BEJAN ALEXANDRINA ECTS ANUL II

Cadrul institutional al dezvoltarii regionale in Romania a fost pentru prima data creat de legea nr.151/1998,privind dezvoltarea politicii regionale. Prin politica regionala, se urmareste implementarea in practica a ideii de aderare la identitatea europeana,trebuind sa se tina cont de contextul european,national si regional. Conceputa ca o politica a solidaritatii la nivel european, politica regionala se bazeaza in principal pe solidaritate financiara, adica pe redistribuirea unei parti din bugetul comunitar realizat prin contributia Statelor Membre catre regiunile si grupurile sociale mai putin prospere (pentru perioada 2000-2006, suma aferenta reprezinta aproximativ o treime din bugetul UE ).

Strategia dezvoltarii durabile este prezenta ca prioritate a programelor de solidaritate europeana,si prin prin accentul pus pe protectia mediului si pe dezvoltarea de masuri in aceasta directie. Insa,aceasta strategie nu este numai europeana, ci exista ca strategie globala promovata in toata lumea prin variate acorduri internationale, ceea ce subliniaza o data in plus caracterul complex al politicii de dezvoltare regionala si coerenta interna a obiectivelor comunitare

La nivelul U.E.,politica regionala trebuie implementata de fiecare stat membru cu mijloace proprii,obtinand astfel o eficienta ridicata a unei distributii interregionale a activitatii economice cat mai echitabila. Pe baza gestionarii resurselor financiare aferente Fondului European de Dezvoltare Regionala, Fondului de Coeziune si Intrumentului ISPA, acesta trebuie sa asigure asistenta in vederea implementarii statelor membre.Consiliul European analizeaza si coordoneaza politicile economice ale statelor membre, Parlamentul European dispunand de un Comitet pentru Politica Regionala, Transport si Turism si care colaboreaza cu Banca Europeana.

 Comisia

Europeana
European

Parlamentul Consiliul Fondul

Uniunii European

European de Dezvoltare Regionala Regiunilor

Comitetul Banca

Europeana de Investitii

Politica regionala a Uniunii Europene vizeaza obiective si regiuni, urmarind implementarea in practica a ideii de identitate europeana,apartenenta la spatiul european,de fiecare stat membru in parte cu mijloace proprii specifice . Deosebirile economice regionale care exista,afecteaza nivelul eficientei economice nationale,putand avea si efecte de ordin politic si social importante Monitorizarea implementarii programelor de asistenta regionala si implementarea acestora revine Comisiei Europene. Baza legala a politicii comunitare de dezvoltare regionala este stabilita prin Titlul XVII al Tratatului Uniunii Europene ce defineste obiectivul politicii regionale: reducerea disparitatilor existente intre nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni si a ramanerii in urma a regiunilor mai putin dezvoltate sau a insulelor, inclusiv a regiunilor rurale.

Acesteia i se adauga: -Regulamentul nr. 1080/2006 privind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala -Regulamentul nr. 1082/2006 privind cooperarea teritoriala europeana -Regulamentul nr. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune; -Regulamentul nr. 1084/2006 privind Fondul de Coeziune; -Regulamentul 1828/2006 cu privire la regulile de implementare a Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1083/2006 ce contine prevederi generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune si a Regulamentului Comisiei (CE) 1080/2006 cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regionala.

Comisia este motorul sistemului institutional al Comunitatii: -avand dreptul de initiativa intocmeste proiectele de legi, pe care le supune pentru adoptare Parlamentului si Consiliului. In comparatie cu organele de tip agenda setter intalnite in alte sistem politice, cum ar fi in cazul guvernului federal german, comisia poate oricand sa retraga orice initiativa legislativa care inca nu a fost adoptata definitiv de Consiliu. -in calitate de organ executiv Comisia asigura aplicarea legislatiei europene (directive, regulamente, decizii), executia bugetara si realizarea programelor adoptate de Consiliu si Parlament. -impreuna cu Curtea Europeana de Justitie verifica respectarea legislatiei comunitare. -in calitate de reprezentant legal al Comunitatii la nivel global are dreptul de a negocia mai ales tratatele din domeniul comertului si colaborarii internationale.

Misiunea Directiei Generale Politica Regionala este de a consolida coeziunea economica, sociala si teritoriala prin reducerea disparitatilor dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor si tarilor din Uniunea Europeana. Astfel, politica regionala contribuie in mod pozitiv la ameliorarea rezultatelor economice ale UE. Pentru a reduce disparitatile este nevoie de o politica de coeziune care sa favorizeze imbunatatiri continue in materie de competitivitate si ocuparea fortei de munca. Prin cofinantarea proiectelor de infrastructura, dezvoltarea societatii informationale, accelerarea transferului de know-how, sprijinirea investitiilor in oameni si stimularea cooperarii transfrontaliere, DG Politica Generala sprijina regiunile mai putin prospere sau care intampina probleme structurale pentru a creste competitivitatea si pentru a accelera dezvoltarea economica durabila.

Politica regionala reprezinta, prin urmare, o expresie importanta a solidaritatii in cadrul Uniunii Europene. Directia Generala administreaza trei mari fonduri: 1.Fondul European de Dezvoltare Regionala, care functioneaza in toate statele membre si cofinanteaza investitiile, fiind concentrat in special in regiunile cu cel mai scazut PIB pe cap de locuitor; 2.Fondul de Coeziune, care asigura, in principal, co-finantarea proiectelor de transport si mediu in statele membre al caror PIB este sub 90% din media comunitara; 3.Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA), care sprijina tarile candidate sa isi dezvolte retelele de transport si sa isi imbunatateasca infrastructura de mediu.

Pe langa aceste fonduri, DG Politica Regionala raspunde si de: - implementarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), care este destinat interventiei rapide in caz de catastrofe majore, pentru a oferi ajutor in cel mai scurt timp posibil; - grupul de coordonare privind regiunile ultraperiferice, care incurajeaza actiunile comunitare vizand remedierea situatiei defavorizate a acestor regiuni, in conformitate cu articolul 299 alineatul (2) din Tratat; - administrarea contributiilor CE la Fondul international pentru Irlanda care, alaturi de programul PEACE sustinut de fondurile structurale, urmareste incurajarea unui climat de pace si reconciliere in Irlanda de Nord.

Atat la nivel national, cat si printre agentiile de dezvoltare existente la nivel regional este acum recunoscut faptul ca, politicile de dezvoltare regionala trebuie sa satisfaca necesitatile referitoare la: - restructurarea regionala si locala - cresterea competitivitatii si productivitatii - inovarea continua - internationalizarea activitatii economice - asigurarea de consultanta - fonduri si infrastructura - dezvoltare prin servicii acordate in special sectorului economic si intreprinderilor mici si mijlocii.

In decursul timpului, scopurile si functiunile agentiilor si-au dezvoltat un corp de elemente comune, ca raspuns fata de modificarea obiectivelor de politica si, partial, in urma reorganizarii structurilor institutionale din domeniul dezvoltarii regionale. Aceasta ultima evolutie a implicat o serie de elemente distincte: - descentralizarea responsabilitatilor guvernelor centrale departamentelor si functiilor centrale ale departamentelor acestora la nivelul regiunilor, insa nu si la cel al autoritatilor regionale - descentralizarea responsabilitatilor catre autoritatile sau agentiile regionale coordonarea sau cooperarea mai stransa intre institutii, atat ierarhic, intre diferitele niveluri ale administratiei, cat si orizontal - infiintarea intermediarilor locali sau regionali specifici - implicarea sectorului privat in implementarea masurilor de dezvoltare economica

Consiliul pentru dezvoltare regionala are urmatoarele atributii principale: - analizeaza si aproba strategia si programele de dezvoltare regionala - sprijina elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare - aproba proiectele de dezvoltare regionala,selectionate la nivel regional,in concordanta cu criteriile,prioritatile si metodologia ,elaborate de institutia nationala cu atributii in domeniul dezvoltarii regionale,impreuna cu organismele regionale specializate - transmite Consiliului National de Dezvoltare Regionala,spre aprobare a finantarii portofoliu propus de proiecte ,pentru care se aplica o procedura de selectie la nivel national - aproba criteriile,prioritatile si alocarea resurselor Fondului pentru Dezvoltare Regionala - prezinta Consiliului National pentru Dezvoltare Regionala propuneri privind alocarea de resurse

Agentia pentru dezvoltare regionala are urmatoarele atributii principale: -elaboreaza si propune consiliului pentru dezvoltare regionala, spre aprobare, strategia, planul si programele de dezvoltare regionala, precum si planurile de gestionare a fondurilor -asigura realizarea programelor de dezvoltare regionala si a planurilor de gestionare a fondurilor, in conformitate cu hotararile adoptate de consiliul pentru dezvoltare regionala, cu respectarea legislatiei in vigoare, si raspunde fata de acesta pentru realizarea lor -solicita institutiei nationale cu atributii in domeniul dezvoltarii regionale sume din Fondul national pentru dezvoltare regionala, pentru finantarea proiectelor de dezvoltare aprobate -actioneaza, impreuna cu consiliul pentru dezvoltare regionala, pentru atragerea de resurse, in scopul indeplinirii atributiilor sale evidentiaza stadiul, dificultatile de implementare, precum si impactul programelor si proiectelor de dezvoltare regionala si propune masuri de imbunatatire -realizeaza si asigura, in baza contractelor, mediatizarea ,publicitatea la nivel regional a programelor si proiectelor de dezvoltare regionala -indeplineste atributiile privind elaborarea in parteneriat a Planului national de dezvoltare; -asigura, prin personal specializat, secretariatul consiliului pentru dezvoltare regionala

Tratatul care instituie Constitutia Europeana (TCE), in mod obisnuit denumit, Constitutia Europeana, este un tratat international care are ca scop crearea unei Constitutii pentru Uniunea Europeana. Acest Tratat a fost semnat in 2004 de catre reprezentanti ai Statelor Membre, dar doua dintre acestea l-au respins ulterior prin referendum. Principalele sale scopuri au fost inlocuirea suprapunerilor existente in actualele tratate care alcatuiesc actuala 'constitutie' a Uniunii, sa dea o formula comprehensiva drepturilor omului pe teritoriul UE, si sa influenteze procesul de luare a deciziilor in actuala organizatie de 25 de State Membre.

Prin tratatul de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992 si intrat in vigoare la 1 noiembrie, se constituie Uniunea Europeana avand la baza cei trei piloni ,si anume: 1. Comunitatile Europene, permit Uniunii sa coordoneze politici comune si partajate in diverse domenii (piata unica, transporturi, concurenta, moneda unica, ocuparea fortei de munca, educatie, cultura, sanatate, protectia consumatorilor, cercetare, protectia mediului, agricultura, s.a.),urmand obiectivul de coeziune economica si sociala. 2. Politica externa si de securitate comuna, reprezinta cadrul actiunilor comune ale statelor membre ale Uniunii Europene in acest domeniu. 3.Cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala, este cadrul cooperarii dintre organele de politie si de justitie din cele 15 state membre pentru consolidarea securitatii interne.

Fondul de coeziune apare ca un instrument special al politicii de solidaritate si prin circumstantele in care a fost infiintat trimite in mod direct la principiile acestei politici si la unul din scopurile principale ale Uniunii Europene, de a promova progresul economic si social si de a elimina diferentele care exista intre standardele de viata la nivelul diferitelor regiuni si State Membre. Fondul de coeziune are doua etape de functionare: 1994-1999 si 2000-2006. De mentionat este faptul ca, desi sunt eligibile in cadrul acestui fond numai statele al caror Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor se situeaza sub 90% din media UE, pentru perioada 2000-2006 raman aceleasi state, desi Irlanda si anumite regiuni din Spania au depasit acest prag. Fondul de solidaritate si Fondul de coeziune functioneaza pe baza de proiecte, pe baza de programe, acestea fiind la randul lor structurate in functie de domeniile si obiectivele prioritare ale politicii regionale

Comitetele de monitorizare sunt conduse de un reprezentant al autoritatii nationale de implementare si vin in completarea activitatilor acestora prin asigurarea calitatii si eficientei in implementarea masurilor structurale. Evaluarea ex-ante presupune evaluarea sau aproximarea efectului socio-economic, anterior implementarii masurilor unui program si este in responsabilitatea autoritatilor competente ale statelor. Evaluarea intermediara are loc la mijlocul perioadei de desfasurare a unui program si este efectuata de Comisia Europeana, in colaborare cu autoritatea nationala aferenta. Fondul European de Dezvoltare Regionala a fost infiintat in 1975 si are cea mai mare pondere in cadrul fondurilor structurale. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) are drept scop reducerea disparitatilor dintre regiunile UE . Fondul Social European (FSE) a fost creat in 1958 .FSE pune accent pe imbunatatirea modului in care functioneaza piata muncii in diferite tari si pe re-integrarea somerilor pe piata muncii, prin finantarea a trei tipuri de actiuni: formarea profesionala, reconversia profesionala si masuri ce duc lacrearea de locuri de munca. Fondul European de Orientare si Garantare pentru Agricultura a fost stabilit in 1962 pentru finantarea politicii agricole comune a UE si consuma cea mai mare parte a bugetului comunitar.

Conceptul de dezvoltare este cel mai adesea asociat cu expansiunea.Dezvoltarea implica schimbare si este privita cu retinere .Pentru cei mai multi schimbarea este sinonima cu tranzitia, acest proces insemnand de cele mai multe ori nesiguranta, somaj sau saracie. In comunitatile inchise sau izolate orice tentativa de diversificare a paletei activitatilor cotidiene este primita cu indiferenta sau respingere. Cadrul legislativ al dezvoltarii regionale a fost stabilit in 1998,dupa modelul european in vederea promovarii si implementarii unei politici de dezvoltare regionala. Obiectivele principale sunt diminuarea dezechilibrelor existente, prin stimularea dezvoltarii echilibrate, prin recuperarea intarzierilor in dezvoltarea zonelor defavorizate ca urmare a conditiilor istorice, geografice, economice, sociale, politice si de preintampinarea producerii de noi dezechilibre, pregatirea cadrului institutional pentru a raspunde criteriilor de integrare in structurile comunitare si de acces la fondurile structurale si la fondurile de coeziune ale UE.

Resursele umane reprezinta membrii unei comunitati.Implicarea si participarea oamenilor la procesul dezvoltarii comunitare este un element cheie pentru succesul unei astfel de activitati. In categoria resurse umane pot fi incluse: educatia si formarea profesionala, sanatatea individului si a familiei, stilurile de viata, relatia angajat-angajator, drepturile omului si drepturi cetatenesti, legislatia muncii, Resursele financiare presupun existenta banilor sau capacitatea de a face rost de bani. Comunitatile locale, atat cele mari cat si cele mici au datoria sa respecte aceste deziderate pentru a putea trai in societati durabile si echitabile. Principalul rezultat al proceselor de dezvoltare comunitara trebuie sa-l constituie cresterea standardului de viata pentru membrii comunitatii parte a acestor procese. Partile care sustin acest gen de initiative trebuie sa-si asume responsabilitati si mai apoi sa beneficieze in egala masura de castigurile rezultate in urma implementarii planului de dezvoltare comunitara.

Odata cu semnarea Tratatului de la Roma, s-a cazut de acord asupra nevoii reducerii diferentelor existente intre diferitele regiuni si sprijinirii celor mai putin favorizate, in scopul realizarii unei economii comunitare solide si unitare. In 1958, a luat fiinta Fondului Social European (FSE) ca principal instrument al politicii sociale comunitare, fiind centrat pe imbunatatirea modului in care functioneaza piata muncii in diferite tari si pe reintegrarea somerilor pe piata muncii. In 1962 a fost infiintat Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola (FEOGA), in scopul finantarii politicii agricole comune si pentru sprijinirea dezvoltarii regiunilor rurale si imbunatatirea structurilor agricole. Anul 1975 aduce crearea unui al treilea fond Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), cu scopul de a redistribui o parte a contributiilor bugetare ale Statelor Membre catre regiunile cele mai sarace ale comunitatii, in vederea sprijinirii dezvoltarii lor economice. Astfel, FEDR redistribuie bugetul comunitar in investitii productive (pentru crearea si mentinerea unor locuri de munca durabile) si in investitii in infrastructura.

In anul 1994 este infiintat un nou fond structural, al patrulea - Instrumentul Financiar de Orientare in domeniul Pescuitului (IFOP), creat prin gruparea tuturor instrumentelor comunitare privind pescuitul existente la acel moment. IFOP a fost creat in perspectiva extinderii UE catre nord, odata cu aderarea Finlandei si Suediei in 1995. In acelasi an devine activ si Comitetul Regiunilor - organ consultativ infiintat prin Tratatul de la Maastricht, cu rolul de a emite opinii in procesul de decizie si de a sprijini Comisia Europeana in activitatile sale din sectorul dezvoltarii regionale. Tratatul de la Amsterdam (1997) confirma importanta politicii de coeziune economica si sociala si a reducerii diferentelor dintre standardele de viata ale populatiei din diferite regiuni europene, accentuand nevoia unei actiuni coroborate de reducere a somajului.

Pentru ca programele pe termen scurt si mediu, planurile de dezvoltare si masurile sectoriale sa fie in acord intre ele si cu obiectivele pe termen lung este importanta o viziune asupra viitorului tarii si descrierea obiectivelor principale pe termen lung. Este vorba despre o sarcina complexa, inedita de planificare strategica. Strategia reprezinta un demers prin care, pe baza analizei situatiei economice si sociale existente, se formuleaza principiile si obiectivele pe termen mediu si lung, cu stabilirea prioritatilor si a resurselor necesare care pot fi utilizate. Pe baza analizelor realizate in Planul National de Dezvoltare si a strategiilor stabilite in Planurile de Dezvoltare Regionale, intocmite de cele 8 Regiuni de Dezvoltare, s-au stabilit 6 prioritati privind dezvoltarea regionala si masurile corespunzatoare realizarii lor. Aceasta strategie se ocupa intr-un mod amplu cu viitorul tarii adica prin respectarea principiilor de baza a dezvoltarii durabile identifica factorii care obstructioneaza dezvoltarea durabila, defineste prioritatile referitoare la aceste obstacole. Rolul strategiei nationale este realizarea si asigurarea bunastarii generatilor din prezent si viitor. La nivel teritorial,Consiliile de Dezvoltare Regionala au urmatoarele atributii: - analizarea si luarea unei hotarari in privinta strategiei si a P.D.R. - aprobarea proiectelor de dezvoltare regionala; - prezentarea, catre Consiliul National de Dezvoltare Regionala, a propunerilor privind constituirea Fondului pentru Dezvoltarea Regionala; - urmarirea utilizarii fondurilor alocate Agentiilor pentru Dezvoltarea Regionala din Fondul National pentru Dezvoltare Regionala.

Agentiile pentru Dezvoltare Regionala, reprezinta corpul etnic si de executie, ele aflandu-se in subordinea Consiliilor pentru Dezvoltare Regionala. Agentiile pentru Dezvoltare Regionala au urmatoarele atributii: - elaborarea si propunerea, catre C.D.R., a programelor de dezvoltare regionala si a planurilor de gestionare a fondurilor - punerea in aplicare a programelor de dezvoltare regionala si a planurilor de gestionare a fondurilor, in conformitate cu hotararile adoptate de C.D.R - identificarea zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare - asigurarea asistentei tehnice de specialitate persoanelor fizice sau juridice, cu capital de stat sau privat, care investesc in zonele defavorizate - inaintarea catre A.N.D.R. a propunerilor de finantare, din F.N.D.R. a proiectelor de dezvoltare aprobate - actioneaza pentru atragerea de surse la formarea F.D.R. - gestionarea F.D.R in scopul obiectivelor prevazute in programele de dezvoltare regionala; - raspundere de corecta gestiune a fondurilor alocate.

Politica dezvoltarii regionale este legata de cresterea economica si monetara,uniunile economice si politice fiind interdependente. Comesurarea efectelor politicilor regionale consta in compararea costurilor cu rezultatele,indicatorul cel mai frecvent utilizat in acest scop fiind cel al numarului locurilor de munca create in functie de cheltuielile efectuate la nivel regional. Daca se doreste realizarea unei dezvoltari economice unitare in cadrul U.E.,aspectele economice reale si monetare trebuie sa se orienteze in aceeasi directie,fapt ce conduce la concluzia, ca o coeziune politica mai puternica, v-a depinde de o convergenta economica superioara. Ministerul Integrarii Europene coordoneaza pregatirea strategiei in vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si asigura coordonarea instrumentelor de preaderare si a programelor de asistenta externa. Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa gestioneze contributia financiara a Comunitatii Europene in conditiile stabilite prin memorandumurile de intelegere privind Infiintarea Fondului National si Infiintarea Oficiului de Plati si Contractare Phare si prin memorandumurile de finantare incheiate sau convenite intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei, in baza acordului cadru.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale are sarcini in asigurarea si coordonarea aplicarii strategiei si politicilor Guvernului in domeniul muncii, protectiei si solidaritatii sociale, in elaborarea Planului National de Actiune in domeniul Ocuparii. Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor are atributii in: - pregatirea strategiei nationale pentru agricultura si dezvoltare rurala si a strategiei nationale pentru pescuit - asigurarea coordonarii actiunilor de implementare tehnica si financiara a Instrumentului special de preaderare pentru agricultura si dezvoltare rurala Agentia SAPARD. Ministerul Educatiei si Cercetarii are sarcini referitoare la fundamentarea si elaborarea si coordonarea aplicarii politicilor si strategiilor in domeniul invatamantului si in domeniul cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii. In domeniul cercetarii, Ministerul Educatiei si Cercetarii are atributii in: - prognozarea, planificarea, alocarea, monitorizarea si evaluarea utilizarii resurselor necesare implementarii politicilor in domeniul cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii - elaborarea, monitorizarea, evaluarea si finantarea programelor nationale de cercetare-dezvoltare inovare - stimularea si monitorizarea participarii Romaniei la programe si la proiecte internationale, comunitare si bilaterale in domeniul cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii.

- construirea unui nou model de dezvoltare, este tot mai necesar, accelerand astfel integrarea economica pe termen lung. - promovarea dezvoltarii economice prin stimularea initiativelor locale de dezvoltare economica - identificarea zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare - asigurarea asistentei tehnice de specialitate persoanelor fizice sau juridice, cu capital de stat sau privat, care investesc in zonele defavorizate - generarea unui flux sporit de inovatii si de noi produse - asigurarea cercetarilor stiintifice si dezvoltarea input-urilor si calificarea factorului de munca - transformarea modului de administrare a politicii regionale,prin stimularea descentralizarii, parteneriatului si coordonarii - cresterea importantei stabilitatii dezvoltarii economice si a incluziunii sociale - participarea activa la comertul interregional . - diminuarea dezechilibrelor regionale existente,prin stimularea dezvoltarii echilibrate,prin reducerea accelerata a intarzierilor in dezvoltarea zonelor defavorizate,ca urmare a unor conditii istorice,geografice,economice,sociale,politice si preintampinarea producerii de noi dezechilibre.

- identificarea zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare - actionarea pentru atragerea de surse la formarea Fondului pentru Dezvoltarea Regionala - gestionarea Fondului pentru Dezvoltarea Regionala in scopul obiectivelor prevazute in Programele de Dezvoltare Regionala - stimularea cooperarii interregionale,interne si internationale, transfrontaliere,inclusiv in cadrul Euro-regiunilor,precum si participarea regiunilor la dezvoltarea economica si institutionala a acestora,in scopul realizarii unor proiecte de interes comun in conformitate cu acordurile internationale la care Romania este parte. - raspunderea de corecta gestiune a fondurilor alocate - Romania se asteapta ca, toate regiunile sale de dezvoltare, respectiv intregul sau teritoriu sa fie eligibile pentru Fondurile Structurale. - Romania isi declara interesul de a participa, in toate initiativele comunitare. Romania va asigura coerenta politicii sale de coeziune economica si sociala cu alte politici comunitare, in special in domeniile ocuparii fortei de munca, egalitatii de sanse intre femei si barbati, politicii sociale si formarii profesionale, politicii privind dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, politicii agricole comune, politicii comune a pescuitului, energiei, transportului si retelelor transeuropene, aplicarea cerintelor legate de protectia mediului inconjurator.

- Ionescu V. R. , Marchis G. (2006) Strategii de dezvoltare comunitara si regionala, Galati,Editura Fundatiei Academice Danubius - Marchis Gabriela (2009) Analiza fondurilor europene pre si post aderare in Romania -Constantin D.L.(2004) Elemente fundamentale de economie regionala, Bucuresti, Editura ASE - Augustin Fuerea, Manualul Uniunii Europene, Editia a IIIa, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2006 Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica*Tratatul de la Roma, 1958. - Acordul de la Schengen, 1985. - Actul Unic European, 1987. - Tratatului de la Maastricht, 1993. - Tratatul de la Amsterdam, 1999. - Tratatul de la Nisa, 2003.