Bărbulescu Marian

Anul II MPGM

ODD 11: Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele

să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile.

În România, aportul populației urbane a crescut la 55 % (2016) de la 34% (1960).

Acest aport este în creștere, așadar este o necesitate pentru orașe să se adapteze la această
situație. Orașele trebuie să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile. În plus,
orașele trebuie să combată formele de înstrăinare. Trebuie să ținem cont și de
comunitățile rurale, și să asigurăm cetățenilor condiții pentru o viață demnă,indiferent de
ambianța aleasă de ei.

Țintele:

Până în 2030, accesul tuturor la locuințe și servicii de bază adecvate, sigure și la

prețuri accesibile și modernizarea cartierelor sărace.

Până în 2030, asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, la prețuri echitabile,

accesibile și durabile pentru toți, îmbunătățirea siguranței rutiere, în special prin extinderea
rețelelor de transport public, acordând o atenție deosebită nevoilor celor aflați în situații
vulnerabile, femei, copii, persoane cu dizabilități și în etate.

Până în 2030, consolidarea urbanizării incluzive și durabile și a capacității pentru

planificarea și gestionarea participativă, integrată și durabilă a așezărilor umane în toate țările.
 Consolidarea eforturilor de protecție și salvgardare a patrimoniului cultural și natural
mondial.

Până în 2030, reducerea semnificativă a numărului de decese și a numărului de

persoane afectate și scăderea substanțială a pierderilor economice directe în raport cu
Produsul Intern Brut la nivel global, cauzate de dezastre, inclusiv dezastrele legate de apă, cu
un accent pe protecția celor săraci și a persoanelor aflate în situații vulnerabile.

Până în 2030, reducerea pe cap de locuitor a impactului negativ asupra mediului în

orașe, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului și gestionării deșeurilor
municipale și de alt tip.

Până în 2030, asigurarea accesului universal la spații verzi și publice sigure, incluzive
și accesibile, în special pentru femei și copii, persoane în etate și cele cu dizabilități.

Stimularea conexiunilor pozitive economice, sociale și de mediu între localitățile

urbane, periurbane și rurale prin intarirea planificării la nivel național și regional.

Una dintre strategiile de dezvoltare durabilă a sectorului 5 este regenerarea urbană,

care presupune reconfigurarea urbanistică și modernizarea arhitecturală a zonei. Sectorul 5 a
adoptat prima strategie de regenerare urbană din România și lucrează la strategia pentru cea
mai mare amenajare urbanistică din România, la strategia pentru cel mai mare HUB
Tehnologic din Municipiul București, precum și la o serie de Master-Plan-uri care vor
transforma Sectorul 5 și vor influența major calitatea vieții pentru toți cetățenii.

Regenerarea urbană are ca scop să facă Sectorul 5 mai competitiv, verde și rezilient,
echitabil și just și bine guvernat. Aceste obiective sunt în concordanță cu Portofoliul de
dezvoltare urbană în România al Băncii Mondiale, care sprijină orașele românești în a fi cât
mai sustenabile și inclusive.

Pentru a implementa regenerarea urbană, Sectorul 5 a primit sprijin financiar și tehnic

de la diverse surse, cum ar fi fonduri europene, bugetul de stat, Banca Mondială și alți
parteneri. De asemenea, Sectorul 5 a implicat cetățenii, mediul de afaceri, societatea civilă și
alte părți interesate în consultarea și elaborarea strategiei de regenerare urbană.
 Una dintre strategiile propuse este ,,Programul de dezvoltare urbană pentru sectorul
5”, elaborat în parteneriat cu Banca Mondială. Acest program are ca scop să sprijine
regenerarea urbană a zonei, prin intervenții integrate în domeniile infrastructurii, mediului,
locuirii sociale, educației și siguranței publice.

Potrivit documentului de strategie, programul urmărește să îmbunătățească calitatea

vieții locuitorilor sectorului 5 prin:

- Crearea de spații publice atractive și sigure, cum ar fi parcuri, piețe și zone pietonale;

- Modernizarea rețelelor de transport public și promovarea mobilității alternative, cum

ar fi bicicleta sau mersul pe jos;

- Dezvoltarea de locuințe sociale accesibile și decente pentru persoanele vulnerabile

sau marginalizate;

- Îmbunătățirea accesului la educație și la servicii sociale pentru copii și tineri, prin

amenajarea de creșe, after-school-uri și săli de sport;

- Consolidarea securității cetățenilor prin instalarea de camere de supraveghere și

crearea unui sistem integrat de prevenire și intervenție în situații de urgență.

Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele și măsurile prevăzute în programul de

dezvoltare urbană pentru sectorul 5, care vizează să transforme această zonă într-un exemplu
de dezvoltare durabilă pentru București și pentru România.

Sursele de finanțare pentru această strategie sunt diverse și includ fonduri proprii
ale Primăriei Sectorului 5, fonduri de la bugetul de stat, fonduri europene, fonduri de la
instituții financiare internaționale, fonduri de la parteneri privați sau neguvernamentali.

De exemplu, pentru Programul de dezvoltare urbană pentru sectorul 5, care face

parte din strategia de dezvoltare durabilă, Primăria Sectorului 5 a obținut un împrumut de
50 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
(BERD), care va fi cofinanțat cu 10 milioane de euro din fonduri proprii.

Pentru alte proiecte prevăzute în strategie, cum ar fi reabilitarea termică a

clădirilor, modernizarea transportului public sau crearea de spații verzi, Primăria
Sectorului 5 poate accesa fonduri europene prin Programul Operațional Regional (POR)
sau prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

De asemenea, Primăria Sectorului 5 poate beneficia de sprijin tehnic și financiar

din partea altor instituții sau organizații, cum ar fi Banca Mondială, Agenția Națională
pentru Protecția Mediului, Guvernul României sau asociații ale societății civile.

Rezultatele obținute până acum în implementarea acestei strategii sunt variate și

depind de fiecare axă strategică și de fiecare proiect în parte. Nu am găsit o evaluare
globală sau un raport de monitorizare a strategiei, dar am găsit câteva exemple de
rezultate concrete la nivelul sectorului 5:

- Pentru axa strategică de dezvoltare economică și socială, unul dintre rezultatele

importante este crearea ,,HUB-ului Tehnologic Rahova-Uranus”, care va fi cel mai mare
centru de inovare și antreprenoriat din București, cu o suprafață de peste 100.000 de metri
pătrați. Acesta va găzdui spații de coworking, incubatoare și acceleratoare de afaceri,
laboratoare de cercetare și dezvoltare, centre de formare profesională și educație digitală,
precum și facilități recreative și culturale.

- Pentru axa strategică de dezvoltare a infrastructurii și a serviciilor publice, unul

dintre rezultatele importante este reabilitarea termică a peste 300 de blocuri de locuințe
din sectorul 5, cu fonduri europene prin Programul Operațional Regional. Aceasta va
duce la reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și
la îmbunătățirea confortului termic al locatarilor.

- Pentru axa strategică de dezvoltare durabilă și protecția mediului, unul dintre

rezultatele importante este amenajarea a peste 20 de hectare de spații verzi în sectorul 5,
prin proiecte precum Parcul Feroviarilor, Parcul de la Catedrala Mântuirii Neamului,
Parcul de la Biblioteca Națională sau Parcul de la Spitalul Sfântul Pantelimon. Acestea
vor contribui la creșterea calității aerului, a biodiversității și a atractivității urbane,
precum și la oferirea de oportunități de recreere și socializare pentru locuitori.

- Pentru axa strategică de dezvoltare instituțională și participare cetățenească, unul

dintre rezultatele importante este lansarea platformei online Sectorul 5 în Direct, care
permite cetățenilor să transmită sesizări, sugestii sau reclamații privind problemele din
sector, să urmărească stadiul rezolvării lor și să evalueze calitatea serviciilor publice.
Aceasta va facilita comunicarea și colaborarea între administrație și cetățeni, precum și
creșterea transparenței și a responsabilității (Ivan 2019) (Portofoliul de dezvoltare urbană
în România 2021).

Pe site-ul Primăriei a fost publicat documentul de strategie de dezvoltare durabilă

a sectorului 5, care conține propuneri de soluționare a unor probleme existente, cum ar fi:
dotarea cu creșe și after-school-uri, asigurarea unei săli de sport la fiecare școală sau
renovarea celei existente, monitorizarea cu camere video a zonelor cu risc crescut de
infracțiuni.

Strategia evidențiază că majoritatea școlilor nu au beneficiat de reabilitare termică

și că se lucrează la documentațiile tehnico-economice pentru proiectele necesare.
Documentul prevede că se impune construirea sau modernizarea unei săli de sport la
fiecare unitate de învățământ, având în vedere lipsa acestora.

Textul subliniază și deficitul de creșe și structuri de tip after-school și

menționează că acestea vor fi asigurate prin prioritățile socio-culturale.

Primăria observă că activitățile de practică profesională se desfășoară în condiții

precare, cu dotări și metode depășite, ceea ce contribuie la cea mai mare rată a
abandonului școlar din București. Administrația locală își propune să reabiliteze și să
dezvolte liceele tehnice și tehnologice, să doteze laboratoarele, să dezvolte resursele
umane și să stabilească parteneriate cu structuri private din domeniu.

Strategia constată și o tendință crescătoare a criminalității, enumerând infracțiuni

precum furturi, tâlhării, vătămări corporale, distrugeri ale avutului public, înșelăciuni. În
acest sens, administrația actuală consideră necesară monitorizarea permanentă cu camere
de luat vederi a zonelor cu grad ridicat de infracționalitate.

Strategia evidențiază că sectorul 5 a fost afectat de dezindustrializare după 1990,

ceea ce a dus la apariția multor suprafețe neutilizate și a unui număr mare de șomeri. În
acest context, activitățile economice sunt reprezentate de ateliere mici care angajează în
general bărbați, fără a cere calificare profesională, și care în multe cazuri nu au acte.

Potrivit datelor oferite de Agenția pentru Protecția Mediului, sectorul 5 are o

suprafață mare de teren degradat: 35 hectare, ocupând locul doi la nivelul Capitalei, după
sectorul 1 (75 ha), și fiind urmat de sectorul 6 (30 ha), sectorul 2 (27,2 ha), sectorul 4
(10,1 ha) și sectorul 3 (3,5 ha). De asemenea, sectorul 5 are cea mai mică suprafață de
spații verzi din București și cel mai mic număr de metri pătrați de spațiu verde pe cap de
locuitor. Din document se mai deduce că o sursă majoră de poluare a solului o reprezintă
depozitele necontrolate de deșeuri. „Gestionarea și valorificarea deșeurilor în sectorul 5
se află în centrul interesului actualei administrații”, se menționează în strategie.

Din populația rezidentă în sectorul 5, 46,5% nu este activă economic, iar 53,5%
este populație activă. Din populația activă, 93% are un loc de muncă, ceea ce indică o
rată a șomajului foarte mică, se arată în strategie. La sfârșitul trimestrului I, numărul total
al șomerilor era de 2.908 persoane, dintre care 1.536 erau femei.

Conform documentului, printre aspectele pozitive ale sectorului 5 se numără:

capacitatea bună a agenților economici de a se adapta la cererea de piață; numărul mare al
rezidenților cu studii superioare (30.000) și al absolvenților de învățământ post-liceal și
de maiștri și ai învățământului profesional; numărul mare de școli și existența a șapte
licee; numărul mare al instituțiilor culturale; resursele mari de terenuri libere, neocupate;
parcul Izvor ca loc pentru organizarea evenimentelor culturale; sediile unor instituții
precum Parlamentul sau Președinția.

Printre aspectele negative sunt enumerate: sectorul IT slab dezvoltat; neintegrarea

socială a populației minoritare; procentul mic al populației active; dotările insuficiente de
sănătate; concentrarea evenimentelor culturale în zona centrală a Capitalei; starea precară
a fondului construit industrial; ocuparea ilegală a unor imobile goale; formarea unor zone
de excluziune socială din sector; nivelul de sărăcie ridicat al unor familii;
infracționalitatea mare din zona Ferentari și alte zone marginalizate; zonele inundabile
de-a lungul râului Dâmbovița (STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SECTORULUI 5 A
INTRAT ÎN DEZBATERE PUBLICĂ 2016). Primăria Sectorului 5 a obținut finanțări
nerambursabile în valoare de 17.368.425,50 lei pentru a sprijini persoanele aflate în risc
de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate, în special cele care includ
populația de etnie romă. Aceste fonduri sunt destinate implementării unor proiecte care
abordează nevoile specifice identificate în comunitatea marginalizată, cu scopul de a
reduce numărul de persoane în situații dezavantajoase.

Proiectul #FAPTE-REGENERARE URBANĂ AMURGULUI, având ca grupuri-

țintă copiii aflați în situații de risc, persoanele cu dizabilități/vârstnice și cele aflate în risc
de excluziune socială, va desfășura diverse activități în domeniul educației,
antreprenoriatului, furnizării de servicii sociale și medicale, precum și în îmbunătățirea
condițiilor de locuit, inclusiv prin reabilitarea locuințelor și asigurarea utilităților.

Intervențiile integrate în cadrul proiectului se vor adresa fiecărui membru al

grupului-țintă în următoarele moduri:

Servicii pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit: vor beneficia de aceste servicii

50 de membri ai comunității.

Servicii educaționale: se vor oferi kituri educaționale, laborator de informatică,

rechizite, masă caldă zilnică, activități educaționale suplimentare și consiliere socială
pentru 110 copii.

Măsuri de ocupare: se vor organiza cursuri de formare în domeniul tehnologiei

informației și comunicațiilor, în ocupațiile de lucrător comercial, bucătar și ospătar pentru
152 de membri ai comunității.

Servicii sociale: se vor furniza servicii sociale personalizate pentru 60 de membri

ai comunității.
 Servicii medicale: vor fi oferite analize anuale, consultații generale și de
specialitate, precum și workshop-uri tematice privind sănătatea, igiena și prevenirea
bolilor pentru 300 de persoane.

Dezvoltare antreprenorială în cadrul comunității: se vor acorda consultanță și

asistență antreprenorială pentru a iniția activități independente și se vor oferi
microgranturi pentru dezvoltarea și funcționarea a minim 15 afaceri, cu o limită de
25.000 euro.

În plus, proiectul va oferi și asistență juridică pentru reglementarea actelor și va

desfășura activități pentru combaterea discriminării și promovarea multiculturalismului,
în funcție de nevoile oamenilor din comunitate.

Proiectul de regenerare urbană din cartierul Ferentari, București, reprezintă un

demers complex și amplu cu scopul de a îmbunătăți condițiile de viață și de a reduce
inegalitățile sociale într-o zonă defavorizată. Această analiză descriptivă se va concentra
asupra componentelor și obiectivelor principale ale proiectului (Ghiorghian, 2019).

Contextul cartierului Ferentari:

Cartierul Ferentari este situat în sectorul 5 al Bucureștiului și este cunoscut pentru

problemele sociale și economice pe care le întâmpină.

Este o zonă caracterizată de sărăcie, excluziune socială, locuințe precare și

infrastructură inadecvată.

Populația cartierului include o proporție semnificativă de persoane aparținând

minorității rome și alte grupuri marginalizate.

Obiectivele proiectului de regenerare urbană:

Îmbunătățirea condițiilor de locuit: Proiectul urmărește reabilitarea și

modernizarea locuințelor existente, precum și extinderea acestora, pentru a asigura un
mediu de trai mai adecvat și sigur.
 Acces la educație și servicii sociale: Proiectul vizează furnizarea de servicii
educaționale de calitate pentru copiii din cartier, inclusiv facilități și echipamente
adecvate, precum kituri educaționale, laboratoare de informatică și rechizite. De
asemenea, se vor oferi servicii sociale personalizate pentru membrii comunității, inclusiv
consiliere socială și sprijin în rezolvarea problemelor sociale.

Dezvoltare antreprenorială și ocupare: Proiectul se concentrează pe crearea de

oportunități de angajare și dezvoltare a afacerilor în cadrul comunității. Acesta include
furnizarea de consultanță și asistență antreprenorială, acordarea de microgranturi și
organizarea de cursuri de calificare pentru a sprijini membrii comunității în obținerea
unor locuri de muncă mai bune și în inițierea de afaceri independente.

Servicii medicale și sociale: Proiectul asigură accesul la servicii medicale de bază,

inclusiv analize și consultații generale și specializate. De asemenea, se vor organiza
workshop-uri și sesiuni de informare pentru promovarea sănătății, igienei și prevenirea
bolilor.

Combaterea discriminării și promovarea multiculturalismului: Proiectul își

propune să consolideze coeziunea socială prin activități care promovează interacțiunea
între diferite grupuri din comunitate și combaterea discriminării.

Componentele proiectului:

Regenerarea locuințelor și infrastructurii: includ reabilitarea și modernizarea

locuințelor, extinderea spațiilor de locuit și îmbunătățirea infrastructurii în cartier.

Educație și formare profesională: cuprinde facilități și programe educaționale

pentru copii, cursuri de formare profesională pentru adulți și sprijin în dezvoltarea
abilităților necesare pentru obținerea unui loc de muncă.

Servicii sociale și medicale: furnizează servicii personalizate în domeniul social și

medical pentru membrii comunității.

Dezvoltare antreprenorială: acordă consultanță și asistență pentru dezvoltarea și

funcționarea afacerilor independente în comunitate.
 Activități de integrare și combatere a discriminării: promovează interacțiunea
între diverse grupuri din comunitate și desfășoară activități care susțin integrarea și
combaterea discriminării.

Proiectul de regenerare urbană din cartierul Ferentari, București, este o inițiativă

complexă și cuprinzătoare care abordează multiple aspecte legate de sărăcie, excluziune
socială și dezvoltare comunitară. Scopul său este de a îmbunătăți condițiile de viață, de a
oferi oportunități educaționale și de ocupare, de a furniza servicii sociale și medicale,
precum și de a promova integrarea și combaterea discriminării în această comunitate
defavorizată.

Beneficiarii proiectului:

Persoanele aflate în risc de sărăcie și excluziune socială: Proiectul se adresează în

mod special acestor persoane, oferindu-le acces la servicii și măsuri integrate pentru a le
sprijini în depășirea dificultăților cu care se confruntă.

Impactul proiectului:

Reducerea inegalităților sociale: Prin abordarea integrată și complexă a

problemelor din cartierul Ferentari, proiectul urmărește să reducă discrepanțele sociale și
economice existente între diferitele grupuri și comunități din zonă.

Creșterea calității vieții: Prin îmbunătățirea condițiilor de locuit, accesul la

educație și servicii sociale și medicale de calitate, proiectul contribuie la creșterea calității
vieții pentru beneficiari.

Stimularea dezvoltării economice: Prin susținerea dezvoltării antreprenoriale în

cadrul comunității, proiectul încurajează crearea de noi afaceri și locuri de muncă,
contribuind la stimularea economiei locale.

Implementarea proiectului:

Proiectul se desfășoară prin intermediul unei colaborări între Primăria Sectorului

5 și alte organizații sau parteneri implicați în domeniul serviciilor sociale, educației sau
dezvoltării economice.
 Implementarea implică o planificare atentă, identificarea nevoilor specifice ale
comunității și elaborarea unor strategii adecvate pentru fiecare componentă a proiectului.

Este importantă și monitorizarea continuă a progresului și a impactului

proiectului, pentru a asigura eficiența și eficacitatea măsurilor implementate.

În concluzie, proiectul de regenerare urbană din cartierul Ferentari, București,

reprezintă un efort susținut de a adresa multiplele probleme sociale și economice cu care
se confruntă această comunitate defavorizată. Prin abordarea integrată și prin furnizarea
de servicii și măsuri integrate în domeniile locuințelor, educației, serviciilor sociale și
medicale, precum și dezvoltarea antreprenorială, proiectul are potențialul de a aduce
schimbări semnificative în viețile beneficiarilor și de a promova o dezvoltare sustenabilă
în cartierul Ferentari. Monitorizarea și evaluarea constantă sunt cheia succesului în
asigurarea realizării obiectivelor propuse și în crearea unui impact durabil asupra
comunității (Solutii urbane practice pentru cartierul Ferentari, 2020).

Bibliography
Ghiorghian, Roxana. Proiectul #FAPTE – Regenerare Urbană Amurgului. mai 23, 2019.
https://www.stiripesurse.ro/.

Ivan, Mara. SECTORUL 5 - Exemplu de dezvoltare durabilă. octombrie 28, 2019.

https://www.dcbusiness.ro/sectorul-5-exemplu-de-dezvoltare-durabila_608851.html
(accessed mai 26, 2023).

Portofoliul de dezvoltare urbană în România. septembrie 30, 2021.

https://www.worldbank.org/ro/country/romania/brief/romania-urban-development
(accessed mai 26, 2023).

Solutii urbane practice pentru cartierul Ferentari. septembrie 11, 2020.

https://sector5.ro/solutii-urbane-practice-pentru-cartierul-ferentari/.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SECTORULUI 5 A INTRAT ÎN DEZBATERE PUBLICĂ. august 16, 2016.

https://www.administratie.ro (accessed mai 28, 2023).