1.

Care sunt principale serii de tabele cuprinse în cadrul SEC :

a) conturile sectoarelor instituţionale precum şi sistemul intrări- c) conturile internaţionale 
ieşiri şi conturile pe ramuri de activitate


b) conturile sectoarelor bifuncţionale  d) conturile aferente fiecărei ţări 

2. Nominalizaţi o identitate contabilă importantă din cadrul sistemului intrari-iesiri::

a) cererea este egala cu oferta pentru c) valoarea adaugata produsa este
orice produs sau grup de produse  mai mica decat suma veniturilor generate 

b) cifra de afaceri este ridicata  d) valoarea neta la sfarsitul perioadei contabile 

3.SEC 2010 este un regulament care stabilește normele, convențiile, definițiile și clasificările care trebuie să fie aplicate
la:

a) calculul deficitului bugetului de stat  c) consolidarea transparentei

informatiilor contabile în România 
b) producerea conturilor nationale implicate d) diminuarea discrepantelor la
in programul de transmitere a datelor  nivelul statelor UE 

4. Nominalizaţi una din analizele şi evaluările ce pot fi realizate utilizând cadrul SEC:
a) performantele sectorului bancar in c) dezvoltarea unei economii de a
cadrul acestui domeniu  lungul timpului 

b) situatia bunurilor din domeniul public al d) nevoile gospodariilor populatiei 

statului 

5. Conceptele SEC sunt compatibile pe plan international, deoarece:

a) reprezinta baza legala comuna cu c) au specificate in componenta
statele UE in ceea ce priveste organizarea elemente caracteristice fiecarei tari 
institutiilor publice 

b) constituie norma pentru transmiterea d) nu se bazeaza pe date statistice 

datelor contabilitatii nationale catre toate
organismele internationale 

6. Utilizarea de concepte comune in intregul cadru al conturilor nationale si in celelalte sisteme de statistici sociale si
economice permite:
a) accesul la informatii economice clasificate  c) elaborarea de masuri consecvente 

b) estimarea trendului economic la nivel UE  d) mentinerea echilibrului economic 

7. Principalele concepte ale SEC 2010 sunt bine definite si stabilite pentru o perioada indelungata, deoarece:
a) fiecare stat membru isi impune c) se schimbă foarte des conceptele
caracteristicile economice  de bază privind conturile naţionale 

b) acestea au fost adoptate ca standarde internationale pentru d) nu permit modificări 

multi ani şi faptul că în metodologiile internaționale succesive
privind conturile naționale, s-au schimbat foarte puține concepte
de bază 
8. Care din următoarele exemple se inscriu în afara limitelor producţiei şi nu se inregistreaza in SEC:
a) serviciile voluntare care nu reprezinta c) piscicultura in fermele piscicole 
o productie de bunuri 

b) productia de bunuri pentru consumul d) productia de servicii individuale si

final propriu  colective de catre administratiile publice 

9. Pentru unele cerinte de date este necesar sa se elaboreze conturi satelit deoarece:
a) nu furnizeaza date suplimentare  c) nu modifica conceptele de baza 

b) au un grad de acoperire al cadrului contabil extins prin d) prezinta pe scurt conceptele de referinta 
adăugarea de informații nemonetare 

10. Unitatile institutionale au una din urmatoarele caracteristici:

a) nu detin bunuri si active  c) exercita activitati economice 

b) nu subscriu angajamente  d) nu exercita, in nume propriu operatiuni

cu alte societati 

11. Sistemul SEC 2010 se distinge prin faptul ca:

a) nu permite stabilirea unui ansamblu c) unitatile institutionale sunt grupate
complet de conturi de flux  in 7 sectoare institutionale nationale 

b) permite stabilirea unui ansamblu complet de conturi de flux d) sectoarele institutionale nu se

şi de conturi de patrimoniu  divizeaza in subsectoare 

12. La nivelul unităților locale cu activitate economică (UAE locale):

a) activitatile nu sunt divizate in functie c) nu se înregistrează pentru fiecare
de tipul de activitati desfasurate  activitate secundară 

b) regrupeaza ansamblul părților d) nu aparține numai unei singure unități instituționale

unei unități instituționale în calitatea 
sa de producător 

13. Una din următoarele categorii de informaţii de bază care se înregistrează în SEC 2010:
a) numărul populaţiei  c) consumul pe gospodării 

b) previziuni economice  d) stocurile 

14. În SEC „operaţiunea” este definită ca fiind:

a) unitatea economică care are capacitatea de a c) un flux economic care reprezintă o interacțiune
deține bunuri și active, de a subscrie angajamente, între unitățile instituționale care acționează
a exercita activități economice și a realiza, în nume de comun acord sau o acțiune în interiorul
propriu, operațiuni cu alte unități  aceleiași unități instituționale pe care aceasta
este interesată să o trateze ca o operațiune
deoarece unitatea în discuție prezintă
două calități diferite 

b) capacitatea de a stabili politica generală d) descriere sistematică a diferitelor

sau programul unei unități instituționale  etape ale procesului economic 
15. În ce situaţie o activitate poate fi considerată o activitate de piaţă, în cazul în care bunurile şi serviciile sunt în
proces de comercializare:
a) comercianţii nu caută să-şi sporească la c) cumpărătorii caută un grad cât mai
maximum profitul pe termen lung  scăzut de utilitate 

b) comercianţii nu vând bunurile şi serviciile oricărei d) în condiţiile în care pieţele eficace sunt cele
persoane care se află în posibilitatea de a la care cumpărătorii şi comercianţii au acess
plătii preţul solicitat  şi despre care aceştia dispun de informaţii 

16. O matrice de contabilitate socială (MCS) :

a) permite legătura între tabelele c) nu se aplică pentru utilizarea
resurselor și utilizărilor și conturile sectoriale  populației ocupate pe ramuri de activitate 

b) nu furnizează informații suplimentare d) nu se aplică pentru repartizarea

referitoare la volumul și structura forței de forței de muncă pe subgrupe
muncă  socioeconomice 

17. Divizarea operaţiunilor constă în:

a) descompunerea unei operaţiuni considerată c) intervenţia altor unităţi instituţionale în
unică de către părţile implicate în două sau afara celor implicate în operaţiune 
mai multe operaţiuni, care sunt apoi înregistrate
în mod diferit 

b) descompunerea unei operaţiuni considerată d) descompunerea unei operaţiuni

unică de către părţile implicate în două sau considerată unică de către părţile implicate
mai multe operaţiuni, care sunt apoi înregistrate în două sau mai multe operaţiuni, care
în acelaşi mod  nu se mai înregistrează 

18.Prin stocuri se înţelege:

a) activele deţinute la un anumit moment  c) activele şi pasivele deţinute la un
anumit moment 

b) pasivele deţinute la un anumit moment  d) fluxul de produse finite 

19. Stocurile se înregistrează în contabilitate :

a) la începutul fiecărei perioade contabile  c) la începutul şi sfârşitul fiecărei
perioade contabile 

b) la sfârşitul fiecărei perioade contabile  d) nu se înregistrează 

20.Din categoria conturilor curente fac parte:

a) conturile capitale  c) conturile altor modificări de volum 

b) conturile financiare  d) conturile care prezintă producţia generarea și alocarea

venitului, distribuirea și redistribuirea venitului și utilizarea
acestuia 

21. Conturile de acumulare sunt:

a) conturile care prezintă generarea venitului  c) conturile capitale şi cele financiare și conturile altor
modificări de volum 
b) conturile care prezintă alocarea venitului  d) conturile care prezintă
distribuirea şi redistribuirea venitului 

22. În sistemul SEC 2010, conturile de patrimoniu înregistrează în partea stângă a contului de operaţiuni curente:
a) activele  c) pasivele şi valoarea netă 

b) pasivele  d) diferenţa dintre active şi pasive 

23. În contabilitatea naţională, operaţiunile efectuate de către o úntate sau un sector se înregistrează:
a) o singura dată  c) de trei ori 

b) de două ori  d) de patru ori 

24. Înregistrarea operaţiunilor în partidă dublă înseamnă:

a) efectuarea unei înregistrări ca resursă şi o dată ca utilizare  c) efectuarea a două înregistrări ca utilizare 

b) efectuarea a două înregistrări ca resursă  d) înregistrarea ca variaţie de pasive 

25.Cu excepţia anumitor variabile referitoare la populaţie şi forţă de muncă, toate fluxurile şi stocurile prezentate în
sistemul SEC 2010 sunt exprimate în:
a) dividende  c) număr de operaţiuni 

b) termeni monetari  d) preţurile de referinţă naţionale 

26. Înregistrarea pe bază de angajament se aplică:

a) tuturor fluxurilor  c) doar fluxurilor nemonetare 

b) doar fluxurilor monetare  d) nu se aplică o astfel de înregistrare 

27. Consolidarea înseamnă:

a) eliminarea din utilizări a operațiunilor care c) eliminarea activelor și pasivelor
au loc între unitățile regrupate  financiare reciproce 

b) eliminarea atât din utilizări, cât și din resurse, d) eliminarea atât din utilizări, cât și din
a operațiunilor care au loc între unitățile resurse, a operațiunilor care au loc
regrupate  între unitățile regrupate, precum și
eliminarea activelor și pasivelor
financiare reciproce 

28. Nu trebuie consolidate:

a) fluxurile și stocurile dintre unitățile c) stocurile dintre unitățile componente din
componente din cadrul subsectoarelor cadrul sectoarelor 
sau sectoarelor 

b) fluxurile dintre unitățile componente din d) fluxurile dintre unitățile componente din
cadrul subsectoarelor  cadrul sectoarelor 

29. Unităţile care constituie economia naţională şi ale căror fluxuri şi stocuri sunt întregistrate în SEC 2010 sunt:
a) entităţile altor ţări  c) toate unităţile din spaţiul european 
b) unităţile rezidente  d) toate unităţile aferente UE 

30. Exporturile și importurile de bunuri și servicii includ:

a) schimburile între filiale  c) vânzarea sau cumpărarea transfrontalieră
de active financiare sau de active
neproduse 

b) fluxurile de venituri primare către sau d) toate unităţile aferente UE 

dinspre restul lumii 

31. Importurile și exporturile de bunuri includ operațiuni între rezidenți și nerezidenți cu următoarele tipuri d e
bunuri:
a) bunurile care tranzitează o țară  c) echipamentul de transport sau alte
tipuri de echipament mobilizabil care
părăsesc temporar o țară, fără să aibă loc
vreun transfer de proprietate 

b) efectivele de animale care trec frontiera  d) echipamente și alte bunuri trimise în

străinătate pentru prelucrare, întreținere,
revizie sau reparare 

32. Importurile și exporturile de bunuri nu pot fi înregistrate în următoarea situație:

a) data producerii bunului  c) data furnizării bunurilor și serviciilor
și a dobândirii unei creanțe de plată 

b) data contractului  d) data stingerii creanței 

33. Importurile și exporturile de bunuri se evaluează franco la bord la frontiera țării exportatoare (free on
board – FOB). Această valoare este:
a) valoarea bunurilor la prețurile de bază c) valoarea bunurilor la prețurile de bază
plus serviciile de transport și distribuire minus serviciile de transport și
aferente până la punctul respectiv al frontierei distribuire aferente până la punctul respectiv
plus orice impozite minus subvențiile al frontierei plus orice impozite
pentru bunurile exportate  plus subvențiile pentru bunurile exportate 

b) valoarea bunurilor la prețurile de bază d) valoarea bunurilor la prețurile de bază

minus serviciile de transport și distribuire plus serviciile de transport și
aferente până la punctul respectiv al frontierei distribuire aferente până la punctul respectiv
plus orice impozite minus subvențiile al frontierei minus orice impozite
pentru bunurile exportate  minus subvențiile pentru bunurile exportate 

34. Prețul cost-asigurare-navlu (CIF) este prețul unui bun livrat la frontiera țării importatoare sau prețul
unui serviciu furnizat unui rezident :
a) după achitarea oricăror taxe de import  c) după plata adaosurilor comerciale 

b) după achitarea oricăror taxe de import sau a d) înaintea achitării costurilor pentru
altor impozite pe importuri sau comerț  transportul în țară 

35. Exporturile de servicii nu include următorul caz:

a) transportul bunurilor importate de c) transportul bunurilor efectuat de rezidenți
către un transportator rezident  în beneficiul nerezidenților care nu
 implică importuri sau exporturi de bunuri 

b) serviciile furnizate de către d) activitățile de prelucrare și reparare

nerzidenți rezidenților  în beneficiul nerezidenților 

36. Bunurile existente nu includ:

a) clădirile și alte bunuri de capital fix care c) obiectele de valoare care nu se vând 
au fost vândute de unitățile producătoare
altor unități 

b) bunurile de consum de folosință îndelungată d) bunurile consumabile care au fost vândute

care au fost vândute de gospodării altor unități  de către orice unitate, fie pentru a fi reutilizate,
fie pentru a fi transformate în materii
prime pentru fabricarea de bunuri noi 

37. Terenul este definit drept solul propriu-zis incluzând următorul element:
a) apele de suprafață  c) zăcămintele 

b) viile, livezile sau alte plantații de arbori și d) resursele biologice necultivate 

culturi pe picior etc. 

38. Operațiunile cu resurse naturale sunt înregistrate :

a) nu se înregistrează  c) la o valoare mai mare în
conturile cumpărătorului și la o valoare
mai mică în cele ale vânzătorului 

b) la aceeași valoare în conturile cumpărătorului d) la o valoare mai mică în

și în cele ale vânzătorului  conturile cumpărătorului și la o valoare
mai mare în cele ale vânzătorului 

39. Operațiunile de repartiție sunt operațiuni prin care

a) valoarea adăugată generată în producție c) valoarea adăugată generată în producție
este repartizată forței de muncă și capitalului  este repartizată doar forței de muncă 

b) valoarea adăugată generată în producție d) valoarea adăugată generată în producție

nu se repartizează  este repartizată forței de muncă, capitalului
și administrației publice 

40. Remunerarea angajaților este compusă din :

a) salarii  c) cotizații sociale în sarcina angajatorului 

b) indemnizații  d) salarii, indemnizații și cotizațiile

sociale aflate în sarcina angajatorului 

41. Care din următoarele exemple sunt incluse ca tipuri de remunerare în salariile și indemnizațiile în bani :
a) hrana  c) plata zilelor de vacanță pentru sărbători
oficiale sau concediu anual 

b) serviciile locative  d) împrumuturile acordate angajaților la

dobânzi reduse 

42. Salariile și indemnizațiile includ :

a) cotizațiile sociale, impozitele pe venit și alte c) totalul salariilor și indemnizațiilor pe
plăți de plătit de către angajat, incluzând care angajatorii le plătesc temporar angajaților
 cele reținute de angajator și plătite în caz de boală, maternitate, accident
direct sistemelor de asigurări sociale, autorităților de muncă, invaliditate etc 
fiscale etc., în beneficiul angajatului 

b) cheltuielile angajatorilor necesare în procesul d) plățile către lucrători externi la unitatea

de producție al angajatorilor  de bun produs sau de serviciu prestat 

43. În cadrul unui sistem de prestații predefinite, există o cotizație imputată de către angajator, calculată
conform următoarei metode de calcul:
a) creșterea prestației datorită perioadei actuale c) creșterea prestației datorită perioadei actuale de
de angajare plus suma reprezentată de cotizația angajare minus suma reprezentată de cotizația
efectivă a angajatorului plus suma reprezentată de efectivă a angajatorului minus suma
orice cotizație a angajatului plus costurile operării reprezentată de orice cotizație a angajatului
sistemului  plus costurile operării sistemului 

b) creșterea prestației datorită perioadei actuale d) creșterea prestației datorită perioadei actuale de
de angajare minus suma reprezentată de cotizația angajare plus suma reprezentată de cotizația
efectivă a angajatorului plus suma reprezentată de efectivă a angajatorului minus suma
orice cotizație a angajatului plus costurile operării reprezentată de orice cotizație a angajatului
sistemului  plus costurile operării sistemului 

44.Nu intră în categoria impozitelor pe produse, exclusiv TVA și impozitelor pe importuri:

a) impozitele pe bunuri și servicii care sunt c) impozitele de înmatriculare a
plătite în afara procesului de producție  autovehiculelor 

b) accizele și impozitele pe consum  d) impozitele pe primele de asigurare 

45. Impozitele înregistrate în conturi provin din:

a) o sursă  c) trei surse 

b) două surse  d) patru surse 

46. Nu fac parte din categoria subvențiilor:

a) subvențiile pe produse  c) subvențiile pe care producătorii rezidenți le
pot primi ca urmare a abandonării
unei activități de producție 

b) subvențiile pe importuri  d) subvențiile pentru societăți și cvasisocietăți

47. Subvențiile pot include următoarele:
a) transferurile realizate de administrațiile publice
către societățile și cvasisocietățile nefinanciare
pentru acoperirea pierderilor acumulate în cursul
mai multor exerciții financiare sau a pierderilor
excepționale cauzate de factori necontrolabili de
către întreprindere
publice acordate pentru a compensa pierderile
persistente pe care le înregistrează în
activitatea lor productivă ca urmare a
practicării în mod deliberat a unor prețuri mai
mici decât costurile medii de producție din
motive de politică economică sau socială
europene sau ale autorităților publice 
c) plățile efectuate de administrațiile publice sau
de restul lumii pentru pagube sau pierderi la
nivelul bunurilor de capital, ca rezultat al unor
acte de război, altor evenimente politice sau
dezastre naționale 


b) ștergerea datoriilor pe care unitățile producătoare d) subvenții pentru salarii sau pentru forță
le-au contractat față de administrația publică  de muncă 
48. Subvențiile sunt înregistrate:
a) în momentul în care are loc tranzacția c) la sfârșitul perioadei contabile 
sau evenimentul care generează subvenția 

b) după utilizare  d) în exercițiul bugetar următor 

49.Subvențiile sunt înregistrate ca:

a) utilizări pozitive în contul de c) resurse pozitive în contul exterior al
exploatare al economiei totale  veniturilor primare și transferurilor curente 

b) resurse pozitive în contul de alocare d) utilizări negative în contul de exploatare

primară a veniturilor sectorului al economiei totale 
administrației publice 

50. Nu se aplică dobânzi:

a) depozitelor  c) creditelor bugetare prevăzute în
bugetul de stat 

b) titlurilor de natura datoriei  d) creditelor 

51.Plățile care decurg din orice tip de acord swap sunt înregistrate în contul financiar :
a) ca operațiuni cu instrumente financiare c) ca dobândă aferentă unui venit din
derivate  proprietate 

b) nu se înregistrează  d) ca dobândă aferentă titlurilor de natura

datoriei 

52. Dobânda este înregistrată:

a) la cerere  c) după 2 ani de neplată 

b) după utilizarea integrală a valorii de intrare d) în fiecare perioadă contabilă 

curente 

53. Prețul de achiziție include şi una din următoarele variante :

a) dobânzile pentru servicii adăugate în c) taxele pentru servicii adăugate în
temeiul condițiilor de creditare  temeiul condițiilor de creditare 

b) impozitele minus subvențiile pentru produse  d) taxe suplimentare implicate în caz de

plată cu întârziere, ceea ce înseamnă
neefectuarea plății în intervalul de timp
precizat la data la care se face achiziția 

54. Producția include:

a) curățarea, decorarea și întreținerea locuinței, c) pregătirea și servirea hranei 
în măsura în care aceste activități revin în
egală măsură locatarilor 

b) curățarea, întreținerea și repararea d) producția tuturor bunurilor și

bunurilor de folosință îndelungată  serviciilor individuale sau colective care
sunt livrate unor unități distincte față
de producătorii lor 
55. Activitatea principală a unei UAE locale este:
a) activitatea secundară este o activitate efectuată c) o activitate auxiliară este o activitate al
în cadrul unei singure UAE locale în plus față cărei rezultat este destinat a fi utilizat în
de activitatea principală  cadrul unei întreprinderi 

b) activitatea a cărei valoare adăugată este superioară d) o activitate de sprijin desfășurată în cadrul
valorii oricărei alte activități efectuate de unitatea unei întreprinderi cu scopul de a facilita
respectivă  desfășurarea activității principale sau a celor
secundare ale unei UAE locale 

56. Nu reprezintă o activitate auxiliară:

a) cumpărarea  c) formarea de capital pentru uz propriu 

b) vânzarea  d) transportul 

57. Prețurile semnificative sunt:

a) prețurile cele mai mari practicate
pentru un produs
c) prețuri care au un efect substanțial
 asupra cantităților de produse pe
care producătorii sunt dispuși să le ofere
și asupra cantităților de produse pe
care cumpărătorii doresc să le cumpere 

b) media prețurilor exitente pe piața d) prețurile stabilite de cel mai

pentru un produs  important producător 

58. Producția non-piață este:

a) producția care este furnizată altor unități c) UAE locale sau unități instituționale a
gratuit sau la prețuri nesemnificative din căror producție este în cea mai mare
punct de vedere economic  parte destinată consumului final propriu
în cadrul aceleiași unități instituționale 

b) UAE locale sau unități instituționale a d) producția nevândută 

căror producție este în cea mai mare
parte producție de piață 

59. Pentru evaluarea producție nu există convenții specifice pentru:

a) evaluarea producției non-piață  c) evaluarea producției totale a unei
unități instituționale a cărei UAE locală
este un producător non-piață. evaluarea 

b) evaluarea producției la prețul de bază  d) evaluarea producției totale a unui

producător non-piață (UAE locală) 

60. Producția unui vânzător cu ridicata sau cu amănuntul este dată de următoarea
formulă:
a) valoarea vânzărilor minus valoarea c) valoarea vânzărilor plus valoarea
bunurilor cumpărate pentru revânzare și pierderilor recurente din cauza ratelor
utilizate drept consum intermediar, remunerare normale de rebutare, furt sau
a angajaților în natură sau venit mixt în natură pagube accidentale 
minus valoarea bunurilor cumpărate pentru
 revânzare plus valoarea adiționărilor la stocurile
de bunuri pentru revânzare 

b) valoarea vânzărilor minus valoarea adiționărilor
la stocurile de bunuri pentru revânzare plus
valoarea bunurilor retrase din stocurile de bunuri
pentru revânzare
d) valoarea vânzărilor plus valoarea bunurilor
cumpărate pentru revânzare și utilizate drept
consum intermediar, remunerare a angajaților
 în natură sau venit mixt în natură minus
valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare
plus valoarea adiționărilor la stocurile de
bunuri pentru revânzare minus valoarea
bunurilor retrase din stocurile de bunuri pentru
revânzare minus valoarea pierderilor recurente
din cauza ratelor normale de rebutare, furt sau
pagube accidentale 

61. Creșterile prețurilor bunurilor aflate în stocuri sunt considerate:

a) producție neterminată  c) câștiguri din deținere 

b) producție  d) producție excedentară 

62. Serviciile financiare nu pot fi realizate și plătite în următorul mod:

a) serviciile financiare realizate cu c) servicii financiare de achiziționare
plată indirectă  și înstrăinare a unor active și pasive
financiare pe piețele financiare 

b) servicii financiare plătite prin d) serviciile financiare realizate în

perceperea de dobânzi  cadrul sistemelor de asigurări și de pensii,
în cazul în care activitatea este finanțată
prin perceperea de cotizații de asigurare și
din venitul realizat din economii 

63. Producția aferentă asigurărilor generale se calculează astfel:

a) Încasările totale din prime minus prime c) Prime suplimentare implicite (egale cu câștigul
suplimentare implicite (egale cu câștigul din din veniturile din proprietate aferent
veniturile din proprietate aferent provizioanelor provizioanelor tehnice) minus despăgubirile
tehnice) minus despăgubirile produse ajustate  produse ajustate 

b) Încasările totale din prime plus prime suplimentare d) Încasările totale din prime minus prime
implicite (egale cu câștigul din veniturile din suplimentare implicite (egale cu câștigul din
proprietate aferent provizioanelor tehnice) minus veniturile din proprietate aferent provizioanelor
despăgubirile produse ajustate  tehnice) plus despăgubirile produse ajustate 

64. Producția aferentă asigurărilor de viață se calculează ca:

a) prime încasate plus prime suplimentare  c) prime încasate plus prime suplimentare minus
beneficiile datorate minus creșterile (plus
scăderile) provizioanelor tehnice ale
asigurărilor de viață 

b) prime încasate minus prime suplimentare plus d) prime suplimentare minus beneficiile datorate
beneficiile datorate minus creșterile (plus minus creșterile (plus scăderile) provizioanelor
scăderile) provizioanelor tehnice ale asigurărilor tehnice ale asigurărilor de viață 
de viață 
65. Dacă o schemă de garantare standard a împrumuturilor operează ca producător de piață, valoarea
producției este:
a) egală cu încasările totale din prime  c) valoarea despăgubirilor produse ajustate 

b) egală cu câștigul din venituri din d) calculată în același mod ca și în

proprietate aferent provizioanelor tehnice  cazul asigurărilor generale 

66. Nu sunt realizate ca servicii non-piață :

a) serviciile de administrație publică  c) serviciile obligatorii de securitate socială 

b) serviciile de apărare  d) serviciile de învățământ 

67.Consumul intermediar exclude:

a) bunurile și serviciile care sunt primite de la c) închirierea de active fixe, de exemplu
o altă UAE locală aparținând aceleiași leasingul operațional de utilaje, automobile,
unități instituționale  software și lucrări originale din sfera
divertismentului 

b) obiectele de valoare  d) onorariile pentru contracte, contracte de

leasing și licențe pe termen scurt înregistrate ca
active neproduse; acestea exclud cumpărarea
nerestricționată de astfel de active
neproduse 

68. Consumul intermediar include:

a) îmbunătățirile majore care sunt aduse în plus c) bunurile și serviciile utilizate ca
față de cele necesare pentru a menține activele resurse în activități auxiliare 
fixe în bune condiții de utilizare 

b) software-ul cumpărat fără restricții sau produs d) armele de uz militar și echipamentul

pe cont propriu  necesar pentru livrarea lor 

69. Cheltuiala pentru consum final nu cuprinde:

a) serviciile de locuință prestate de c) serviciile financiare plătite direct și partea
proprietarii-ocupanți  de SIFIM utilizată pentru consumul
final al gospodăriilor 

b) bunurile și serviciile care sunt d) serviciile de finanțare a pensiilor în

tratate drept consum intermediar  valoare echivalentă cu cea a plății
pentru serviciu implicite 

70. Consumul intermediar exclude:

a) plățile pentru servicii de asigurare c) plăți pentru licențe și onorarii ale administrației
generală efectuate de UAE locale  publice care sunt tratate ca alte impozite
pe producție 

b) SIFIM cumpărate de producătorii rezidenți  d) producția non-piață din producția

băncii centrale se alocă în întregime
consumului intermediar al altor intermediari
financiari 
71. Bunurile și serviciile pentru consumul individual sunt:
a) bunurile sau serviciile achiziționate de c) bunuri și servicii achiziționate de o gospodărie
către unitățile instituționale rezidente a populației și utilizate pentru satisfacerea
pentru satisfacerea directă a nevoilor umane, nevoilor și dorințelor membrilor gospodăriei
fie ele individuale sau colective  respective 

b) serviciile pentru consumul colectiv care d) serviciile pentru consumul colectiv care
sunt furnizate simultan tuturor membrilor sunt furnizate unui individ 
comunității sau tuturor membrilor unei
anumite părți a comunității 

72. Cheltuielile pentru consum final al tuturor gospodăriilor sunt :

a) nule  c) individuale 

b) colective  d) mari 

73. Pentru bunurile și serviciile furnizate de unitățile administrației publice, limita dintre bunurile și
serviciile individuale și colective este trasată pe baza:
a) clasificării funcțiilor administrațiilor c) preţurilor bunurilor şi serviciilor 
publice (COFOG)


b) importanţei bunurilor şi serviciilor furnizate  d) importanţei bunurilor şi serviciilor în

raport cu consumatorul final 

74. Diviziunea 14 din Clasificarea consumului individual pe destinaţii nu cuprinde următoarea grupă:
a) locuinţe  c) învăţământ 

b) sănătate  d) afaceri economice 

75. Conform SEC 2010 bunurile și serviciile sunt achiziționate de unitățile instituționale în momentul în care:
a) au prevedere bugetară  c) unităţile instituţionale devin noii proprietari
ai bunurilor şi prestarea serviciilor în
beneficiul lor este completă 

b) constată necesitatea achiziţiei d) doresc să aiba bunuri şi servicii în exces 



76.Valoarea agregatului reprezentat de cheltuiala pentru consum final faţă de agregatul consumul final
efectiv este :
a) mai mare c) mai mică 


b) identică  d) mai mare sau egală


77. Dividendele nu includ:
a) venitul plătit administrațiilor publice de c) acţunile emise pentru acționari
către întreprinderile publice care sunt reprezentând plată a dividendelor
recunoscute pentru exercițiul financiar 
ca entități juridice independente neconstituite
în societăți


b) veniturile generate de activitățile necuprinse d) superdividendele 

în statistici și transferate proprietarilor de
societăți care participă la astfel de activități
pentru uzul lor privat


78. Retragerile din veniturile cvasisocietăților nu includ:

a) excedentul net din exploatare primit de c) sumele pe care proprietarii le primesc
rezidenți în calitate de proprietari de din vânzarea terenurilor și a altor
terenuri și clădiri situate în restul lumii  active neproduse


b) sumele pe care proprietarii le primesc din d) sumele pe care proprietarii le

vânzarea bunurilor de capital fix existente primesc din retragerile din participații
 

79. Beneficiile reinvestite din investiții străine directe sunt egale cu:
a) excedentul din exploatare al întreprinderii c) excedentul din exploatare al întreprinderii
care efectuează investițiile străine directe care
plus orice venituri din proprietate sau transferuri efectuează investițiile străine directe minus
curente de primit plus orice venituri din orice venituri din proprietate sau transferuri
proprietate sau transferuri curente de plătit curente de primit minus orice venituri din
 proprietate sau transferuri curente de plătit,
incluzând transferurile efective din
străinătate
către investitorii care efectuează investițiile
străine directe și orice impozite curente pe
venit, patrimoniu etc., de plătit de către
întreprinderea care efectuează
investițiile străine directe


b) excedentul din exploatare al întreprinderii d) excedentul din exploatare al întreprinderii

care efectuează investițiile străine directe care efectuează investițiile străine directe
plus orice venituri din proprietate sau transferuri minus orice venituri din proprietate
curente de primit minus orice venituri din sau transferuri curente de primit
proprietate sau transferuri curente de plătit, 
incluzând transferurile efective din străinătate
către
investitorii care efectuează investițiile străine
directe și orice impozite curente pe venit,
patrimoniu etc., de plătit de către întreprinderea
care efectuează investițiile străine directe

80. Momentul înregistrării beneficiilor reinvestite din investiții străine directe este:
a) semestrial  c) în momentul în care sunt realizate 

b) anual  d) nu se înregistrează 

81. Venitul din investiţii de plătit pentru drepturile aferente cotizaţiilor predefinite este egal cu :
a) venitul din investiții aferent fondurilor plus c) orice venit câștigat din închirierea de
orice venit câștigat din închirierea de terenuri terenuri sau clădiri deținute de fond 
sau clădiri deținute de fond 

b) venitul din investiții aferent fondurilor  d) venitul din investiții aferent fondurilor
minus orice venit câștigat din închirierea
de terenuri sau clădiri deținute de fond


82. Renta din terenuri reprezintă :

a) un venit din proprietate  c) un impozit 

b) un impozit d) un ajutor de stat

 

83. Rentele sunt înregistrate:

a) trimestrial  c) anual 

b) semestrial  d) în perioada în care sunt plătite 

84. Cate tipuri diferite de rente din resurse există?

a) unul  c) trei 

b) două  d) şapte 

85. Impozitele pe venit nu constă în:

a) impozite pe venituri  c) câştiguri din capital 

b) profituri  d) pensii 

86. Impozitele pe venit nu includ:

a) impozitele pe venitul persoanelor fizice c) impozitele pe câștigurile din deținere 
sau al gospodăriilor, exemple fiind venituri
din muncă, din proprietate, activități
antreprenoriale, pensii etc. 

b) impozitele pe venitul sau profitul societăților  d) impozitele pe succesiune sau impozite pe

donații între persoane în viață, care sunt
considerate a fi prelevate pe capitalul
beneficiarilor și sunt prezentate la
rubrica impozite pe capital 

87. Valoarea totală a impozitului include:

a) dobânzi aplicate arieratelor de impozite c) prelevările ocazionale sau excepționale pe
cuvenite capital sau patrimoniu, care sunt înregistrate ca
 impozite pe capital (D.91)


b) impozitele pe succesiune sau impozite pe donații între d) impozitele pe terenuri, clădiri sau alte active
persoane în viață, care sunt considerate a fi prelevate pe deținute sau închiriate de întreprinderi, care le
capitalul beneficiarilor și sunt prezentate la rubrica impozite pe utilizează pentru producție, astfel de impozite
capital  fiind tratate ca alte impozite pe producție


88. Impozitele înregistrate în conturi nu provine din:

a) sume evidenţiate prin evaluari  c) încasări


b) declaraţii d) amortizare 


89.Prestaţiile sociale exclud:

a) transferurile curente și forfetare de la sisteme care primesc
cotizații, vizează întreaga colectivitate sau părți mari ale
acesteia și sunt impuse și controlate de către unitățile
administrației publice (sisteme de securitate socială)

c) indemnizațiile de asigurare vărsate în cadrul polițelor
contractate cu unicul scop de a obține o reducere, chiar dacă
aceste polițe decurg dintr-o convenție colectivă


b) transferurile curente și forfetare de la sistemele
organizate de angajatori în beneficiul angajaților,
foștilor angajați sau persoanelor aflate în
întreținerea acestora (alte sisteme de asigurări
sociale aferente încadrării în muncă). Cotizațiile
pot fi plătite de angajați și/sau de angajatori; ele
pot fi plătite și de lucrători independenți

d) transferuri curente de la unități ale administrației publice
și IFSLSGP care nu sunt condiționate de plăți anterioare ale
cotizațiilor și care sunt cuplate în general de o evaluare a
venitului disponibil. Astfel de transferuri sunt cunoscute ca
asistență socială 

90. Cotizațiile sociale nete constau în:

a) cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor minus c) cotizații sociale suplimentare în sarcina gospodăriilor
cotizațiile sociale imputate în sarcina angajatorilor minus tarife pentru serviciile prestate de sistemul de
 asigurări sociale 

b) cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor d) cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor minus
plus cotizațiile sociale imputate în sarcina cotizațiile sociale imputate în sarcina angajatorilor minus
angajatorilor plus cotizații sociale efective în cotizații sociale efective în sarcina gospodăriilor
sarcina gospodăriilor plus cotizații sociale 
suplimentare în sarcina gospodăriilor minus tarife
pentru serviciile prestate de sistemul de asigurări
sociale 

91. Impozitele pe capital nu sunt înregistrate ca:

a) variații ale pasivelor și valorii nete (–) în contul de capital al c) variații ale pasivelor și valorii nete în contul de capital al
sectoarelor în care sunt clasificați contribuabilii restului lumii 


b) variații ale pasivelor și valorii nete (+) în contul d) variații ale pasivelor și valorii nete (–)în contul de capital
de capital al administrațiilor publice al administrațiilor public 

92. Ajutoarele pentru investiţii nu se înregistrează ca:
a) variații ale pasivelor și valorii nete(–)în contul de capital al c) variații ale pasivelor și valorii nete (+) în contul de
sectoarelor care beneficiază de ajutoare  capital al sectoarelor care beneficiază de ajutoare


b) variații ale pasivelor și valorii nete (–) în contul d) variații ale pasivelor și valorii nete în contul de capital al
de capital al administrațiilor publice restului lumii 


93. Alte transferuri de capital nu include următoarele operațiuni:

a) plățile efectuate de către administrațiile publice sau de către c) transferurile între subsectoarele administrațiilor publice
restul lumii către proprietarii de bunuri de capital distruse sau destinate acoperirii cheltuielilor neprevăzute sau deficitelor
avariate de războaie, alte evenimente politice sau catastrofe acumulate 
naturale (inundații etc.)


b) transferurile de la administrațiile publice către d) plățile reprezentând ajutor de stat repetitiv pentru
societățile sau cvasisocietățile nefinanciare pentru economii, acordate de administrațiile publice gospodăriilor
acoperirea pierderilor acumulate în cursul mai 
multor exerciții financiare sau a pierderilor
excepționale cauzate de factori neinfluențabili de
către întreprindere (chiar în cazul unei infuzii de
capital) 

94. Activele contingente și pasivele contingente includ:

a) garanțiile unice cu risc incert pentru plățile unor părți terțe, c) scrisorile de garanție care reprezintă promisiuni de a
deoarece plățile sunt necesare doar dacă debitorul nu își efectua o plată cu condiția prezentării anumitor documente
îndeplinește obligațiile de plată  specificate într-un contract


b) angajamentele de împrumut care oferă o d) provizioanele sistemelor de asigurări, de pensii și ale

garanție că anumite fonduri vor fi puse la schemelor de garanții standardizate 
dispoziție, dar nu există niciun activ financiar până
când fondurile nu sunt avansate efectiv


95. Care dintre următoarele categorii nu reprezintă o garanţie:

a) garanțiile oferite prin intermediul unui c) garanțiile unice cu risc incert 
instrument financiar derivat 

b) garanțiile standard d) garanţiile derivate 



96. Care din următoarea categorie nu reprezintă o operaţiune financiară:

a) cu numerar şi depozite  c) cu componenta fizică a aurului monetar 

b) cu credite d) cu titluri de natura datoriei 



97. Soldul contabil al contului financiar este teoretic:

a) identic cu cel al contului de capital  c) mai mic decât soldul contului de capital 
b) mai mare decât soldul contului de capital d) zero 


98. Consolidarea nu poate fi realizată la nivelul:

a) economiei totale  c) subsectoarelor instituţionale 

b) sectoarelor instituţionale d) ONG –urilor 



99. O operaţiune financiară are întotdeauna:

a) profit  c) sold final creditor 

b) o operaţiune în contraparte d) sold final debitor 



100. Operațiunea în contraparte corespunzătoare unei operațiuni financiare poate fi un :

a) impozit  c) venit din proprietate 

b) venit din dobânzi  d) venit din prestări servicii 

101. Operațiunile financiare și operațiunile în contraparte ale acestora se înregistrează:

a) în același moment  c) triemstrial 

b) la sfârşitul anului d) anual 



102. Drepturile de pensie nu cuprind creanțele financiare pe care angajații actuali și foștii angajați le dețin
în raport cu:
a) angajatorii lor  c) un asigurător 

b) un sistem desemnat de către angajator pentru d) un coleg

plata pensiilor, ca parte a unui acord de 
compensare între angajator și angajat


103. Primele neîncasate sunt:

a) creanțe financiare pe care titularii de polițe de asigurări c) indemnizații datorate, dar încă neplătite, incluzând
generale le au asupra societăților de asigurări generale în ceea cazurile în care suma este în litigiu sau în care evenimentul
ce privește primele neîncasate și indemnizațiile de plătit care a generat dauna a survenit, dar nu a fost încă raportat
 

b) riscuri cum ar fi accidente, boală sau incendiu d) primele plătite, dar încă neîncasate
 

104. Sistemele de asigurări, de pensii și schemele de garanții standardizate nu cuprind una din subcategorii:
a) provizioane tehnice de asigurări generale  c) drepturi de pensie 

b) drepturi asupra asigurărilor de viață și a rentelor d) dreptul de concediu de odihna

 
105. Activele contingente și pasivele contingente nu includ:
a) angajamentele de împrumut care oferă o garanție că anumite c) provizioanele sistemelor de asigurări, de pensii și ale
fonduri vor fi puse la dispoziție, dar nu există niciun activ schemelor de garanții standardizate 
financiar până când fondurile nu sunt avansate efectiv


b) scrisorile de garanție care reprezintă promisiuni d) liniile de credit, care sunt angajamente de
de a efectua o plată cu condiția prezentării acordare de împrumuturi unui client până la o
anumitor documente specificate într-un contract limită stabilită
 

106. Depozitele sunt:

a) monedă autohtonă a statelor membre din zona
euro
c) depozitele care se pot schimba în numerar, la cerere, la
 paritate și care sunt direct utilizabile pentru efectuarea de
plăți prin cec, ordin, mandat, debitare/creditare directă sau
printr-o altă formă de plată directă, fără penalități sau
restricții 

b) contracte standardizate, nenegociabile cu d) pasive ale societăților rezidente care acceptă

publicul general, oferite de societățile care acceptă depozite, în unele cazuri ale administrației
depozite și, în unele cazuri, de administrația centrale, și ale unităților instituționale
centrală în calitate de debitori, care permit nerezidente
plasarea și retragerea ulterioară de către creditor a 
sumei reprezentând principalul


107. Obligațiunile garantate sunt:

a) titluri de natura datoriei emise de o societate financiară sau c) transferuri temporare de titluri de valoare de la
garantate în întregime de o societate financiară împrumutător la împrumutat 


b) titluri de natura datoriei ale cărui principal și/sau d) acorduri care implică oferirea de titluri de
dobândă sunt plătibile doar din fluxul de numerar valoare în schimbul numerarului sau al altor
produs de către un grup specificat de active mijloace de plată
financiare sau nefinanciare 


108. În situația în care nu sunt păstrate ca active de rezervă, conturile de aur alocate reprezintă :
a) o creanță asupra operatorului contului de a c) dreptul de proprietate asupra unei mărfi, mai exact aur
livra aur  nemonetar 

b) un activ financiar d) un depozit 



109. Monetizarea sau demonetizarea aurului:

a) nu generează înregistrări în contul financiar  c) genereaza un plus în contul financiar 

b) genereaza un minus în contul financiar d) genereaza concomitant un minus si un plus

 in contul financiar

110. Crearea DST-urilor prin alocarea lor și stingerea acestora prin anulare reprezintă :
a) transferuri  c) depozite 

b) tranzacții  d) dobanzi 

111. Numerarul include una din următoarele:

a) stocul de bancnote proprii al unei bănci central  c) bancnotele și monedele emise de
autoritățile monetare rezidente ca
monedă națională în circulație deținută de
către rezidenți și nerezidenți 

b) stocul de bancnote de urgență  d) monedele jubiliare care nu sunt utilizate în

mod obișnuit ca mijloc de plată


112. Depozitele transferabile nu include:

a) poziții interbancare între instituții c) depozite în lei 
financiare monetare 

b) depozite păstrate la banca centrală de societăți d) depozite în monedă străină în cadrul unor
care acceptă depozite în plus față de valoarea acorduri swap
rezervelor pe care acestea sunt obligate să le 
păstreze și pe care le pot utiliza fără notificări
prealabile sau restricții 

113. Alte depozite nu includ:

a) cote rambursabile referitoare la instrumentele financiare c) depozite de economii, carnete de economii, certificate de
derivate, care sunt pasive ale instituțiilor financiare monetare  economii nenegociabile sau certificate de depozit
nenegociabile 

b) acorduri de răscumpărare pe termen scurt d) certificate de depozite negociabile și

(repouri) care sunt pasive ale instituțiilor financiare certificate de economii negociabile 
monetare 

114. Titlurile de natura datoriei nu pot fi exprimate în :

a) monedă națională  c) euro 

b) monedă străină  d) lingouri de aur 

115. Titlurile de natura datoriei cu rată a dobânzii fixă nu cuprind:

a) titluri de natura datoriei simple, care sunt emise și c) obligațiuni cu discount mare, cu plăți mici ale dobânzilor
răscumpărate la valoarea nominală  și emise la o valoare mult redusă față de valoarea nominal


b) titluri de natura datoriei emise cu o reducere sau d) obligațiuni neconvertibile 

cu o primă față de valoarea lor nominală. Exemple
sunt bonuri de trezorerie, efecte de comerț,
cambii, acceptări de ordine, andosări de ordine și
certificate de depozit 

116. Operațiunile cu credite pot fi împărțite în două tipuri în funcție de scadența inițială:
a) credite pe termen scurt si credite pe termen c) credite pe termen scurt si credite pe termen mediu 
lung 
b) credite pe termen mediu si credite pe termen d) credite pe termen foarte scurt si credite pe
lung  termen mediu 

117. Creditele standardizate sunt oferite, în majoritatea cazurilor de către:

a) angajatori  c) angajati 

b) societati financiare  d) instituţii publice 

118. Creditul comercial este:

a) un transfer temporar de titluri de valoare de la împrumutător c) creditul acordat direct de către furnizorii de bunuri și
la împrumutat  servicii în beneficiul clienților lor 

b) un acord care implică oferirea de titluri de d) este un contract prin care locatorul, în
valoare, calitate de proprietar legal al unui activ,
de exemplu titluri de natura datoriei sau acțiuni, transmite locatarului riscurile și beneficiile
în schimbul numerarului sau al altor mijloace proprietății asupra activului 
de plată, existând un angajament de a
răscumpăra
aceleași titluri de valoare sau unele similare la
un preț fixat 

119. Categoria creditelor nu include:

a) creditele ipotecare  c) creditele revolving 

b) creditele de consum  d) alte conturi de primit/de plătit incluzând

creditele comerciale și avansurile 

120. Participațiile nu cuprind:

a) acțiuni cotate  c) acțiuni necotate 

b) prime nete de asigurare generala  d) alte participații 

121. Titlurile de valoare de tip participație nu includ:

a) investițiile administrațiilor publice în societățile publice al c) participațiile administrației publice la capitalul
căror capital nu este împărțit în acțiuni, care, în virtutea unei organizațiilor internaționale și supranaționale, cu excepția
legislații speciale, sunt recunoscute ca entități juridice FMI, chiar dacă ele sunt juridic constituite ca societăți pe
independente  acțiuni (de exemplu, Banca Europeană de Investiții) 

b) investițiile administrațiilor publice în capitalul d) acțiunile oferite la vânzare, dar care nu sunt
băncii centrale  cumpărate în momentul emiterii 

122. Operațiunile cu drepturi asupra asigurărilor de viață și a rentelor sunt reprezentate de:
a) acumulări  c) reduceri 

b) acumulări minus reduceri  d) acumulari plus reduceri 

123. Caracteristic unui sistem de garanții standardizate este faptul că:

a) există mai multe garanții de același tip, deși nu toate se emit c) exista o singura garantie 
pentru exact aceeași perioadă de timp și nu toate încep și se
încheie la aceleași date 
b) toate garantiile încep și se încheie la aceleași d) toate garantiile se emit pentru exact aceeași
date  perioadă de timp 

124. Instrumentele financiare derivate nu permit părților să facă tranzacții cu instrumente f inanciare specifice
precum:
a) riscul ratei dobânzii  c) riscul aferent participațiilor și prețurilor mărfurilor 

b) riscul valutar  d) riscul de credit, cu alte entități care nu sunt

dispuse să-și asume aceste riscuri, la
tranzacționarea activului principal 

125. Swapurile pe rata dobânzii sunt:

a) tranzacții cu monede străine la un curs de schimb stabilit în c) un schimb de plăți ale unor dobânzi de natură diferită
contract  aferente unei valori fictive a principalului, care nu este
niciodată tranzacționat 

b) un schimb de fluxuri de numerar aferente plăților d) acorduri contractuale prin care două părți,
de dobândă și de principal la un curs de schimb pentru a se proteja de variațiile ratelor
convenit la sfârșitul contractului  dobânzilor, convin asupra unei dobânzi de
plătit, la o dată de definitivare a tranzacției
specificată, aferentă unei valori fictive a
principalului care nu este niciodată
tranzacționat 

126. În cazul în care contractele nu implică schimbul de principal:

a) se înregistrează o operațiune la intrarea în vigoare a c) se înregistrează o operațiune la incheierea contractului
contractului 

b) nu se inregistreaza nicio operațiune la intrarea în d) se înregistrează o operațiune la mijlocul

vigoare a contractului  perioadei de derulare a contractului 

127. Variațiile în timp ale valorii instrumentului financiar derivat sunt înregistrate în:
a) contul de reevaluare  c) contul de capital 

b) contul financiar  d) contul de patrimoniu 

128. Alte conturi de primit/de plătit includ :

a) remuneraţii şi salarii  c) chirie 

b) dividende  d) toate variantele prevăzute la literele a, b si c



129. Operațiunile financiare nu pot fi clasificate în funcție de:

a) posibilitatea de a fi negociate  c) scadență, valută 

b) tip de venit  d) valoare contract 

130. Nu sunt creanțe financiare negociabile:

a) titlurile de valoare  c) numerarul şi depozitele 
b) instrumentele financiare derivate  d) opțiunile pe acțiuni ale angajaților 

131. Sunt creanțe financiare negociabile:

a) aurul monetar  c) alte participaţii 

b) creditele  d) titlurile de valoare 

132. Apariția economică a activelor corespunde creșterii în volum a activelor produse și a celor neproduse
care nu sunt rezultatul procesului de producție. Această categorie cuprinde:
a) monumente istorice atunci când valoarea lor este prima dată c) expirarea avantajelor conferite prin contracte, leasinguri,
recunoscută în contul de patrimoniu  licențe și autorizații transferabile 

b) diminuarea valorii fondurilor comerciale și a d) epuizarea resurselor naturale 

activelor comerciale achiziționate 

133. Activele economice nu sunt considerate distruse de catastrofe în cazul în care:

a) deteriorarea calității terenurilor se datorează inundațiilor sau c) ca urmare a incendiilor de pădure sau cutremurelor de
furtunilor de o amploare pământ se distrug clădiri, echipamente sau obiecte de
neobișnuită  valoare 

b) din cauza secetei sau a epidemiilor se distrug d) ca urmare a unei utilizări defectuoase
activele cultivate  echipamentele din dotare se defectează 

134. Există confiscări fără compensație atunci când:

a) creditorii deposedează de active  c) executarea silită a activelor 

b) administrațiile publice sau alte unități instituționale iau în d) se confiscă o proprietate în urma unei activităţi
posesie, fără compensație deplină, activele aparținând altor infracţionale 
unități instituționale, inclusiv nerezidente, din alte motive decât
achitarea impozitelor, a taxelor sau a prelevărilor similare 

135. Modificările de volum neclasificate în altă parte ale activelor nefinanciare includ:
a) pierderile de numerar sau de titluri la purtător din motive c) degradarea unor active fixe neluate în calcul în consumul
(cum ar fi daunele provocate de incendii sau furturile) care nu de capital fix 
sunt considerate ca fiind
catastrofe 

b) retragerile din circulație de numerar care nu mai este d) provizioanele pentru executarea unor scheme de garanții
convertibil, cu excepția sumelor care au fost reclasificate în standardizate atunci când executările prevăzute depășesc
obiecte de valoare  încasările și recuperările prevăzute 

136. Alte modificări de volum neclasificate în altă parte exclud :

a) refuzul plății datoriei: nu se recunoaște anularea unilaterală a c) diferența constatată între sumele contabilizate în
pasivului de către debitor  consumul de capital fix drept pagube normale și pierderile
efectiv suferite 

b) pierderi excepționale din stocuri (cum ar fi daunele provocate d) abandonarea echipamentelor de producție înainte de a fi
de incendii, furturi sau infestarea cu dăunători a silozurilor) care terminate sau puse în funcțiune 
nu sunt considerate distrugeri de active cauzate de catastrofe 
137. Modificările de clasificare nu includ:
a) modificările de clasificare sectorială  c) modificările de clasificare a activelor și pasivelor 

b) modificările de structură ale unităților instituționale  d) transformarea titlurilor de natura datoriei în acțiuni 

138. Soldul unui cont de patrimoniu se numeşte:

a) valoare brută  c) valoare iniţială 

b) valoare netă  d) valoare finală 

139. Un cont de patrimoniu se întocmeşte :

a) doar pentru sectoarele instituționale rezidente  c) doar pentru restul lumii 

b) doar pentru economia națională totală  d) pentru sectoarele și subsectoarele

instituționale rezidente, pentru economia
națională totală și pentru restul lumii 

140. Fondurile proprii sunt definite ca:

a) sumă a valorii nete minus valoarea c) sumă a valorii nete plus valoarea
participațiilor  participațiilor și acțiunilor fondurilor de
investiții care figurează ca pasive în contul de
patrimoniu 

b) sumă a valorii nete minus valoarea participațiilor d) valoarea participațiilor și acțiunilor fondurilor
și acțiunilor fondurilor de investiții care figurează de investiții care figurează ca active în contul
ca active în contul de patrimoniu  de patrimoniu 

141. Activele înregistrate în contul de patrimoniu sunt :

a) active economice  c) cheltuieli 

b) capital fix  d) pierderi nominale 

142. Activele nefinanciare neproduse se referă la:

a) activele economice care includ toate creanțele financiare, c) creanțele financiare care rezultă din decalajul temporal
participațiile și componenta fizică a aurului monetar dintre operațiunile de distribuire sau operațiunile financiare
reprezentată de lingouri pe piața secundară și plățile aferente 

b) perioada de la data emiterii până la data plății d) activele economice care nu sunt rezultate ale
finale programate a activelor sau pasivelor procesului de producție 
financiare 

143. Fiecare activ financiar are un pasiv în contraparte?

a) da  c) da, cu excepția componentei fizice a aurului monetar
reprezentate de lingouri, care este clasificat în categoria
„Aur monetar și drepturi speciale de tragere” 

b) nu  d) poate 

144. Valoarea de piaţă este egală cu:

a) valoarea nominală plus reevaluările care decurg din variații c) valoarea nominală 
ale prețurilor de piață 
b) reevaluările care decurg din variații ale prețurilor d) valoarea nominală minus reevaluările care
de piață  decurg din variații ale prețurilor de piață 

145. Valoarea nominală reflectă:

a) suma fondurilor avansate inițial, la care se adaugă orice c) suma fondurilor avansate inițial, la care se adaugă orice
fonduri avansate ulterior  fonduri avansate ulterior minus eventuale rambursări plus
dobânda acumulată 

b) rambursări plus dobânda acumulată  d) suma fondurilor avansate inițial minus orice
fonduri avansate ulterior plus eventuale
rambursări minus dobânda acumulată 

146. Stocurile trebuie evaluate la:

a) prețurile în vigoare la momentul de referință al contului de c) la preţul scontat pentru vânzare 
patrimoniu 

b) la prețurile la care produsele au fost evaluate în d) la preţul la care a fost achiziţionat 

momentul intrării lor în stoc 

147. Valoarea DST este :

a) prețul stabilit pe piețele organizate ale aurului  c) valorea nominală 

b) fixată zilnic de FMI, iar paritatea în raport cu d) valoarea de piață 

monedele naționale se obține pe piețele de schimb
valutar

148. Raportul dintre prețul acțiunilor și fondurile proprii poate varia în funcție de:
a) profitul societăţilor  c) preţul scontat pentru vânzare 

b) pierdea înregistrată de societate  d) ramura de activitate 

149. Sumele înregistrate pentru drepturile de pensie depind de:

a) tipul de sistem de pensie  c) profesionalismul angajatului în perioada
activă 

b) entitatea angajatoare  d) eficienţa angajatului pe parcursul carierei 

150. Valoarea înregistrată pentru provizioane pentru executarea garanțiilor standardizate este:
a) nivelul preconizat de indemnizații minus valoarea c) valoarea eventualelor recuperări
eventualelor recuperări preconizate  preconizate 

b) nivelul preconizat de indemnizații  d) nivelul preconizat de indemnizații plus

valoarea eventualelor recuperări preconizate 

151. Creditele comerciale și avansurile și alte conturi de primit/de plătit, exclusiv credite comerciale și
avansuri , care sunt generate de diferențele de timp între operațiunile de repartiție, precum impozite,
contribuții sociale, dividende, rente, salarii și operațiuni financiare, sunt evaluate, atât pentru creditori, cât
și pentru debitori la:
a) valoarea de piaţă  c) valoarea nominală 
b) valoarea brută  d) valoarea netă 

152. Creditele se înregistrează în contul de patrimoniu la:

a) valoarea de piaţă  c) valoarea brută 

b) valoarea nominală  d) valoarea netă 

153. Un credit este neperformant atunci când:

a) creşte rata dobânzii  c) creşte valoarea creditului de rambursat 

b) dobânda fixă devină variabilă  d) plățile aferente dobânzii sau principalului sunt întârziate
cu 90 de zile sau mai mult peste data scadenței 

154.Activele financiare neproduse nu cuprind:

a) active fixe  c) maşini şi echipamente 

b) locuinţe  d) resursele naturale 

155. Activele financiare produse cuprind:

a) resurse biologice necultivate  c) producţia neterminată 

b) stocuri  d) produsele finite 

156.Titlurile de natura datoriei cuprind:

a) terenuri  c) titlurile de natura datoriei pe termen scurt

b) obiecte de valore  d) depozitele transferabile 

157. Creditele cuprind:

a) numerarul  c) alte depozite 

b) aurul monetar  d) creditele pe termen lung 

158. Participaţii şi acţiuni/unităţi ale fondurilor de investiţii cuprind:

a) rezervele de apă  c) pietrele şi metalele preţioase 

b) acţiunile cotate  d) locuinţele 

159. Sistemele de asigurări, de pensii şi scheme de garanţii standardizate cuprind:

a) drepturile de pensie c) acţiuni necotate

b) acţiuni cotate  d) participaţii 

160. Activele fixe nu cuprind:

a) locuinţele  c) îmbunătăţiri funciare 

b) alte clădiri şi construcţii civile  d) drepturile de pensie 

161. Resursele naturale nu cuprind:
a) terenuri  c) produsele finite 

b) rezerve de minereuri şi resurse energetice  d) resursele de apă 

162. Contractele, contractele de leasing şi licenţele nu cuprind:

a) contracte de leasing operaţional c) permise de exercitare a unor activităţi
comercializabile  specifice 

b) permise de utilizate a resurselor naturale  d) titlurile de natura datoriei 

163. Numeralul şi depozitele nu cuprind:

a) numeralul  c) participaţiile 

b) depozite transferabile  d) poziţiile interbancare 

164. Participaţiile nu cuprind:

a) acţiunile cotate  c) alte participaţii 

b) acţiunile necotate  d) creditele neperformante 

165. Variaţiile totale ale calorii nete cuprind:

a) aurul monetar  c) rezerva de apă 

b) numerar şi depozite  d) variaţii ale valorii nete datorate economiei şi

transferurilor de capital 

166. Variaţiile totale ale valorii nete nu cuprind:

a) Variații ale valorii nete datorate altor modificări ale c) Formarea brută de capital fix 
volumului activelor 

b) Variații ale valorii nete datorate câștigurilor/pierderilor d) variaţii ale valorii nete datorate economiei şi
nominale din deținere  transferurilor de capital 

167. Variațiile valorii nete datorate câștigurilor/pierderilor nominale din deținere includ:
a) Titluri de natura datoriei  c) Variații ale valorii nete datorate câștigurilor/pierderilor
reale din deținere 

b) Achiziții de active fixe noi  d) Variația stocurilor 

168. În categoria operaţiunilor cu active și pasive financiare nu regăsim:

a) Creditele  c) Numerar şi depozite 

b) Titlurile de natura datoriei  d) Formarea brută de capital fix 

169. Conturile de distribuire și de utilizare a venitului nu cuprind următoarea categorie:

a) Contul de redistribuire a venitului în c) Conturile de distribuire primară a venitului 
 natură 

b) Contul financiar  d) Contul de distribuire secundară a venitului 

170. Conturile de distribuire primară a venitului cuprind:

a) Contul de exploatare  c) Contul variațiilor valorii nete datorate economiei și
transferurilor de capital 

b) Contul de utilizare a venitului disponibil ajustat  d) Contul achizițiilor de active

nefinanciare 

171. Contul de alocare a veniturilor primare are ca sold contabil:

a) Economia brută  c) Venitul disponibil ajustat brut 

b) Venitul întreprinderii, brut  d) Capacitatea/necesarul net de finanțare 

172. Contul de alocare a altor venituri primare are ca sold contabil:

a) Soldul veniturilor primare, brut  c) Capacitatea/necesarul net de finanțare 

b) Venitul disponibil ajustat brut  d) Economia brută 

173. Conturi ale operațiunilor de acumulare nu cuprind:

a) Contul de capital  c) Contul altor modificări de active

b) Contul financiar  d) Contul de producție 

174. Contul de capital include:

a) Contul variațiilor valorii nete datorate economiei și c) Contul de alocare a veniturilor primare 
transferurilor de capital 

b) Contul de exploatare  d) Contul de utilizare a venitului disponibil ajustat 

175. Contul achizițiilor de active nefinanciare are ca sold contabil:

a) Economia brută  c) Venitul disponibil brut 

b) Capacitatea/necesarul net de finanțare  d) Variații ale valorii nete datorate câștigurilor/pierderilor

neutre din deținere 

176. Conturile de patrimoniu nu cuprind:

a) Contul de patrimoniu de deschidere  c) Contul financiar 

b) Contul de variație a patrimoniului  d) Contul de patrimoniu de închidere 

177. Soldul contabil al contului de patrimoniu de deschidere reflectă:

a) Valoarea netă  c) Venitul disponibil ajustat brut 

b) Capacitatea/necesarul net de finanțare d) Venitul întreprinderii, brut 

178. Soldul contabil al contului de variație a patrimoniului reflectă:
a) Variațiile totale ale valorii nete  c) Venitul disponibil ajustat brut 

b) Valoarea netă  d) Venitul disponibil brut 

179. Contul de patrimoniu de închidere are ca principal agregat:

a) PIB-ul  c) Economia națională brută 

b) Valoarea patrimoniului național  d) Variația valorii patrimoniului național 

180. Contul de producţie are ca principal agregat:

a) Valoarea adăugată brută  c) Economia națională brută 

b) Produsul intern brut  d) Variația valorii patrimoniului național 

181. Contul restului lumii nu cuprinde:

a) Contul exterior al operațiunilor cu bunuri și servicii  c) Conturile exterioare ale operațiunilor de acumulare 

b) Contul exterior al veniturilor primare și transferurilor curente d) Conturi de reevaluare 



182. Distribuirea și utilizarea venitului nu sunt analizate în etapa

a) distribuirea primară  c) redistribuirea în natură 

b) distribuirea secundară  d) utilizarea cheltuielilor 

183. Etapa „distribuirea primară” permite determinarea :

a) valorii adăugate brute  c) excedentului de exploatare şi a venitului
primar 
b) subvenţiilor  d) venitului mixt net 

184.Etapa „distribuirea secundară” permite obţinerea:

a) drepturilor asupra impozitelor  c) venitului din producţie 

b) venitului disponibil ca sold contabil  d) rentelor 

185.Soldul contului de redistribuire a venitului în natură în cadrul etapei „redistribuirea în natură” este
denumit:
a) venitul disponibil ajustat  c) valoarea netă 

b) capacitatea/necesarul net de finanţare  d) valoarea adăugată brută 

186. În etapa „utilizarea venitului” venitul disponibil este transferat în :

a) contul de redistribuire al venitului în natură  c) contul de distribuire secundară a venitului 

b) contul de utilizare a venitului disponibil  d) conturile de distribuire primară a venitului 

187.Contul de alocare a veniturilor primare se împarte în:

a) contul de producţie şi valoarea adăugată brută  c) contul de producţie şi contul de alcoare a altor venituri
primare 

b) contul de utilizare a venitului disponibil şi contul de utilizare d) contul de venit al întreprinderii şi contul de alcoare a
a venitului disponibil ajustat  altor venituri primare 

188. Conturile de reevaluare cuprind:

a) contul câștigurilor / pierderilor neutre din deținere şi contul c) contul achizițiilor de active nefinanciare şi contul de
câștigurilor/ pierderilor reale din deținere  patrimoniu de deschidere 

b) contul achizițiilor de active nefinanciare şi contul d) contul de venit al întreprinderii şi contul de alocare a
câștigurilor/ pierderilor reale din deținere  altor venituri primare 

189. Venitul întreprinderii corespunde:

a) excedentului de exploatare sau venitului mixt  c) dobânzilor 

b) veniturilor din proprietate  d) veniturilor primare 

190. Contul de alocare a altor venituri primare are ca obiect:

a) veniturile din proprietate  c) dobânzile 

b) trecerea de la conceptul de venit al întreprinderii la conceptul d) valoarea adăugată brută

de venit primar 

191. Produsul intern brut nu poate fi definit în următorul mod:

a) metoda producţiei  c) metoda veniturilor 

b) metoda cheltuielilor  d) metoda impozitelor 

192.Prin metoda producţiei, PIB este egal cu:

a) suma valorilor adăugate brute ale diferitelor sectoare c) suma utilizărilor contului de exploatare al economiei
instituționale sau ale diferitelor ramuri de activitate, la care se totale (remunerarea angajaților, impozitele pe producție și
adaugă impozitele și din care se scad subvențiile pe produse importuri minus subvențiile, excedentul brut de exploatare
(care nu sunt repartizate pe sectoare și ramuri de activitate)  și venitul mixt al economiei totale) 

b) suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale unităților d) suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale unităților
instituționale rezidente (consum final și formarea brută de instituționale rezidente plus importurile de bunuri și servicii
capital), plus exporturile minus importurile de bunuri și servicii 


193. Cu ajutorul metodei cheltuielilor, PIB este egal cu:

a) suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare ale c) suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale unităților
diferitelor ramuri de activitate sau ale diferitelor sectoare instituționale rezidente (consum final și formarea brută de
instituționale capital), plus exporturile minus importurile de bunuri și
servicii 

b) suma veniturilor brute (sau nete) ale întreprinderilor din d) suma veniturilor disponibile brute (sau nete) ale
diferite sectoare sectoarelor instituționale

195. Prin metoda veniturilor, PIB este egal cu:

a) suma utilizărilor contului de exploatare al economiei totale c) suma veniturilor disponibile brute (sau nete) ale
(remunerarea angajaților, impozitele pe producție și importuri sectoarelor instituționale
minus subvențiile, excedentul brut de exploatare și venitul mixt
al economiei totale) 

b) suma valorilor adăugate brute ale diferitelor sectoare d) suma veniturilor brute (sau nete) ale întreprinderilor din
instituționale sau ale diferitelor ramuri de activitate, la care se diferite sectoare
adaugă impozitele și din care se scad subvențiile pe produse
(care nu sunt repartizate pe sectoare și ramuri de activitate) 

195. PIB minus consumul de capital fix reprezintă:

a) venitul naţional c) venitul naţional brut 

b) produsul intern net la preţul pieţei  d) venitul naţional disponibil brut 

196. Excedentul brut (sau net) de exploatare al economiei totale este egal cu:
a) suma impozitelor  c) suma dividendelor 

b) suma salariilor  d) suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare ale

diferitelor ramuri de activitate sau ale diferitelor sectoare
instituționale 

197. Venitul mixt brut (sau net) al economiei totale este:

a) egal cu suma veniturilor brute (sau nete) ale întreprinderilor c) identic cu venitul mixt brut (sau net) al sectorului
din diferite sectoare  gospodăriilor populației 

b) egal cu suma valorilor nete ale sectoarelor instituționale  d) un concept referitor la producție 

198. Cheltuielile administrațiilor publice nu cuprind:

a) consumul intermediar  c) veniturile din proprietate, de primit 

b) ajustare pentru variația drepturilor de pensie  d) remunerarea angajaților 

199. Veniturile administrațiilor publice cuprind:

a) impozite pe producție și importuri, de primit  c) venituri din proprietate, de plătit 

b) alte impozite pe producție, de plătit  d) transferuri de capital de plătit 

200. Economia națională brută (sau netă) este egală cu:

a) suma valorilor nete ale sectoarelor instituționale c) suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare ale
diferitelor ramuri de activitate sau ale diferitelor sectoare
instituționale 

b) suma economiei brute (sau nete) a diferitelor sectoare d) venitul mixt brut (sau net) al sectorului gospodăriilor
instituționale  populației 

201. Valoarea netă a economiei totale reprezintă :

a) valoarea pasivelor economiei totale  c) valoarea activelor nefinanciare ale economiei totale la
care se adună soldul activelor
financiare 

b) soldul dintre activele și pasivele financiare  d) valoarea activelor nefinanciare ale economiei totale, din
 care se scade soldul dintre activele și pasivele financiare ale
restului lumii 

202. Sectorul administratiei publice indeplineste ca activitati si functii principale:

a) productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata pentru c) productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata
consum individual  destinate consumului individual si coleactiv; efectuarea
operatiunilor de redistribuire a venitului si a avutiei
nationale 

b) productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata  d) productia de bunuri si servicii de piata si de bunuri si
servicii pentru consum final propriu 

203. Care este momentul inregistrarii produselor din agricultura, silvicultura si pescuit?
a) se inregistreaza in perioada culesului recoltelor sau c) se inregistreaza la data valorificarii recoltelor sau
sacrificarii animalelor  sacrificarii animalelor 

b) se inregistreaza ca si cum s-ar desfasura continuu in intreaga d) se inregistreaza la data infiintarii culturilor sau fermelor
perioada de productie  

204. In cazul construirii unei cladiri sau a altei structuri a carei constructie se desfasoara in mai multe
perioade contabile productia realizata in fiecare perioada este tratata ca fiind:
a) vanduta cumparatorului la sfarsitul perioadei, adica c) productia nu este tratata ca fiind vanduta cumparatorului
inregistrata ca formare de capital fix de catre cumparator si nu in mod esalonat 
ca productie neterminata in industria constructiilor 

b) vanduta cumparatorului la sfarsitul constructiei si inregistrata d) vanduta cumparatorului la sfarsitul perioadei si

ca productie terminata  inregistrata ca productie neterminata in industria
constructiilor 

205. Servicii de Intermediere Financiară Indirect Măsurate se aplică:

a) creditelor furnizate de instituţii financiare  c) numai creditelor şi depozitelor furnizate de sau depuse la
instituţii financiare 

b) numai depozitelor depuse la instituţii financiare d) tuturor operaţiunilor desfaşurate de instituţiile financiare


206. Având în vedere impactul alocării SIFIM asupra PIB-ului şi a venitului naţional, în cazul în care
creditele sunt oferite şi depozitele acceptate de IF rezidenţi pentru non-IF nerezidenţi, care din
următoarele afirmaţii este corectă:
a) exportul de SIFIM scade venitul naţional  c)nu există impact asupra PIB şi asupra venitului naţional


b) importul de SIFIM creşte venitul naţional d) exportul de SIFIM creşte PIB-ul 

207 .Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează leasingul operaţional:

a) proprietarul economic al unui activ este c) proprietarul legal este şi proprietarul economic al
locatarul  activului 

b) proprietarul legal are responsabilitatea de a repara sau de a d) plăţile impuse pentru utilizarea activului sunt denumite
întreţine activul  chirii
208 .Contractul de achiziţionare cu plata în rate este:
a) un tip de leasing operaţional  c) o combinaţie a celor două tipuri de leasing, operaţional şi
financiar 

b) un tip de leasing financiar  d) nu prezintă caracteristicile unui contract de leasing



209. În cadrul parteneriatelor public-privat, în perioada contractuală :

a) administraţiile publice deţin proprietatea legală  c) contractantul PPP deţine proprietatea
legală 

b) administraţiile publice deţin atât proprietatea economică, cât d) contractantul nu deţine proprietatea legală 
şi cea legală

210. În leasingul operaţional proprietarul legal :

a) este şi proprietar economic  c) nu primeşte beneficiile economice aferente activului

b) nu acceptă riscurile operaţionale  d) nu are responsabilitatea reparării şi întreţinerii

activului

211. În leasingul financiar :

a) locatorul este nu proprietarul legal al activului  c) locatarul nu suportă riscurile de
exploatare 

b) locatarul este nu economic al activului  d) locatorul este proprietarul legal al activului 

212. Cum se inregistreza o polita de asigurari sociale din prestatiile sub forma pensiilor :
a) ca modifciari a patrimoniului inregistrate in contul financiar c) ca o asigurare sociala incheiata exclusiv la initiativa
 titularului politei 

b) ca venit in contul de distribuire secundara a venitului  d) ca o obligatie a titularului politei sa constituie rezerve
pentru venitul dupa pensionare 

213.Titularul unei polite de asigurari de viata este :

a) o persoana clasificata in sectorul gospodariei populatiei  c) persoana clasificata in sectorul gospodariilor populatiei
nerezidente 

b) un salariat angajat al unei societati  d) persoana clasificata in sectorul gospodariilor populatiei

rezidente 

214. In ce cont se inregistreza productia asigurarilor de viata :

a) in contul de productie al asigurarilor  c) in contul serviciului de asigurari 

b) in contul de disponibil  d) in contul politelor de viata 

215. Provizioanele tehnice de asigurari de viata reflecta:

a) politele caracterizate de plata unei sume c) sume de primit la scadenta de plata a unei sume pausale
pausale  
b) drepturile conditionale ale titularilor de polite  d) sume de primit dupa scadenta de plata a unei sume
pausale 

216. Conturile reasiguratorilor sunt :

a) in mare masura identice cu cele ale asiguratorilor directi  c) apropape identice cu cele ale asiguratorilor directi 

b) diferite de ce e ale asiguratorilor directi  d) aceleasi cu cele ale asiguratorilor directi 

217. Ce se intampla in cazul in care reasiguratorul da faliment:

a) asiguratorul direct ramane responsabil pentru plata intregii c) asiguratorul direct nu are nici o responsabilitate pentru
valori a indemnizatiilor corespunzatoare riscurilor cedate  plata intregii valori a indemnizatiilor corespunzatoare
riscurilor cedate 

b) asiguratorul direct ramane responsabil pentru plata unei parti d) asiguratorul direct ramane responsabil proportional cu
a indemnizatiilor corespunzatoare riscurilor cedate  reasiguratorul pentru plata valori indemnizatiilor
corespunzatoare riscurilor
cedate 

218. Cum se calculeaza productia asigurarilor directe :

a) incluzand in calcul reasigurarea  c) tinand cont de primele primite de titularii politelor
directe 

b) fara a lua in clacul reasigurarea  d) tinand cont de indemniztiile brute primite de titularii
politelor directe 

219. In cadrul fluxului intre titularii politelor , asiguratorii directi si reasiguratorii veniturile din
proprietare sunt transferate :
a) de la reasigurator la asiguratorul direct  c) de la titlularul politei la reasigurator 

b) de la reasigurator la titlularul politei  d) de la titularul politei la asiguratorul direct 

220. Fluxurile brute intre titularul politei si asiguratorul direct includ :

a) sumele corespunzatoare fluxurilor intre titularul politei, c) sumele corespunzatoare fluxurilor intre reasigurator si
asiguratorul direct si reasiguratorul  titularul politei 

b sumele corespunzatoare fluxurilor intre asiguratorul direct si d) sumele corespunzatoare fluxurilor intre asiguratorul
titularul politei  direct si reasigurator 

221 Ce reprezinta productia in cazul in care politele de reasigurare se incheie intre asiguratorii rezidenti
din cadrul unor economii direfite :
a) exporturile reasiguratorilor  c) importurile asiguratorului care incheie polita de
asigurare si exporturile reasiguratorului 

b importurile asiguratorului care incheie polita de asigurare  d) importurile reasiguratorilor 

222. Câte tipuri de sisteme de asigurare directă există?

a) trei  c) sase 

b) patru  d) două 
223. Când se produce un anumit eveniment, asigurătorul efectuează o plată către titularul poliței numită :

a) primă  c) indemnizaţie 

b) despăgubire  d) reparaţie 

224. O poliță de asigurare de viață care acordă o prestație în cazul unui deces survenit într-un anumit termen, dar nu şi
în alte circumstanțe, numită de obicei asigurare la termen, este tratată în conturile naționale ca asigurar e:

a) individuală  c) generală 

b) particulră  d) unică 

225. Orice costuri legate de indemnizaţii suportate de asigurător, fie externe, fie interne, nu sunt incluse în
indemnizaţiile de plătit. Astfel de costuri pot fi:
a) costuri de achiziţionare  c) de producţie 

b) variabile  d) operaţionale 

226. Provizioanele pentru egalizare sunt sume pe care asigurătorii le constituie, în conformitate cu:
a) cerinţele de sistem  c) cerinţele de operare 

b) cerințele juridice 
d) cerinţe sociale 

227. Câte tipuri de provizioane tehnice se disting în conformitate cu Directiva nr. 91/674/CEE a Consiliului ?
a) trei  c) nouă 

b) cinci  d) şapte 

228. Atunci când se derivă variațiile provizioanelor tehnice de asigurare (F.61 și F.62)
utilizate în calculul producției, câștigurile și pierderile din deținere, realizate sau
nerealizate:

a) sunt incluse  c) sunt incluse parţial 

b) nu sunt incluse  d) sunt incluse după o formulă de calcul 

229. Valoarea producției asigurătorilor este înregistrată ca utilizare după cum

urmează:
a) consum final al întreprinderilor  c) cheltuială pentru consum intermediar al gospodăriilor
populaţiei ca persoane 

b) exporturi către titularii de poliţe rezidenţi  d) exporturi către titularii de poliţe

nerezidenţi 
 230. Producţia asigurărilor de viaţă directe se calculează separat ca:
a) prime încasate minus primele suplimentare plus prestaţiile a) prime încasate plus primele suplimentare plus
datorate plus creşterile ( plus descreşterile) prestaţiile datorate plus creşterile ( plus
provizioanelor tehnice şi ale participării la beneficii  descreşterile) provizioanelor tehnice şi ale participării la
beneficii 
b) prime încasate plus primele suplimentare minus d) prime încasate minus comisioane de plătit plus primele
prestaţiile datorate plus primele suplimentare indemnizaţiile suplimentare minus prestaţiile datorate 
ajustate de plătit şi participarea la profit 

231. Dacă se utilizează metoda probabilităților, formula de calcul al producției este

următoarea:
a) primele încasate plus primele suplimentare minus b) primele încasate minus primele suplimentare minus
indemnizaţiile de plătit ajustate  indemnizaţiile de plătit ajustate 

b) primele încasate plus primele suplimentare plus d) primele încasate minus primele suplimentare minus
indemnizaţiile de plătit ajustate indemnizaţiile de plătit ajustate 

232. Valoarea subvenţiilor pe produse este măsurată în termeni de :

a) volum  c) calitatea produselor 

b) valoarea importurilor  d) utilizarea produsului 

233. Unitatea cantitativă a remunerării salariaţilor poate fi considerată ca fiind echivalentă cu :

a) o zi de muncă  c) o oră de muncă pentru un tip şi un nivel de calificare date


b) o lună de muncă  d) preţul asociat fiecărui tip de muncă 

234. Variaţia cotei de TVA intervenită în cursul anului curent se va reflecta în :

a) indicele de preţ  c) indicele de volum al TVA-ului nedeductibil 

b) indicele de volum al TVA-ului deductibil  d) indicele de preţ şi indicele de volum al TVA-ului

nedeductibil 

235. Produsul intern brut în preţurile anului precedent măsoară :

a) ansamblul producţiei din economia totală în termeni de c) volumul importurilor 
volum 

b) soldul curent al exporturilor  d) bunurile şi serviciile dirijate spre consum sau formare de
capital 

236.Prin persoană stabilită definitiv se inţelege :

a) orice persoană care se găseşte sau are intenţia de a se afla pe c) orice persoană care se găseşte sau are intenţia de a se afla
teritoriul economic al unei ţări pentru o perioadă de cel putin o pe teritoriul economic al unei ţări pentru o perioadă de cel
lună  putin un an 

b) orice persoană care se găseşte sau are intenţia de a se afla pe d) orice persoană care se găseşte sau are intenţia de a se afla
teritoriul economic al unei ţări pentru o perioadă de cel putin 6 pe teritoriul economic al unei ţări pentru o perioadă de cel
luni  putin doi ani 

237. Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde :

a) persoanele care indeplinesc cerintele de incadrare în câmpul c) persoanele încadrate în câmpul muncii 
muncii 

b) persoanele care indeplinesc cerintele de incadrare în câmpul d) persoanele care sunt angajate în activităţi de producţie 
muncii sau în rândul şomerilor 

238. Prin persoane care au un loc de muncă se înţeleg :

a) persoanele incadrate în câmpul muncii  c) persoanele care îndeplinesc cerinţele de încadrare în
câmpul muncii 

b) persoanele angajate în activităţi de producţie care se înscriu d) salariaţii sau lucrătorii care desfăşoară o activitate
în limitele producţiei din conturile naţionale  independentă 

239.Studiul dezvoltării economice pe termen lung trebuie să ţină cont de :

a) observarea varaţiilor de preţ  c) măsurarea volumului cererii şi ofertei 

b) evoluţia preţurilor relative ale diferitelor categorii de bunuri d) compararea fluxurilor şi stocurilor în timp 
şi servicii 

240. Avantajul utilizarii conturilor economice, pe plan conceptual, în construirea unui sistem de indici
de volum şi de preţ constă în faptul că:
a) impune o specificare coerentă a preţurilor şi a unităţilor fizice c) impune constrîngeri contabile care trebuie respectate atât
pentru diferite produse şi fluxuri ale sistemului economic  în preţuri curente cît şi în termeni de volum 

b) impune măsurarea completă a variaţiilor de preţ şi de volum d) permite măsurarea evoluţiei preţurilor şi a volumului
 pentru anumite solduri contabile 

241. Avantajul utilizării conturilor economice, pe plan statistic, în construirea unui sistem de indici de
volum şi de preţ constă în faptul că:
a) impune o specificare coerentă a preţurilor şi a unităţilor fizice c) permite măsurarea evoluţiei preţurilor şi a volumului
pentru diferite produse şi fluxuri ale sistemului economic  pentru anumite solduri contabile

b) impune constrîngeri contabile care trebuie respectate atât în d) impune măsurarea completă a variaţiilor de preţ şi de
preţuri curente cît şi în termeni de volum volum

242. Fluxuri economice care nu pot fi transformate direct în componente de preţ şi volum:
a) fluxuri de bunuri si servicii  c) fluxuri care reprezintă solduri contabile 

b) fluxuri de venituri  d) fluxurile privind cheltuiala pentru consumul individual



243. Evaluarea conturilor de bunuri şi servicii şi a conturilor de producţie în termeni de volum permite
obţinerea unui ansamblu integrat de indici de preţ şi volum dacă:
a) echilibrul contului de bunuri si servicii, pentru fiecare c) fiecare variaţie de valoare a operaţiunilor nu are atribuită
perioadă de doi ani consecutivi, este realizat atât la preţuri o variaţie de preţ sau variaţie de volum 
curente cât şi în termeni de volum 

b) suma fluxurilor corespunzătoare pentru diferitele ramuri nu d) fluxurile care reprezintă solduri contabile sunt
este egală cu fiecare flux referitor la economia totală  transformate în componente de preţ şi volum 

244. Noţiunile de preţ şi cantitate sunt strâns legate de:

a) stocuri contabile  c) fluxurile economice 

b) noţiunea de produs omogen  d) fluxurile de venituri 

245. Produsul omogen este:

a) un produs alcătuit din unităţi de aceeaşi calitate sau un produs c) un produs care este alcătuit din unităţi care nu sunt
ale cărui unităţi pot fi vândute toate la acelaşi preţ în condiţii de considerate echivalente 
concurenţă perfectă. 

b) un produs alcătuit din unităţi care pot fi vândute la preţuri d) un produs care este alcătuit din unităţi care sunt
diferite în condiţii de concurenţă perfectă  considerate echivalente şi care nu pot fi schimbate pentru
aceeaşi valoare monetară 

246. Discriminarea prin preţ înseamnă că:

a) pentru unităţi identice vândute în condiţii diferite vânzătorii c) vînzătorii se găsesc în situaţia care le permite să solicite
solicită preţuri diferite  preţuri diferite unor categorii diferite de cumpărători ,
pentru bunuri şi servicii identice, vândute în aceleaşi
condiţii 

b) unui cumpărător aparţinând unei anumite categorii i se oferă d) vînzătorii se găsesc în situaţia care le permite să solicite
libertatea de alegere între produse identice vândute în aceleaşi preţuri diferite aceloraşi cumpărători, pentru bunuri şi
condiţii  servicii identice, vândute condiţii diferite 

247. Demersurile specifice întreprinse de o persoană într-o perioadă recentă determinată pentru a căuta un loc de
muncă remunerat sau pentru a desfăşura o activitate independentă pot include :

a) demersuri pentru obţinerea permiselor, a licenţelor sau a c) activităţi ascunse şi subterane 

resurselor financiare 

b) locurile de muncă existente pe teritoriul d) activităţi descrise ca „informale” 

economic 

248. Statisticile orelor efectiv lucrate includ :

a) concediile anuale plătite  c) concediile parentale 

b) pauzele de masă  d) timpul remunerat petrecut în scopul formării 

249. Ocuparea forţei de muncă în echivalent normă întreagă se defineşte ca:

a) numărul mediu de ore lucrate în alte activităţi decât cele care c) numărul de ore convenit contractual 
utilizează forţa de muncă cu normă întreagă 

b) numărul total de ore lucrate împărţite la media anuală a orelor d) raport între producţie şi orele lucrate 
lucrate în locuri de muncă cu normă întreagă pe teritoriul
economic 

250. Sfera de cuprindere a conturilor naţionale trimestriale se referă la:

a) un aspect sezonier c) surse limitate de date 
b) măsurarea resurselor şi utilizărilor bunurilor şi serviciilor şi d) tehnici statistice şi econometrice
generarea veniturilor 

251. Conturile naţionale trimestriale se concentrează asupra:

a) structurii economiei  c) evoluţiilor pe termen scurt ale economiei 

b) nivelurile economiei  d) rate de creştere

252. Cadrul conturilor trimestriale cuprinde:

a) agregatele principale, inclusiv ocuparea forţei de muncă şi c) activităţile din perioade specifice ale unui an 
populaţia 

b) producţia în curs de execuţie d) plăţile cu frecvenţă redusă 

253. Una din caracteristicile conturilor trimestriale se referă la:

a) alinierea conturilor trimestriale la cele anuale c) aplicarea bazei de referinţă

b) derivarea conturilor anuale din cele trimestriale d) reconcilierea valorilor rezultate din diferite metode de
calculare a PIB 

254. Seriile înlănţuite ale volumului din conturile naţionale trimestriale sunt:
a) puncte de inflexiune în ciclul activităţii economice c) agregate anuale ale măsurărilor trimestriale ale
volumului 
b) variaţii trimestriale ale volumului obţinute prin utilizarea d) rate de variaţie de la trimestru la trimestru din acelaşi an
mediilor anuale ale preţurilor din anul precedent calendaristic

255. Una din metodele utilizate pentru înlănţuirea anuală a indicilor trimestriali de volum este:
a) metoda modificării tendinţelor c) metoda suprapunerii pe un trimestru

b) metoda anilor bisecţi d) metoda seriilor ajustate sezonier

256. Efectul calendaristic reprezintă impactul asupra seriilor de timp al următoarelor:

a) prezenţa efectelor sezoniere în seriile de timp ale conturilor c) numărul şi compoziţia zilelor lucrătoare şi comerciale
naţionale

b) calculul măsurărilor înlănţuite de volum d) ajustările calendaristice

257. Factorii care reflectă diferenţele de calitate, în cazul în care calitatea este definită prin toate
caracteristicile comune tuturor unităţilor unui produs omogen:
a) caracteristici fizice, momente de livrare diferite, diferenţele c) locuri de livrare diferite, circumstanţele sau cadrul în
privind condiţiile de vânzare, circumstanţele sau cadrul în care care bunurile sau serviciile sunt furnizate, caracteristici
bunurile sau serviciile sunt furnizate  fizice

b) diferenţele privind condiţiile de vânzare, circumstanţele sau d) caracteristici fizice, locuri de livrare diferite, momente de
cadrul în care bunurile sau serviciile sunt furnizate livrare diferite, diferenţele privind condiţiile de vânzare,
circumstanţele sau cadrul în care bunurile sau serviciile sunt
furnizate
258. Metoda hedonică de abordare pentru estimarea preţului din anul precedent a unui produs care există
în doi ani succesivi constă în:
a) utilizarea unui indice de preţ calculat pe baza unui eşantion c) utilizarea costului unui produs pentru a calcula preţul
de produse omogene existente în cei doi ani consecutivi  acestuia 

b) determinarea preţului unui produs pe baza caracteristicilor d) determinarea preţului unui produs în funcţie de
sale principale caracteristicile unui eşantion de produse omogene

259.Ce reprezinta conturile regionale ?

a. sunt instrumentul cu ajutorul căruia se ține evidența c. noţiuni de produs omogen
operațiilor economice regionale

b. o cumulare a conturilor naţionale d.conturile regionale reprezintă o detaliere la nivel

regional a conturilor 

260. Tabelele referitoare la activitățile regionale de producție pe ramuri de activitate evidențiază:

a . dimensiunile și dinamica producției și a ocupării forței de c. specializarea fiecărei regiuni, rolul diverselor regiuni
muncă pe regiuni pentru fiecare ramură de activitate

b. contribuția regiunilor la agregatele naționale d. toate cele enumerate mai sus 

261. Conturile regionale deservesc, scopuri administrative specifice importante, precum:

a. alocarea veniturilor provenite din taxa pe valoarea adăugată b. alocarea veniturilor provenite dintr-o anumită taxă
către administrațiile regionale națională către administrațiile regionale şi alocarea de
fonduri în cadrul politicii europene de coeziune

c. alocarea veniturilor provenite din acciza către administrațiile d. alocarea de fonduri către primării
regionale 

262. Teritoriul regional cuprinde:

a.teritoriul geografic c.parte de teritoriu economic al unei țări care este atribuită
direct unei regiuni, inclusiv zonele libere, antrepozitele
vamale și fabricile 

b.teritoriul economic d. spațiul aerian național, apele teritoriale și platforma

continentală

263. Ce parti ale teritoriului economic al unei țări pot fi atribuite unei singure regiuni si formeaza ca atare
teritoriul extra regional:
a.spațiul aerian național, apele teritoriale și platforma b.exclavele teritoriale, și anume teritoriile geografice situate
continentală situată în apele internaționale asupra cărora țara în restul lumii și utilizate, în virtutea unor tratate
dispune de drepturi exclusive  internaționale sau acorduri între state, de către
administrațiile publice ale țării (ambasade, consulate, baze
militare, baze de cercetare științifică etc.) 

c.zăcămintele de petrol, gaze naturale etc. situate în apele d.toate menţionate la a,b,c 
internaționale, în afara platformei continentale a țării, care
sunt exploatate de către unități rezidente 

264. Câte unități instituționale sunt aferente conturilor regionale:

a. patru  c.două 
b trei  d. cinci 

265. Când se definește o UAE locală, trebuie avute în vedere următoarele trei situații diferite:
a. o activitate de producție care necesită un volum b. o activitate de producție care nu necesită un volum
semnificativ de mână de lucru, realizată într-un loc bine semnificativ de mână de lucru și care este exercitată într-
stabilit.  un loc bine stabilit 

c.pentru o activitate de producție care nu se derulează într-un loc d. toate situaţiile de mai sus 
fix 

266. Conturile regionale sunt elaborate prin utilizarea metodelor următoare:

a . metode ascendente („de jos în sus”)  b. toate metodele menţionate 

c. metode descendente (de sus in jos)  d. o combinație între metodele ascendente și cele
descendente

267. La estimarea produsului intern brut regional se pot utiliza trei abordări:
a. toate metodele elaborate mai jos  c. abordarea bazată pe venit 

b. abordarea bazată pe producție  d. abordarea pe cheltuieli. 

268. Alocațiile pecuniare pentru locuință, plătite angajaților de către angajatori, reprezintă:
a) salarii şi indemnizaţii în bani  c) transferuri curente între gospodării 
b) salarii si indemnizaţii în natură  d) cheltuieli cu bunuri şi servicii 

269. Salariile şi indemnizaţiile în natură includ:

a) plăţile în beneficiul angajaţilor efectuate de angajatori către c) plăţi efectuate de angajatori angajaţilor în cadrul
comitetele de intreprindere sau organisme similare  sistemelor de economisire 

b) plăţi excepţionale către angajaţii care părăsesc intreprinderea, d) prime sau alte plăți excepționale legate de rezultatele
în cazul în care respectivele plăţi nu sunt legate de un contract globale ale întreprinderii plătite în cadrul unor sisteme de
colectiv  stimulare 

270. Potrivit SEC 2010, bunurile și serviciile acordate angajaților ca salarii și

indemnizații în natură sunt evaluate în cazul în care sunt produse de către
angajator:
a) la prețuri de achiziție ale bunurilor și serviciilor în cauză  c) la costuri de producţie ale bunurilor și serviciilor în cauză

b) la prețuri de bază ale bunurilor și serviciilor în cauză  d) nu se evaluează bunurile și serviciile în cauză

271. Uniformele sau alte haine speciale pe care angajații le poartă frecvent la locul de muncă sau în afara
acestuia, reprezintă:
a) salarii şi indemnizaţii în bani  c) salarii si indemnizaţii în natură 

b) transferuri curente între gospodării  d) cheltuieli cu bunuri şi servicii 

272. Potrivit SEC 2010, nu reprezinta salarii și indemnizații în natură:

a) hrana și băuturile, incluzând cele consumate în deplasări de c) punerea la dispoziția angajaților și familiilor lor a unor
serviciu, dar excluzând hrana și băuturile necesare în condiții de facilități pentru sport, recreere sau vacanță 
muncă excepționale 

b) alocațiile sau rambursările către angajați pentru cheltuieli de d) îngrijirea copiilor angajaților
călătorie, de izolare, de mutare și de divertisment efectuate în
cursul îndeplinirii atribuțiunilor de serviciu 

273. Remunerarea angajaţilor reprezintă:

a) operaţiune de repartiţie  c) operaţiune cu produse şi active neproduse 

b) operaţiune financiară  d) consum intermediar al angajatorilor 

274. Bunurile și serviciile pe care angajatorii sunt obligați să le ofere angajaților lor pentru ca aceștia să
poată să-și desfășoare activitatea reprezintă:
a) consum intermediar al angajatorilor  c) salarii si indemnizaţii natură 

b) salarii şi indemnizaţii în bani  d) Cotizații sociale efective în sarcina angajatorului 

275. Sunt tratate ca alte transferuri curente diverse:

a) amenzile și penalitățile impuse unităților instituționale de c) plățile reprezentând prime nerepetitive pentru economii,
către instanțele judecătorești sau alte organisme cvasijudiciare acordate de administrațiile publice gospodăriilor, cu scopul
 de a le recompensa pentru economiile efectuate de-a lungul
unei perioade de câțiva ani 

b) amenzile și penalitățile impuse de autoritățile fiscale pentru d) plățile efectuate de către administrațiile publice sau de
evaziune fiscală sau plata cu întârziere a impozitelor, care nu către restul lumii, către proprietarii de bunuri de capital
pot fi distinse de impozitele înseși  distruse sau avariate de războaie, alte evenimente politice
sau catastrofe naturale (inundații etc.) 

276. Instrumentele financiare derivate cuprind:

a) Contracte la termen  c) Drepturi de pensie 

b) Cotizații speciale legate de sistemele de pensii  d) Motociclete 

277. Parteneriatele public-privat (PPP) sunt :

a) drepturi de proprietate ale terților referitoare la active c) activităţi în care unități instituționale sau grupuri de
nefinanciare, altele decât resursele naturale  unități se protejează împotriva consecințelor financiare
negative ale unor evenimente incerte specifice 

b) contracte pe termen lung între două unități, prin care o unitate d) activități strâns legate de asigurare, dar care nu își asumă
dobândește sau produce un activ sau o serie de active, îl ele însele riscuri 
exploatează pentru o perioadă și ulterior transferă activul unei
alte unități 

278 . Contractele PPP se încheie de obicei între:

a) un angajat al sistemului public şi administraţia publică  c) o întreprindere privată și administrațiile publice, însă
sunt posibile și alte combinații, în care o societate publică
reprezintă una dintre cele două părți sau în care o IFSL
privată reprezintă a doua parte 

b) o regie autonomă şi administraţia publică  d) două întreprinderi private 

279. Sectorul public este format din:
a) administrațiile publice și din societățile publice  c) IFSLSGP 

b) gospodăriile populației  d) societăţile financiare din mediul privat 

280.Administrații publice nu cuprind:

a) administrația centrală  c) societăţi nefinanciare publice 

b) administraţiile locale  d) Banca centrală 

281. Contabilitatea națională și contabilitatea întreprinderilor nu au în comun următoarea caracteristică:

a) înregistrarea operațiunilor în conturi, cum ar fi în tabele cu c) utilizarea soldurilor contabile 
două coloane 

b) evaluare monetară  d) înregistrarea operațiunilor la sfârşitul perioadei contabile



282. Printre avantajele principale ale conturilor satelit nu se numără :

a) acestea se bazează pe un set de definiții clare  c) legătura cu conceptele de bază din contabilitatea
națională 

b) aplicarea unei metodologii contabile sistematice  d) nu exită nicio legătură cu statisticile conturilor naționale


283. Înregistrarea permisului de utilizare a resurselor naturale, în cazul în care se permite utilizarea pâna la epuizare a
respectivei resurse, se face sub forma:
a) rentă  c) vânzarea resursei naturale 

b) rentă şi crearea unui nou activ pentru dreptul de utilizare a d) dividende 

resursei naturale 

284.Un permis de exercitare a unei activităţi specifice eliberat de o unitate , alta decât administraţiile
publice, este tratat ca activ numai atunci când sunt îndeplinite anumite condiţii. Care din cele de mai jos
nu este obligatorie?
a) activitatea în cauză nu utilizează un activ care aparţine c) titularul permisului trebuie să fie, din punct de vedere
emitentului permisului  juridic şi practic, în măsură să vândă permisul unui terţ 

b) numărul de permise este limitat şi astfel permite titularului să d) permisul nu este eliberat sub rezerva unui criteriu de
obţină profituri de monopol atunci când exercită activitatea în eligibilitate 
cauză 

285. Câte tipuri de leasing de active nefinanciare se regăsesc în SEC?

a) 1  c) 3 

b) 2  d) 4 

286.Plata pentru "disponibilitate" se face de către:

a) administraţia publică  c) partener 
b) public  d) partener şi concedent 

287.Care dintre elementele de risc de mai jos nu este considerat relevant la stabilirea proprietarului
economic al activelor unui PPP?
a) riscul de construcţie  c) riscul de perimare 

b) riscul de disponibilitate  d) riscul de ţară 

288.În cea mai mare parte, beneficiarii sistemelor de pensii sunt :

a) gospodăriile populaţiei rezidente  c) gospodăriile populaţiei nerezidente 
b) salariaţii administraţiilor publice  d) persoanele încadrate în câmpul muncii 

289. Sistemele de pensii sunt clasificate în funcţie de managerul fondului de pensii şi anume :
a) manageri ai fondului de pensii din cadrul administraţiilor c) manageri ai fondului de pensii din cadrul
publice  administraţiilor publice sau din afara administraţiilor
publice 

b) manageri ai fondului de pensii din afara administraţiilor d) manageri ai fondului de pensii de securitate socială 
publice 

290.În conturile naţionale de bază, cotizaţiile imputate trebuie estimate pe baza :

a) calculelor actuariale  c) prestaţiilor predefinite 

b) cotizaţiilor sociale legate de alte riscuri sociale  d) evoluţiei în timp a ratei de actualizare 

291.Angajatorii realizează din ce în ce mai multe reforme ale sistemelor de pensii pe care le administrează
pentru a răspunde :
a) factorilor sociali  c) factorilor demografici şi altor factori 

b) factorilor economici  d) evoluţiei în timp a forţei de muncă 

292.Variaţiile drepturilor acumulate până la o anumită dată rezultând din serviciul anterior sunt
înregistrate ca :
a) modificări ale volumului activelor  c) cotizaţii sociale imputate în sarcina angajatorului 

b) transfer al drepturilor de pensie  d) transferuri de capital 

293. Atunci când ipotezele demografice utilizate în calculele actuariale se modifică, ele sunt înregistrate ca
:
a) modificări ale volumului pasivelor  c) modificări ale volumului activelor 

b) transferuri de capital  d) variaţii ale dreptului de pensii 

294.Achizițiile și revânzările internaționale au loc:

a) în cazul comerțului cu ridicata  c) în cazul comerțului cu amănuntul. 

b) atât în cazul comerțului cu ridicata, cât și al comerțului cu d) în cazul comerţului electronic 

amănuntul. 
295. În cazul în care forma fizică a bunurilor este modificată pe parcursul perioadei de deţinere a acestora,
ca rezultat al serviciilor de prelucrare realizate de alte entităţi, atunci tranzacţiile cu bunuri se înregistrează
în cadrul rubricii:
a) achiziţiilor  c) corespunzătoare achiziţiilor şi revânzărilor internaţionale


b) revânzărilor internaţionale  d) bunuri generale 

296. În cazurile în care forma bunurilor nu suferă modificări, bunurile sunt incluse în cadrul achiziţiilor şi revânzărilor
internaţionale, iar preţul lor de vânzare reflectă:
a) costuri minore de prelucrare, precum şi marja de comerţ la c) costuri minore de prelucrare 
vânzarea cu ridicata 

b) numai marja de comerţ la vânzarea cu ridicata  d) costuri minore de prelucrare şi marja de comeţ la
vânzarea cu amănuntul 

297. În cazurile în care comerciantul este organizatorul unui proces global de prelucrare, preţul de vânzare
poate include elemente cum ar fi:
a) planificare şi management  c) management şi marketing 

b) planificare, management, brevete și alte elemente de know- d) brevete şi alte elemente de know-how 
how, marketing și finanțare 

298. În cazurile în care bunurile nu trec prin economia proprietarului, însă forma fizică a bunurilor se
modifică întrucât sunt prelucrate într-o altă economie, operaţiunile internaţionale se înregistrează:
a) la rubrica achiziţii şi revânzări internaţionale  c) la rubrica bunuri generale 

b) la rubrica achiziţii  d) revânzări internaţionale 

299. Instituţiile de credit operează prin oferirea de rate de dobândă:

a) mai scăzute depunătorilor lor decât ratele pe care le percep de c) mai mari depunătorilor lor decât ratele pe care le percep
la debitorii lor  de la debitorii lor 

b) egale depunătorilor cu cele pe care le percep de la debitorii d) mai mari depunătorilor decât ratele pe care pe care le
lor  oferă debitorilor lor 

300. Orice plată a impozitelor pe producţie care trebuie efectuată de un rezident către alte administraţii
publice, precum şi orice subvenţie pe care o primeşte un rezident din partea altor administraţii publice sunt
înregistrate în:
a) contul de exploatare  c) contul de venituri secundare 

b) în contul de alocare primară a veniturilor  d) contul de venituri primare al balanţei de plăţi

301. Dacă unităţile rezidente fictive sunt proprietatea nerezidenţilor, atunci venitul realizat de aceste
unităţi este clasificat drept venit din:
a) chirie  c) investiţii indirecte 

b) investiţii directe  d) ivestiţii directe şi chirie 

302. Rolul investiţiilor directe se reflectă în:
a) fluxurile şi poziţiile din conturile internaţionale  c) fluxurile şi poziţiile din conturile naţionale 

b) poziţiile din conturile internaţionale  d) fluxurile din conturile internaţionale 

303. Veniturile nedistribuite sunt egale cu excedentul net de exploatare al întreprinderii

a) plus toate veniturile din proprietate încasate minus toate c) plus toate veniturile din proprietate încasate plus toate
veniturile din proprietate de plătit (înainte de calcularea veniturile din proprietate de plătit 
profitului reinvestit) plus transferurile curente de primit minus
transferurile curente de plătit şi fără poziţia de ajustare pentru
variaţia drepturilor de pensie 

b) plus toate veniturile din proprietate încasate minus toate d) plus toate veniturile din proprietate încasate minus
veniturile din proprietate de plătit (înainte de calcularea transferurile curente de plătit şi fără poziţia de ajustare
profitului reinvestit)  pentru variaţia drepturilor de pensie 

304. Profitul reinvestit poate fi negativ dacă:

a) întreprinderea înregistrează o pierdere sau dacă dividendele c) întreprinderea înregistrează o pierdere sau dacă
sunt distribuite din câştiguri din deţinere sau într-un trimestru în dividendele sunt distribuite din câştiguri din deţinere 
cursul căruia se plătesc dividendele anuale 

b) întreprinderea înregistrează o pierdere sau dacă dividendele d) dividendele sunt distribuite din câştiguri din deţinere 
sunt distribuite într-un trimestru în cursul căruia se plătesc
dividendele anuale 

305. Operaţiunile internaţionale ale lucrătorilor transfrontalieri şi sezonieri includ:

a) remuneraţia salariaţilor, impozitele şi cheltuielile cu c) remuneraţia salariaţilor, impozitele 
transportul 

b) impozitele şi cheltuielile cu transportul  d) remuneraţia salariaţilor şi cheltuielile cu transportul 

306. Înregistrările din contul de capital care fac obiectul tranzacţiilor internaţionale includ:
a) numai achiziţiile şi cedările de active nefinanciare neproduse, c) numai achiziţiile şi cedările de active nefinanciare
şi transferurile de capital  neproduse 

b) numai achiziţiile şi transferurile de capital  d) numai cedările de active nefinanciare neproduse, şi

transferurile de capital 

307. Următoarea afirmaţie este corectă:

a) Capacitatea sau necesarul net de finanțare este soldul contabil c) Capacitatea sau necesarul brut de finanțare este soldul
corespunzător sumei conturilor operațiunilor curente și contului contabil corespunzător sumei conturilor operațiunilor
de capital, fiind corespunzător și contului financiar  curente și contului de capital, fiind corespunzător și
contului financiar 

b) Capacitatea de finanțare este soldul d) Capacitatea sau necesarul net de finanțare este soldul
contabil corespunzător sumei conturilor contabil corespunzător sumei conturilor operațiunilor
operațiunilor curente  curente și contului de capital, nefiind corespunzător și
contului financiar 

308. În cazul în care, într-o ţară, o unitate nerezidentă deţine în mod direct un bun imobiliar, se consideră
că proprietarul respectivului bun imobiliar este:
a) o unitate rezidentă fictivă, care nu se află, în proprietatea
unităţii nerezidente 
b) o unitate rezidentă fictivă, care se află,
rezidente 
309. Teritoriul economic al Uniunii Europene constă în:
a) teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii
Europene 
b) teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii
Europene precum și teritoriile economice ale instituțiilor
europene. 
310. Atunci când conturile naţionale ale ţărilor A şi B sunt agregate, conturile agregate ale restului lumii
înregistrează:
a) numai fluxurile interne dintre ţările A şi B 
b) fluxurile interne dintre ţările A şi B şi fluxurile cu alte ţări 
311.Conturile europene se pot calcula prin:
a) convertirea datelor înregistrate în monede naționale diferite în
putere standard de cumpărare (PSC) 
b) prin convertirea monedelor naţionale diferite în moneda
unică euro 
pasive sunt exprimate în moneda unică
312. În conturile europene, fluxurile economice și stocurile de active și
euro, prin convertirea datelor înregistrate în monede naţionale diferite, prin următoarele metode :
(a) prin folosirea cursurilor de schimb de pe piață (sau o medie a
acestora) în vigoare în perioada în care sunt elaborate conturile

b) prin calcularea unui indice între perioade consecutive ca
medie ponderată a indicilor de creștere ai datelor
corespunzătoare fiecărui stat membru, exprimate în monedă
națională. Coeficienții de ponderare corespund părții fiecărui
stat membru convertită pe baza cursului de schimb din timpul
primei perioade de comparație. După ce se alege o perioadă de
referință, acesteia i se aplică indicele înlănțuit pentru a genera
niveluri pentru alte perioade de observație. 
313.Care sunt instituţiile europene nefinanciare:
a) Parlamentul European, Consiliul european, Consiliul,
Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și
Curtea de Conturi Europeană 
c) o unitate rezidentă fictivă, care se află, în schimb, în
proprietatea unităţii nerezidente, sub forma unui activ
nefinanciar 
d) o unitate rezidentă fictivă, care se află, în schimb, în
proprietatea unităţii nerezidente, sub forma unui activ
financiar 
c) teritoriile economice ale instituțiilor
europene 
d) teritoriile economice ale statelor membre ale
Uniunii Europene, teritoriile economice ale
instituţiilor europene şi teritoriile economice ale
statelor membre ale zonei euro 
c) fluxurile interne dintre ţările A şi B, precum şi fluxurile
cu alte ţări şi instituţii europene 
d) fluxurile interne dintre ţările A şi B şi fluxurile cu
instituţii europene 
c) prin metodele de la a si b 
d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe de-a lungul
întregii perioade. 
c) prin toate metodele enumerate 
d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe de-a lungul
întregii perioade. Cursul fix poate fi cel în vigoare la
sfârșitul perioadei, la începutul acesteia sau poate fi o
medie a cursurilor de schimb de-a lungul întregii perioade.
Cursul de schimb folosit afectează coeficientul de
ponderare (fix) al unui anumit stat membru în agregatele
europene 
c) Comitetul Economic și Social European, Comitetul
Regiunilor, agențiile europene 
b) Fondul european de investiții  d) Fondul european de dezvoltare 

314. În conturile europene, conturile restului lumii înregistrează fluxurile economice și stocurile financiare
de active și pasive dintre:
a.unitățile rezidente ale Uniunii b. unitățile instituţionale ale Uniunii Europene
Europene/zonei euro 

b. unitățile nerezidente d.unitățile rezidente ale Uniunii Europene/zonei euro și

unitățile nerezidente. 

315. Importurile și exporturile de bunuri includ comerțul de cvasitranzit, și anume:

a.bunuri importate din țări terțe într-un stat membru al Uniunii c. bunuri care provin dintr-un stat membru al Uniunii
Europene/zonei euro de către o entitate care nu este considerată Europene/zonei euro care sunt ulterior exportate către țări
unitate instituțională și ulterior expediat într-un alt stat membru terțe de o entitate care nu este considerată unitate
al Uniunii Europene/zonei euro precum și bunuri care provin instituțională. 
dintr-un stat membru al Uniunii Europene/zonei euro care sunt
ulterior exportate către țări terțe de o entitate care nu este
considerată unitate
instituțională 

b.bunuri importate din țări terțe într-un stat membru al Uniunii c. bunuri exportate catre state membre ale Uniunii
Europene/zonei euro de către o entitate care nu este considerată Europene/zonei euro care sunt ulterior exportate către țări
unitate instituțională și ulterior expediat într-un alt stat membru terțe de o entitate care nu este considerată unitate
al Uniunii Europene/zonei euro  instituțională. 

316. În conturile europene, operațiunile de merchanting includ :

a. cumpărarea de bunuri de la un nerezident, urmată de vânzarea c.numai achizițiile de bunuri de către un rezident din
către alt nerezident, fără ca bunurile să treacă fizic graniţa Uniunea Europeană/zona euro de la un nerezident pentru a
Uniunii Europene  le revinde ulterior unui nerezident fără ca bunurile să fie
fizic prezente în Uniunea Europeană/zona non-euro 

b. numai achizițiile de bunuri de către un rezident din Uniunea
Europeană/zona euro de la un nerezident pentru a le revinde
ulterior unui nerezident fără ca bunurile să fie fizic prezente în
Uniunea Europeană/zona euro, cand vanzarea şi cumpărarea au
loc în aceeaşi perioadă. 
d.numai achizițiile de bunuri de către un rezident din
Uniunea Europeană/zona euro de la un nerezident pentru a
le revinde ulterior unui nerezident fără ca bunurile să fie
fizic prezente în Uniunea Europeană/zona euro 

317.O întreprindere de investiții străine directe este o unitate rezidentă a Uniunii Europene/zonei euro în
care:
a.un investitor care nu este rezident deține cel puțin 25 % din b.un investitor care nu este rezident deține cel puțin 51 %
acțiunile curente sau din acțiunile cu drept de vot (pentru o din acțiunile curente sau din acțiunile cu drept de vot
întreprindere constituită în societate) sau o participare (pentru o întreprindere constituită în societate) sau o
echivalentă (pentru o întreprindere neconstituită în societate)  participare echivalentă (pentru o întreprindere neconstituită
în societate) 
b.un investitor care nu este rezident deține cel puțin 10 % din b.un investitor care nu este rezident deține cel puțin 100 %
acțiunile curente sau din acțiunile cu drept de vot (pentru o din acțiunile curente sau din acțiunile cu drept de vot
întreprindere constituită în societate) sau o participare (pentru o întreprindere constituită în societate) sau o
echivalentă (pentru o întreprindere neconstituită în societate) participare echivalentă (pentru o întreprindere neconstituită
 în societate) 
318. Măsurarea prețurilor și a volumelor se realizează prin:
a. agregarea conturile statelor membre și ale instituțiilor c.eliminarea din conturile restului lumii a operațiunilor
europene/Băncii Centrale Europene, elaborate la prețurile din transfrontaliere dintre statele membre, evaluate la prețurile
anul precedent.  din anul
precedent 

b. toate cele trei metode  d. eliminarea discrepanțelor care rezultă între resurse și
utilizări prin folosirea metodei alese să echilibreze
operațiunile europene la prețuri curente 

319. Ce metodă se foloseşte la elaborarea conturilor de patrimoniu :

b.stocurile de active financiare ale unui rezident în Uniunea c. conturile de patrimoniu ale statelor membre sunt
Europeană/zona euro deținute de alt rezident (stocuri interne) completate de stocuri de active deținute și de pasive
sunt retrase din conturile naționale ale restului lumii  subscrise de instituțiile europene care sunt rezidente în
Uniunea
Europeană/zona euro 

b.dezechilibrele create de neconcordanța între stocurile interne d.toate metodele enumerate 

ale activelor financiare și pasivele corespunzătoare sunt
repartizate între diferite sectoare prin echilibrare. 

320. Matricele „de la cine cui” prezintă :

a.operațiunile economice (respectiv activele financiare deținute) c. operatiuni financiare dintre sectoarele instituționale. 
dintre sectoarele
instituționale. 

b. operațiunile economice Instituțiile și organismele d.operațiunile economice (respectiv activele financiare

nefinanciare europene  deținute) dintre subsectoarele instituționale. 

321. Principala resursă a instituțiilor și organismelor nefinanciare europene este:

a) taxe vamale și taxe agricole  c. resurse fondate pe taxa pe valoare adăugată si resurse
fondate pe venitul național brut (VNB) 

b) taxe la producție pentru producătorii de zahăr, izoglucoză și d.toate resursele enumerate 

sirop de inulină 

322. Prestaţiile sociale se acordă în anumite condiţii care pot afecta bunăstarea gospodăriilor:
a) ca urmare a impunerii unor cheltuieli suplimentare din c) fie prin impunerea unor cheltuieli suplimentare din
resursele gospodăriilor  resursele gospodăriilor, fie prin reducerea veniturilor lor 

b) ca urmare a reducerii veniturilor gospodăriilor  d) ca urmare a unor calamităţi naturale 

323. Prestaţiile sociale se acordă:

a) numai în bani  c) sub formă de alocaţii plătite periodic 

b) numai în natură  d) în bani sau în natură 

324. Sistemele de asigurări sociale sunt sisteme în care participanţii sunt obligaţi sau încurajaţi să se
asigure :
a) împotriva calamităţilor naturale  c) împotriva anumitor riscuri sociale sau circumstanţe care
pot afecta bunăstarea lor sau a persoanelor pe care le au în
întreţinere 
b) împotriva anumitor riscuri sociale sau circumstanţe care pot d) împotriva anumitor riscuri sociale care pot afecta
afecta bunăstarea lor  bunăstarea persoanelor pe care le au în întreţinere 

325. Cotizaţiile la sistemul de asigurări sociale pot fi plătite :

a) numai de către persoanele care desfăşoară activităţi c) fie de salariaţi sau de alte categorii, fie de angajatori în
independente  numele salariaţilor 

b) numai de către sau în numele persoanelor care desfăşoară d) numai de către angajatori în numele salariaţilor 
activităţi independente sau al persoanelor fără loc de muncă 

326. Prestaţiile de asistenţă socială sunt plătite :

a) în mod independent de participarea la un sistem de asigurări c) ca parte din asigurările sociale 
sociale 

b) numai în absenţa plăţii cotizaţiilor necesare pentru d) pe bază de poliţă de asigurare individuală 
participarea la un sistem de asigurări sociale 

327. Administraţiile publice furnizează prestaţii sociale ca :

a) plăţi de securitate socială şi de asistenţă socială  c) transferuri sociale în natură 

b) plăţi de securitate socială, asistenţă socială sau ca transferuri d) plăţi de asistenţă socială 
sociale în natură 

328. Prestaţiile de asigurări sociale sunt :

a) pensii  c) pensii, prestaţii de asigurări de sănătate, prestaţii de
asigurări de somaj şi prestaţii de asigurări pentru îngrijirea
pe termen lung 

b) pensii şi prestaţii de asigurări de sănătate  d) pensii şi prestaţii de asigurări de şomaj 

329. Prestaţiile de pensii a sistemelor de asigurări sociale sunt :

a) venitul după pensionare  c) pensii de plătit văduvelor sau văduvilor 

b) venitul după pensionare, pensii de plătit văduvelor sau d) venitul după pensionare şi pensii de plătit persoanelor
văduvilor şi pensii de plătit persoanelor care suferă un accident care suferă un accident de muncă şi care nu mai pot lucra
de muncă şi care nu mai pot lucra  

330. Drepturile de pensie rezultând din sistemele de securitate socială :

a) sunt incluse în conturile naţionale de bază  c) sunt incluse în conturile naţionale de bază şi în tabelul
suplimentar pentru drepturile de pensie acumulate la zi în
asigurări sociale 

b) sunt incluse în tabelul suplimentar pentru drepturile de pensie d) nu sunt incluse în conturile naţionale de bază şi nici în
acumulate la zi în asigurări sociale  tabelul suplimentar pentru drepturile de pensie acumulate la
zi în asigurări sociale 

331. Prestaţiile sociale exclud :

a) transferuri curente de la sisteme care primesc cotizaţii, c) transferuri curente de la unităţi ale administraţiei publice
vizează întreaga colectivitate sau părţi ale acesteia şi sunt care nu sunt condiţionate de plăţi anterioare ale cotizaţiilor
impuse şi controlate de către unităţile administraţiei publice  
b) transferuri curente de la sistemele organizate de angajatori în d) indemnizaţiile de asigurare plătite în cadrul poliţelor
beneficiul angajaţilor  contractate pe o bază pur individuală de către asiguraţi,
independent de angajatorii lor sau de administraţiile publice


332. Unitatile institutionale au capacitatea de a:

a) deține bunuri și active  c) a exercita activități economicei 

b) de a subscrie angajamente  d) toate capacitatile prevazute la literele a,b,c, 

333. În sistemul SEC 2010 care unități instituționale nu sunt regrupate în cinci sectoare instituționale
naționale:
a) societăți nefinanciare si societăți financiare  c) banci comerciale 

b) administrațiile publice si gospodăriile populației  d) instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor
populației 

334. Fluxurile reflectă:

a) crearea, transformarea  c) transferul sau dispariția unei valori economice 

b) schimbarea  d) toate operatiile prevazute la literel a,b,c 

335. Fluxurile determină o variație a

a) valorii activelor sau pasivelor unei unități c) valorii pasivelor unei unități instituționale 
instituționale 

b) valorii activelor unei unități instituționale  d) nici o variaţie 

336. Operațiunile se divizează în:

a) operațiuni pe produse  c) operațiuni financiare precum şi achiziții minus
cedările de active nefinanciare neproduse 

b) ) operațiuni de repartiție  d) toate operatiunile prevazute la literele a-c 

337. Operațiunile în care sunt implicate mai multe unități pot fi :

a) "ceva contra altceva", și anume operațiuni cu contraparte, c) subventii 
precum şi "ceva contra nimic", și anume operațiuni fără
contraparte 

b) ) transferuri  d) toate operatiunile prevazute la literele a-c 

338. Fluxurile nu se înregistrează:

a) când o valoare economică se creează, se transformă sau c) pe bază de angajament 
se stinge o valoare economică 

b) când o valoare economică apare, se transformă ori se d) cand nu se creează o valoare economică, şi nu se stinge
anulează creanțe sau obligații  sau anulează o creanţă 

339. Consolidarea înseamnă eliminarea a operațiunilor care au loc între unitățile regrupate,
a) din utilizări  c) atât din utilizări, cât și din resurse 

b) din resurse  d) eliminarea activelor financiare reciproce 

340. Orice operațiune realizată de o unitate individuală sau de un sector poate fi contabilizată
a) în utilizări  c) în operațiuni financiare 

b) în resurse  d) atât în utilizări, cât și în resurse 

341. În cadrul economiei, unitățile instituționale care interacționează sunt entități economice care sunt
capabile:
a să dețină active  c) să întreprindă activități economice și operațiuni cu alte
entități 

b) să subscrie angajamente  d) pot efectua toate opertiunilr de la punctele

a, b si c 

342. Operatiunile de repartitie sunt operatiuni prin care se repartizeaza:

a) dividendele acumulate pe o perioada contabila  c) activele si pasivele financiare

b) valoarea adaugata generata in productie  d) pot efectua opertiunile de la punctele

a si c 

343. Remunerarea angajatilor in natura poate fi definita ca:

a) operatiune financiara cu active  c) operatiune cu bunuri si servicii 

b) operatiune de repartitie  d) opraţiune nefinanciară cu active 

344. Care din urmatoarele plati se incadreaza in definitia salariilor si indemnizatiilor:

a) plata alocatiilor sau rambursarilor catre angajati pentru c) alocatiile pentru costul vietii, alocatiile locale si pentru
calatorie, izolare, mutare si divertisment efectuate in cursul expatriere 
indeplinirii atributiilor de
serviciu 

b) plata bauturilor sau alimentelor speciale necesare din cauza d) plata alocatiilor sau rambursarilor catre angajati pentru
conditiilor de munca exceptionale  calatorie 

345. Pensiile se incadreaza in urmatoarea categorie de cotizatii sociale:

a) cotizatii sociale imputate angajatului de catre stat prin fondul c) cotizatii sociale in regim facultativ, pensii private s.a. 
de pensii 

b) cotizatii sociale efective imputate d) in categoriile de la lit. a si c 

angajatorului 
346.Este un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si care in cele din urma este
suportat integral de cumparatorul final:
a) taxa pe valoare adaugata  c) taxa de timbru 

b) acciza pe consum  d) tariful de concesiune 

347. Prelevarile pe produsele agricole importante fac parte din categoria:

a) taxa de tip TVA  c) impozite pe utilizarea de active fixe 

b) impozite si drepturi asupra importurilor, exclusiv TVA  d) impozite si drepturi asupra importurilor, inclusiv TVA 

348.Operatiunile care nu genereaza active sau pasive sub forme de sume de platit sau de incasat, dar
genereaza obligatie de a plati taxe sunt impozitate astfel:
a) se aplica impozite doar pentru operatiunile financiare c) nu se impoziteaza 
realizate in moneda nationala 

b) prin evaluari, declaratii sau instrumente fiscale care creeaza d) se aplica impozite doar pentru operatiunile financiare
pasive sub forma obligatiilor de plata  realizate in moneda euro 

349. Se incadreaza in categoria altor subvenţii pentru producţie urmatoarele:

a) ajutoarele pentru investitii  c) supracompensarea TVA care rezulta din aplicarea
sistemului forfetar 

b) stergerea datoriilor unitatilor producatoare fata de d) ajutoare pentru salariaţi 

administratia publica 

350. Influentarea nivelurilor productiei se poate realiza:

a) prin aplicarea de subventii producatorilor  c) prin subcompensarea TVA care rezulta din aplicarea
sistemului forfetar 

b) prin reducerea contributiilor sociale imputate angajatorului d) nu se poate realiza 

producator 

351. Subventiile sunt inregistrate ca:

a) utilizari negative in contul de exploatare al economiei totale c) utilizari in contul exterior al veniturilor primare si
 transferurile curente 

b) la partea de resurse, in contul de alocare primara a veniturilor d) rentă 

administratiei publice 

352. Venitul din investitii este un rezultat al urmatoarei situatii:

a) proprietarii de active financiare le pun la dispozitia altor c) proprietarii de resurse naturale primesc subventii pentru
unitati institutionale  utilizarea productiva a
resurselor 

b) proprietarii de resurse naturale le pun la dispozitia altor d) concesionarii de resurse naturale primesc subventii
unitati institutionale  pentru utilizarea productiva a
resurselor 
353. Venitul din proprietate de primit de catre proprietarii activelor financiare prin dispunerea lor se
numeste:
a) dobanda  c) dividend 

b) renta  d) venituri din concesiuni 

354. O forma de venit din proprietate la care au dreptul detinatorii de actiuni se numeste:
a) dobanda  c) dividend 

b) renta  d) primă sau stimulent 

355. Achitarea tarifelor pentru serviciile prestate de sistemul de asigurari face parte din:
a) cheltuielile pentru productie si consum  c) operatiuni financiare cu pasive contingente 

b) operatiunile de repartizare a veniturilor  d) cheltuieli pentru active financiare 

356. Optiunea pe actiuni a angajatului este o forma de:

a) o forma de venit in natura a angajatului  c) o forma de venit neimpozabil 

b) o forma de venit din investitii  d) o formă de cheltuială a angajatului 

357. Liniile de credit, ca angajamente de acordare de imprumuturi pana la o limita stabilita, se considera:
a) acumulari de active financiare  c) active financiare contingente 

b) o creanta financiara  d) rambursare de credit 

358.In cazul in care un imprumut nu isi indeplineste obligatiile de plata, prejudiciul imprumutatorului este
reparat de:
a) institutiile financiare ale statului  c) instantele judecatoresti abilitate 

b) garant, in urma unui acord tip garantie  d) administraţia publică 

359. Terminologia “instrument financiar” este utilizata:

a) pentru a se face referire atat la spectrul activului cat si la cel c) pentru a face referire la toate operatiunile financiare in
al pasivului operatiunilor financiare  moneda nationala 

b) pentru a se face referire la activele financiare contingente  d) pentru a face referire la toate operatiunile financiare in
moneda europeană 

360.Compensarea operatiunilor cu active financiare ale unui anumit grup de unitati institutionale in
contraparte cu pasive ale aceluias grup se numeste:
a) consolidarea conturilor financiare  c) operatiune financiara in contraparte 

b) simetria creantelor si pasivelor financiare  d) 

361. Contractele standardizate, nenegociabile, oferite de debitori si care permit retragerea ulterioara de
catre creditor a sumei, se numesc:
a) depozite  c) plasamente private 
b) titluri de natura datoriei  d) 

362. Emiterea de titluri de natura datoriei pentru care platile aferente cuponului sau principalului sunt garantate
de active specificate sau de fluxuri viitoare de venituri constituie:
a) titluri de natura datoriilor cu rata a dobanzii variabile  c) titluri de natura datoriilor cu rata a dobanzii fixe 

b) securitizarea titlurilor de natura datoriei  d) 

363. DST se definesc ca:

a) active de rezerva internationale create de Fondul Monetar c) achizitii nete de titluri de natura datoriei 
International pentru a suplimenta activele de rezerva existente


b) un set de norme financiare contabile  d) 

364. Care dintre urmatoarele caracteristici se aplica titlurilor de natura datoriei:

a) o data de rascumparare sau scadenta, la care trebuie efectuata c) nu fac obiectul atribuirii de rating de catre agentiile
plata finala programata contractual a principalului  consacrate 

b) pretul de emitere, cel de rascumparare si rata cuponului nu d) 

pot fi exprimate decat in moneda nationala 

365. Calitatea de a fi negociabile se aplica urmatoarelor operatiuni financiare:

a) operatiunile cu credite  c) ambele tipuri de operatiuni (cu credite, cu titluri) 

b) operatiunile cu titluri de natura datoriilor  d) 

366. Activele sau pasivele financiare care rezulta din detinerea proprietatii asupra unor active imobile
(terenuri, constructii), de catre nerezidenti se clasifica:
a) titluri de natura datoriei  c) alte participatii 

b) active financiare de tip credit  d) 

367. Proprietatea asupra unor titluri de valoare cotate in alte economii sunt definite ca:
a) certificate de depozit  c) active financiare de tip credit 

b) participatii  d) 

368.Participatiile in societatile in comandita pe actiuni subscrise de catre asociatii comanditati se

incadreaza in categoria:
a) actiuni cotate  c) alte participatii 

b) actiuni necotate  d) 

369. Instrumentele financiare corelate cu un instrument financiar specificat sau cu un indice prin
intermediul carora, pe pietele financiare, se pot tranzactiona in contul lor riscuri financiare specifice, se
numesc:
a) instrumente financiare derivate  c) instrumente financiare de tip garantie 
b) instrumente financiare de tip provizion  d) instrumentele financiare de la lit. b) şi c) 

370. Acordurile contractualeîntre două părți care convin să schimbe, în cursul unei perioade de timp și
conform unor reguli prestabilite, fluxuri de plăți aferente unor valori fictive convenite ale principalului se
numesc
a) contracte la termen de tip forward  c) instrumente derivate de credit 

b) acorduri contractuale de tip <swap>  d) toate cele variantele de la a)-c) 

371. Perioada de la data emiterii până la data plății finale programate a activelor sau pasivelor financiare
este:
a) scadenta restanta  c) scadenta initiala 

b) scadenta cu termen lung  d) scadenta cu termen mediu 

372. Sectorul societăților nefinanciare este subdivizat în următoarele subsectoare:

a) societăţi nefinanciare publice  c) societăţi nefinanciare sub control străin 

b) societăţi nefinanciare private naţionale  d) toate variantele de la a), b) si c) 

373. Cu excepţia subsectorului banca centrală, fiecare subsector este divizat în:
a) societăţi financiare publice  c) societăţi financiare sub control străin 

b) societăţi financiare private naţionale  d) toate variantele de la a), b) si c) 

374. Subsectorul S.122, Societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala, nu cuprinde:
a) sediile sociale care supravegheaza si gestioneaza alte unitati c) toate variantele de la a), b) si d) 
ale unui grup constituit in mod predominant din societati care
accepta depozite, exclusive banca centrala, dar care nu sunt
societati care accepta depozite 

b) institutiile fara scop lucrativ dotate cu personalitate juridica si d) institutiile care gestioneaza bani electronici si care nu au
care deservesc societati care accepta depozite, dar care nu ca activitate principala intermedierea financiara 
exercita nicio activitate de intermediere financiara 

375. Care din subdiviziunile urmatoare nu fac parte din Sectorul administraţiei publice:
a) administratia centrala (exclusiv fondurile de securitate c) fondurile de pensii 
nationala) 

b) administratiile statelor federale (exclusiv fondurile de d) administratiile de securitate sociala 

securitate nationala) 

376. Sectorul societatilor financiare nu cuprinde :

a) beneficiari de pensii  c) banca centrala 

b) societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala  d) societati de asigurare si fonduri de pensii 

377. Sectorul gospodariilor populatiei cuprinde urmatoarele subsectoare:

a) varianrtele de la lit b) si d)  c) institutii de plata 

b) beneficiari de venituri din proprietate, beneficiari de pensii şi d) angajatori si lucratori proprii precum şi angajati 
beneficiari de alte venituri din
transferuri 

378. Care dintre urmatorii intermediari financiari sunt clasati in subsectorul S.121:
a) societatile de emisiuni de titluri  c) banca centrala nationala, inclusiv atunci cand aceasta
participa la Sistemul European al Bancilor Centrale 

b) varianrtele de la lit c) si d)  d) organismele monetare centrale, in special cele publice,

care tin o contabilitate completa si se bucura de o
autonomie de decizie in raport cu administratia centrala 

379. Ce tip de leasing nu se aplica in cazul resurselor naturale:

a) leasingul financiar  c) leasingul de resurse 

b) leasingul operational  d) nici unul din cele prevăzute la lit a)-c) 

380. Contractul de achizitionare cu plata in rate este un tip de leasing:

a) operational  c) financiar 

b) de resurse  d) nici unul din cele prevăzute la lit a)-c) 

381. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea urmatoarele forme:

a) sisteme de pensii de asigurari sociale  c) polite de asigurare individuala de viata 

b) asistenta sociala  d) toate celelalte variante prevăzute la lit a)-c) 

382. Unitatile institutionale incluse in sectorul societatilor financiare sunt urmatoarele:

a) societatile cu capital privat si de stat care sunt producatori de c) societatile cooperatiste si asociatiile dotate cu
piata si a caror functie principala consta in producerea de bunuri personalitate juridica si care sunt producatori de piata, a
si servicii nefinanciare  caror functie principala consta in producerea de de bunuri si
servicii
nefinanciare 

b) societatile cu capital privat sau public a caror functie d) toate celelalte variante prevăzute la lit a)-c) 
principala consta in furnizarea de servicii de intermediere
financiara si/sau in exercitarea de activitati financiare auxiliare


383. Sectorul societati financiare S.12 cuprinde:

a) institutiile fara scop lucrativ care sunt controlate de catre de c) toate societatile si cvasisocietatile nefinanciare controlate
administratiile statelor federale  de unitatile institutionale
nerezidente 

b) unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care d) toate celelalte variante prevăzute la lit a)-c) 
sunt producatori de piata si a caror activitate principala consta in
producerea de servicii financiare 

384. Sectorul societatilor financiare cuprinde urmatoarele subsectoare:

a) banca centrala, societati care accepta depozite, fonduri de c) banca centrala, societati care accepta depozite, fonduri de
piata monetara, beneficiari de pensii, auxiliari intermediari, piata monetara, beneficiari de alte venituri din transferuri ,
societati de asigurare, etc  auxiliari intermediari, societati de asigurare, etc 

b) banca centrala, societati care accepta depozite, fonduri de d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
piata monetara, fonduri de pensii, auxiliari intermediari,
societati de asigurare, etc 

385. Leasingul de resurse este:

a) un acord prin care proprietarul unei resurse naturale o pune la c) un acord prin care proprietarul unei resurse naturale o
dispozitia locatarului, in schimbul unei plati inregistrata drept pune la dispozitia locatarului, in schimbul unei plati
renta  inregistrata drept dobanda 

b) un acord prin care proprietarul unei resurse naturale o pune la d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
dispozitia locatarului, in schimbul unei plati inregistrata drept
chirie 

386. In cadrul unui leasingul operational:

a) Activul nu ramane in bilantul locatorului  c) Pasivul ramane ramane in bilantul
locatarului 

b) Activul ramane in bilantul locatorului  d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 

387. Parteneriatele public – privat PPP sunt:

a) contracte pe termen lung intre doua unitati, prin care o unitate c) contracte pe termen lung intre doua unitati, prin care o
dobandeste sau produce un activ sau o serie de active, il unitate dobandeste sau produce un activ sau o serie de
exploateaza pentru o perioada si ulterior transfera activul unei active, il exploateaza pentru o perioada si nu va transfera
alte unitati  activul unei alte unitati 

b) contracte pe termen scurt intre doua unitati, prin care o d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
unitate dobandeste sau produce un activ sau o serie de active, il
exploateaza pentru o perioada si ulterior transfera activul unei
alte unitati 

388. Contractele de concesionare de servicii:

a) se inregistreaza ca active atunci cand nu sunt transferabile sau c) nu se inregistreaza ca active atunci cand nu sunt
nu se poate realiza nicio valoare din transferul lor  transferabile sau nu se poate realiza nicio valoare din
transferul lor 

b) nu se inregistreaza ca active atunci cand sunt transferabile d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
sau nu se poate realiza nicio valoare din transferul lor 

389. Leasingurile operationale comercializabile:

a) pot include toate tipurile de contracte de inchiriere si de c) pot include toate tipurile de contracte de inchiriere, de
leasing operational  leasing operational si leasing financiar 

b) nu pot include toate tipurile de contracte de inchiriere si de d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
leasing operational 

390. Pensiile de asigurari sociale sunt:

a) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la pensie, de c) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la pensie,
obicei in temeiul unor dispozitii juridice sau contractuale de obicei in temeiul unor dispozitii juridice sau contractuale
prestabilite si in general sub forma unei rente negarantate  prestabilite si in general sub forma unei rente garantate 

b) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la pensie, de d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
obicei in temeiul unor dispozitii juridice sau contractuale
prestabilite si in general sub forma unei rente viagere 

391. Sistemele de pensii de securitate sociala sunt:

a) Sisteme de asigurari contractuale ale caror beneficiari, in c) Sisteme de asigurari contractuale ale caror beneficiari, in
calitate de participanti la un sistem de asigurari sociale, nu sunt calitate de participanti la un sistem de asigurari sociale, sunt
obligati de administratiile publice sa se asigure impotriva obligati de societatile financiare sa se asigure impotriva
batranetii si a altor riscuri legate de batranete  batranetii si a altor riscuri legate de batranete 

b) Sisteme de asigurari contractuale ale caror beneficiari, in d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
calitate de participanti la un sistem de asigurari sociale, sunt
obligati de administratiile publice sa se asigure impotriva
batranetii si a altor riscuri legate de batranete 

392. Un sistem de prestatii predefinite este:

a) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit salariatului c) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit de catre
dupa pensionare se calculeaza prin utilizarea unei formule, fie salariat dupa pensionare se calculeaza prin utilizarea unei
separat, fie in combinatie cu o suma minima negarantata de formule, fie separat, fie in combinatie cu o suma minima
platit  garantata de platit 

b) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit salariatului d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
dupa pensionare se calculeaza prin utilizarea unei formule, fie
separat, fie in combinatie cu o suma minima garantata de platit


393. Risculunui sistem de prestatii predefinite in ceea ce priveste furnizarea unui venit adecvat la pensie
este suportat de:
a) angajator sau o unitate care actioneaza in c) angajat sau o unitate care actioneaza in
numele  numele 

b) angajator sau o institutie de credit  d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 

394. Sistemele fictive de cotizatii predefinite si sistemele hibride sunt clasificate ca:
a) Sisteme de prestatii predefinite  c) Sisteme de cotizatii facultative 

b) Sisteme de cotizatii predefinite  d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 

395. Drepturile de pensie acumulate in temeiul securitatii sociale:

a) sunt prezentate in conturile nefinanciare  c) nu sunt prezentate in conturile nationale de baza 

b) sunt prezentate in conturile nationale de baza  d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 

396. Remunerarea angajatilor este compusa din:

a) salarii  c) cotizatiile sociale in sarcina angajatorului 

b) indemnizatii  d) toate variantele prevăzute la literele a, b si c

397. Salariile si indemnizatiile in natura includ urmatoarele tipuri de remunerare:

a) Salarii si indemnizatii de baza  c) Imprumuturi acordate angajatilor la dobanzi reduse 

b) Plata zilelor de vacanta pentru sarbatori oficiale sau concediu d) Alocatii pecuniare pentru locuinta, platite angajatilor de
anual  catre angajator 

398. Cotizatiile sociale in sarcina angajatorilor sunt:

a) cotizatii sociale platite de catre angajatori catre sisteme de c) cotizatii sociale platite de catre angajatori catre sisteme
securitate sociala sau alte sisteme de asigurari sociale aferente de securitate sociala facultative sau alte sisteme de asigurari
incadrarii in munca pentru a asigura prestatii sociale pentru sociale aferente incadrarii in munca pentru a asigura
angajatii lor  prestatii sociale pentru angajatii lor 

b) cotizatii sociale platite de catre angajati catre sisteme de d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
securitate sociala sau alte sisteme de asigurari sociale aferente
incadrarii in munca pentru a asigura prestatii sociale pentru
angajatorii lor 

399. O taxa de tip TVA este:

a) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de c) Un impozit pe bunuri si servicii colectat integral de
intreprinderi si care in cele din urma este suportat partial de intreprinderi si care in cele din urma este suportat integral
cumparatorul final  de cumparatorul final 

b) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
intreprinderi si care in cele din urma este suportat integral de
cumparatorul final 

400. Subventiile sunt:

a) Plati curente fara contraparte pe care administratiile publice c) Plati curente fara contraparte pe care administratiile
sau institutiile Uniunii Europene le efectueaza catre producatorii publice sau institutiile Uniunii Europene le efectueaza catre
rezidenti  producatorii nerezidenti 

b) Plati curente fara contraparte pe care societatile comerciale d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
sau institutiile Uniunii Europene le efectueaza catre producatorii
rezidenti 

401. Veniturile din proprietate sunt clasificate dupa cum urmeaza:

a) Dobanzi, venituri distribuite ale societatii, beneficii c) Dobanzi, venituri distribuite ale societatii, beneficii
reinvestite din investitii straine, alte venituri din investitii  reinvestite din investitii straine, subventii 

b) Dobanzi, venituri nedistribuite ale societatii, beneficii d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
reinvestite din investitii straine, alte venituri din investitii 

402. Dobanzile sunt:

a) Veniturile din proprietate de primit de catre proprietarii c) Veniturile din proprietate de platit de catre proprietarii
activelor nefinanciare pentru punerea acestora la dispozitia unei activelor financiare pentru punerea acestora la dispozitia
alte unitati unei alte unitati institutionale 
institutionale 

b) Veniturile din proprietate de primit de catre proprietarii d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
activelor financiare pentru punerea acestora la dispozitia unei
alte unitati institutionale 

403. Impozitele pe venit includ:

a) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, impozitele pe venitul c) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, impozitele pe
sau profitul societatilor, impozitele pe terenuri, taxele asupra venitul sau profitul societatilor, impozitele pe castigurile din
castigurilor din loterii sau jocuri de noroc  detinere, taxele asupra castigurilor din loterii sau jocuri de
noroc 

b) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, impozitele pe d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
venitul sau profitul societatilor, impozitele pe castigurile din
detinere, taxele judiciare 

404. Prestatiile sociale, altele decat transferurile sociale in natura, sunt compuse din:
a) Prestatii de securitate sociala in bani, alte prestatii de c) Prestatii de securitate sociala in bani, alte prestatii de
asigurari sociale, prestatii de asistenta sociala in bani  asigurari sociale, prestatii de asistenta sociala in bani, prime
nete de asigurare
generala 

b) Prestatii de securitate sociala in natura, alte prestatii de d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
asigurari sociale, prestatii de asistenta sociala in bani 

405. Indemnizatiile de asigurare generale, daunele sunt:

a) Solicitarile de daune care trebuie onorate in temeiul unor
contracte de asigurari generale, adica sumele pe care societatile
de asigurari sunt obligate sa le primeasca pentru compensarea
vatamarilor sau pagubelor suferite de persoane sau de bunuri 
c) Solicitarile de daune care trebuie onorate in temeiul unor
contracte de asigurari generale, adica sumele pe care
societatile de asigurari sunt obligate sa le plateasca
persoanelor neasigurate pentru compensarea vatamarilor
sau pagubelor suferite de persoane sau de bunuri 

b) Solicitarile de daune care trebuie onorate in temeiul unor d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
contracte de asigurari generale, adica sumele pe care societatile
de asigurari sunt obligate sa le plateasca pentru compensarea
vatamarilor sau pagubelor suferite de persoane sau de bunuri 

406. Transferurile de capital includ :

a) Impozitele pe capital, impozitele pe salarii, ajutoarele pentru c) Impozitele pe capital, impozite pe operatiuni
investitii si alte transferuri de capital  internationale, ajutoarele pentru investitii si alte transferuri
de capital 

b) Impozitele pe capital, ajutoarele pentru investitii si alte d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
transferuri de capital 

407. Operatiunile financiare sunt :

a) Operatiuni cu active si pasive financiare si nefinanciare care c) Operatiuni cu active si pasive financiare care se
se desfasoara intre unitati institutionale rezidente, precum si desfasoara intre unitati institutionale rezidente, precum si
intre acestea si unitati institutionale nerezidente  intre acestea si unitati institutionale nerezidente 

b) Operatiuni cu active si pasive financiare care se desfasoara d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
intre unitati institutionale nerezidente, precum si intre acestea si
unitati institutionale rezidente 

408. Din categoria activelor financiare fac parte :

a) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura datoriei, c) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura
credite, participatii si actiuni ale fondurilor de investitii, sisteme datoriei, credite, participatii si actiuni ale fondurilor de
de asigurari, de pensii si scheme de garantii standardizate, investitii, sisteme de asigurari, de pensii si scheme de
instrumente financiare derivate, alte conturi de primit/de platit garantii standardizate, accize si impozite pe consum, alte
 conturi de primit/de platit 
b) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura datoriei, d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
credite, participatii si actiuni ale fondurilor de investitii, sisteme
de asigurari, de pensii si scheme de garantii standardizate,
instrumente financiare derivate, subventii 

409. Soldul contabil al contului financiar este teoretic :

a) Mai mare decat soldul contului de capital  c) Mai mic decat soldul contului de capital 

b) Identic cu cel al contului de capital  d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 

410. Compensarea este :

a) Consolidarea la nivelul economiei totale prin care c) Consolidarea la nivelul economiei totale prin care
inregistrarile contabile de pe ambele parti ale contului pentru inregistrarile contabile de pe ambele parti ale contului
aceeasi operatiune sunt compensate una in raport cu cealalta  pentru aceeasi operatiune nu sunt compensate una in raport
cu cealalta 

b) Consolidarea la nivelul unei singure unitati institutionale prin d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
care inregistrarile contabile de pe ambele parti ale contului
pentru aceeasi operatiune sunt compensate una in raport cu
cealalta 

411. Operatiunile financiare si operatiunile in contraparte ale acestora :

a) Se inregistreaza in acelasi moment  c) Se inregistreaza semestrial 

b) Se inregistreaza anual  d) Nu se inregistrează 

412. Numerarul nu include :

a) Bancnotele si monedele emise de autoritatile monetare c) Bancnotele si monedele care nu sunt in circulatie 
rezidente ca moneda nationala in circulatie detinuta de catre
rezinenti si nerezidenti 

b) Bancnotele si monedele emise de autoritatile monetare d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
nerezidente ca moneda straina in circulatie detinuta de catre
rezinenti 

413. In categoria alte depozite nu se includ:

a) Depozite de economii, carnete de economii, certificate de c) Depozite in moneda straina in cadrul unor acorduri swap
economii nenengociabile  

b) Depozite la termen, care sunt depozite nedisponibile imediat, d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
dar de care se poate dispune la o scadenta convenita 

414. Operatiunile cu titluri de natura datoriei publice sunt impartite in functie de scadenta initiala in:
a) titluri de natura datoriei pe termen scurt si titluri de natura c) titluri de natura datoriei pe termen mediu si titluri de
datoriei pe termen mediu  natura datoriei pe termen lung 

b) titluri de natura datoriei pe termen scurt si titluri de natura d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
datoriei pe termen lung 

415. Categoria creditelor nu include:

a) Creantele financiare ale angajatilor, rezultate din participarea c) Activele sau pasivele financiare care rezulta din detinerea
acestora la profitul societatii  proprietatii asupra unor active imobile 

b) Imprumuturile platite ca, garantie pentru indeplinirea unor d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
obligatii 

416. Participatia este:

a) Un activ financiar care este o creanta asupra valorii reziduale c) Un activ financiar care este o creanta asupra valorii
a unei societati, dupa ce toate celelalte creante au fost platite  reziduale a unei societati, dupa ce toate celelalte creante nu
au fost platite 

b) Un pasiv financiar care este o creanta asupra valorii reziduale d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
a unei societati, dupa ce toate celelalte creante au fost platite 

417. Provizioanele tehnice de asigurari generale sunt:

a) Creante financiare pe care titularii de polite de asigurari c) Creante financiare pe care titularii de polite de asigurari
generale le au asupra societatilor de asigurari in ceea ce priveste generale le au asupra societatilor de asigurari in ceea ce
primele incasate si indemnizatiile de platit  priveste primele incasate si indemnizatiile platite 

b) Creante financiare pe care titularii de polite de asigurari d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
generale le au asupra societatilor de asigurari in ceea ce priveste
primele neincasate si indemnizatiile de platit 

418. Instrumentele financiare derivate nu includ:

a) Swapurile pe aur  c) Instrumentele suport pe care se bazeaza instrumentul
financiar derivat 

b) Swapurile pe valuta  d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 

419. Creditele comerciale si avansurile, in functie de scadenta, pot fi impartite in:

a) Pe termen scurt, pe termen lung si avansuri  c) Pe termen scurt, pe termen mediu si
avansuri 

b) Pe termen scurt, mediu, lung si avansuri  d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 

420. Contul de alocare primara a veniturilor face parte din:

a) contul de productie  c) contul de distribuire secundara venitului 

b) contul de distribuire primara venitului  d) contul de redistribuire a venitului in natura 

421. Care din utilizarile de mai jos nu sunt aferente contului de exploatare?
a) salarii brute si indemnizatii brute  c) cotizatii sociale in sarcina angajatorilor 

b) dobanzi  d) excedentul brut de exploatare 

422. Care dintre resursele enumerate mai jos nu sunt aferente contului de alocare primara a venituilor?
a) alte impozite pe productie  c) excedentul net de exploatare 

b) venituri din proprietate  d) excedentul brut de exploatare 

423. Prestatiile de securitate sociala in bani se intregistreaza in:
a. contului de exploatare  c. contul de redistribuire a venitului in natura 

b. contul de productie  d. contul de distribuire secundara a venitului 

424. Venitul disponil brut si net este resursa pentru :

a.contul de redistribuire a venitului in natura  c. contul de utilizare a venitului
disponibil ajustat 

b. contul de utilizare a venitului disponibil  d. toate cele prevăzute la lit. a) – c) 

425. Economia bruta si neta se inregistreaza in :

a.contul de capital  c. contul de utilizare a venitului
disponibil ajustat 

b.contul de exploatare  d. contul financiar 

426. Contul de distribuire primara a venitului, contul de distribuire secundara a venitului, contul de
redistribuire a venitului in natura si contul de utilizare a venitului, formeaza:
a.contul de productie  c. conturi ale operatiunilor de capital 

b. contul de redistribuire a venitului in natura  d. conturile de distribuire si de utilizare a venitului 

427. Conturile operatiunilor de acumulare cuprind :

a.contul altor modificari de active  c.contul financiar 

b. cele prevăzute la lit. a), c) şi d)  d.contul de capital 

428.In cadrul contului variatiilor valorii nete datorate economiei si transferurilor de capital, economia neta
face parte din categoria:
a.variatii ale pasivelor si valorii nete  c.variatii ale activelor 

b. resurselor  d. toate cele prevăzute la lit. a) – c) 

429. In cadrul contului achizitiilor de active nefinanciare urmatoarele elemente sunt variatii ale activelor:
a.variatii ale valorii nete datorate economiei si transferurilor de c.consumul de capital fix 
capital 

b. ajustarea pentru variatia dreptului de pensie  d.venitul disponibil ajustat net 

430.In cadrul contului financiar care dintre urmatoarele elemente reprezinta atat variatii ale activelor cat si
variatii ale pasivelor si valorii nete:
a.numerar si depozite  c.credite 

b.titluri de natura datoriei  d. toate cele prevăzute la lit. a) – c) 

431. Contul de reevaluare face parte din categoria :

a.contul altor modificari de active  c.conturi financiare 
b.conturilor de patrimoniu  d.conturi de capital 

432. Secvenţa conturilor de patrimoniu se descompune în:

a. contul de deschidere  c. contul de inchidere 

b. contul de variatie a patrimoniului  d. toate cele prevăzute la lit. a) – c) 

433. Drepturile speciale de tragere (DST) sunt active de rezervă internaţionale create de:
a) statele membre ale zonei Euro  c) Fondul Monetar Internaţional 

b) Banca Mondială  d) statele membre ale Fondului Monetar Internaţional 

434. Aurul monetar reprezintă:

a) lingourile de aur deţinute de rezidenţi  c) lingourile de aur deţinute de rezidenţi şi de nerezidenţi


b) monedele de aur emise de banca centrală  d) un activ financiar 

435. Comisioanele asociate împrumuturilor de aur monetar reprezintă :

a) dobânzi  c) dividende 

b) rente  d) chirii 

436. Creditele sunt instrumente financiare:

a) negociabile  c) nenegociabile 

b) derivate  d) nestandardizate 

437. Nu fac parte din categoria creditelor:

a) creanţele financiare ale angajaţilor, rezultate din participarea c) creditele revolving 
acestora la profitul societăţii 

b) activele şi pasivele financiare care rezultă din deţinerea d) garanţiile la depozite pe post de creanţe financiare ale
proprietăţii asupra unor active imobile, cum ar fi terenuri sau societăţilor de reasigurare asupra societăţilor cedente 
construcţii, de către nerezidenţi 

438. In cazul carui tip de leasing are loc schimbarea proprietatii economice asupra activului:
a) leasingul financiar  c) leasingul de resurse 

b) leasingul operational  d) contractele de cesionare a serviciilor 

439. Care din urmatoarele tipuri de contracte nu reprezinta leasing de active nefinanciare:
a) leasingul financiar  c) leasingul de resurse 

b) leasingul operational  d) contractele de cesionare a serviciilor 

440. Responsabilitatea de a efectua orice reparatie sau intretinere necesara activului revine proprietarului
economic in cazul:
a) leasingul financiar  c) leasingul de resurse 

b) leasingul operational  d) contractelor de cesionare a serviciilor 

441. Plățile datorate în cadrul unui leasing de resurse sunt înregistrate drept:
a) impozite  c) rente 

b) taxe  d) chirii 

442. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata, in cazul leasingului de resurse:
a) activul resursa ramane in bilantul locatorului, fiind utilizat de c) activul resursa se inregistreaza in bilantul locatarului,
acesta  fiind utilizat de acesta 

b) activul resursa ramane in bilantul locatorului chiar daca este d) activul resursa se inregistreaza in bilantul locatarului,
utilizat de locatar  fiind utilizat de locator 

443. Reducerea valorii unei resurse naturale se inregistreaza ca:

a) consum de capital fix  c) pierdere 

b) disparitie economica a activelor neproduse  d) amortizare 

444. Cazul clasic al unui activ care face obiectul unui leasing de resurse este :
a) vehiculul  c) terenul 

b) macaraua  d) sonda de foraj 

445.Leasingurile operationale se efectueaza adesea pentru:

a) resursele minerale  c) spectrul de frecvente radio 

b) sondele de foraj  d) terenuri 

446. In cazul leasingului financiar cel care suportă riscurile de exploatare și primește beneficiile economice care rezultă
din utilizarea activului într-o activitate de producție, este:
a) proprietarul economic  c) proprietarul legal 

b) locatorul  d) nici unul dintre acestia 

447. Activitatile si functiile principale ale producatorului nonpiata public care apartine sectorului
administratii publice sunt :
a) productia de bunuri si servicii de piata si de bunuri si servicii c) productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata 
pentru consumul propriu 

b) productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata destinate d) productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata
consumului individual si colectiv; efectuarea operatiunilor de pentru consum individual 
redistribuire a venitului si a avutiei nationale 

448. Activitatile si functiile principale ale sectorului Societati financiare sunt:

a) productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata  c) intermediere financiare, inclusiv asigurare; activitati
financiare auxiliare 
b) consum; productia si furnizarea de bunuri si
servicii nonpiata pentru consum
individual 
449. Sectorul societati nefinanciare cuprinde:
a) unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care
sunt producatori de piata si a caror activitate principala consta in
producerea de bunuri si servicii nefinanciare; acopera si
cvasisocietatile nefinanciare 
b) societatile cu capital privat si de stat care sunt producatori
nonpiata, a caror functie principala consta in producerea de
bunuri si servicii nefinanciare  in producerea de bunuri si servicii
450. Care categorie de unitati institutionale enumerate mai jos apartin Sectorului de societati nefinanciare:
a) producatori publici care sunt dotati
cu personalitate juridica, sunt producatori de piata
si a caror functie principala consta in producerea
de bunuri si servicii
nefinanciare 
b) institutiile fara scop lucrativ, dotate
cu personalitate juridica, care exercita activitati
de intermediere financiara  producerea de bunuri si servicii nefinanciare
451. Subsectorul societati nefinanciare sub control strain contine:
a) toate filiale societatilor nerezidente 
b) toate societatile controlate de o unitate institutionala
nerezidenta care nu este ea insasi o societate 
452. Societatile financiare cuprind:
a) unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care
sunt producatori nonpiata si a caror activitate principala consta
in producerea de servicii financiare 
b) unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care
sunt producatori piata si a caror activitate principala consta in
producerea de servicii financiare 
453. Intermedierea financiara este:
a) activitatea prin care o unitate transforma activele si pasive
financiare 
b) activitatea prin care activele si pasivele intermediarilor
financiari sunt regrupate 
d) productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata 
c) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu
personalitate juridica, a caror functie principala consta in
producerea de bunuri si servicii nefinanciare 
d) societatile cooperatiste dotate cu personalitate
juridica, a caror functie principala consta
nefinanciare 
c) sediile centrale ce controleaza un grup de societati care
exercita activitati de intermediere financiara 
d) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu
personalitate juridica, a caror functie principala consta in

c) toate stabilimentale sau alte agentii, neconstituite in
societati, de societati nerezidente sau producatori
neconstituiti in societati care sunt unitati rezidente fictive

d) toate variantele 
c) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu
personalitate juridica, si a caror functie principala consta in
producerea de bunuri si servicii financiare 
d) sediile centrale ce controleaza un grup de societati care
exercita activitati auxiliare 
c) acvtivitatea prin care se furnizeaza servicii financiare 
d) activitatea prin care o unitate institutionala
achizitioneaza active financiare si contacteaza pasivele pe
cont propriu, angajandu-se in operatiuni financiare de piata

454. Care categorie de unitati institutionale enumerate mai jos nu apartin Sectorului de societati
financiare:
a) societatile cu capital privat sau public a caror functie c) producatorii publici dotati cu personalitate juridica si a
principala consta in furnizarea de servicii de intermediere caror functie principala consta in furnizarea de servicii de
financiara si/sau in exercitarea de activitati financiare auxiliare intermediere financiar si/sau in exercitarea de activitati
 financiare auxiliare 

b) producatori publici care sunt dotati cu personalitate juridica, d) societatile holding, in cazul in care rolul principal este
a caror functie principala consta in producerea de bunuri si detinerea activelor unui grup de societati filiale 
servicii nefinanciare 

455. Activitatile financiare auxiliare cuprind:

a) activitatile auxiliare de efectuare a operatiunilor cu active si c) activitatile auxiliare de efectuare a operatiunilor cu active
pasive financiare  si pasive financiare si de transformare sau regrupare de
fonduri 

b) activitatile auxiliare de transformare a activelor si pasivelor d) activitatile auxiliare de regrupare a activelor si pasivelor
 financiare 

456. Societatile holding, in cazul in care rolul principal este detinerea activelor unui grup de societati filiale apartin :
a) sectorului societati nefinanciare  c) sectorului de auxiliari financiari 

b) sectorului societati financiare  d) sectorului de societati de asigurare 

457. Subdivizarea subsectoarelor societatilor financiare in societati financiare publice, private nationale si
sub control strain nu se aplica la:
a) fonduri de piata monetara  c) banca centrala 

b) auxiliari financiari  d) societati de asigurare

458. Banca centrala ca subsector al societatii financiare grupeaza:

a) toate societatile si cvasisociatile financiare a caror functie c) toate organismele si agentiile care au sarcina de a
principala consta in emiterea de moneda, in mentinerea valorii reglementa sau controla societatile financiare sau pietele
sale interne si externe si in administrarea unei parti sau a financiare. 
totalitatii rezervelor de schimb valutare ale tarii. 

b) toate organismele monetare centrale, care tin o contabilitate d) toate organismele monetare centrale care au ca activitate
completa si se bucura de o autonomie de decizie in raport cu principala intermedierea financiara 
administratia centrala. 

459. Subsectorul care accepta depozite, exclusiv banca centrala nu cuprinde:

a) cooperativele de credite bancar, casele de ajutor reciproc  c) institutiile care gestioneaza bani electronici si care au
activitate principala intermedierea financiara 
b) bancile specializate  d) institutiile care gestioneaza bani electronici si care nu au
ca activitate principala intermedierea financiara . 

460. Organismele de plasament colectiv sunt incluse in subsectorul:

a) fonduri de piata monetara  c) societati de asigurare 

b) alti intermediari financiari  d) institutii financiare captive 

461. Fondurile de piata monetara nu cuprind:
a) fondurile de investitii, inclusiv fondurile comune de
plasament 
b) institutiile fara scop lucrativ, dotate cu personalitate juridica
si care deservesc fonduri de piata monetara, dar care nu exercita
nici o activitate de intermediere financara 
462. Activitatea fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara consta in :
a) emiterea de actiuni sau unitati ale fondurilor de investitii care
nu sunt substitut pentru depozite si efectuarea, pe cont propriu,
de investitii in principal in active financiare, altele decat active
financiare pe termen scurt, si in active nefinanciare 
b) emiterea de actiuni sau unitati ale fondurilor de investitii care
reprezinta un substitut pentru depozite si efectuarea, pe cont
propriu, de investitii in principal in active financiare, altele
decat active financiare pe termen scurt, si in active
nefinanciare 
463 . Subsectorul fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara nu cuprinde:
a) fondurile de pensii care apartin fondurilor de pensii 
b) sediile sociale care supravegheaza si gestioneaza un grup
constituit in mod predominant din fonduri de investitii, altele
decat fondurile de piata monetara, dar care nu sunt, ele insele,
fonduri de investitii 
464. Brokeri in valori mobiliare si produse financiare derivate constituie subdiviziune a:
a) subsectorului alti intermediari financiari, exclusiv societatile
de asigurare si fondurile de pensii 
b) fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata
monetara 
465. Institutiile financiare captive si alte entitati creditoare cuprinde:
a) toate societatile si cvasisocietatile financiare care nu sunt
implicate nici in activitati de intermediere financiara, nici in
furnizarea de servicii auxiliare si ale caror active sau pasive nu
sunt, in marea lor majoritate, tranzactionate pe pietele libere 
b) toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror functie
principala consta in exercitarea de activitati strans legate de
intermediere financiara, fara a fi, ele insele, intermediari
financiari 
466. Subsectorul fonduri de pensii nu cuprinde:
a) toate societatile financiare a caror functie principala consta
in furnizarea de servicii de intermediere financiara rezultate din
mutualizarea riscurilor sociale si necesitatilor persoanelo
asigurate
c) organismele de plasament 
d) fondurile de investitii ale caroro actiuni sau unitati sunt
substitut pentru depozite 
c) furnizarea de servicii de intermediere financiara prin
subscriere de angajamente sub forma de bani, depozite sau
titluri de participare 
d) efectuarea, pe cont propriu, de investitii in principal in
active financiare, altele decat active financiare pe termen
scurt, si in active nefinanciare 
c) fondurile cu scop special ale administratiilor publice,
denumite fonduri suverane de investitii 
d) toate variantele 
c) subsectorului fonduri de piata monetara 
d) subsectorului societati care accepta depozite, exclusiv
banca centrala 
c) toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror
functie principala consta in furnizarea de servicii de
intermediere financiara rezultate din mutualizarea riscurilor

d) toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror
functie principala consta in emiterea de actiuni sau unitati
ale fondurilor de investitii 
c) toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror
functie principala consta in furnizarea de servicii de
intermediere financiara rezultate din mutualizarea riscurilor
sociale si necesitatilor persoanelo asigurate 
b) toate cvasisocietatile financiare a caror functie principala
consta in furnizarea de servicii de intermediere financiara
rezultate din mutualizarea riscurilor sociale si necesitatilor
persoanelor
asigurate 
d) institutiile fara scop lucrativ dotate cu personalitate
juridica si care deservesc fondurile de pensii, dar care nu
exercita nici o activitate de intermediere financiara 

467. Cea mai importantă prestaţie de pensii a sistemelor de asigurări sociale este :
a) pensia pentru văduve şi văduvi  c) pensia pentru persoanele care suferă un accident de
muncă 

b) venitul după pensionare  d) pensia pentru persoanele care suferă un accident de

muncă şi nu mai pot lucra

468. Pensiile de securitate socială sunt furnizate beneficiarilor de către:

a) angajator  c) o unitate care acţionează în numele administraţiei publice


b) administraţiile publice  d) angajator şi administraţiile publice 

469. Într-un sistem de cotizaţii predefinite, prestaţiile sunt definite de:

a) nivelul fondului acumulat prin cotizaţiile plătite de salariat c) o sumă minimă garantată de plătit 
şi de creşterile de valoare rezultate din investirea fondului 

b) nivelul fondului acumulat prin cotizaţiile plătite de salariat d) creşterile de valoare rezultate din investirea fondului 


470. În cadrul sistemului de prestaţii predefinite, prestaţiile de plătit salariaţilor după pensionare se
calculează prin:
a) utilizarea unei formule  c) utilizarea unei formule, fie separat, fie în combinaţie cu o
sumă minimă
garantată de plătit 

b) garantarea unei sume minime  d) utilizarea unei formule, în combinaţie cu o sumă minimă
garantată de plătit 

471. În cadrul sistemului de prestaţii predefinite, riscul în ceea ce priveşte furnizarea unui venit adecvat la
pensie, este suportat de:
a) angajator sau de o unitate care acţionează în numele său  c) o unitate care acţionează în numele angajatorului

b) angajator  d) societatea de asigurare 

472. Înregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate socială se referă la:
a) creşterile de valoare rezultate din investirea fondului de c) cotizaţiile plătite de angajator şi la prestaţiile de
pensii  securitate socială 

b) prestaţiile de securitate socială  d) cotizaţiile plătite de angajator şi de salariaţi şi la

prestaţiile de securitate socială 

473. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea următoarele forme:

a) sisteme de pensii de asigurări sociale c) poliţe de asigurare individuală legate de pensii 

b) asistenţă socială  d) sisteme de pensii de asigurări sociale, asistenţă socială şi

poliţe de asigurare individuală legate de pensii 

474. Sistemele de asigurari sociale pot fi organizate :

a) de angajatori sau administraţii publice  c) în unităţi instituţionale separate care să deţină şi să
gestioneze activele de utilizat pentru a acoperi şi a distribui
pensiile 

b) de societăți de asigurări în numele salariatilor d) angajatori sau de administraţiile publice, de societăţi de

 asigurări în numele salariaţilor sau pot fi instituite unităţi
instituţionale separate care să deţină şi să gestioneze
activele de utilizat pentru a acoperi şi distribui pensiile 

475. Înregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate socială se referă la :

a) cotizaţiile plătite de angajator  c) prestaţiile de securitate socială 

b) cotizaţii plătite de salariaţi  d) cotizaţiile plătite de anagajator şi de salariaţi şi la

prestaţiile de secutitate socială 

476. Alte sisteme de pensii legate de forţa de muncă sunt:

a) sistemele de asigurare contractuală obligatorii prin lege 
c) sistemele de asigurare contractuală în care angajatorii
impun o condiţie obligatorie pentru angajare, participarea
salariaţilor la un sistem de asigurări sociale specificat de
angajator pentru a se asigura împotriva batrâneţii şi a altor
riscuri 

b) sistemele de asigurare contractuală încurajate de d) sistemele de asigurare contractuală, fie obligatorii prin
administraţiile publice  lege, fie încurajate de administraţiile publice, fie în cazurile
în care angajatorii impun o condiţie obligatorie pentru
angajare, participarea salariaţilor la un sistem de asigurări
sociale specificat de angajator pentru a se asigura împotriva
bătrâneţii şi a altor riscuri legate de vârstă. 

477. Care din urmatoarele afirmatii se incadreaza in categoria cotizatiilor sociale efective in sarcina
gospodariilor :
a) cotizatii efective la fondul de pensii in sarcina c) cotizatii suplimentare la fondul de pensii in sarcina
gospodariilor  gospodariilor 

b) cotizatii suplimentare in sarcina gospodariilor altele dacat d) alte cotizatii sociale imputate in sarina angajatorilor 
pensiile 

478. Care este definitia prestatiilor de securitate sociala in bani :

a) Sunt prestatii de asistenta sociala in bani, transferuri curente c) Sunt prestatii de asigurari sociale de platit in bani catre
de platit catre gospodarii  gospodarii de catre administratiile de securitate nationala


b) Sunt prestatii de plattit de catre angajatori in contextul altor d)Sunt transferuri sociale in natura care constau in bunuri si
sisteme de asigurari sociale  servicii individuale 

479 .Transferurile sociale in natura sunt :

a) prestatii sociale in bani  c) resurse in contul de redistribuire a vaniturilor in natura


b) plati efectuate de gospodarii  d) Bunuri si servicii individuale furnizate direct

beneficiarilor de catre producatorii nonpiata 

480. Primele nete de asigurare generală –daune sunt :

a) prime platite aferente unor polite  c) transferuri curente intre diferite subsectoare ale
administratiilor publice 

b) prime de platit aferente unor polite acizitionate de unitati d) transferuri curente pe care administratile publice le
institutionale  primesc 

481 Cooperarea internationala curenta include :

a) transferuri curente  c) toate transferurile in bani sau in natura intre
administratiile publice si administratii publice sau
organizatii internationale din restul lumii 

b) transferuri in bani  d) transferuri in natura 

482. Transmferurile curente catre IFSLSGP includ :

a) toate cotizatiile voluntare ( altele decat legatele)  c) toate cotizatiile voluntare 

b) cotizatiile regulate neplatite  d) donatiile de orice natura 

483.Transferurile curente intre gospodarii sunt :

a) transferuri in natura  c) transferuri in bani 

b) toate transferurile curente  d) transferurile curente in bami sau in natura 

484. Amenzile si penalitatile sunt tratate ca :

a) plati voluntare convenite extrajudiciar  c) alte transferuri curente directe 

b) transfer curent rezidual  d) transferuri in natura 

485. Ajustarea variatiei drepturilor de pensie este inregistrata ca :

a) resurse in contul de utilizare a veniturilor sectorului c) drepturi obligatorii 
gospodariilor 

b) resurse in contul exterior al chletuielilor d) resurse in contul de utilizare a cheltuielilor 

primare 

486. Impozitele pe capital includ :

a) impozite pe vanzarea activelor  c) anumite impozite pe succesiune 

b) impozitele pe succesiune si alte impozite pe donatii intre d) impozite pe donatii intre societi 
persoane 
487. Ajutoarele pentru investitii sunt inregistrate ca:
a) cheltuieli curente  c) variatii ale pasivelor si valorii nete cu minus in contul de
capital al administratiilor publice 

b) variatii ale pasivelor in contul curent al administratiilor d) variatii ale activelor 

publice 

488. Ce sunt creanţele financiare :

a) active nefinanciare  c) active financiare care au în contraparte angajamente 

b) active curente – circulante  d) active fixe 

489. Ce reprezintă activele contigente şi pasivele contigente :

a) acorduri prin care o parte efectuează o plată sau o serie de c) situatia bunurilor din domeniul public al
plăţi către o altă unitate  statului 

b) active si pasive financiare  d) activele deţinute la un anumit moment 

490. Ce sunt operaţiunile financiare :

a) operaţiuni cu active şi pasive financiare numai între unităţi c) operaţiuni cu active şi pasive financiare între unităţi
instituţionale rezidente  instituţionale rezidente precum şi unităţi instituţionale
nerezidente 

b) operaţiuni cu active nefinanciare  operaţiuni cu active financiare 

491. În cazul în care o operaţiune financiară este o operaţiune în moneda străină, iar operaţiunea în
contraparte nu este o operaţiune în moneda naţională, valoarea tranzacţiei este egală cu :
a) valoarea în moneda naţională la cursul de piaţă la un anumit c) valoarea în moneda naţională la o medie a cursului de
moment  piaţă 

b) valoarea în moneda naţională la cursul de piaţă stabilit de d) valoarea în moneda naţională la cursul de piaţă din data
beneficiar  plăţii 

492.În cazul acordării unei garanţii unice cu risc incert, caz în care riscul asociat nu poate fi calculat cu
precizie, ea poate fi considerată:
a) un activ şi un pasiv financiar  c) un activ nefinanciar 

b) un activ contingent sau un pasiv contingent  d) un activ financiar 

493.Cum se înregistrează operaţiunea în cazul în care o administraţie publica şterge sau preia datorii ale
unei societăţi publice care dispare ca unitate instituţională din sistem:
a) se înregistrează în contul de capital  c) se înregistrează în contul de capital şi în cel finaciar 

b) se înregistrează în contul financiar  d) se înregistrează un flux în contul de alte modificări ale

volumului activelor 

494. Dividentele se înregistrează ca:

a) venituri din investiţii  c) venituri fiscale 

b) venituri curente  d) venituri nefiscale 

495.În cazul în care o operaţiune în contraparte corespunzătoare unei operaţiuni finaciare este o operaţiune
nefinanciară, ambele se inregistrează în momentul în care :
a) are loc operaţiunea financiară  c) are loc operaţiunea în contraparte 

b) are loc operaţiunea nefinanciară  d) are loc operaţiunea financiară şi operaţiunea în

contraparte 

496. Drepturile de pensie sunt generate de:

a) unul din cele două tipuri de sisteme de c) beneficii nedistribuite atribuite acţionarilor fondurilor
pensii  colective 

b) dividende atribuite acţionarilor fondurilor colective  d) veniturile din investiţii atribuite titularilor de poliţe de
asigurări 

497. Renta este definită ca:

a) chiria pentru clădirile şi locuinţele c) venitul de primit de către proprietarul unei resurse
situate pe ele  naturale pentru punerea acestia la dispoziţia altei unităţi
instituţionale 

b) venitul din proprietate sau transferuri curente de primit d) plăţi pentru un serviciu de piaţă furnizat 


498. În categoria impozitelor pe venit se cuprind:

a) taxele asupra câştigurilor din loterii sau jocuri de noroc  c) impozitele de capitaţie 

b) impozitele pe cheltuieli  d) impozitele pe operaţiuni internaţionale



499. Alte impozite curente includ:

a) impozitele pe venitul sau profitul c) impozitele pe câştigurile din deţinere 
societăţilor 

b) impozitele curente pe capital  d) impozitele pe venitul persoanelor fizice sau al

gospodăriilor 

500. Prestaţiile sociale sunt definite ca:

a) cotizaţii sociale nete  c) cotizaţii sociale imputate în sarcina angajatorilor 

b) cotizaţii efective la fondul de pensii  d) transferuri către gospodării, în bani sau în natură 