicii de
orientare şi formare pentru şomerii tineri şi şomeri de lungă durată,
muncitori vârstnici, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă
revenite pe piaţa muncii după o perioadă de absenţă ;
c. elaborarea şi implementarea de măsuri şi acţiuni trans-naţionale pentru
promovarea mobilităţii ocupaţionale şi geografice ;
d. măsuri pentru o mai bună corelare între aptitudinile individuale,
educaţie şi potenţial de muncă şi oportunităţile de pe piaţa muncii
(echilibru şi diagnoza muncii) ;
e. elaborarea şi implementarea metodelor inovative pentru promovarea
ocupării în rândul şomerilor tineri şi de lungă durată ;
f. promovarea sistemelor duale de finanţare pentru ocuparea tinerilor
prin combinarea formării în şcolile profesionale şi practica în
întreprinderi.

2. Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte


dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă

Operaţiuni eligibile

a. dezvoltarea programelor integrate pentru formare, ocupare şi alte


măsuri de sprijin pentru populaţia din zonele rurale, care urmăresc
reducerea agriculturii de subzistenţă;
b. măsuri pentru promovarea mobilităţii ocupaţionale şi geografice a
forţei de muncă din mediul rural, pentru a beneficia de toate
oportunităţile de ocuare existente şi pentru creşterea coeziunii
regionale ;
c. măsuri pentru îmbunătăţirea mediului înconjurător în zonele rurale şi a
stării de sănătate a populaţiei din mediul rural, cu scopul de a-i creşte
motivaţia, disponibilitatea şi oportunităţile de participare pe piaţa
muncii ;
d. sprijin pentru membrii familiilor dependente, servicii de asistenţă şi
alte activităţi asociate pentru a permite indivizilor să participe pe piaţa
muncii ;
e. promovarea programelor care sprijină şi încurajează demararea
afacerilor în activităţi non-agricole.

Axa Prioritară 6 : Promovarea incluziunii sociale

79
Proiecte cu finanţare internaţională

Obiectiv general

• Accesul pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile facilitat, societate incluzivă şi


coezivă promovată, în scopul asigurării bunăstării tuturor cetăţenilor.

Obiective specifice

• Crearea de noi locuri de muncă în structurile economiei sociale promovată şi


sprijinită ;
• Nivel de calificare crescut pentru persoanele aparţinând gruurilor vulnerabile ;
• Nivel de competenţe îmbunătăţit pentru specialiştii din domeniul incluziunii
sociale.

Domenii majore de interventie

1. Dezvoltarea economiei sociale

Operatiuni eligibile

a. dezvoltarea mecanismelor şi instrumentelor necesare pentru


implementarea pe deplin a conceptului de economie socială;
b. promovarea ocupabilităţii şi adaptabilităţii persoanelor slab calificate,
persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor supuse riscului de excluziune
socială, în entităţile economiei sociale ;
c. sprijinirea parteneriatelor între toţi actorii relevanţi implicaţi în
dezvoltarea comunităţii (sindicate, instituţii publice, asociaţii
patronale, persoane ocupate, sectoare nonguvernamentale,
întreprinderi, mediul de afaceri şi alte asociaţii, etc) ;
d. creşterea conştientizării, promovarea serviciilor de consiliere şi
informare şi schimbul de experienţă în domeniul economiei sociale ;
e. dezvoltarea instrumentelor şi metodelor adecvate pentru furnizarea
serviciilor sociale ;
f. furnizarea, dezvoltarea şi stabilirea serviciilor flexibile şi alternative
pentru îngrijirea copiilor şi/sau a altor membri de familie dependenţi e
parcursul zilei;
g. dezvoltarea de rograme de formare pentru specialiştii implicaţi în
sistemul serviciilor sociale.

2. Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii

Operatiuni eligibile

80
Proiecte cu finanţare internaţională

a. dezvoltarea programelor specifice, inclusiv stimulente pentru


angajatori, pentru (re)integrarea pe piaţa muncii a grupurilor
vulnerabile ;
b. programme de formare entru dezvoltarea competenţelor şi calificărilor
de bază pentru grupurile vulnerabile ;
c. măsuri de acompaniere şi menţinere a ocupării (sprijin pentru membrii
de familie dependenţi, servicii de asistenţă şi alte activităţi asociate
care permit individului să participe pe piaţa muncii) ;
d. sprijin special pentru dezvoltarea unor noi locuri de muncă protejate în
întreprinderi
.
3. Promovarea egalitatii de sanse pe piata muncii

Operatiuni eligibile

a. programe de calificare şi recalificare pentru creşterea abilităţilor şi


calificărilor femeilor ;
b. programe specifice adresate femeilor interesate în avansarea în carieră,
inclusiv sprijin pentru iniţierea unei afaceri ;
c. campanii de creştere a conştientizării şi schimb de bune practici în
şcoli şi întreprinderi cu privire la rolul abordării non stereotipe a
genului (inclusiv campanii de informare pentru grupurile de femei
defavorizate) ;
d. programe de srijin concentrate pe eliminarea ideilor stereotipe privind
genul în societate, în special prin mass-media;
e. furnizarea de sprijin şi campanii de conştientizare privind promovarea
culturii sănătăţii, combaterea traficului de fiinţe umane, violenţei
domestice, etc.

4. Initiativele transnationale pe piata incluziva a muncii

Operaţiuni eligibile

a. sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi a parteneriatelor la nivel


european, urmărindu-se dezvoltarea resurselor umane şi crearea unei
pieţe a muncii inclusive ;
b. dezvoltarea programelor comune pentru promovarea ocupării ;
c. dezvoltarea de noi metode pentru combaterea discriminării şi a
inegalităţilor pe piaţa muncii ;
d. înfiinţarea de parteneriate pentru schimbul de experienţă în ceea ce
priveşte adaptarea formării profesionale la noile tehnologii ;
e. promovarea transferului de expertiză privind incluziunea şi ocuparea
şomerilor de lungă durată ;
f. schimburi de experienţă şi bune practici transnaţionale pentru
Autoritatea de Management şi Organismele Intermediare ;

81
Proiecte cu finanţare internaţională

g. dezvoltarea studiilor transnaţionale comparative.

Axa Prioritară 7 : Asistenţa tehnică

Obiectiv strategic

• Procesul de implementare a programului şi utilizare efectivă a aportului sprijinit

Obiective operaţionale

• Unitatea AM performanta si calificata si un Organism Intermediar;


• Evaluare strategică utilizată;
• Coerenţa între acţiuni, compatibilitatea proiectelor realizate cu acqui-ul şi
politicile UE ;
• Obiectivele şi operaţiile POSDRU promovate.

Domenii de interventie

1. Sprijin pentru implementarea, managementul general si evaluarea POSDRU;


2. Sprijin pentru comunicare si promovarea POSDRU.

Finanţarea POS DRU va fi asigurată în proporţie de 85% (3 476 milioane Euro)


din fonduri FSE. Restul de 15% (613 milioane Euro) va fi asigurată din contribuţia
naţională. Importanţa acordată fiecăruia dintre cele trei domenii de intervenţie ale FSE în
POS DRU reiese din alocarea echilibrată a fondurilor între acestea :

1. Promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii şi adaptabilitatea forţei de muncă şi a


întreprinderilor (AP 2 şi AP 3) – 38,37% din total fonduri ;
2. Promovarea măsurilor active de ocupare pentru populaţia inactivă, în special pentru
persoanele care trăiesc din agricultura de subzistenţă, tinerii şomeri şi şomerii de lungă
durată, precum şi integrarea pe piaţa muncii şi incluziunea socială a grupurilor
vulnerabile (AP4, AP5 şi AP6) – 34,21% din total fonduri
3. Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării
societăţii bazate pe cunoaştere, având ca obiectiv modernizarea sistemului educaţional şi
de formare rofesională iniţială şi continuă, inclusiv sprijinirea educaţiei universitare şi
cercetării (AP1) – 23,55% din total fonduri.
Implementarea POS DRU cade in sarcina următoarelor autorităţi :

- Autoritatea de Management (AM) - Ministerul Muncii, Familiei si Egalităţii de Şanse


- Organismele Intermediare (OI) :
- 8 OI regionale în subordinea MMFES ;
- Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă ;
- Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului ;
- Centrul Naţional entru Dezvoltarea învăţământului Profesional şi Tehnic ;

82
Proiecte cu finanţare internaţională

- 2 Organisme Intermediare care vor fi desemnate prin licitaţie publică, cu


respectarea legislaţiei naţionale şi a reglementărilor comunitare.

III.3.6. Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative

Programul Operaţional pentru Creşterea Capacităţii Administrative (PO


DCA), îşi aduce contribuţia la implementarea celei de a patra priorităţi de dezvoltare a PND
2007-2013 „Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi
întărirea capacităţii administrative”, prin sprijinirea rolului administraţiei în stimularea
dezvoltării economice.
PO DCA a fost conceput pornindu-se de la următoarele premise:
• Productivitatea economică este influenţată de eficienţa serviciilor publice (ex. proceduri
mai rapide, servicii îmbunătăţite pentru clienţi, valoarea banilor utilizaţi);
• Formularea şi implementarea cerentă şi eficientă a politicilor, dezvoltarea socio-
economică şi crearea de noi locuri de muncă au ca precondiţie buna funcţionalitate a
instituţiilor publice;
• Capacitatea instituţională şi administraţia eficientă sunt factori cheie pentru buna
guvernare, conform Strategiei de la Lisabona*.

Ţinând seama de aceste premise, obiectivul general al PO DCA este creşterea


eficienţei administraţiei publice în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti.
Obiectivele specifice ale programului sunt:
1. Îmbunătăţirea managementului ciclului de politici publice;
2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor;

Atingerea acestor obiective va fi posibilă prin implementarea a trei axe prioritare:

- Axa Prioritară : Îmbunătăţiri de structura şi proces ale managementului ciclului de politici


publice;
- Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu
accentul pus pe descentralizare
- Axa Prioritară 3: Asistenţa tehnică

Axa Prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului


ciclului de politici publice

Obiectiv

• Dezvoltarea sustenabilă a capacităţii administrative publice din România sprijinită,


prin intermediul îmbunătăţirilor structurale şi de proces ale ciclului de management de
politici publice

*
În acest context merită definit termenul de capacitate administrativă , respectiv ansamblul resurselor
materiale, instituţionale şi umane de care dispune o unitate administrativ-teritorială, precum şi acţiunile pe
care le desfăşoară aceasta pentru exercitarea competenţelor stabilite prin lege. (conform Legii 195/2006)

83
Proiecte cu finanţare internaţională

Domenii majore de intervenţie

1. Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziei la nivel politico-administrativ

Operaţiuni eligibile

a. elaborarea metodelor şi a cadrului instituţional (inclusiv planificare strategică şi bugetare)


specifice unei abordări orientate pe politici sectoriale, conducând la îmbunătăţirea
regulamentelor în administraţia publică;
b. training pentru specialiştii implicaţi în procesul de elaborare a politicilor publice, în
administraţia centrală şi locala;
c. trening pentru procesul de planificare strategică (inclusiv bugetarea programelor) pentru
personalul de la nivel managerial din administraţiile publice locale şi centrale;
d. dezvoltarea mecanismelor de promovare şi implementare a iniţiativelor de parteneriat la
toate nivelele.

2. Creşterea responsabilizării administraţiei publice

Operaţiuni eligibile

a. asistenţa tehnică pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de măsurare a


performanţei, inclusiv a mecanismelor de feed-back pentru performanţa administraţiei
publice, luând în considerare societatea civilă;
b. training pentru dezvoltarea managementului performanţei şi creşterea calităţii serviciilor
oferite de administraţia publică locală şi centrală către cetăţeni;
c. training pentru măsurarea performanţei şi a tehnicilor de raportare, inclusiv indicatori de
performanţa, monitorizare şi evaluare
d. dezvoltarea unei baze de date naţionale pentru colectarea, raortarea, analizarea şi
publicarea statisticilor relevante cu privire la performanţele administraţiilor locale;
e. elaborarea metodologiei şi cadrului instituţional necesare extinderii
programelor/politicilor de evaluare la nivelul administraţiei centrale şi locale.

3. Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale

Operaţiuni eligibile

a. strategii structurale, implementarea instrumentelor moderne,


înfiinţarea şi operaţionalizarea de noi structuri (ex. centrul public de
management al reformei, asociaţii de dezvoltare intercomunitară,
corpul înalţilor funcţionari publici din administraţia locală);
b. întroducerea reformelor în managementul calităţii;
c. implementarea sistemului performant de management al resurselor
umane;
d. dezvoltarea managementului de trening în administraţia publică;
e. prevederi pentru înalţii funcţionari publici, absolvenţi ai programelor
speciale de dezvoltare managerială;

84
Proiecte cu finanţare internaţională

f. module de training pe domenii cum ar fi: achiziţiile publice, ECDL,


limbi străine, dezvoltarea şi managementul proiectelor.
.
Axa Prioritară 2 : Îmbunătăţirea calităţii, eficacităţii şi eficienţei furnizării
serviciilor ublice, cu accentul pus pe descentralizare

Obiectiv

• Calitatea şi eficienţa serviciilor publice la nivel central şi local îmbunătăţite ;

Domenii majore de intervenţie

1. Sprijinirea procesului de descentralizare a serviciilor sectoriale

Operaţiuni eligibile

a. training şi asistenţa tehnică pentru structurile implicate în planificarea


şi coordonarea procesului de descentralizare
b. dezvoltarea procedurilor pentru întrirea cooperării între administraţiile
publice locale şi centrale şi între autorităţile locale şi
şcoli/spitale/servicii descentralizate
c. training pentru funcţionarii publici în domeniul educaţional şi în
sectorul de sănătate ;
d. training pentru personalul managerial al spitalelor şi altor instituţii
medicale ;
e. support în evaluarea fazei pilot a procesului de descentralizare în
educaţia preuniversitaă şi implementarea recomandărilor în urma
evaluărilor;
f. optimizarea structurilor de servicii nou descentralizate în cele trei
sectoare prioritare.

2. Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor

Operaţiuni eligibile

a. dezvoltarea, testarea şi centralizarea costurilor pentru servicii şi a


standardelor de calitate;
b. elaborarea unor mecanisme/proceduri pentru îmbunătăţirea procesului
de colectare a taxelor, inclusiv interfaţa bazei de date existente;
c. implementarea iniţiativelor ce vizează reducerea timpului de furnizare
a serviciilor;
d. analize ale problemelor specifice în furnizarea serviciilor în vederea
reducerii birocratiei administrative
e. sprijinirea procesului de descentralizare a serviciilor sectoariale

85
Proiecte cu finanţare internaţională

Axa Prioritară 3: Asistenţa Tehnică

Obiectiv

• Procesul de implementare al PO DCA şi de pregătire a următoarei perioade de


programare sprijinite, în scopul utilizării eficiente şi transparente a fondurilor
structurale şi a cofinanţării naţionale

Acest lucru va fi realizat prin :


- Asigurarea unei calităţi ridicate şi a coerenţei măsurilor privind implementarea ;
- Mentenanţa unor sisteme eficiente de management şi control pentru aceste fonduri.

Finanţarea PO DCA va fi realizată din FSE şi din surse naţionale după cum
urmează :
- FSE contribuie cu 208 milioane Euro
- bugetul naţional contribuie cu 38 milioane Euro

Implementarea PO DCA va fi realizată de Ministerul Administraţiei şi


Internelor, în calitate de AM, prin Direcţia Generală pentru Dezvoltarea Capacităţii
Administrative.

III.3.7. Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică

Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică (POAT) îşi propune să asigure


conformitatea procesului de implementare a instrumentelor structurale alocate României
în conformitate cu principiile şi regulile de parteneriat, programare, evaluare,
management, monitorizare şi control partajate între Statele Membre şi Comisia
Europeană, în baza revederilor stipulate de diferitele Regulamente referitoare la
gestionarea fondurilor structurale. În plus, PO AT sprijină crearea unui sistem fiabil de
management şi monitorizare a acestor instrumente şi comunicarea corespunzătoare către
publicul larg a intervenţiilor finanţate prin fondurile europene nerambursabile.

Obiectiv global

• Procesul de coordonare şi implementare corectă, eficientă, eficace şi transparentă


a instrumentelor structurale în România sprijint

Obiective specifice

• Sprijinul necesar şi instrumentele corespunzătoare asigurate, pentru


implementarea şi absorbţia eficientă şi eficace a instrumentelor structurale pentru
perioada 2007-2013 şi pregătirea următoarelor intervenţii;
• Cunoaşterea la nivelul publicului larg a rolului sprijinului comunitar şi
înţelegerea intervenţiilor instrumentelor structurale asigurate

Pentru îndeplinirea obiectivelor sus menţionate au fost stabilite trei axe prioritare :

86
Proiecte cu finanţare internaţională

- Axa Prioritară 1 : Srijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea


programelor ;
- Axa Prioritară 2 : Dezvoltări viitoare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului
Informatic Unic de management
- Axa Prioritară 3 : Diseminarea informaţiei şi promovarea instrumentelor structurale

Finanţarea PO AT va fi asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională


(80% din total fonduri, aproximativ 170,24 milioane Euro) şi din fonduri naţionale (20%
din total fonduri, aproximativ 42,56 milioane Euro).

III.3.8. Programele Operaţionale Sectoriale care contribuie la atingerea Obiectivului


„Cooperare teritorială europeană”

Sub obiectivul „Cooperare Teritorială Europeană”, România este implicată în 11


Programe de Cooperare, împărţite pe cele trei subobiective supă cum urmează:
• Cooperare teritorială transnaţională
- Programul de Cooperare Transnaţională Europa de Sud-Est
• Cooperare teritorială transfrontalieră
- Programul Operaţional de Cooperare transfrontalieră România-Bulgaria
- Programul Operaţional de Cooperare transfrontalieră Ungaroa-România
- Programul Operaţional de Cooperare România-Ucraina-Republica Moldova
- Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-
Ucraina
- Programul Operaţional de Cooperare transfrontalieră România-Serbia
- Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră în Bazinul Mării Negre
• Cooperare teritorială interregională
- Programul de Cooperare teritorială INTERREG IVC
- Programul de Cooperare interregională ESPON 2013
- Programul de Cooperare teritorială INTERACT II
- Rogramul de Cooperare interregională URBACT II

Suma totală alocată de la bugetul Uniunii Europenepentru aceste programe în


România este de 0,455 miliarde Euro, la care se adaugă contribuţia României şi a statelor
partenere în cadrul programelor.

A. Programul de Cooperare Transnaţională Europa de Sud-Est

Programul de Cooperare Transnaţională Europa de Sud-Est (PCTESE) acoperă


16 state din Europa Centrală şi de Sud-Est, după cum urmează:
• trei state membre vechi: Austria, Grecia şi Italia*
• cinci state membre noi: Bulgaria, România, Slovenia, Slovacia, Ungaria
• un stat candidat: Croaţia
*
Italia participă în cadrul programului doar cu următoarele regiuni: Lombardia, Bolzano/Bozen, Trento,
Veneto, Friuli-Venezia-Giulia, Emilia Romagna, Umbria, Marche, Abruzzo, Molise, Puglia, Basilicata)

87
Proiecte cu finanţare internaţională

• un stat cu statut de candidat cu care nu au fost demarate negocierile: FRI Macedonia


• patru state potenţial candidate: Albania, Bosnia, Muntenegru şi Serbia
• două state cu care UE are relaţii speciale: Republica Moldova şi Ucraina**

Obiectivul strategic general al programului este:


• Parteneriate transnaţionale create în domenii de importanţă strategică în scopul
îmbunătăţirii procesului de integrare teritorială, economică şi socială şi al sprijinirii
coeziunii, stabilităţii şi competitivităţii.

Axele prioritare ale programului, stabilite în vederea atingerii obiectivului şi


scopului sunt:

Axa Prioritară 1: Sprijinirea inovării şi antreprenoriatului


Domenii majore de intervenţie
- dezvoltarea reţelelor tehnologice şi de inovare în domenii specifice;
- dezvoltarea unui mediu propice antreprenoriatului inovativ;
- îmbunătăţirea condiţiilor cadru şi deschiderea drumului către inovare.

Axa Prioritară 2: Protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător


Domenii majore de intervenţie
- îmbunătăţirea managementului integrat al apelor şi prevenirea riscurilor de
inundaţii;
- îmbunătăţirea prevenirii riscurilor naturale;
- promovarea cooperării în domeniul managementului resurselor naturale şi
al ariilor protejate;
- promovarea energiei regenerabile şi eficientizarea resurselor.

Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea accesibilităţii


Domenii majore de intervenţie
- îmbunătăţirea coordonării în promovarea, planificarea şi intervenţia în
domeniu reţelelor primare şi secundare de transport;
- dezvoltarea strategiilor de diminuare a „diviziunii digitale”
- îmbunătăţirea condiţiilor cadru entru platformele multimodale.
Axa Prioiritară 4: Dezvoltarea sinergiilor transnaţionale ale zonelor cu potenţial
Domenii majore de intervenţie
- abordarea problemelor ce afectează zonele metropolitane şi sistemele
regionale de aşezări ;
- promovarea unui tiar echilibrat al zonelor cu potenţial în ceea ce proveşte
accesibilitatea şi atractivitatea acestora ;
- promovarea utilizării parimoniului cultural pentru dezvoltare.

Axa Prioritară 5 :Asistenţa tehnică


**
Ucraina participă în cadrul rogramului doar cu următoarele regiuni: Cjermovestka, Ivano- Frankiviska,
Zakarpat-ska, Odessa).

88
Proiecte cu finanţare internaţională

În cadrul acestor axe vor fi sprijinite proiecte pilot, studii de oportunitate,


analize tematice, studii de prognoză şi de tendinţe ş.a., propuse de structuri private,
publice sau publice echivalente din cel puţin două state, din care unul este stat membru
UE.
Bugetul total pentru finanţarea PCTESE este de 245 111, 97 milioane Euro
din care FEDR contribuie cu 206 691,64 milioane Euro iar statele naţionale cu 38 420,33
milioane Euro. România contribuie la program cu 13 011,76 milioane Euro.
Implementarea PCTESE este asigurată de autorităţi din toate statele membre
implicate, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei.

B. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria

Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria


(POCT România – Bulgaria) acoperă 7 judeţene din România (Mehedinţi, Dolj, Olt,
Teleorman, Giurgiu, Calaraşi şi Constanţa) şi 9 districte din Bulgaria (Vidiun, Vratsa,
Montana, Veliko Tarnovo, Pleven, Ruse, Dobrich, Silistra şi Razgrad), situate la graniţa
dintre cele două ţări.

Obiectivul strategic general al programului este:


• Oamenii, comunităţile şi economiile din zona frontierei româno-bulgare reuniţi în
vederea particiării la dezvoltarea în comun a ariei de cooperare transfrontalieră, prim
utilizarea durabilă, în comun, a resurselor şi avantajelor umane, naturale şi de mediu.
Intervenţiile sunt structurate pe patru axe prioritare, după cum urmează:

Axa Prioriară 1: Accesibilitatea


Domenii majore de intervenţie
- îmbunătăţirea facilităţilor de transport transfrontalier terestru şi fluvial;
- dezvoltarea reţelelor şi a serviciilor de informare şi comunicaţii în zona transfrontalieră.

Axa Prioritară 2: Mediul


Domenii majore de intervenţie
- dezvoltarea sistemelor comune de management pentru protecţia mediului;
- dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor comune de prevenire a dezastrelor naturale sau a
celor tehnologice, inclusiv a serviciilor comune de intervenţie în caz de urgenţă.

Axa Prioritară 3: Dezvoltarea economică şi socială


Domenii majore de interveţie
- sprijinirea cooperării transfrontaliere în mediul de afaceri şi promovarea unei identităţi
regionale;
- cooperarea în domeniul dezvoltării resurselor umane – dezvoltarea în comun a
aptitudinilor şi a cunoştinţelor;
- managementul deşeurilor
- cooperarea „people to people”

89
Proiecte cu finanţare internaţională

Axa Prioritară 4: Asistenţa tehnică

În cadrul acestor axe vor fi finanţate proiecte care vizează infrastructura de


transport (rutier şi fluvial), infrastructura de informaţii şi comunicaţii, infrastructura de
mediu ; servicii comune de protecţie şi gestiune a resurselor naturale, de prevenire a
riscurilor naturale şi tehnologice, inclusiv îmotriva inundaţiilor ; activităţi comune de
monitorizare a calităţii medului, de informare privind factorii de risc şi de intervenţie în
cazuri de urgenţă ; infrastructura comună de afaceri/utilităţi folosite în comun în
domeniul schimburilor economice transfrontaliere, turismului, cercetării şi dezvoltării
tehnologice, educaţiei şi culturii, şi reţele de cooperare în aceste domenii ; activităţi
comune de integrare transfrontalieră a ieţei muncii, de pregătire profesională şi educaţie
bilingvă, de asigurare a coerenţei sociale şi culturale între comunităţi ; strategii şi planuri
comune de dezvoltare, studii de identificare a tendinţelor şi de fundamentare a
intervenţiilor transfrontaliere, baze de date comune, seminarii, conferinţe, schimburi de
bune practici şi instruiri comune în domenii de interes pentru comunităţile de ambele
părţi ale frontierei.
Proiectele trebuie să aibă un caracter transfrontalier, să fie propuse de organisme
publice sau private din oricare din cele două ţări care să acţioneze în parteneriat cu
organisme din ţara vecină.
Bugetul total pentru finanţarea POCT România-Bulgaria este de 226 003 541
Euro din care FEDER contribuie cu 217 823 757 Euro iar statele cu 44 179 784 Euro.
Implementarea POCT România-Bulgaria este asigurată de autorităţi din
ambele state, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei.

C. Programul Operaţional de Cooperare transfrontalieră Ungaroa-România

Programul Operaţional de Cooperare transfrontalieră Ungaroa-România


POCT Ungaria-România) acoperă judeţele aflate la graniţa dintre cele două ţări şi
anume: 4 judeţe din România (Timiş, Arad, Bihor, Satu Mare) şi 4 judeţe din Ungaria
(Csongrad, Bekes, Hajdu-Bihar, Syabolcs-Szatmar-Bereg)
Obiectivul strategic general al programului este:
• Contacte întărite între comunităţile, factorii economici, persoanele din zona de
graniţa aparţinând celor două state vecine, în scopul facilitării dezvoltării corelate
(joint) a ariei de frontieră, valorificând avantajele comarative ale zonei în folosul
ambelor ţări.
Axele prioritare ale programului sunt:

Axa Prioritară 1: Îmbunătăţirea condiţiilor cheie privind dezvoltarea comună şi


durabilă a zonei de cooperare
Domenii majore de intervenţie
- îmbunătăţirea transportului transfrontalier;
- îmbunătăţirea comunicaţiilor trasnfrontaliere;
- protecţia mediului.

Axa Prioritară 2: Întărirea coeziunii economice şi sociale a ariei de frontieră


Domenii majore de intervenţie
- sprijin pentru cooperarea transfrontalieră în afaceri;

90
Proiecte cu finanţare internaţională

- promovarea cooperării în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării;


- cooperarea în domeniul muncii şi educaţiei, dezvoltare comună a
abilităţilor şi cunoştinţelor;
- cooperare în furnizarea de servicii medicale şi reacţii comune în situaţii de
urgenţă;
- cooperarea între comunităţi locale.

Axa Prioritară 3: Asistenţa tehnică

.În cadrul acestor axe vor fi finanţate proiecte vizând: infrastructura rutieră şi de
afaceri; reţele de cooperare pentru sprijinirea afacerilor; lucrări de protecţia mediului;
studii tehnice pentru regătirea viitoarelor investiţii trasnfrontaliere, studii de oportunitate
a proiectelor comune, seminarii, traininguri, conferinţe, baze de date, etc.
Proiectele ot fi depuse de persoane juridice de la nivel naţional, regional sau local
care implementează politici în domenii relevante ale programului, autorităţi publice
locale şi unităţile subordonate acestora, asociaţii sau agenţii de dezvoltare regională,
instituţii de cercetare şi universităţi, Camere de Comerţ, ONG-uri în domeniile prioritare
ale programului, euroregiuni.
Valoarea totală a fondurilor alocate programului în perioada 2007-2013 este de
275 179 861 Euro din care FEDR contribuie cu 224 474 935 Euro iar bugetele naţionale
cu 50 704 926 Euro.
Implementarea POCT Ungaria – România este asigurată de autorităţi din
ambele state, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei.

D. Programul Operaţional de Cooperare România-Ucraina-Republica Moldova

Programul Operaţional de Cooperare România-Ucraina-Republica Moldova


(POCT România-Ucraina-Republica Moldova) acoperă 6 judeţe din România (Suceava,
Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Tulcea), două raioane ucrainiene (Cernivetska şi Odessa) şi
întreg teritoriul Republicii Moldova.
Obiectivul general programului este:
• Oamenii, comunităţile şi economiile din zona frontierelor comune reuniţi în vederea
particiării la dezvoltarea ariei de cooperare transfrontalieră, prin utilizarea durabilă, în
comun, a resurselor şi avantajelor umane, naturale şi de mediu.

Pentru atingerea acestui obiectiv, au fost concepute următoarele axe prioritare:

Axa Prioritară 1: Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră


Domennii majore de intervenţie
- Creşterea productivităţii şi competitivităţii regiunilor din zonele urbane şi
rurale aflate de ambele părţi ale graniţelor;
- Iniţiative de cooperare în domeniul transportului şi reţelelor de energie.

Axa Prioritară 2: Mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă.


Domenii majore de intervenţie
- Rezolvarea în comun a unor aspecte de mediu, inclusiv pregătirea pentru
situaţii de urgenţă ;

91
Proiecte cu finanţare internaţională

- Managementul resurselor de apă şi al deşeurilor

Aria Prioritară 3 : Promovarea activităţilor people-to-people


Domenii majore de intervenţie
- Sprijin pentru adminitraţia locală şi regională, pentru societatea civilă
şi comunităţi locale;
- schimburi culturale, sociale şi în domeniul educaţiei.

Aria Prioritară 4 : Asistenţă tehnică

În cadrul axelor prioritare ale programului vor fi sprijinite acţiuni vizând : crearea
de reţele de afaceri, cursuri de pregătire pentru personalul IMM-uri, activităţi de cooperare legate
de infrastructură, cursuri pentru calificarea şi perfecţionarea forţei de muncă, cooperarea
instituţiilor de învăţământ în vederea oferirii unor programe specializate de cursuri cerute de piaţa
muncii ; crearea de reţele de dezvoltare şi promovare a inovării şi cercetării, transferul de
tehnici şi tehnologii moderne în agricultură, îmbunătăţirea şi dezvoltarea facilităţilor în turism (de
ex: muzee şi centre culturale care pot contribui la creşterea atractivităţii zonei), schimbul de
informaţii şi reţele în turism ; stoparea decalajelor în cadrul sistemelor energetice, crearea
de scheme de energie neconvenţională (biomasa, energie solara, bioenergie), studii de
fezabilitate pentru îmbunătăţirea reţelelor de energie şi utilizarea la o scară mai largă a
energiei regenerabile, transferul de bune practici, îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor
şi căilor ferate de mică anvergură, elaborarea studiilor de fezabilitate, proiecte tehnice,
evaluarea impactului de mediu ; strategii comune sau proiecte strategice legate de
probleme comune de mediu, proiecte ce se referă la managementul resurselor de apă.
îmbunătăţirea managementului forestier, managementul biodiversităţii, ameliorarea
ariilor protejate la nivel regional şi elaborarea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice,
evaluarea impactului de mediu, analiza cost-beneficiu, realizarea în comun a planurilor
pentru situaţii de urgenţă ; dezvoltarea în comun a strategiilor şi iniţiativelor, sisteme de
avertizare rapidă pentru evenimente care ameninţă viaţa populaţiei proiecte la nivel local
pentru furnizarea apei potabile şi / sau epurare a apei şi dezvoltarea sistemelor de
canalizare la nivel local, proiecte de managementul apelor uzate, dispozitive de
neutralizare, sisteme de canalizare şi de folosire a apei reziduală şi pregătirea resurselor
umane. strategii de reducere a deşeurilor; iniţiative comune de reciclare.
Bugetul programului pentru perioada 2007-2010 este de 80 milioane Euro din
care 66,5 milioane Euro reprezintă contribuţia UE.
Implementarea POCT România-Ucraina-Republica Moldova este asigurată
de autorităţi din cele trei state, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare
Comisiei.

E. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-


Ucraina

Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia


România-Ucraina (POCT Ungaria-Slovacia-România-Ucraina) acoperă următoarele
regiuni din cele patru state: Ungaria (Syabolcs-Szatmar-Bereg şi Borsod-Abauj-Zemplen),
Slovacia (Presovsky şi Kosicky), România(judeţele Maramureş, Satu Mare, Suceava) şi
Ucraina (Zakarpatska şi Ivano-Franvivska)

92
Proiecte cu finanţare internaţională

Obiectivul general al programului este:


• Cooperarea şi contactele dintre comunităţile, factorii economici şi persoanele din zonele
de frontieră intensificate, în vederea facilitării dezvoltării corelate a ariei de frontieră rin
valorificarea resurselor şi a avantajelor existente.
Axele prioritare stabilite pentru atingerea obiectivelor programului sunt:

Axa Prioritară 1: Dezvoltare economică şi socială


Domenii majore de intervenţie
- sprijin pentru dezvoltarea armonizată a turismului;
- crearea unor condiţii mai bune pentru IMM-uri şi dezvoltarea afacerilor.

Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii mediului


Domenii majore de intervenţie
- protecţia mediului;
- utilizarea durabilă şi managementul resurselor naturale;
- pregătirea pentru situaţii de urgenţă.

Axa Prioritară 3: Creşterea eficienţei managementului graniţei


Domeniu major de intervenţie
- îmbunătăţirea infrastructurii de transport transfrontalier şi a echipamentelor de
control la graniţă;

Axa Prioritară 4: Sprijin pentru cooperarea tip „people to people”


Domeniu major de intervenţie
- cooperarea instituţională
- cooperarea la scară mică tip „people to people”

Axa Prioritară 5 : Asistenţa tehnică

Proiectele depuse în cadrul acestor axe vor viza: infrastructura economico-socială,


reţele de cooperare pentru sprijinirea afacerilor, lucrări pentru protecţia mediului,
promovarea turismului, studii de oportunitate a proiectelor comune, securizarea frontierelor,
traininguri. Toate proiectele depuse în cadrul acestui program au ca beneficiari finali
autorităţile publice
Bugetul total al programului pentru perioada 2007-2013 este de 74, 817 milioane
Euro din care 68, 640 milioane Euro alocaţi de Uniunea Europeană şi 6, 177 milioane alocaţi
de statele membre.
Implementarea POCT Ungaria-Slovacia-România-Ucraina este asigurată de
autorităţi din toate statele participante, definite în cadrul Programului prezentat spre
aprobare Comisiei.

F. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia

Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia


(POCT România-Serbia) are ca arie de acţiune 3 judeţe din România (Timiş, Caraş-Severin

93
Proiecte cu finanţare internaţională

şi Mehedinţi) şi 5 districte din Serbia (Severno.Banatski, Srednje-Banatski, Juzno-Banatski,


Branicevski şi Borki).
Obiectivul strategic general al programului este:
• Dezvoltarea socio-economică echilibrată şi durabilă a regiunii de graniţă România-Serbia
realizată, prin proiecte trasnfrontaliere comune şi acţiuni comune ale partenerilor români şi
sârbi

Axele prioritare ale programului sunt:

Axa Prioritară 1: Dezvoltare economică


Domenii majore de intervenţie
- sprijin pentru infrastructura economică şi socială, regională şi locală;
- dezvoltarea turismului, inclusiv întărirea identităţii regionale a regiunii de
graniţă ca atracţie turistică;
- promovarea dezvoltării IMM-urilor;
- sprijin pentru creşterea nivelului de inovare, cercetare şi dezvoltare în regiunea de
graniţă.

Axa Prioritară 2: Mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă


Domenii majore de intervenţie
- îmbunătăţirea sistemelor şi abordărilor referitoare la provocările, protecţia şi
managementul mediului în context transfrontalier;
- dezvoltarea şi imlementarea unor strategii eficiente pentru managementul
deşeurilor şi al apelor reziduale;
- dezvoltarea unor abordări şi sisteme mai eficiente pentru pregătirea pentru
situaţii de urgenţă (incluzând controlul şi prevenirea inundaţiilor, siguranţa alimentară,
probleme de sănătate);

Axa Prioritară 3: Promovarea activităţilor „people to people”


Domenii majore de intervenţie

- sprijinirea dezvoltării societăţii civile şi a comunităţilor locale;


- îmbunătăţirea guvernării locale cu privire la furnizarea de servicii locale către
comunităţile din zona de graniţă;
- creşterea schimburilor educaţionale, culturale şi sportive;
- intensificarea integrării sociale şi culturale a regiunilor de graniţă.

Axa Prioritară 4: Asistenţa tehnică

Proiectele depuse în cadrul programului vor viza infrastructura


economică/socială, crearea de reţele de cooperare, realizarea de studii, strategii, lucrări de
protecţia mediului, trening-uri, conferinţe, romovarea turismului, etc. Proiectele vor putea
fi depuse de către autorităţi regionale şi locale, ONG-uri, universităţi, institute de
cercetare, organizaţii educaţionale/de instruire.
Bugetul total al programului aferent perioadei 2007-2009 este de 18 958 405
Euro.

94
Proiecte cu finanţare internaţională

Implementarea POCT România-Serbia este asigurată de autorităţi din ambele


state, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei.

G. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră în Bazinul Mării Negre

Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră în Bazinul Mării Negre


(POCT MN) include în aria sa de cooperare regiuni din trei ţări membre ale Uniunii
Europene (Regiunea SE – România; Regiunile Severoiztochen şi Yugoiztochen – Bulgaria,
Regiunile Kentriki Makedonia şi Anatoliki Makedonia Thraki – Grecia), o ţară candidată
(Regiunile Istanbul, Tekirdağ, Kocaeli, Zonguldak, Kastamonu, Samsun, şi Trabzon –
Turcia) şi şase state din fostul spaţiu sovietic (anumite regiuni din Rusia şi Ucraina,
Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Republica Moldova).
Obiectivul strategic al programului este:
• Dezvoltare economică şi socială mai puternică în regiunile din bazinul Mării
Negre spijinită, bazată pe parteneriate regionale solide şi strânsă cooperare.
O serie de obiective specifice au fost asociate programului:

• Dezvoltarea economică şi socială în zonele de frontieră promovată;


• Cooperarea pentru rezolvarea provocărilor comune întărită;
• Acţiunile locale de tip inter-presonal promovate.

Axele prioritare ale programului sunt:

Axa Prioritară 1: Sprijin transfrontalier pentru parteneriatele destinate dezvoltării


economice şi sociale bazate pe resurse comune
Domenii majore de intervenţie
- întărirea accesibilităţii şi conectivităţii între noile relaţii de informare,
comunicare, transport şi comerţ intraregionale;
- crearea unor reţele de turism pentru promovarea iniţiativelor comune de
dezvoltare a turismului şi a produselor tradiţionale;
- crearea capacităţii administrative pentru crearea şi implementarea unor
politicii de dezvoltare locală;

Axa Prioritară 2: Punerea în comun de resurse competente pentru valorificarea şi


protecţia mediului
Domenii majore de intervenţie
- întărirea bazei comune de cunoştinţe şi informaţii necesară pentru a veni
în întâmpinarea provocărilor comune în domeniul protecţiei mediului,
sistemelor riverane şi maritime;
- promovarea cercetării şi inovaţiei în domeniul valorizării şi protecţiei
mediului în ariile protejate natural;
- promovarea iniţiativelor de cooperare care au ca scop inovaţia
tehnologiilor şi managementul deşeurilor solide şi a sistemelor de
management a apelor reziuduale.

95
Proiecte cu finanţare internaţională

Axa Prioritară 3: Iniţiative culturale şi educaţionale pentru crearea unui climat


cultural comun în zonă
Domenii majore de intervenţie
- promovarea reţelelor culturale şi schimburilor între comunităţile din
bazinul Mării Negre;
- promovarea educaţiei, reţelelor interinstituţionale şi dezvoltare.

Axa Prioritaă 4: Asistenţa tehnică

Proiectele care pot fi depuse în cadrul acestui program vizează: crearea de reţele
pentru promovarea dezvoltării economice şi sociale, a turismului; activităţi desfăşurate în
domeniul protecţiei nediului, seminarii, cursuri de formare, conferinţe, work-shopuri,
schimburi de bune practici şi cunoştinţe în vederea întăririi capacităţii instituţionale, a
promovării iniţiativelor comune de dezvoltare locală în regiune, parteneriate între diverse
instituţii educaţionale şi culturale, cu interese comune în zonă, etc. Beneficiarii pot fi
autorităţi publice regionale şi locale, ONGuri, universităţi, institute de cercetare, institute
culturale, agenţii publice.
Bugetul total al programului este de 21,862 milioane Euro, din care 20 milioane
fonduri comunitare, restul fiind contribuţie naţională a statelor particiante.
Implementarea POCT MN este asigurată de autorităţi din toate statele participante,
definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei

H. Programul de Cooperare Interregională INTERREG IVC

Programul de Cooperare Interregională INTERREG IVC, curpinde ca şi arie de


acţiune teritoriul celor 27 de state membre şi două state partenere cu statut special: Norvegia
şi Elveţia.
Obiectivul strategic general al programului este:
• Eficacitatea politicilor de dezvoltare regională şi contribuţia acestora la modernizarae
economică şi întărirea competitivităţii sporite, în domeniile inovării, economei cunoaşterii,
mediului şi a prevenirii riscului prin mijloace de cooperare interregională.

În cadrul INTEREG IVC au fost stabilite următoarele axe prioritare şi sub-teme


aferente:

Axa Prioritară 1: Inovare şi economia cunoaşterii


Domenii majore de intervenţie
- inovare, cercetare şi dezvoltare tehnologică;
- antreprenoriatul şi IMM-urile;
- societatea informaţională;
- ocuparea forţei de muncă, capitalul uman şi educaţie.

Axa Prioritară 2: Mediu şi prevenirea riscului


Domenii majore de intervenţie
- riscuri naturale şi tehnologice;
- managementul apei;

96
Proiecte cu finanţare internaţională

- managementul deşeurilor;
- biodiversitatea şi conservarea patrimoniului natural;
- energia şi transportul public durabil;
- patrimoniul cultural şi peisajul

În cadrul programului vor putea fi depuse proiecte vizând : vizite de studii, sesiuni
de instruire comune, studii şi rapoarte, analiza de date, studii de caz comparative, întâlniri
şi evenimente (întâlniri interregionale, seminarii, conferinţe), acţiuni de informare şi
publiciatte (comunicate de presă, broşuri, website, transmisii radio şi TV), elaborarea şi
experimentarea pilot a noilor instrumente şi abordări., dezvoltarea de planuri de acţiune
comune. Beneficiarii acestor operaţiuni sunt autorităţile publice şi organismele de drept
public.
Bugetul total al programului este de 405,095 milioane Euro*, din care FEDER
contribuie cu 321,322 milioane Euro şi statele membre cu 83,773 milioane Euro.
Implementarea INTEREG IVC este asigurată de autorităţi din toate statele
participante, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei

I. Programul de Cooperare Interregională ESPON** 2013

Programul de Cooperare Interregională ESPON 2013 este un program de


cooperare europeană, în domeniul cercetării, care furnizează informaţii şi statistici privind
dezvoltarea şi ceoziunea teritorială a spaţiului european şi care se realizează în cadrul unei
reţele europene a organismelor de cercetare şi a factorilor implicaţi în dezvoltarea teritorială.
Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre UE, cele patru
state membre AELS (Norvegia, Elveţia, Islanda şi Liechtenstein), state candidate şi state
vecine UE care şi-au manfestat interesul.
Obiectivul strategic general al programului este

• Politicile referitoare la coeziunea teritorială, la creşterea competitivităţii spaţiului


european îmbunătăţite, prin asigurarea necesarului de informaţii statistici, studii şi
alte instrumente, solicitate de sfera politică în procesul de eficientizare a
politicilor regionale şi de coeziune.

Axele prioritare aferente programului sunt:

Axa Prioritară 1 : Cercetare aplicată în doemniul dezvoltării teritoriale,


competitivităţii şi coeziunii (furnizarea de dovezi privind tendinţele teritoriale,
perspectivele şi impactul politicilor sectoriale) ;

Axa Prioritară 2 : Analize focalizate spaţial, realizate la cererea utilizatorilor


(realizarea de modele de dezvoltare a diferitelor tipuri de teritorii ţinând cont de
situarea acestora în context european ;

*
La aceşti bani se adaugă contribuţia celor două state partenere cu statut special, câte 3 milioane Euro.
**
European Spatial Planning Observation Network

97
Proiecte cu finanţare internaţională

Axa Prioritară 3 : Platforme şi instrumente ştiinţifice (producerea de indicatori


teritoriali comparabili şi de instrumente analitice) ;

Axa Prioritară 4 : Valorificarea reuzultatelor cercetărilor, consolidarea spiritului de


proprietate asupra rezultatelorcreşterea particiării la procesul luării deciziilor.

Axa Prioritară 5 : Asistenţa Tehnică

Proiectele, care pot fi depuse de Grupuri Transnaţionale de universităţi, institute


de cercetare din domeniul dezvoltării regionale şi teritoriale,se referă la cercetări, studii
integrate, analize tematice şi scenarii despre condiţiile-cadru ale dezvoltării regiunilor şi
teritoriilor mai largi, studii de prognoză şi de tendinţe, elaborarea şi urmărirea
indicatorilor, elaborarea de statistici şi informaţii comparabile la nivel european,
construirea baze de date la nivel european, legarea în reţea şi instrumente ştiinţifice
destinate utilizării de către factorii de decizie în politica de dezvoltare regională.
Bugetul ESPON este 45,4 milioane Euro din care 34 milioane asiguraţi de
FEDER şi restul de 11,4 milioane din contribuţiile statelor membre. Statele nemembre
partenere în cadrul programului furnizează o contribuţie proprie suplimentară de 1,6
milioane Euro.
Implementarea ESPON este asigurată de autorităţi din toate statele participante,
definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei

J. Programul de Cooperare Teritorială INTERACT II

Programul de Cooperare Teritorială INTERACT II cuprinde ca arie de acţiune


întreg teritoriul UE şi două state cu statut de partener special (Elveţia şi Norvegia).
Obiectivul strategic global al programului este:
• Eficienţă şi eficacitate crescute ale programelor şi proiectelor de cooperare teritorială în
perioada de programare 2007-2013.

Programul este structurat pe următoarele axe prioritare

Axa Prioritară 1: Dezvoltarea şi livrarea serviciilor


Domenii majore de intervenţie
- Resurse
- Cooperare
- Diseminare şi publicitate
- Manangementul calităţii

Proiectele ale căror grupuri ţintă vor fi structurile implicate în managementul şi


implementarea PO aferente cooperării teritoriale europene, vor viza organizarea de
conferinţe, seminarii, studii, baze de date destinate structurilor menţionate.
Bugetul INTERACT II este de 40 milioane Euro din care FEDER contribuie cu
34 milioane Euro.
Implementarea programului este asigurată de autorităţi din toate statele
participante, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei

98
Proiecte cu finanţare internaţională

K. Programul de Cooperare Interregională URBACT II

Programul de Cooperare Interregională URBACT II are ca teritoriu de aplicare


statele membre UE, cele două state cu statut de partener privilegiat Norvegia şi Elveţia, ţările
candidate şi ţările vecine UE care şi-au exprimat oficial interesul.
Obiectivul strategic general al programului este:
• Necesarul de informaţii în procesul de eficientizare a politicilor de dezvoltare urbană
durabilă satisfăcut, în scopul ajutării regiunilor să se adapteze viitoarelor circumstanţe de
dezvoltare.

Axele prioritare necesare implementării programului sunt:

Axa Prioritară 1: Oraşe, romotoare ale creşterii economice şi ocupării forţei de muncă
Domenii majore de intervenţie
- promovarea antreprenoriatului
- îmbunătăţirea Inovării şi Economiei Cunoaşterii
- ocuparea forţei de muncă şi capitalul uman

Axa Prioritară 2: Oraşe atractive şi unite


- dezvoltarea integrată a zonelor degradate sau în curs de degradare;
- integrarea socială;
- aspectele legate de mediu;
- guvernanţa şi planificarea urbană

Axa Prioritară 3 : Asistenţa tehnică

Proiectele - care vor avea în vedere crearea de planuri de acţiune (cu


angajamentul beneficiarilor de a aplica ulterior pentru proiecte finanţate din Obiectivul
Convergenţă, elaborarea de studii şi rapoartetematice, editarea de pagini INTERNET,
broşuri, publicaţii în limbile naţionale ale partenerilor implicaţi, organizarea de conferinţe
– vor putea fi depuse de oraşe (municipalităţi şi conglomerate urbane), regiuni,
universităţi şi institute de cercetare relevante în domeniul urban.
Bugetul URBACT II este de 67,82 milioane Euro* din care 53,32 milioane Euro
sunt suportaţi de FEDER şi 14,50 milioane reprezintă cofinanţarea naţională.
Implementarea programului este asigurată de autorităţi din toate statele
participante, definite în cadrul Programului prezentat spre aprobare Comisiei

III.4. Instrumente complementare pentru finanţarea agriculturii şi dezvoltării rurale

În afara fondurilor structurale, România primeşte în perioada 2007-2013 fonduri


pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit de aproximativ 13,3 miliarde Euro. Din
aceştia, aproximativ 13 miliarde vor fi distribuiţi prin intermediul Agenţiei Pentru Dezvoltare
Rurală şi Pescuit (APDRP) pentru investiţiile în domeniul agriculturii, silviculturii, industriei

*
La acest buget se adaugă şi contribuţia celor două state membre cu statut special Elveţia şi Norvegia.

99
Proiecte cu finanţare internaţională

alimentare şi dezvoltării rurale şi aproximativ 263 milioane Euro vor fi distribuiţi pentru
sprijinirea activităţilor din domeniul pescuitului.

III.4.1. Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală**

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) este principalul


instrument programatic pentru implementarea PAC în România. Pornind de la analiza
punctelor tari, punctelor slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor spaţiului rural românesc a
fost elaborat Planul Naţional Strrategic pentru Dezvoltare Rurală prin intermediul căruia
sunt stabilite obiectivele generale, obiectivele strategice, obiectivele specifice şi măsurile ce
trebuiesc întreprinse de România în perioada 2007-2013 pentru creşterea competitivităţii
agriculturii. Acest plan urmează a fi implementat cu ajutorul PNDR.
Schema de ansamblu a obiectivelor şi măsurilor ce uremază a fi implementte prin
PNDR se prezintă astfel*** :

Obiective generale
1. Competitivitatea sectoarelor agro-alimentar şi forestier îmbunătăţită

Obiective strategice
1.a. Competenţele fermierilor şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele
agro-alimentar şi forestier îmbunătăţite, pentru un management mai bun al exploataţiilor
agricole şi forestiere;
1.b. Competitivitatea fermelor comerciale şi de semisubzistenţă îmbunătăţită, cu
respectarea principiilor dezvoltării durabile;
1.c. Sectoarele de procesare şi comercializare a produselor agricole şi silvice restructurate
şi modernizate, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Obiective specifice
1.a.1. Fermierii şi persoanele care ăşi desfăşoară activitatea în sectoarele
agroalimentar şi forestier sprijiniţi pentru adaptarea la noul context ;
1.b.1. Adaptarea structurală a agriculturii şi încurajarea fermelor de
semisubzistenţă să pătrundă pe piaţă accelerate ;
1.b.2. Exploataţiile agricole şi forestiere modernizate ;
1.b.3. Adaptare îmbunătăţită a fermelor din punct de vedere economic şi de mediu
1.c.1. Industria agroalimentară sprijinită ;
1.c.2. Modul de gospodărire a pădurilor şi dezvoltarea roduselor pădurii
îmbunătăţite.

Măsuri specifice aferente obiectivului 1.a.1.


**
Informaţiile din acest subcapitol sunt preluate din PNDR – versiunea oficială transmisă Comisiei
Europene în iunie 2007
***
Pentru a face o corelaţie cu celelalte programe de finanţare prezentate trebuie avut în vedere că
Obiectivele generale ale PNDR sunt de fapt Axele Prioritare ale programului, Obiectivele strategice
reprezintă obiectivele generale ale fiecărei axe prioritare, Obiectivele specifice reprezintă obiectivele
specifice ale fiecărei axe, în timp ce Măsurile pot fi echivalate cu domeniile majore de intervenţie.

100
Proiecte cu finanţare internaţională

 Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe ;


 Furnizare de servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermieri ;

Măsuri specifice obiectivelor 1.b.1., 1.b.2., 1.b.3.


 Instalarea tinerilor fermieri;
 Pensionarea timpurie a fermierilor şi muncitorilor agricoli;
 Modernizarea exploataţiilor agricole;
 Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă;
 Imbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii
şi silviculturii.

Măsuri specifice obiectivelor 1.c.1., 1.c.2.


 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere;
 Înfiinţarea grupurilor de producători
 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii.

2. Mediul şi spaţiul rural îmbunătăţite

Obiective strategice
2.a. Terenurile agricole din zonele defavorizate utilizate continuu ;
2.b. Resursele naturale şi habitatele conservate şi îmbunătăţite ;
2.c. Managementul durabil al terenurilor forestiere promovat ;

Obiective specifice
2.a.1. Terenurile agricole din zona montană continuu utilizate pentru menţinerea
viabilităţii spaţiului rural şi susţinerea activităţilor agricole durabile ;
2.a.2. Terenurile agricole din zonele defavorizate – altele decât cea montană-
utilizate continuu pentru menţinerea viabilităţii spaţiului rural şi susţinerea
activităţilor agricole durabile ;
2.b.1. Dezvoltarea rurală durabilă sprijinită prin încurajarea utilizatorilor de
terenuri să introducă metode de producţie agricolă compatibile cu îmbunătăţirea
mediului ;
2.b.2. Fermierii sprijiniţi prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din
implementarea reţelei Natura 2000, pe baza obligaţiilor ce revin din directivele
privind protecţia păsărilor şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor
sălbatice ;
2.c.1. Suprafeţe forestiere extinse pe terenurile agricole pentru a contribui la
reducerea eroziunii solului, la prevenirea inundaţiilor şi pentru sprijinirea luptei
împotriva schimbărilor climatice ;
2.c.2. Suprafeţe forestiere extinse pe terenurile non-agricole pentru a contribui la
reducerea eroziunii solului, la prevenirea inundaţiilor şi pentru sprijinirea luptei
împotriva schimbărilor climatice ;
2.c.3. Proprietarii de terenuri forestiere sprijiniţi prin compensarea dezavantajelor
specifice rezultate din implementarea reţelei Natura 2000, pe baza obligaţiilor ce
revin din directivele privind protecţia păsărilor şi conservarea habitatelor naturale
şi a speciilor sălbatice ;

101
Proiecte cu finanţare internaţională

Măsuri specifice aferente obiectivelor 2.a.1. şi 2.a.2


 Sprijin pentru zona montană defavorizată ;
 Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană ;

Măsuri specifice obiectivelor 2.b.1. şi 2.b.2.


 Plăţi pentru agromediu;
 Plăţi Natura 2000 pentru terenuri agricole;

Măsuri specifice obiectivelor 2.c.1., 2.c.2. şi 2.c.3


 Prima împădurire a terenurilor agricole;
 Prima împădurire a terenurilor non-agricole ;
 Plăţi Natura 2000 pentru terenuri forestiere.

3. Calitatea vieţii în mediul rural îmbunătăţită şi economia rurală diversificată

Obiective strategice
3.a. Activităţile economice care vizează creşterea numărului de locuri de muncă
menţinute şi dezvoltate durabil ;
3.b. Abilităţile actorilor locali cu privire la importanţa guvernării locale dezvoltate şi
nivelul de conştientizare ridicat ;
3.c. Atractivitatea zonelor rurale îmbunătăţită ;

Obiective specifice
3.a.1. Activităţile economice non-agricole din cadrul gospodăriilor agricole
diversificate şi micii întrprinzători din spaţiul rural sprijiniţi ;
3.b.1. Competenţele actorilor locali pentru stimularea organizării teritorului
dezvoltate ;
3.c.1. Facilităţile şi atracţiile turistice create, îmbunătăţite şi diversificate ;
3.c.2. Infrastructura rurală creată şi modernizată ;
3.c.3. Calitatea mediului social, natural şi economic din zonele rurale
îmbunătăţită;
3.c.4. Patrimoniul cultural rural protejat.

Măsuri specifice aferente obiectivului 3.a.1.


 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor ;
 Încurajarea activităţilor turistice ;

Măsuri specifice obiectivelor 3.b.1.


 Dobândire de competenţe, animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală;

Măsuri specifice obiectivelor 3.c.1., 3.c.2, 3.c.3 şi 3.c.4.


 Renovarea, dezvoltarea satelor;îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi
populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale;

102
Proiecte cu finanţare internaţională

 Încurajarea activităţilor turistice.

4. Iniţiativele de dezvoltare locală demarate şi funcţionale

Obiective strategice
4.a. Potenţialul endogen al teritoriilor promovat ;
4.b.Guvernanţa locală îmbunătăţită;

Obiective specifice
4.a.1.Participarea membrilor comunităţilor rurale la procesul dezvoltării locale;
4.a.2. Actorii la nivel local încurajaţi să lucreze ămpreună cu reprezentanţii altor
comunităţi din interiorul sau exteriorul ţării ;
4.b.1. Formarea de parteneriate stimulată în vederea pregătirii şi implementării
strategiilor de dezvoltare locală;
.
Măsuri specifice aferente obiectivelor 4.a.1. şi 4.a.2.
 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală;
 Implementarea proiectelor de cooperare ;

Măsuri specifice obiectivelor 4.b.1.


 Construcţie parteneriate public-private;
 Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animare.

În cadrul acestor măsuri sunt prezentate operaţiuni indicative eligibile care pot fi
prezentate de beneficiarii agreaţi pentru fiecare măsură. Operaţiunile sunt finanţate
nerambursabil cu procente cuprinse între 35% şi 100% în funcţie de tipul activităţilor,
beneficiar şi domeniile în care el îşi desfăşoară activitatea.
Implementarea PNDR necesită un buget de 12 948 609 162 Euro din care
contribuţia FEADR se ridică la puţin peste 8 miliarde Euro iar contribuţia naţională se ridică
la 1,948 miliarde Euro. Restul de aproximativ 2 miliarde Euro provine din surse private care
vor cofinanţa proiectele implementate în cadrul programului.

III.4.2. Programul Operaţional pentru Pescuit*

Politica Uniunii Europene Pescuitului este pusă în aplicare în România rin


intermediul Planului Strategic Naţional pentru Pescuit (PSNP), implementat prin Programul
Operaţional pentru Pescuit 2007-2013.
Viziunea strategică a PSNP este : ”Un sector de piscicol dinamic, modern şi
competitiv, bazat pe activităţile piscicule şi de acvacultură care iau în considerare aspectele
legate de protecţia mediului, dezvoltarea socială şi bunăstarea economică”
Pornind de la această viziune, Programul Operaţional pentru Pescuit (POP)
urmăreşte patru obiective generale :
• Competitivitatea şi sustenabilitatea sectorului primar de pescuit îmbunătăţite;
• Piaţa pentru produsele sectorului de pescuit dezvoltată:
*
Informaţii prelucrate după site-urile www.anpa.ro şi www.mapam.ro

103
Proiecte cu finanţare internaţională

• Zonele de pescuit dezvoltate sustenabil şi calitatea vieţii în aceste regiuni


îmbunătăţită;
• Implementarea adecvată a POP în cadrul Politicii Comunitare pentru Pescuit.

Obiectivul 1: Competitivitatea şi sustenabilitatea sectorului primar de pescuit


îmbunătăţite;

În acest context sectorul piscicol primar cuprinde activitatea de escuit ropriu-


zisă şi, în unele cazuri, prima procesare a peştelui. Procesarea ulterioară intră sub
incidenţa următorului obiectiv, întrucât ţinteşte adaptarea produselor piscicole la
aşteptările pieţei.
Pentru atingerea acestui prim obiectiv se au în vedere următaorele obiective
specifice şi măsuri de implementat :

1. Flota de pescuit la Marea Neagră (vapoare şi vase de pescuit) modernizată şi


adusă la un nivel sustenabil.
Măsuri de implementat în această direcţie :

- Măsura 1.1. Ajutor public pentru încetarea permanentă a activităţilor


- Măsura 1.2. Ajutor public pentru încetarea temporară a activităţilor
- Măsura 1.3. Investiţii la bordul vaselor de pescuit şi selectivitate
- Măsura 1.4. Modernizarea flotei de pescuit de mici dimensiuni
- Măsura 1.5. Compensaţii socio-economice penru managementul flotei comunitare
- Măsura 3.1. Acţiuni colective
- Măsura 3.3. Porturi de pescuit, locurid e acostare şi adăposturi

Rezultate aşteptate :
• Flota de pescuit ajustată şi modernizată
• Flotei de pescuit de mici dimensiuni modernizată
• Igiena, securitatea şi condiţiile de muncă îmbunătăţite
• Abilităţile pescarilor îmbunătăţite

2. Un sector de acvacultura dezvoltat în mod durabil


Măsuri de implementat în această direcţie

- Măsura 2.1. Investiţii productive în acvacultură


- Măsura 2.2. Măsuri de acva-mediu
- Măsura 2.3. Măsuri de sănătate publică
- Măsura 2.4. Măsuri de sănătatea animalelor
- Măsura 2.5. Pescuit în apele interioare
- Măsura 2.6. Investiţii în procesare şi marketing

Rezultate aşteptate:
• Heleştee rehabilitate;
• Noi activităţi dezvoltate (noi specii, hrănirea organică, etc);
• Unităţi de procesare de mici dimensiuni dezvoltate la faţa locului.

104
Proiecte cu finanţare internaţională

3. Activităţi de pescuit în apele interioare menţinute la nivel durabil


Măsuri de implementat în această direcţie :

- Măsura 2.5. Pescuitul în apele interioare


- Măsura 3.3. Porturi de pescuit, acostamente şi adăposturi

Rezultate aşteptate :
• Securitatea şi condiţiile de muncă îmbunătăţite pentru lucrătorii din sectorul
pescuitului ;
• Vasele de pescuit fluvial îmbunătăţite.

Objectivul 2: Piaţa pentru produsele sectorului de pescuit îmbunătăţită

Dezvoltarea pieţei pentru produsele sectorului piscicol reclamă intervenţii


concentrate pe procesarea şi marketingul acestor produse. Pentru recâştigarea pieţelor,
calitatea produselor trebuie îmbunătăţită şi trebuiesc întreprinse eforturi de promovare.
Următoarele obiective specifice şi măsuri de implementat au fost prevăzute în
această direcţie :

1. Procesarea produselor piscicole reorganizată şi modernizată


Măsuri de implementat:

- Măsura 2.6. Investiţii în procesare şi marketing


- Măsura 3.1. Acţiuni collective

Rezultate aşteptate
• Facilităţi de procesare modernizate şi adaptate
• Organizaţii representative ale producătorilor create prin restructurarea sau
fuziunea organizaţiilor existente

2. Distribuţia şi marketingul produselor din sectorul pescuitului sprijinite


Măsuri de implementat

- Măsura 2.6. Investiţii în procesare şi marketing


- Măsura 3.4. Dezvoltarea de noi pieţe şi campanii promoţionale

Rezultate aşteptate
• Licitaţii electronice şi pieţe de gros create ;
• Trasabilitate şi calitatea produselor îmbunătăţite
• Observatorul pieţei produselor de peşte din România creat
3. Piaţa internă a peştelui şi produselor din peşte dezvoltată
Măsuri de implementat

105
Proiecte cu finanţare internaţională

- Măsura 3.4. Dezvoltarea de noi pieţe şi campanii promoţionale

Rezultate aşteptate
• Consumul de produse de peşte crescut
• Comportamentul consumatorilor orientat către produsele biologice şi noile specii

Objectivul 3: Zonele de pescuit dezvoltate sustenabil şi calitatea vieţii în aceste


regiuni îmbunătăţită;

Zonele de pescuit din România au fost în declin în ultimii 15 ani, comunităţile


locale din zonele cu tradiţie în domeniul pescuitului au nevoie de sprijin pentru
modernizarea infrastructurii de pescuit, pentru diversificarea activităţilor economice şi
pentru îmbunătăţirea vieţii în acele zone.
Au fost astfel stabilite patru obiective specifice pentru atingerea acestui
deziderat:

1. Crearea grupurilor de acţiune locală sprijinită


Măsuri de implementat

- Măsura 4.1. Selecţia grupurilor de pescari

Rezultate aşteptate
• Actorii locali au abilităţile necesare pentru a crea şi conduce gruuri de acţiune
locală;
• Parteneriatele public-privat sunt stabilite pentru a dezvolta şi implementa
strategiile locale;
• Strategii integrate de dezvoltare locală sunt elaborate în zonele de pescuit

2. Strategii de dezvoltare locală implementate în zonele de pescuit


Măsuri de implementat

- Măsura 4.1. Selecţia şi implementarea strategiilor locale integrate

Rezultate aşteptate
• Calitatea vieţii în micile comunităţi pescăreşti este îmbunătăţită;
• Economia locală este mai diversificată şi mai multă valoare adăugată este creată
local;
• Resursele locale sunt mai bine folosite şi protejate ;
• O nouă formă de guvernanţă este aplicată pentru dezvoltarea economică locală
durabilă.

3. Proiecte de cooperare derulate


Măsuri de implementat

- Măsura 4.2. Cooperare

106
Proiecte cu finanţare internaţională

Rezultate aşteptate
• Proiecte de cooperare naţională sau transnaţională sunt derulate când o masă
critică este deja creată

4. Rreţeaua grupurilor locale de acţiune creată


Măsuri de implementat

- Măsura 4.3. Crearea de reţele


:
Rezultate aşteptate
• Schimbul de idei stimulat prin activarea reţelelor;
• Acţiunile inovative sunt identificate, capitalizate şi promovate

Objectivul 4: Implementarea adecvată a POP în cadrul Programului Comunitar


pentru Pescuit

Implementarea POP va necesita întărirea capacităţii administrative pentru


organismele publice imlicate în derularea rogramului. Asistenţa tehnică va fi disponibilă
pentru susţinerea acestui proces.

Măsuri de implementat

- Măsura 5.1. Asistenţa tehnică

Rezultate aşteptate
• Documentaţia completă asupra tuturor procedurilor şi organismelor implicate în
imlementarea programului este disponibilă;
• Capacitatea administrativă a fost sporită în concordanţă cu necesităţile impuse de
implementarea FEP şi PCP

Finanţarea POP implică alocarea a 307 585 609 Euro pentru perioada 2007-2013,
din care 230 714 207 Euro provin de la FEP şi 76 871 402 Euro provin din surse
naţionale.

Întrebări pentru examen

1. Care este obiectivul general al Planului Naţional de Dezvoltare al României pe


perioada 2007-2013 şi care sunt principalele direcţii dc de zvoltare ?
2. Ce este Cadrul Strategic Naţional de Referinţă şi ce programme decurg din el?
3. Care sunt programele operaţionale care finanţează atingerea obiectivului convergenţă
în România şi care sunt alocările financiare pentru fiecare program?
4. Care sunt principalele direcţii de acţiune (axe) ale POS CCE, POS DRU şi POR?
5. Ce măsuri finanţează PNDR şi POP?

107
Proiecte cu finanţare internaţională

6. Care sunt programele operaţionale care finanţează atingerea obiectivului cooperare


teritoriala în România şi care sunt alocările financiare pentru fiecare program?

Bibliografie
*** Planul Naţional de Dezvoltare al României, 2007-2013, www.mfinante.ro
*** Cadrul Strategic Naţional de Referinţa, disponibil pe www.mfinante.ro
*** Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului Uniunii Europene
*** Regulamentul CE nr 1083/2006
*** Regulamentul nr. 1083/2006 privind prevederile generale referitoare la FEDR, FSE
şi FC
*** Studiu OCDE/DAC, 1991

108
Proiecte cu finanţare internaţională

Bibliografie

1. Conway, Kieron - Software project management; From concept to development,


CORIOLIS Technology Press, USA, 2001
2. Lock, Dennis – Project Management (sixth edition), A Gover, University Press,
Cambridge, 1997
3. Mocanu, Mariana; Schuster, Carmen - Managementul proiectelor; Cale spre
cunoasterea competitivitatii; Editura All Beck, Bucureşti, 2001
4. Nicolescu, Ovidiu.; Verboncu, Ion - Managementul pe baza centrelor de profit;
Ed.Tribuna Economica; Bucuresti., 1998
5. Opran, Constantin (coord.) – Managementul proiectelor, Editura comunicare.ro,
Bucuresti, 2002

Documente oficiale

*** Planul Naţional de Dezvoltare al României, 2007-2013, www.mfinante.ro


*** Cadrul Strategic Naţional de Referinţa, disponibil pe www.mfinante.ro
*** Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului Uniunii Europene
*** Regulamentul CE nr 1083/2006
*** Regulamentul nr. 1083/2006 privind prevederile generale referitoare la FEDR, FSE
şi FC
*** Studiu OCDE/DAC, 1991
*** Manualul de Analiză Financiară şi Economică (CE 1997), disponibil pe
www.europa.eu.int
*** PCM Manual al CE (2001) traducere IER 2003, disponibil pe www.europa.eu.int
*** Suportul de curs : «Instrumentele structurale ale Uniunii Europene», realizat de
UCRAP

***
Site-uri oficiale

109
Proiecte cu finanţare internaţională

Uniunea Europeana, www.europa.eu


Băncii Mondiale, www.wb.org
Băncuii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, www.ebrd.org
Băncii Europene de Investiţii, www.eib.eu
Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, www.undp.org
Guvernului Romăniei, www.gov.ro
Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, www.apdrp.ro
Agenţia Naţională pentru Piscicultură, www.anpa.ro
Ministere coordonatoare ale asistenţei financiare europene pentru România:
www.mdrlpl.ro, www.mapam.ro, www.mmssf.ro,

110