Pentru corecta informare a publicului interesat de adevărata dezvoltare și modernizare a

României, ministrul Marcel Boloș face următoarele precizări cu privire la modul de construcție a
Planului Național de Redresare și Reziliență:

A. 𝗖𝗢𝗠𝗜𝗦𝗜𝗔 𝗘𝗨𝗥𝗢𝗣𝗘𝗔𝗡𝗔 𝗡𝗨 𝗔 𝗖𝗥𝗜𝗧𝗜𝗖𝗔𝗧 𝗣𝗡𝗥𝗥:

Planul Național de Redresare și Reziliență (#PNRR) nu a fost niciodată criticat de Comisia
Europeană! Acest lucru nici nu ar fi fost posibil, lipsind baza legală: propunerea de Regulament a
Comisiei Europene nu a fost încă aprobată potrivit procedurilor europene.
Dimpotrivă, chiar! Ministerul Fondurilor Europene are un dialog constructiv cu serviciile Comisiei
Europene. Suntem în plin proces de consultare tehnică prin care domeniile de investiții propuse
pentru etapa actuală de elaborare a PNRR să se desfășoare în conformitate cu metodologia
complexă a Comisiei Europene prevăzută atât de propunerea de Regulament, cât și de Ghidul de
Elaborare a PNRR.

B. 𝗣𝗡𝗥𝗥 𝗘𝗦𝗧𝗘 𝗖𝗢𝗡𝗦𝗧𝗥𝗨𝗜𝗧 𝗣𝗘 𝟰 𝗢𝗕𝗜𝗘𝗖𝗧𝗜𝗩𝗘:

Elaborat în conformitate cu propunerea de Regulament a Comisiei Europene, PNRR urmărește
patru obiective fundamentale și anume:

1. 𝙈𝙤𝙙𝙚𝙧𝙣𝙞𝙯𝙖𝙧𝙚𝙖 𝙨𝙞 𝙙𝙚𝙯𝙫𝙤𝙡𝙩𝙖𝙧𝙚𝙖 𝙥𝙚 𝙩𝙚𝙧𝙢𝙚𝙣 𝙡𝙪𝙣𝙜 𝙖 𝙍𝙤𝙢𝙖𝙣𝙞𝙚𝙞

Din această perspectivă, singurul instrument pe care România îl are la dispoziție sunt investițiile
publice, așa cum chiar laureați ai Premiului Nobel pentru Economie menționează. Iar aceste
tipuri de investiții se regăsesc în:
• intervenții specifice pentru infrastructura de transport,
• schimbări climatice și agricultură,
• mediu,
• infrastructura de apă-canalizare,
• infrastructura tehnico-edilitară la sate,
• energie sau chiar eficiență energetică.

2. 𝙈𝙤𝙙𝙚𝙧𝙣𝙞𝙯𝙖𝙧𝙚𝙖 𝙨𝙞 𝙙𝙚𝙯𝙫𝙤𝙡𝙩𝙖𝙧𝙚𝙖 𝙤𝙧𝙖𝙨𝙚𝙡𝙤𝙧

Planul Național de Redresare și Reziliență a acordat o atenție deosebită dezvoltării și
modernizării orașelor. Aceasta deoarece de acest capitol depinde dezvoltarea României și
implicit creșterea standardelor de locuit și deci de viață ale populației.
Din această perspectivă PNRR pune la dispoziția autorităților publice locale două instrumente
fundamentale și anume:
• dezvoltarea urbană prin investiții de tipul mobilitate urbană și regenerare urbană
• dezvoltarea economică prin dezvoltarea de ecosisteme antreprenoriale.
Numai cele două tipuri de dezvoltări (urbană și economică) pot duce orașele din România pe
calea europeană a modernizării cerute de întreaga populație a României.

3. 𝘿𝙚𝙯𝙫𝙤𝙡𝙩𝙖𝙧𝙚𝙖 𝙢𝙖𝙧𝙞𝙡𝙤𝙧 𝙨𝙚𝙧𝙫𝙞𝙘𝙞𝙞𝙡𝙤𝙧 𝙥𝙪𝙗𝙡𝙞𝙘𝙚 𝙖𝙡𝙚 𝙍𝙤𝙢𝙖𝙣𝙞𝙚𝙞.

EDUCAȚIA și SĂNĂTATEA sunt marile servicii publice cu impact major asupra întregii populații.
De aceea primesc în PNRR atenție prioritară prin investiții în infrastructură și dotarea cu
echipamente.
Complementar, măsurile care privesc investițiile în resursa umană sau în diferitele programe
naționale de stimulare a unor categorii de activități din educație și sănătate (de la activități de
tip after school până la stimulente pentru medici necesare în dezvoltarea competențelor
profesionale) sunt prevăzute în cadrul Politicii de Coeziune pentru perioada de programare
2021-2027.

4. 𝘾𝙤𝙣𝙨𝙤𝙡𝙞𝙙𝙖𝙧𝙚𝙖 𝘾𝙤𝙢𝙥𝙚𝙩𝙞𝙩𝙞𝙫𝙞𝙩𝙖𝙩𝙞𝙞 𝙀𝙘𝙤𝙣𝙤𝙢𝙞𝙘𝙚 𝙖 𝙈𝙚𝙙𝙞𝙪𝙡𝙪𝙞 𝙙𝙚 𝘼𝙛𝙖𝙘𝙚𝙧𝙞.

Aceasta este o prioritate dar și o strategie națională pentru a consolida poziția mediului de
afaceri pe piața unică europeană!
Din această perspectivă au fost alocate fonduri substanțiale pentru retehnologizare, digitalizare,
automatizare, investiții în domenii precum industria agroalimentară, construcții precum și alte
domenii care sunt considerate o prioritate la nivel național.
𝘚𝘦 𝘱𝘰𝘢𝘵𝘦 𝘢𝘴𝘵𝘧𝘦𝘭 𝘰𝘣𝘴𝘦𝘳𝘷𝘢 𝘶𝘴𝘰𝘳 𝘤𝘢 𝘪𝘯𝘵𝘳𝘦𝘨 𝘗𝘭𝘢𝘯𝘶𝘭 𝘕𝘢𝘵𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭 𝘥𝘦 𝘙𝘦𝘥𝘳𝘦𝘴𝘢𝘳𝘦 𝘴𝘪 𝘙𝘦𝘻𝘪𝘭𝘪𝘦𝘯𝘵𝘢 (𝘗𝘕𝘙𝘙) 𝘦𝘴𝘵𝘦
𝘢𝘹𝘢𝘵 𝘥𝘦 𝘧𝘢𝘱𝘵 𝘱𝘦 𝘪𝘯𝘷𝘦𝘴𝘵𝘪𝘵𝘪𝘪 𝘱𝘶𝘣𝘭𝘪𝘤𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘴𝘶𝘯𝘵 𝘣𝘢𝘻𝘢 𝘥𝘦𝘻𝘷𝘰𝘭𝘵𝘢𝘳𝘪𝘪 𝘱𝘦 𝘵𝘦𝘳𝘮𝘦𝘯 𝘭𝘶𝘯𝘨 𝘢 𝘙𝘰𝘮𝘢𝘯𝘪𝘦𝘪.
Fundamentarea PNRR pe seama investițiilor publice este justificată de faptul că România
trebuie să recupereze decalaje de dezvoltare importante față de alte țări din Uniunea
Europeană în termeni de investiții în infrastructură, dezvoltarea marilor servicii publice,
modernizarea orașelor dar și investiții în competitivitatea economică.

𝗖. 𝗘𝗫𝗜𝗦𝗧𝗔 𝗔𝗟𝗧𝗘𝗥𝗡𝗔𝗧𝗜𝗩𝗘 𝗗𝗘 𝗜𝗡𝗩𝗘𝗦𝗧𝗜𝗧𝗜𝗜 𝗜𝗡 𝗖𝗔𝗗𝗥𝗨𝗟 𝗣𝗡𝗥𝗥

Este foarte adevărat că există și alte alternative de investiții pe care România le poate promova
în cadrul PNRR. Politica de coeziune socială, măsurile destinate tinerei generații sau investițiile
necesare în mediu, digitalizare sau în cercetare, sunt tot atâtea exemple de investiții prin care
fondurile alocate în cadrul PNRR se pot cheltui foarte ușor. Chiar mult mai ușor.

Dar nu cheltuirea acestor bani de dragul absorbției este importantă pentru România, ci
EFECTELE PE TERMEN LUNG ale investițiilor realizate cu aceste fonduri asupra dezvoltării
României.

Spre exemplu, investițiile în cercetare: toată lumea academică recunoaște importanța acestei
finanțări. Însă pentru a ajunge la o cheltuire utilă a acestor fonduri, este foarte important să
schimbăm întâi paradigma activităților de cercetare!
A trece de la activitatea de cercetare orientată spre activități de laborator, cea experimentală,
la activități de cercetare bazate pe 𝘵𝘳𝘢𝘯𝘴𝘧𝘦𝘳 𝘵𝘦𝘩𝘯𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘤, aceasta este adevărata provocare
pentru societatea academică și pentru România.

Alt exemplu de investiții care poate fi promovat în cadrul PNRR este și 𝘱𝘰𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤𝘢 𝘥𝘦 𝘤𝘰𝘦𝘻𝘪𝘶𝘯𝘦
𝘴𝘰𝘤𝘪𝘢𝘭𝘢.
Este ușor, foarte ușor de cheltuit fonduri în acest domeniu. Dar oare care este efectul pe
termen lung asupra dezvoltării României?
Mai mult, toate aceste programe de coeziune socială foarte utile pentru populație, propuse
pentru finanțare în cadrul PNRR, își găsesc deja locul mult mai potrivit în cadrul Politicii de
Coeziune. Cum am mai spus, fie că discutăm de programe de finanțare de tip after school, de
stimulente pentru medici, programe școlare pentru învățământ dual și altele, 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘵𝘰𝘢𝘵𝘦
𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘤𝘢𝘵𝘦𝘨𝘰𝘳𝘪𝘪 𝘥𝘦 𝘮𝘢𝘴𝘶𝘳𝘪 𝘢𝘶 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘥𝘦𝘫𝘢 𝘢𝘭𝘰𝘤𝘢𝘵𝘦 𝘧𝘰𝘯𝘥𝘶𝘳𝘪 𝘪𝘯 𝘤𝘢𝘥𝘳𝘶𝘭 𝘗𝘰𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤𝘪𝘪 𝘥𝘦 𝘊𝘰𝘦𝘻𝘪𝘶𝘯𝘦 2021-
2027.

De asemenea, 𝘱𝘰𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤𝘢 𝘥𝘦 𝘪𝘯𝘷𝘦𝘴𝘵𝘪𝘵𝘪𝘪 𝘪𝘯 𝘮𝘦𝘥𝘪𝘶 este foarte importantă, cel puțin la nivel european,
unde discutăm despre biodiversitate, investiții în împăduriri, calitatea aerului sau investiții de
tip cercetare-dezvoltare în ceea ce privește schimbările climatice.
Dar pentru România nu sunt mai importante investițiile în infrastructura de apă-canalizare la
sate și în mediul rural? Sau investițiile în dezvoltarea și modernizarea distribuției de gaze
naturale?
𝘛𝘰𝘢𝘵𝘦 𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘢𝘳𝘨𝘶𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘴𝘦 𝘳𝘦𝘨𝘢𝘴𝘦𝘴𝘤 𝘪𝘯 𝘧𝘶𝘯𝘥𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘤𝘰𝘯𝘴𝘵𝘳𝘶𝘤𝘵𝘪𝘦𝘪 𝘶𝘯𝘶𝘪 𝘗𝘭𝘢𝘯 𝘕𝘢𝘵𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭 𝘥𝘦
𝘙𝘦𝘥𝘳𝘦𝘴𝘢𝘳𝘦 𝘴𝘪 𝘙𝘦𝘻𝘪𝘭𝘪𝘦𝘯𝘵𝘢 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘴𝘢 𝘢𝘤𝘰𝘱𝘦𝘳𝘦 𝘯𝘦𝘷𝘰𝘪𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘪𝘯𝘷𝘦𝘴𝘵𝘪𝘵𝘪𝘪 𝘢𝘭𝘦 𝘙𝘰𝘮𝘢𝘯𝘪𝘦𝘪 𝘪𝘯 𝘤𝘰𝘯𝘧𝘰𝘳𝘮𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦 𝘤𝘶
𝘱𝘳𝘪𝘰𝘳𝘪𝘵𝘢𝘵𝘪𝘭𝘦 𝘱𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘵𝘢𝘳𝘢 𝘯𝘰𝘢𝘴𝘵𝘳𝘢 𝘭𝘦 𝘢𝘳𝘦 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘰 𝘥𝘦𝘻𝘷𝘰𝘭𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘦𝘤𝘰𝘯𝘰𝘮𝘪𝘤𝘢 𝘴𝘪 𝘴𝘶𝘴𝘵𝘦𝘯𝘢𝘣𝘪𝘭𝘢 𝘱𝘦 𝘵𝘦𝘳𝘮𝘦𝘯
𝘭𝘶𝘯𝘨.

𝘿. 𝙈𝙀𝙏𝙊𝘿𝙊𝙇𝙊𝙂𝙄𝘼 𝘿𝙀 𝘾𝙊𝙉𝙎𝙐𝙇𝙏𝘼𝙍𝙀 𝘾𝙐 𝘾𝙊𝙈𝙄𝙎𝙄𝘼 𝙀𝙐𝙍𝙊𝙋𝙀𝘼𝙉𝘼 𝙎𝙄 𝘾𝙊𝙉𝙎𝙏𝙍𝘼𝙉𝙂𝙀𝙍𝙄𝙇𝙀 𝙋𝙉𝙍𝙍

Întreaga procedură de consultare tehnică cu Comisia Europeană s-a derulat și se derulează în
conformitate cu propunerea de Regulament a Comisiei Europene nr. 408/2020!

𝘗𝘰𝘵𝘳𝘪𝘷𝘪𝘵 𝘱𝘳𝘰𝘱𝘶𝘯𝘦𝘳𝘪𝘪 𝘥𝘦 𝘙𝘦𝘨𝘶𝘭𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵, 𝘗𝘕𝘙𝘙 𝘵𝘳𝘦𝘣𝘶𝘪𝘦 𝘴𝘢 𝘳𝘦𝘴𝘱𝘦𝘤𝘵𝘦 𝘰𝘣𝘭𝘪𝘨𝘢𝘵𝘰𝘳𝘪𝘶 𝘥𝘰𝘶𝘢 𝘤𝘰𝘯𝘥𝘪𝘵𝘪𝘪 𝘥𝘦 𝘣𝘢𝘻𝘢,
𝘴𝘪 𝘢𝘯𝘶𝘮𝘦:
𝘢). 37% 𝘥𝘪𝘯 𝘧𝘰𝘯𝘥𝘶𝘳𝘪 𝘴𝘢 𝘧𝘪𝘦 𝘢𝘭𝘰𝘤𝘢𝘵𝘦 𝙥𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙩𝙧𝙖𝙣𝙯𝙞𝙩𝙞𝙖 𝙫𝙚𝙧𝙙𝙚;
𝘣). 20% 𝘥𝘪𝘯 𝘧𝘰𝘯𝘥𝘶𝘳𝘪 𝘴𝘢 𝘧𝘪𝘦 𝘢𝘭𝘰𝘤𝘢𝘵𝘦 𝙥𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙙𝙞𝙜𝙞𝙩𝙖𝙡𝙞𝙯𝙖𝙧𝙚;
Celelalte domenii de investiții care privesc coeziunea socială, tânăra generație sau și alte
categorii de măsuri, până la aprobarea Regulamentului 𝗽𝗼𝘁 𝗳𝗶 𝗼𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶𝗶 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗦𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹 𝗠𝗲𝗺𝗯𝗿𝘂
𝗱𝗼𝗮𝗿 𝗶𝗻 𝗺𝗮𝘀𝘂𝗿𝗮 𝗶𝗻 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗰𝗼𝗻𝘀𝗶𝗱𝗲𝗿𝗮𝘁𝗲 𝗼 𝗽𝗿𝗶𝗼𝗿𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗹𝗮 𝗻𝗶𝘃𝗲𝗹 𝗻𝗮𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹.

𝙀. 𝙍𝙀𝙁𝙊𝙍𝙈𝙀𝙇𝙀 𝙋𝙍𝙊𝙋𝙐𝙎𝙀 𝙋𝙍𝙄𝙉 𝙋𝙉𝙍𝙍

Indiferent de natura acestora, reformele din cadrul PNRR trebuie să respecte două condiții:
a). Să fie în corelație cu investițiile propuse în cadrul PNRR;
b). Să determine măsuri orizontale pentru reforma administrației publice, sustenabilitatea
finanțelor publice, consolidarea statului de drept, achiziții publice precum și cu alte categorii
de măsuri prevăzute în recomandările specifice de țară (RSȚ);

Concluzia este că reformele trebuie elaborate astfel încât categoriile de investiții propuse să
poată fi implementate și să fie în corelare cu recomandările specifice de țară ale României
elaborate în cadrul Semestrului European.

Așadar, din toate cele menționate mai sus se poate constata ușor că 𝗣𝗡𝗥𝗥 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗲𝗰𝘁𝗮 𝗶𝗻 𝘁𝗼𝘁𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲
𝗰𝗼𝗻𝗱𝗶𝘁𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗶𝗺𝗽𝘂𝘀𝗲 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗽𝗿𝗼𝗽𝘂𝗻𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗥𝗲𝗴𝘂𝗹𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁 a CE nr. 408/2020.