SEMINAR 2.

LUCRĂRI CONTABILE DE ÎNCHIDERE A EXERCIȚIULUI

FINANCIAR – ÎNTREBĂRI TIP GRILĂ
1. Regula evaluării stocurilor la cea mai mica valoare dintre valoarea de intrare si valoarea de piata este
stabilita de:
a) Principiul prudenței,
b) Principiul continuitatii activitatilor, principiul independentei metodelor, principiul pragului de
semnificatie,
c) Principiul continuitatii activitatilor;
d) Principiul necompensarii.
2. Principiul pragului de semnificatie presupune:
a) Aprecierea rezonabila a faptelor, astfel incat sa se evite riscul de transfer asupra
viitorului, a incertitudinilor prezente,susceptibil sa graveze patrimoniul si rezultatele
intreprinderii;
b) Ca orice element care are o valoare semnificativa si care prin importanta lor afecteaza
deciziile, trebuie prezentat distinct in situatiile financiare
c) Ca bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere
al exercitiului precedent
d) Ca persoana juridica isi continua in mod normal funcionarea intr-un viitor previzibil, fara
a intra in stare de lichidare sau reducere semnificativa a activitatii
3. Prudenţa constă, în esenţă, în:
a) necontabilizarea pierderii previzibile
b) contabilizarea profiturilor sperate
c) contabilizarea pierderii previzibile şi necontabilizarea profiturilor sperate
4. Conform principiului independenţei exerciţiului se vor lua în calcul toate veniturile şi cheltuielile
corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea:
a) ţinându-se cont de data încasării sumelor sau efectuarea plăţilor
b) fără a se ţine cont de data încasării sumelor sau efectuarea plăţilor
c) ţinându-se cont doar de data încasării sumelor, nu şi de data efectuării plăţilor.
5. Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu:
a) principiile contabile generale
b) politicile contabile
c) metodele contabile.
6. La baza elaborării OMFP 1802/2014 a stat Directiva Uniunii Europene:
a) Directiva a IV-a (nr. 78/660/CEE)
b) Directiva a VII-a (nr. 83/349/CEE)
c) Directiva 34 (nr. 2013/34/UE)
d) Reglementările contabile românești nu țin cont de reglementările contabile ale Uniunii
europene.
Pag 1 din 3
7. În categoria activelor circulante sunt cuprinse:
a) stocuri
b) creanţe si investiţii pe termen scurt
c) casa şi conturi la bănci
d) stocuri, creanţe, investiţi pe termen scurt, disponibilităţi băneşti.
8. Disponibilitățile sau alte valori de trezorerie în valută se evaluează astfel:
a) la finele anului calendaristic, diferenţele trecându-se pe venituri sau cheltuieli
b) la finele fiecărei luni, la cursul comunicat de BNR din ultima zi bancară a lunii în cauză,
diferenţele trecându-se pe venituri sau cheltuieli
c) nu se evaluează.
9. Pentru deprecierea investiţiilor deţinute ca active circulante la sfârşitul exerciţiului financiar se
reflectă în contabilitate:
a) ajustări pentru deprecierea de valoare, înregistrate pe seama veniturilor
b) investiţiile deţinute ca active circulante nu se depreciază
c) ajustări pentru deprecierea de valoare, înregistrate pe seama cheltuielilor.
10. Valoarea realizabilă netă reprezintă:
a) prețul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a
activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi
costurile estimate necesare vânzării
b) preţul înscris în oferta de preţ a societăţii
c) preţul stabilit în valută calculat la cursul BNR de la finele lunii.
11. O datorie reprezintă:
a) O obligaţie actuală ce decurge dintr-un contract încheiat în urma unei vânzări de bunuri
către un client
b) O obligaţie actuală a intreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea
căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporeaza beneficii economice
c) O obligaţie viitoare rezultată din urma încheierii unui contract pentru vânzarea unor bunuri.
12. În urma compensării plusurile valorice rezulta în cazul în care:
a) Cantitatea în plus a fost epuizată prin compensare, dar valoarea plusului nu a fost utilizată
integral datorită respectării regulii de evaluare la preţul cel mai scăzut
b) Cantitatea plusurilor supuse compensării este mai mare decât cea a minusurilor care se
compensează
c) Cantitatea minusului a fost compensată de cantitatea în plus, dar valoarea minusului a fost
mai mare datorita ordinii de compensare
13. Când valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de intrare, rezultă:
a) Nu se poate ca valoarea de inventar să fie mai mare decât valoarea de intrare
economisirea comportă un risc mare
b) Un plus de valoare
c) Un minus de valoare
Pag 2 din 3
14. În cazul elementelor de activ, privind evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere, plusul de
valoare:
a) Se înregistrează ca amortizare
b) Se înregistrează ca şi depreciere reversibilă
c) Nu se înregistează în contabilitate
15. Care din elementele următoare nu apar în activul bilanţului contabil?
a) Fondul comercial
b) Diferențele nefavorabile de curs valutar
c) cheltuielile de constituire
16. Nu sunt capitaluri proprii:
a) Rezerva legală
b) primele de rambursare a obligaţiunilor
c) rezervele din reevaluare
d) rezultatul reportat
17. Gruparea elementelor din bilant se face după:
a) Natură
b) Destinație
c) Natură, destinație, lichiditate
18. Efectele de comerț de platit intra in categoria:
a) Datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
b) Datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada mai mica de un an
c) Investițiilor pe termen scurt
19. Grupele de imobilizari, așa cum sunt definite în bilanțul contabil, sunt:
a) Necorporale
b) Corporale
c) Necorporale, corporale și financiare
20. În categoria imobilizărilor coporale intră și:
a) Cheltuieli de dezvoltare
b) Instalații tehnice
c) Interese de participare
21. Amenajările de terenuri sunt cuprinse în categoria:
a) Imobilizărilor financiare
b) Imobilizărilor necorporale
c) Imobilizărilor corporale
22. În formularul de bilanț contabil se înscriu:
a) Soldurile debitoare ale conturilor care reflecta elementele patrimoniale de activ si soldurile
creditoare ale elementelor patrimoniale de pasiv
b) Soldurile creditoare ale conturilor care reflecta elementele patrimoniale de activ si soldurile
creditoare ale elementelor patrimoniale de pasiv
c) Soldurile creditoare ale conturilor care reflecta elementele patrimoniale de activ si soldurile
debitoare ale elementelor patrimoniale de pasiv

Pag 3 din 3