UNIVERSITATEA TRANSILVANIA Brasov

TESTE GRILA LA CONTABILITATE

1. Conform Legii Contabilitatii, nu sunt obligate la tinerea contabilitatii:

a. Regiile autonome
b. Societatile cooperatiste
c. Persoanele fizice neinregistrate
d. Persoanele fizice independente
2. Conform Legii Contabilitatii, contabilitatea societatilor inregistrate in Romania se tine:
a. In lei
b. In euro
c. In moneda nationala a tarii de origine a societatii
d. In orice moneda recunoscuta ca valuta
3. Raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor este specifica:
a. Societatilor cu raspundere limitata
b. Societatilor pe actiuni
c. Societatilor in comandita
d. Societatilor in nume colectiv
4. Raspunderea asociatilor in limita capitalului social subscris este specifica:
a. Societatilor cu raspundere limitata
b. Societatilor pe actiuni
c. Societatilor in comandita
d. Societatilor in nume colectiv
5. Raspunderea tuturor actionarilor in limita capitalului social subscris este specifica:
a. Societatilor cu raspundere limitata
b. Societatilor pe actiuni
c. Societatilor in comandita
d. Societatilor in nume colectiv
6. Prin patrimoniul unei societati comerciale se intelege:
a. Drepturile de proprietate si de creanta ale societatii
b. Datoriile societatii
c. Aportul actionarilor
d. Totalitatea drepturilor si obligatiilor societatii
7. Prin « patrimoniul » unei societati comerciale se intelege:
a. Totalitatea activelor societatii
b. Totalitatea pasivelor societatii
c. Totalitatea drepturilor si obligatiilor
d. Totalitatea aportului actionarior
8. Prin bilant contabil se intelege:
a. totalitatea activelor societatii
b. totalitatea pasivelor societatii
c. totalitatea drepturilor si obligatiilor
d. reprezentare patrimoniala sub forma de activ si de pasiv
9. In bilantul contabil vertical, interesul investitorilor este reflectat de indicatorul:
a. Activ Total
b. Pasiv Total
c. Valoare neta
d. Rezultat
10. Prin acţivul unei societati comerciale se intelege:
a. drepturile de proprietate si de creanta ale societatii
b. Datoriile societatii
c. Aportul actionarilor
d. Totalitatea drepturilor si obligatiilor societatii
11. Prin pasivul unei societati comerciale se intelege:
a. Drepturile de proprietate si de creanta
b. Totalitatea obligatiilor
c. Aportul actionarilor
d. Totalitatea drepturilor si obligatiilor societatii
12. O ilustrare a principiului prudentei il reprezinta
a. Trezoreria
b. Metoda de amortizare
c. Provizioanele
d. Contul de profit si pierdere
13. O ilustrare a principiului continuitatii îl reprezinta:
 a. Trezoreria
b. Valoarea neta
c. Provizioanele
d. Contul de profit si pierdere
14. O ilustrare a principiului acumularii in contabilitate este:
a. Trezoreria
b. Amortizarea
c. Provizionul
d. Contul de profit si pierdere
15. O ilustrare a principiului permanentei metodelor îl reprezinta:
a. trezoreria
b. amortizarile
c. provizioanele
d. contul de profit si pierdere
16. O ilustrare a principiului independentei activitatii il reprezinta
a. Trezoreria
b. Metoda de amortizare
c. Provizioanele
d. Contul de profit si pierdere
17. Capitalul productiv se calculeaza cu relatia:
a. active circulante – pasive curente
b. active fixe + active circulante
c. active totale – datorii curente
d. active circulante + active financiare
18. Capitalul permanent se calculeaza cu relatia:
a. Capital social + datorii pe termen scurt
b. Active fixe + active circulante
c. Active totale + datorii curente
d. Capital propriu +datorii pe termen lung
19. Egalitatea ACTIV= CAPITAL PROPRIU + DATORII este specifica:
a. bilantului orizontal
b. bilantului vertical
c. a si b
d. nu este specifica bilantului contabil
20. Egalitatea ACTIV=PASIV este specifica:
a. bilantului orizontal
b. bilantului vertical
c. a si b
d. nu este specifica bilantului contabil
21. Pozitia bilantiera « Total active minus datorii curente » este specifica :
a. bilant vertical
b. bilant orizontal
c. a si b
d. nu este specifica bilantului contabil
22. In categoria activelor circulante nu se includ :
a. stocurile
b. creantele
c. disponibilitatile banesti
d. datoriile pe termen scurt
23. In categoria activelor circulante se includ :
a. stocurile
b. creantele
c. a si b
d. datoriile pe termen scurt
24. In categoria activelor circulante se includ :
a. echipamentele si utilajele
b. creantele
c. autoturismele
d. titlurile de participare
25. In categoria creantelor fac parte:
a) cheltuielile inregistrate in avans;
b) provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;
c) obligatiile fiscale;
d) avansurile acordate furnizorilor;
26. Creantele sunt, din punct de vedere contabil :
 a. active fixe
b. active circulante
c. datorii ce trebuiesc platite
d. venituri din exploatare
27. Cheltuielile cu brevetele si licentele sunt :
a. imobilizari necorporale
b. active circulante
c. datorii ce trebuiesc restituite
d. cheltuieli de exploatare
28. Conturile curente in valuta sunt elemente patrimoniale ale :
a. trezoreriei nete
b. decontarilor cu tertii
c. veniturilor din exploatare
d. capitalului social
29. Sunt considerate din punct de veder contabil, imobilizari necorporale:
a. Cheltuielile de constituire
b. Titlurile de participare
c. Productia in curs
d. Acreditivele
30. Sunt considerate din punct de veder contabil, imobilizari financiare:
a. Cheltuielile de constituire
b. Titlurile de participare
c. Productia in curs
d. Acreditivele
31. Sunt considerate, imobilizari corporale:
a. Cheltuielile de constituire
b. Terenurile
c. Programele informatice
d. Brevetele de inventii
32. Obiectele de inventar sunt din punct de vedere contabil :
a. active fixe
b. active circulante
c. datorii ce trebuiesc platite
d. cheltuieli de exploatare
33. Indicatorul « valoare neta » reprezinta:
a. profitabilitatea activitatii
b. eficacitatea activitatii
c. valoarea reala a patrimoniului
d. valoarea contabila a patrimoniului
34. Indicatorul « valoare neta » se calculeaza ca diferenta dintre:
a. Active fixe si datorii pe termen lung
b. Active circulante si datorii pe termen scurt
c. Active totale si datorii totale
d. Active totale si datorii fata de terti
35. Care din urmatoarele elemente patrimoniale intra in calculul „valorii nete” :
a. renumele societatii
b. vadul comercial
c. creantele clienti
d. valoarea de piata a actiunilor
36. Care din urmatoarele elemente patrimoniale nu intra in calculul „valorii nete” :
a. Stocurile greu vandabile
b. vadul comercial
c. creantele clienti incerti
d. datoriile pe termen scurt
37. Care din urmatoarele elemente patrimoniale nu intra in calculul „valorii nete” :
a. stocurile
b. goodwill-ul
c. creantele clienti
d. datoriile pe termen scurt
38. Care din urmatorii indicatori definesc “valoarea reala” a unei societati cotate:
a. activul net contabil
b. valoarea la bursa a actiunilor
c. valoarea activelor societatii
d. capitalul propriu al actionarilor
39. Nu fac(face) parte din capitalul propriu:
 a. rezervele statutare
b. rezervele legale
c. rezultatul curent
d. imprumuturile pe termen lung
40. Urmatoarele elemente de capital nu fac parte din categoria capitalurilor proprii :
a. capitalul social
b. subventiile pentru investitii
c. creditele pe termen scurt
d. profitul
41. Fac parte din categoria „capitalurilor straine”:
a. capitalul social
b. subventiile pentru investitii
c. creditele pe termen lung
d. profitul
42. Fac parte din „capitalul permanent”:
a. Rezervele
b. Creditele furnizorilor
c. Creditul curent al asociatiilor
d. Datoriile fata de bugetul de stat
43. Nu fac parte din „capitalul permanent”:
a. Primele de capital
b. Subventiile
c. Creditele bancare pe termen lung
d. Creditele furnizorilor
44. Situatia fluxurilor de trezorerie este un indicator al:
a. Bonitatii
b. Lichiditatii
c. Rentabilitatii
d. Profitabilitatii
45. Este un instrument de control al solvabilitatii si lichiditatii:
a. Bilantul contabil
b. Contul de profit si pierdere
c. Fluxul de trezorerie
d. Situatia mijloacelor fixe
46. Contul de rezultat este un indicator al :
a. Bonitatii
b. Profitabilitatii
c. Rentabilitatii
d. Randamentului investitiei antreprenoriale
47. Contul de rezultat reflecta, la un moment dat:
a. lichiditatea societatii
b. solvabilitatea societatii
c. profitabilitatea societatii
d. rentabilitatea societatii
48. Contul de rezultat se intocmeste pe baza relatiei:
a. Rezultat = Venituri - Cheltuieli
b. Rezultat = Incasari - Plati
c. Rezultat = Creante – Obligatii
d. Rezultat = Active - Datorii
49. Nu sunt considerate „venituri din exploatare”:
a. Veniturile din vanzarea marfurilor
b. Venuturile din subventii
c. Variatia stocurilor
d. Veniturile din dobanzi
50. Nu sunt considerate „cheltuieli din exploatare”:
a. Cheltuielile cu personalul
b. Cheltuielile cu amortizarile
c. Cheltuielile cu dobanzile la credite
d. Cheltuielile cu taxele si impozitele
51. Profitul net se calculeaza dupa deducerea, din profitul brut, a :
a. amortizarii
b. pierderii din anii anteriori
c. datoriilor la bugetul de stat
d. impozitului pe profit
52. Contractarea unui credit pe termen lung este o inregistrare bilantiera de tipul :
 a. A=(Cp-X) + (D + X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X=Cp + (D + X)
53. Plata unei datorii este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A-X=Cp + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
54. Incasarea unei creante este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=(Cp+X) + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
55. Plata facturii de telefon este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=P+X-X
b. A+X=P+X
c. A-X=P-X
d. A+X-X=P
56. Achizitia unui mijloc fix este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=P+X-X
b. A+X=P+X
c. A-X=P-X
d. A+X-X=P
57. Incasarea unei creante este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=(Cp+X) + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
58. Inregistrarea contabila a facturii de energie este de tipul :
a. A=(Cp+X) + (D – X)
b. A - X=(Cp - X) + D
c. A=(Cp –X) + (D + X)
d. A+ X - X=Cp + D
59. Plata unei datorii la bugetul de stat este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A-X=Cp + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
60. Plata unui mijloc fix este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=P+X-X
b. A+X=P+X
c. A-X=P-X
d. A+X-X=P
61. Nu reprezinta un criteriu de recunoastere a veniturilor :
a. transferul riscurilor la cumparator
b. transferul posesiei bunurilor la cumparator
c. posibilitatea vanzarii
d. posibilitatea evaluarii rezonabile
62. Un “activ” este recunoscut, din punct de vedere contabil numai daca:
a. este de folosinta indelungata
b. face posibila obtinerea de beneficii viitoare
c. este achizitionat in leasing
d. este o cladire sau un echipament de lucru
63. Un “activ” este recunoscut, din punct de vedere contabil numai daca:
a. este de folosinta indelungata
b. are un cost si o valoare care pot fi evaluate in mod credibil
c. este achizitionat in leasing
d. este o cladire sau un echipament de lucru
64. Datoriile sunt recunoscute in contabilitate doar atunci cand:
a. Exista posibilitatea iesirii unor resurse din patrimoniu
b. Sunt determinate de achizitii de active
c. Sunt obligatii de plata fata de furnizori
d. Sunt fata de creditori
65. Cheltuielile sunt recunoscute in contabilitate daca:
 a. Sunt efectuate pentru activitatea curenta
b. Sunt determinate de activitatea comerciala
c. Sunt determinate de o diminuare a activelor
d. Sunt consecinta unor achizitii efectuate
66. Cheltuielile sunt recunoscute in contabilitate daca:
a. Sunt determinate de cresterea datoriilor
b. Sunt efectuate pentru activitatea curenta
c. Sunt determinate de activitatea comerciala
d. Sunt consecinta unor achizitii efectuate
67. Rulajul este o notiune specifica:
a. contului
b. bilantului contabil
c. calculului amortizarii
d. fluxului de numerar
68. Diferenta dintre debit si credit se numeste:
a. Rezultat
b. Rulaj
c. Sold
d. Activ
69. Soldul este o notiune specifica:
a. contului
b. bilantului contabil
c. calculului amortizarii
d. fluxului de numerar
101. Conturile de activ  (doua variante corecte):
a. se debiteaza cu sporirile elementelor de activ
b. se crediteaza cu sporirile elementelor de activ
c. au sold debitor
d. au sold creditor
102. Conturile de pasiv (doua variante corecte):
a. se debiteaza cu sporirile elementelor de pasiv
b. se crediteaza cu sporirile elementelor de pasiv
c. au sold debitor
d. au sold creditor
70. Conturile de rezerve, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor
b. creditor
c. sunt soldate
d. nu au sold
71. Contul contabil « Rezultatul exercitiului » are functie de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
72. Contul contabil « Rezultatul reportat » are functie de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
73. Conturile contabile de capitaluri au functie de:
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
74. Conturile contabile de ajustari privind deprecierea activelor (provizioane) au functie de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
75. Prima de emisiune se determina astfel:
a) Valoare nominala - valoare contabila
b) Valoare de emisiune - valoare contabila
c) Valoare de emisiune - valoare nominala
d) Valoarea, bunurilor primite ca aport - valoare nominala
76. Contul contabil„diferente din reevaluare” inregistreaza:
a. Diferentele constatate la reevaluarea stocurilor
b. Diferentele constatate la reevaluarea imobilizarilor
c. Diferentele constatate la reevaluarea activelor financiare
d. Diferentele constatate la reevaluarea numerarului in valuta
77. Pierderea curenta se suporta de catre:
a. actionari
b. salariati
c. societate
d. stat
78. Nu se pot (poate) utiliza pentru majorarea capitalului social:
a. rezervele statutare
b. rezervele legale
c. rezultatul exercitiului anterior
d. subventiile primite
79. Se pot utiliza pentru majorarea capitalului social:
a. diferentele din reevaluare
b. profiturile din anii anteriori
c. facilitatile fiscale
d. subventiile primite
80. Creditele bancare pe termen lung se inregistreaza in creditul conturilor de:
a. Active imobilizate
b. Active circulante
c. Capitaluri
d. Datorii
81. Imobilizarile sunt din punct de vedere contabil:
a. Drepturi patrimoniale de unica folosinta
b. Drepturi patrimoniale de folosinta indelungata
c. Drepturi de creanta
d. Drepturi de proprietate ale asociatilor
82. Imobilizarile necorporale sunt:
a. Active fara suport material
b. Active circulante
c. Active financiare
d. Active aflate la terti
83. Cheltuielile de constituire sunt inregistrate in conturi de:
a. Imobilizari corporale
b. Imobilizari necorporale
c. Imobilizari financiare
d. Cheltuieli
84. Concesiunile sunt:
a. Cheltuieli de dezvoltare
b. Drepturi de utilizare a unei inventii
c. Dreptul de a folosi un bun al altei persoane
d. Dreptul de exploatare a unor bunuri sau servicii
85. Uzufructul este:
a. Dreptul de proprietate al unei cladiri construite pe terenul altei persoane
b. Dreptul de utilizare a unei inventii
c. Dreptul de a folosi un bun al altei persoane
d. Dreptul de exploatare a unor bunuri sau servicii
86. Dreptul de superficie este:
a. Dreptul de proprietate al unei cladiri construite pe terenul altei persoane
b. Dreptul de utilizare a unei inventii
c. Dreptul de a folosi un bun al altei persoane
d. Dreptul de exploatare a unor bunuri sau servicii
87. Licenta este:
a. Dreptul de proprietate al unei cladiri construite pe terenul altei persoane
b. Dreptul de utilizare a unei inventii
c. Dreptul de a folosi un bun al altei persoane
d. Dreptul de exploatare a unor bunuri sau servicii
88. Imobilizarile corporale sunt:
a. Active cu structura materiala
b. Active circulante
c. Active financiare
d. Active aflate la terti
89. Imobilizarile corporale sunt:
a. Active care nu se pot misca
b. Active utilizate pe o perioada mai lunga de timp
c. Active financiare
d. Active aflate la terti
90. Urmatoarele active nu sunt supuse amortizarii :
a. piscine
b. terenuri pentru constructie
c. terenuri de tenis
d. case de vacanta
91. Urmatoarele active nu sunt supuse amortizarii :
a. imobilizari necorporale
b. imobilizarile financiare
c. mijloacele fixe cumparate la mana a 2-a
d. amenajarile de terenuri
92. Urmatoarele active nu sunt supuse amortizarii :
a. case de marcat
b. masini de teren
c. mijloace fixe de natura obiecelor de inventar
d. cladiri mai vechi de 20 de ani
93. Valoarea amortizarii lunare liniare, calculata pentru un utilaj in valoare de 120 mil lei, in 5 ani, este:
a. 60 mil
b. 20 mil
c. 6 mil
d. 2 mil
94. Valoarea amortizarii lunare , calculata pentru un utilaj in valoare de 120 mil lei, in 5 ani, prin metoda
accelerata, este:
a. 60 mil
b. 20 mil
c. 5 mil
d. 2 mil
95. Actiunile detinute la alte societati sunt din punct de vedere contabil :
a. active fixe
b. active circulante
c. datorii ce trebuiesc platite
d. active financiare
96. La iesirea din patrimoniu, materialele consumabile se evalueaza la:
a. valoarea convenita de comun acord
b. valoarea de utilitate
c. costul de productie
d. costul de achizitie
97. Bunurile produse in societate se inregistreaza la intrarea in patrimoniu :
a. la costul de achizitie
b. la costul de productie
c. la pretul de vanzare
d. la pret de vanzare + TVA
98. La intrarea in patrimoniu, bunurile primite cu titlu gratuit se evalueaza la:
a. valoarea convenita de comun acord
b. valoarea de utilitate
c. costul de productie
d. costul de achizitie
99. Metoda FIFO se aplica la :
a. intrarea in patrimoniu
b. iesirea din patrimoniu
c. inventarierea patrimoniului
d. lichidarea patrimoniului
100. Conturile de stocuri, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. Debitor sau zero
b. Creditor sau zero
c. Fie debitor fie creditor
d. Sunt soldate obligatoriu
99. Dreptul de creanta reprezinta :
a. dreptul creditorilor de a primi si pretinde de la debitori sume de bani pentru bunuri sau servicii
prestate
b. dreptul de a incasa contravaloarea bunuri vandute sau serviciilor prestate
c. suma de bani care se incaseaza de la terti pentru bunurile care se vor livra ulterior
d. dreptul debitorilor de a primi de la creditori o suma de bani, bunuri economice sau servicii
101. Din punct de vedere contabil, pozitia clientilor fata de societatea comerciala este, in mod normal, de:
a. debitor
b. creditor
 c. coordonator
d. colaborator
102. Conturile de furnizori, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor sau zero
b. creditor sau zero
c. debitor sau creditor
d. nu au sold
103. Datoria reprezinta :
a. obligatia asumata de catre o persoana numita debitor fata de o alta persoana numita creditor
b. suma de bani achitata tertilor pentru bunurile si serviciile care se vor achizitiona ulterior
c. sursa straina de finantare a activitatii economice pusa la dispozitia unitatii de catre terti
d. suma de bani sau alte bunuri care trebuie platite sau restituite unui tert
104. Relatiile cu furnizorii fac parte din categoria :
a. creantelor comerciale
b. creantelor bugetare
c. obligatiilor comerciale
d. obligatiilor fiscale
105. Pozitia salariatului fata de societatea comerciala este, in mod normal, de:
a. debitor
b. creditor
c. colaborator
d. furnizor
106. Imprumuturile pe termen scurt sunt elemente patrimoniale ale :
a. trezoreriei nete
b. decontarilor cu tertii
c. activelor financiare
d. capitalului social
107. Biletul la ordin, primit de la un client, se inregistreaza in cont al :
a. trezoreriei
b. creantelor
c. veniturilor
d. datoriilor
108. Datoriile la fondul de somaj fac parte din categoria :
a. creantelor comerciale
b. creantelor bugetare
c. obligatiilor comerciale
d. obligatiilor fiscale
109. Pozitia actionarilor fata de societatea comerciala este, in mod normal, de:
a. debitor
b. creditor
c. colaborator
d. furnizor
110. Restituire TVA face parte din categoria :
a. creantelor comerciale
b. creantelor bugetare
c. obligatiilor comerciale
d. obligatiilor fiscale
111. TVA de plata inregistratin contul 4423, este o obligatie fiscala suportata de :
a. salariati
b. societate
c. a si b
d. stat
112. TVA este o obligatie fiscala suportata de :
a. salariati
b. producatori
c. consumatorii finali
d. stat
113. Contul contabil « Decontari cu asociatii privind capitalul social » este un cont de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
d. nu este un cont contabil
114. Contul contabil « Variatia stocurilor-711 » este un cont de :
a. activ
b. pasiv
 c.bifunctional
115. Diferentele in plus constatate la inventarierea activelor se inregistreaza (doua variante corecte):
a. in debitul conturilor de activ
b. in creditul conturilor de venituri
c. in creditul conturilor de cheltuieli
d. in debitul conturilor de cheltuieli
116. Profitul net se calculeaza dupa deducerea, din profitul brut, a :
a. amortizarii
b. pierderii din anii anteriori
c. datoriilor la bugetul de stat
d. impozitului pe profit
117. Conturile de cheltuieli, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor
b. creditor
c. fie debitor fie creditor
d. nu au sold
118. Conturile de venituri, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor
b. creditor
c. fie debitor fie creditor
d. nu au sold
119. Compensarile intre plusurile si minusurile la inventariere nu sunt permise daca :
a. exista riscul confuziei produselor
b. sunt constatate in aceiasi perioada
c. nu sunt imputabile gestionarilor
d. minusurile sunt mai mari ca plusurile
120. Inventarierea imobilizarilor financiare se efectueaza pe baza (doua variante corecte):
a. valorii nominale
b. valorii de achizitie
c. valorii de emisiune
d. valoarea de piata
121. Recunoasteti caracterul de activ sau pasiv al urmatoarelor elemente patrimoniale:

ELEMENT PATRIMONIAL ACTIV PASIV

Valoarea cladirilor societatii -
Amortizarea cladirii -
Valoarea stocurilor de materii prime
Capitalul social -
Valoarea marfurilor facturate
Valoarea facturilor neachitate la -
furnizori
Salarile personalului -
Sumele aflate in cont sau casa
Creditele contractate -
Profitul societatii -

122. O societate comerciala inregistreaza urmatoarele modificari patrimoniale inainte de inchidere:

- vinde produse finite de 1000 $
- cumpara materii prime de 200 $
- achita la furnizori 300 $
- inregistreaza salarii de 100$
- inregistreaza amortizari 50$
Activul societatii creste cu :
a. 900$
b. 850$
c. 700$
d. 500$

CADRU DIDACTIC 304=711 1000

311=401

Dr. ing. ec. BOIAN NICOLAE

 BAZELE CONTABILITATII

1. Care dintre urmatoarele feluri ale contabilitatii este specifica grupurilor de societati:
- contabilitatea periodica

2. Care dintre urmatoarele NU este o caracteristica calitativa a informatiei financiare(de baza sau
ajutatoare)?
- imaginea fidela

3. Care dintre urmatorii NU este utilizator de informatii financiare (daca vorbim de

contabilitatea financiara)?
- auditorul financiar
4. Contabilitatea de gestiune are ca si utilizatori:
- doar managerii
5. Pentru o piata in care finantarea entitatilor se realizeaza in principal de pe piata de capital,
care sunt utilizatorii de informatie financiara (contabila) privilegiati?
- investitorii
6. Care dintre următoarele poartă numele de active patrimoniale (conform concepției
juridice)?
-obiectele de drepturi si obligatii
7. Ce tip de mișcare desemnează următorul exemplu: se dă în consum stocul de materie primă
cumpărat luna trecută (abrevieri: B-bilanț, CPP-cont de profit și pierdere)?
-Complexă, pentru că generează apariția unei cheltuieli cu consumul materiei prime, respectiv
diminuarea unui activ (bun tangibil- stoc/materie primă), primul fiind element din CPP și al doilea
din B
8. Ce tip de mișcare desemnează următorul exemplu: se primește ca și aport la capitalul social
un teren (abrevieri: B-bilanț, CPP-cont de profit și pierdere)?
-simplă, pentru că generează apariția unui activ (bun tangibil-teren) și în același timp a unui
pasiv - capitaluri proprii (care sunt obligații ale managerului față de proprietari), amândouă fiind
elemente de B
9. Cum este considerat un echipament tehnologic (bun economic) la compania X, dacă a fost
cedat spre exploatare (prin închiriere) companiei Y - în concepția juridică?
-activ patrimonial, pentru că nu s-a transferat dreptul de proprietate în integralitate, doar atributul
proprietății de folosire temporară
10. Există controverse în comunitatea științifică și profesională privind înțelesul componentei
care face obiectul contabilității numită:
-situația entității
11. Care sunt cele două criterii de recunoaștere a unui element ca și activ, și nu ca și cheltuială?
Criteriile se aplică simultan.
-este probabil că elementul în cauză va genera beneficii economice viitoare (1) și elementul poate
fi evaluat în mod credibil (2)
12. Ce se înregistrează ca și activ în Bilanț referitor la concesiune (de exemplu, un teren luat
în concesiune printr-un contract semnat cu primăria Băișoara)?
-dreptul de exploatare a terenului pe o perioadă lungă de timp
13. Cum se înregistrează în contabilitate remunerarea periodică primită în urma achiziției de
obligațiuni emise de stat (certificate de trezorerie)?
-în Contul de profit și pierdere, ca și venit din dobânzi
14. Cum se înregistrează în contabilitate un pachet de acțiuni achiziționat de la Bursa de
Valori București (BVB) la cumpărător, știind că acesta va asigura controlul asupra entității
emitente (presupunându-se deci și o perioadă lungă de deținere)?
-în Bilanț, ca și activ imobilizat financiar (titluri de valoare)
15. Dacă comparăm cele două criterii de clasificare a activelor, ”natura și destinația” este
criteriu de prim rang iar ”lichiditatea” este cel de al doilea (nu se aplică foarte strict, de ex. un
activ imobilizat rămâne clasificat ca atare, chiar dacă se decide vânzarea lui în următoarele 6
luni, după ce a fost folosit 2 ani). Este adevărată afirmația?
- da
16. Cum pot genera datoriile (pasive patrimoniale) o ieșire de resurse care încorporează
beneficii economice viitoare (definiția datoriilor conform IFRS – standarde contabile
internaționale)?
-Ambele răspunsuri sunt corecte
17. Amortizarea și ajustările pentru depreciere și pierdere de valoare:
-sunt elemente rectificative recunoscute implicit în Bilanț în partea de active
18. Care dintre următoarele active este amortizabil?
-Clădire
19. Care dintre enumerările de mai jos cuprinde toate etapele de formare a veniturilor
(contabilitate de angajamente), în succesiunea lor normală?
-obținerea, facturarea, încasarea, încorporarea
20. Ce reprezintă conceptul de „valoare contabilă netă” atribuit unui activ?
-valoarea contabilă brută diminuată cu amortizări şi ajustări pentru depreciere
21. În categoria cheltuielilor de exploatare nu regăsim:
-cheltuieli privind sconturile acordate
22. Amortizarea, ca și pasiv (activ) rectificativ al valorii unor active, se raportează în
Situațiile financiare ale companiei (B și CPP) astfel
-O cheltuială în CPP și element care diminuează valoarea activelor amortizabile din B
23. Dubla determinare a rezultatului se bazează pe relația V-CH=R dar și pe următoarea (unde
R-rezultatul exercițiului, V-venituri, CH- cheltuieli, CP1 – Capitaluri proprii la închiderea
exercițiului financiar, CP0 – Capitaluri proprii la începerea exercițiului financiar):
-R = CP1 – CP0
24. Principiul costului istoric presupune:
- înregistrarea în contabilitate a elementelor patrimoniale și a rezultatelor la
valoarea lor de la data intrării în gestiune.
25. Principiul independenţei exerciţiului presupune:
-decuparea activităţii continue a unei entități în exerciţii financiar- contabile
26. Principiul prudenței constă în:
-niciuna dintre variantele prezentate nu este corectă
27. Dubla reprezentare a patrimoniului cu ajutorul Bilanțului se bazează pe următoarea
ecuație de echilibru (unde A-active, CP- capitaluri proprii, D-datorii față de terți):
-A=CP+D
28. Ajustările pentru depreciere a activelor (de exemplu, un stoc) se calculează ca diferență
 între:
-valoarea de piață (actuală) mai mică și valoarea de intrare în contabilitate mai mare
29. Ce înţelegeţi prin procesul de evaluare în contabilitate?
-determinarea valorilor la care activele, pasivele, cheltuielile şi veniturile vor fi
înregistrate în contabilitate şi apoi raportate în Situaţiile financiare
30. Evaluarea ulterioară – ca și moment al evaluărilor contabile – se referă la:
-ieșirea din gestiune a elementelor patrimoniale și închiderea exercițiului financiar
31. Tariful ca și tip de evaluare în contabilitate este aplicabil în cazul:
-executării de lucrări/prestării de servicii
32. Care din următoarele elemente nu intră în componenţa costului de achiziţie?
-cheltuielile cu salariile managerilor
33. Care este consecinta aplicarii principiului normative al independentei
exercitilor?
-Amortizari , deprecieri , recuperari, atenuari , rambursari
34. Care dintre utilizatorii de informatiile urmatoare sunt interesati de gestionarea capitalurilor
(resurselor financiare) si de capacitatea entitatii de a plati dividentele?
-investitorii 35.Obligatiile
reprezinta:
-obligatia actuala a entitatii provenind din evenimente trecute si a carei reglare ar trebui sa
antreneze o iesire de resurse incorporand beneficii economice
36. Principiul de independenta al exercitiului implica:
-delimitarea activitatii continue a unei entitati in exercitii financiare la care trebuie sa atasezi
sarcinile si produsele aferente
37. Secventa normala a etapelor de formare a sarcinilor (contabilitatea angajamentului) este
urmatoarea:
-angajarea , plata, consumul, incorporarea
38. Ce este inregistrat in bilantul privind concesia (de exemplu, un teren luat in concesie in
cadrul contractului semnat cu primaria din Baisoara?)
-sarcina generate de plata periodica a onorariului (similara chiriei)
39. Dupa contabilizarea produselor si a sarcinilor (de la realizarea operatiilor economice
sau de la reglarea lor), contabilitatea este clasata in :
-Contabilitate financiara/de gestiune
40. Diferenta intre un bun/patrimoniu si o sarcina este reprezentata prin faptul ca:
-
41. Materiile prime sunt bunuri care pot sa fie:
-cumparate de catre entitate pentru a fi utilizate in activitatea productiei
42. Structura creantelor/mijloacelor fixe nu contine:
- mijloace de transport

GRILE DE LA EXAMEN
Care dintre urmatoarele este o functie a balantei de verificare?
Asigurarea legaturii intre conturile sintetice si analitice

Creditul conturilor de pasiv exprima

Cresteri valorice
Ca regula generala, soldul final creditor al unui cont se preia in pasivul bilantier, cu exceptia
Amortizarea imobilizarilor (gr 28)...

Corespondenta conturilor presuspune ca atunci cand

Un cont se debiteaza, un altul se crediteaza cu aceeasi suma

Ca regula generala, Soldul final debitor al unui cont se preia in Activul bilantier, cu exceptia
Rezultatul exercitiului (ct 121)... la Capitaluri proprii cu minus

Rezultatul exercitiului regasit in Soldul final creditor al contului 121

Reprezinta profit si se preia in bilant, in structura Pasivelor cu semnului +

Care este numarul maxim de egalitati pe care le poate cuprinde balanta de verificare?
4

Care dintre urmatoarele nu sunt erori identificabile cu ajutorul balantelor de verificare ale conturilor
sintetice prin lipsa unor egalitati valorice din cadrul lor?
Erori de imputatie

Ca regula generala, Soldul final creditor al unui cont

Se preia intotdeauna in Pasivul bilantier

Regularizarea TVA poate genera urmatoarea situatie corecta

Cand TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila rezulta TVA de plata

Ca regula generala, Soldul final debitor al unui cont

Se preia intotdeauna in Activul bilantier

Creditul conturilor de activ exprima

Diminuari valorice

Intocmirea situatiilor financiare (setul de documente de raportare financiara la sfarsitul exercitiul)

se situeaza in cronologia etapelor contabile de prelucrare a datelor
Dupa pregatirea balantei de verificare finale

Instrumentul de realizare a principiului dublei inregistrari este

Contul

Intocmirea balantei de verificare se face

Ulterior intocmirii registrului cartea mare

Debitul conturilor de pasiv exprima

Diminuari valorice

Care dintre urmatoarele NU caracterizeaza balanta de verificare ca si procedeu specific al metodei

contabilitatii
Asigura calculul si evidenta stocurilor, consumurilor si vanzarilor

Balanta de verificare reuseste sa realizeze o sinteza a informatiilor reflectate in

conturi

Dintre elementele contului, pe rulaje nu regasim

existentele initiale si finale
Ce contine balanta de verificare cu patru serii de egalitati?
Solduri initiale, rulaje, total sume si solduri finale

Balanta de verificare sintetica realizeaza legatura dintre

Conturile sintetice si bilant
In cadrul balantei de verificare, intreaga gama de prelucrari referitoare la stabilirea soldurilor,
rulajelor debitoare si creditoare si a total sumelor debitoare si creditoare trebuie sa mentina relatia
de echilibru valoric
Debit=credit, intre perechile de sume sau de egalitati

Rezultatul exercitiului regasit in soldul final debitor al contului 121

Reprezinta pierdere si se preia in bilant, in structura pasivelor cu semnul –

Erorile de inregistrare in conturi prin intermediul egalitatilor valorice specifice balantei de

verificare pot fi generate de
nerespectarea principiului dublei înregistrări, trecerea eronată a sumelor din Registrul Jurnal în
Registrul Cartea Mare şi apoi în BV, greşeli în stabilirea rulajelor, totalului sumelor

Printre elementele contului nu regasim

Activ si Pasiv

TEORIE DE LA CURSURI

CURS 8
PARTIDA DUBLĂ – caracteristică fundamentală a contabilităţii (partea a 2-a)
E. Dubla înregistrare a existenţei şi mişcării elementelor patrimoniale

E.1. ELEMENTELE CONTULUI

Acestea sunt: denumirea şi simbolul contului, explicaţia operației, debitul şi creditul, rulajul, total
sume, soldul iniţial şi final.
a) Denumirea (titlul) contului
 Exemple: 401 “Furnizori”, 371 “Mărfuri”
b) Explicaţia operației înregistrată în cont
 Descriptivă:
 Exemplu: plata dobânzilor bancare, încasarea creanţei de la clienţi
 Contabilă: (401)
c) Debitul şi creditul contului
 Debit (D) = partea stângă a contului; Credit (C) = partea dreaptă a contului
 Utilizarea D şi C:
 Dacă conturile sunt deschise pentru A şi Ch, D reprezintă (existenţele) şi
creşterile iar C reprezintă micşorările acestor elemente în cursul unei
perioade
 Dacă conturile sunt deschise pentru P şi V, D reprezintă micşorările iar C
reprezintă (existenţele) şi creşterile acestor elemente în cursul unei perioade
 A înscrie o sumă în D unui cont înseamnă a debita acel cont, iar a înscrie o
sumă în C unui cont înseamnă a credita acel cont
d) Rulajul contului
=Totalitatea sumelor înscrise în cont într-o perioadă de timp, fără existenţele iniţiale
 feluri: rulaj debitor (RD), rulaj creditor (RC)
 Conţinut economic:
  Dacă conturile sunt deschise pentru A şi Ch, RD reprezintă creşterile iar RC
reprezintă micşorările pentru acel element în cursul perioadei
 Dacă conturile sunt deschise pentru P şi V, RD reprezintă micşorările iar RC
reprezintă creşterile pentru acel element în cursul perioadei
e) Total sume ale contului
 Totalitatea sumelor înscrise în cont într-o perioadă de timp, inclusiv existenţele
iniţiale
 Feluri: total sume debitoare şi creditoare (TSD, TSC)
 Conţinut economic:
 conturi deschise pentru A şi Ch, TSD = reprezintă existenţe iniţiale + RD
 conturi deschise pentru P şi V, TSC = existenţe iniţiale + RC
f) Soldul iniţial şi final al contului
 Soldul iniţial (Si) al unei perioade (pentru un cont) este egal cu soldul final (Sf) al
perioadei precedente
 Se determină ca diferenţă între TS şi reprezintă existenţele de A sau P la un moment
dat:
 Conturi deschise pentru A şi Ch
Sf = TSD – TSC = (Si + RD) - RC
 conturi deschise pentru P şi V
Sf = TSC – TSD = (Si + RC) – RD
Obs: conturi deschise pentru Ch şi V: nu au sold

E.2. FUNCŢIILE CONTULUI

 Economică
 Statistică şi de informare
 De calcul
 De control
 De grupare a operațiilor
 De sistematizare
 Contabilă
E.3. REGULILE DE FUNCŢIONARE A CONTURILOR – metoda de explicare pornind de la
bilanţ la cont
 legătură între bilanţ şi cont - la începutul exerciţiului (perioadei) când, pe baza
bilanţului iniţial, se deschid conturile
 existenţele iniţiale din bilanţ se preiau ca existenţe iniţiale în conturile deschise
pentru A, respectiv pentru P
Reguli parţiale de funcţionare a conturilor:
a) Prima regulă:
 Conturile deschise pentru A (de activ) încep să funcţioneze prin debitare şi se
debitează cu existenţele iniţiale preluate din activul bilanţului
 Conturile deschise pentru P (de pasiv) încep să funcţioneze prin creditare şi se
creditează cu existenţele iniţiale preluate din pasivul bilanţului
b) A doua regulă, bazată pe sensul economic identic al existenţelor şi al creşterilor
 Conturile de A se mai debitează cu creşterile de active determinate de operație
 Conturile de P se mai creditează cu creşterile de pasive determinate de operație
c) A treia regulă: în partea opusă a contului se înregistrează micşorările elementelor (astfel încât
conturile înregistrează cele două tipuri de modificări ale patrimoniului – creşteri şi micşorări)
 Conturile de A se creditează cu micşorările de active determinate de operație
 Conturile de P se debitează cu micşorările de pasive determinate de operație
d) A patra regulă, legată de sold, determinată pe baza relaţiei: Si + I – E = Sf
 Conturile de A pot prezenta numai sold debitor reprezentând existenţele de active la
un moment dat
 Conturile de P pot prezenta numai sold creditor reprezentând existenţele de pasive la
un moment dat
  Din cele 4 reguli parţiale rezultă 2 reguli generale de funcţionare a conturilor:
 Conturile de activ:
 încep să funcţioneze prin debitare şi se debitează cu existenţele iniţiale
preluate din activul bilanţului
 se mai debitează cu creşterile de active determinate de operație
 se creditează cu micşorările de active determinate de operație
 pot prezenta numai sold debitor reprezentând existenţele de active la un
moment dat
 Conturile de pasiv:
 încep să funcţioneze prin creditare şi se creditează cu existenţele iniţiale
preluate din pasivul bilanţului
 se mai creditează cu creşterile de pasive determinate de operație
 se debitează cu micşorările de pasive determinate de operație
 pot prezenta numai sold creditor reprezentând existenţele de pasive la un
moment dat
 Consideraţii finale:
 Conturile care reflectă
 cheltuieli – funcționează ca și conturile de activ (cu observaţia că nu prezintă
sold)
 venituri - funcționează ca și conturile de pasiv (cu observaţia că nu prezintă
sold)
 Conturi:
 Monofuncţionale
 Bifuncționale
E.4. CORESPONDENŢA CONTURILOR
 Principiul dublei înregistrări - legătură între conturi – conturi corespondente
 Corespondenţa conturilor se bazează pe regulile lor de funcţionare:
E.5. ANALIZA CONTABILĂ A OPERAȚIILOR
a) Determinarea naturii operației: pe baza documentelor justificative, a cunoaşterii elementelor
patrimoniale
 Exemplu: intrare materii prime de la furnizori pentru suma de 400000
Lei
b) Determinarea influenţei operației asupra patrimoniului/rezultatelor: în care dintre cele 9 tipuri
de modificări se încadrează operația iar apoi elementul şi sensul modificării
 Exemplu: modificare în volumul A şi P (D), creşte stocul de materii
prime, creşte datoria furnizori
c) Stabilirea conturilor corespondente: identificarea contului potrivit din lista de conturi (planul de
conturi)
 Exemplu: contul 301 “Materii prime”, 401 “Furnizori”
d) Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor: se aplică cele 2 reguli generale de funcţionare a
conturilor de A şi de P pentru fiecare cont corespondent
 Exemplu: Contul 301 ”Materii prime” este cont de A; având loc o creştere a
stocului de materii prime, contul se va debita cu suma de 400000. Contul 401
“Furnizori” este cont de P; având loc o creştere a datoriilor faţă de furnizori,
contul se va credita cu suma de 400000
e) Întocmirea formulei contabile: transpunerea operației în limbaj specific contabil
E.6. FORMULA CONTABILĂ
 sub forma unei egalităţi valorice
 Componente:
 Cont corespondent debitor
 Cont corespondent creditor
 Semnul “=”
 Sumele înscrise în conturile corespondente
Cont corespondent debitor = Cont corespondent creditor Suma
Exemplu: 301”Materii prime” = 401”Furnizori” 400000

 Articol contabil = Formula contabilă + Data operației + Document justificativ al

operației + Explicaţia descriptivă a operației

 Clasificarea formulelor contabile:

 Criteriul numărului de conturi corespondente:
 FC simple
Cont corespondent debitor = Cont corespondent creditor Suma
 FC complexe

 FC compuse – nu sunt permise ín tara noastra

 Clasificarea formulelor contabile:
 Criteriul scopului:
 Normale
 De corectare (stornare): în roşu (FC iniţială cu sumele în minus) sau în negru
(inversarea FC iniţiale)
E.7. CLASIFICAREA CONTURILOR
 Criteriul conţinutului economic
 Deschise pentru conturi de activ, pasiv, cheltuieli, venituri
 Criteriul funcţiei contabile:
 De activ şi de pasiv
 Criteriul sferei de cuprindere:
 Sintetice - de gradul I (din 3 cifre) şi II (din patru cifre)
 Analitice - dezvoltă un anumit cont sintetic şi se deschid după cum doreşte o
entitate dată

Curs 9
BALANŢA DE VERIFICARE – instrument de realizare a centralizării şi verificării corectei
înregistrări a operațiilor (procedeu contabil)

A. Noţiune şi conţinut
 Contul nu asigură generalizarea întregii activităţi desfăşurate de entitate în cursul unei
perioade – necesară întocmirii periodice a situațiilor financiare
 Noţiune: instrument al unui procedeu specific al metodei contabilităţii care asigură
verificarea exactităţii înregistrării operațiilor în conturi, legătura dintre conturile sintetice şi
 situațiile financiare, legătura dintre conturile sintetice şi cele analitice, precum şi
centralizarea datelor contabilităţii curente
 Conţinut:
 Situaţie tabelară în care se preiau datele din conturi (sold iniţial, rulaje, total sume,
sold final)
 Conţine egalităţi proprii dublei înregistrări şi corespondenţei conturilor

B. Funcţii
a) Verificare a exactităţii înregistrării operațiilor în conturi
 Identificarea erorilor de înregistrare în conturi prin intermediul egalităţilor valorice
specifice balanței de verificare (BV)
 Erorile pot fi generate de: nerespectarea principiului dublei înregistrări, trecerea
eronată a sumelor din Registrul Jurnal în Registrul Cartea Mare şi apoi în BV,
greşeli în stabilirea rulajelor, totalului sumelor
b) Legătură între conturile sintetice şi situațiile financiare
 Intermediază preluarea datelor din toate conturile sintetice folosite şi transpunerea
lor în situațiile financiare elaborate la sfârşitul exerciţiului
c) Legătură între conturile sintetice şi analitice
 Întocmirea unor balanţe de verificare analitice pentru fiecare cont sintetic
d) Centralizare a existenţelor, mişcărilor şi transformărilor elementelor patrimoniale
 cunoaşterea totalului modificărilor intervenite în volumul şi structura patrimoniului,
a rezultatelor
 compararea datelor de la începutul perioadei cu cele de la sfârşitul perioadei curente,
respectiv cu cele ale perioadelor anterioare
e) Analiză a activităţii economice
 analize economice pe termen scurt (un exerciţiu)
C. Clasificare
a) După natura conturilor pe care le conţin:
 Ale conturilor sintetice
 Ale conturilor analitice – se întocmensc înaintea balanţei sintetice
b) După numărul de egalităţi pe care le cuprind:
1) Cu o egalitate (cuprinde 2 coloane):
 fie balanţă a sumelor:
Total sume debitoare = Total sume creditoare
 fie balanţă a soldurilor
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
2) Cu două egalităţi (cuprinde 4 coloane): combinarea balanţei sumelor cu a
soldurilor
3) Cu trei egalităţi (cuprinde 6 coloane):
Totalul soldurilor iniţiale debitoare = Totalul soldurilor iniţiale creditoare
Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
4) Cu patru egalităţi (cuprinde 8 coloane): balanţa cu trei egalităţi + a patra egalitate,
a totalului sumelor

 Pentru alte luni decât ianuarie: primele două coloane conţin date privind totalul
sumelor precedente debitoare şi creditoare, astfel:
Totalul sumelor debitoare din balanţa (perioada) precedentă = Totalul sumelor creditoare
din balanţa (perioada) precedentă
Totalul rulajelor debitoare ale lunii curente = Totalul rulajelor creditoare ale lunii curente
Totalul sumelor debitoare la data întocmirii balanţei = Totalul sumelor creditoare la data
întocmirii balanţei
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
D. Întocmirea balanţei de verificare
 Se întocmesc, de regulă, lunar
 Etape:
 Trecerea operațiilor din evidenţa cronologică (Registrul Jurnal) în evidenţa
sistematică (Registrul Cartea Mare)
 Stabilirea elementelor conturilor
 Transpunerea datelor din conturi în BV
 Adunarea coloanelor BV şi verificarea egalităţilor dintre coloanele perechi
 Întocmirea Situațiilor financiare
E. Identificarea erorilor de înregistrare contabilă cu ajutorul BV
a) Erori care se pot identifica prin lipsa unor egalităţi valorice din cadrul BV tabelare ale conturilor
sintetice – cazul prelucrării manuale a datelor
 Identificarea erorilor se face în ordinea inversă celei în care au avut loc lucrările de
întocmire a BV
 Categorii de erori:
1) De întocmire a BV, care apar
 La adunarea coloanelor BV – calculele trebuie deci repetate
 La transcrierea elementelor contului din Registrul Cartea Mare în BV –
punctare = confruntarea elementelor valorice din BV cu cele din evidenţa
sistematică
2) De stabilire a elementelor valorice ale conturilor
 Calcule greşite – repetarea calculelor
3) De înregistrare în evidenţa sistematică
 Transcrierea greşită a unor sume din Registrul Jurnal în Registrul Cartea
Mare – punctarea registrelor
4) De stabilire a sumelor în formulele contabile din evidenţa cronologică
 Adunarea greşită a sumelor – refacerea calculelor din formulele contabile şi
punctarea înregistrărilor cu documentele justificative

b) Erori care se pot identifica prin lipsa unor corelaţii valorice din cadrul BV şah a conturilor
sintetice şi a BV a conturilor analitice
 Categorii de erori:
1) Omisiuni de înregistrare contabilă
 Anumite operații au rămas neînregistrate
2) De compensaţie
 Transcrierea greşită a unor sume din documente în Registrul Jurnal şi de aici
în Registrul Cartea Mare (o sumă în plus, alta în minus care se compensează)
3) De imputaţie
 Transcrierea unor sume corecte ca mărime din evidenţa cronologică în cea
sistematică dar în alte conturi decât cele corecte
4) De înregistrare în evidenţa cronologică
 Stabilirea greşită a unor conturi corespondente, dublarea unor înregistrări,
inversarea formulei contabile