Contabilitatea instituţiilor publice

1.Finanţarea instituţiilor publice

1.Deschiderea finanţării. Unui ordonator principal de credite, respectiv Ministrului
Educaţiei şi Cercetării i-au fost prevăzute la începutul anului, respectiv la începutul
trimestrului I, credite bugetare aprobate, în valoare de 100.000.000.000 lei. Acesta pastrează
10.000.000.000 lei, iar 90.000.000.000 lei repartizează ordonatorilor din subordine.
În cursul trimestrului, in urma unei rectificări bugetare, i s-au retras credite bugetare în
valoare de 20.000.000 lei., din cele 90.000.000.000 lei aprobate ordonatorilor din subordine.
Un ordonator secundar (Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti) primeşte
credite bugetare în valoare de 12.000.000.000 lei, din care i se retrag10.000.000 lei în urma
rectificarii bugetare, din sumele alocate cheltuielilor proprii; din totalul primit,
2.000.000.000 lei repreazintă credite pentru nevoi proprii, iar restul se repartizează
ordonatorilor terţiari din subordine.
Un ordonator terţiar, respectiv un liceu, primeşte credite bugetare în valoare de
500.000.000 lei de la Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, din care sunt retraşi
10.000 lei ca urmare a rectificării.
Se cere:
1.Contabilizaţi angajamentele bugetare la ordonatorul principal de credite;
2.Contabilizaţi angajamentele bugetare la Inspectoratul şcolar al municipiului
Bucureşti ;
3.Contabilizaţi angajamentele bugetare la ordonatorul terţiar de credite;
Rezolvare.
Pentru rezolvare trebuie să cunoaşteţi modalitaţile de finanţare a unei instituţii,
deschiderea de credite bugetare, documentele utilizate şi aspecte vizând angajamentul bugetar.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, prin bugetul asigurărilor sociale de stat şi
bugetele fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai
după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare şi/sau alimentarea cu fonduri a
conturilor deschise pe seama acestora. Aprobarea deschiderii de credite se face în limita
creditelor bugetare aprobate şi potrivit destinaţiilor bugetare aprobate pe capitole, subcapitole,
titluri, articole şi alineate, după caz, în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie
anterior, precum şi în raport de gradul de încasare a veniturilor bugetare şi de posibilităţile de
finanţare a deficitului bugetar.
Deschiderea de credite bugetare se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice prin
direcţiile generale ale finanţelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite şi în
funcţie de necesităţile execuţiei bugetare, cu respectarea destinaţiei acestora. Pentru menţinerea
echilibrului bugetar Guvernul aprobă lunar, până la finele lunii în curs pentru luna următoare,
limite lunare de cheltuieli, în funcţie de estimarea încasărilor de venituri bugetare, în cadrul
cărora ordonatorii principali de credite deschid şi repartizează creditele bugetare proprii şi ale
instituţiilor subordonate. Pentru instituţiile publice operaţiile de încasări şi plăţi se efectuează
prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului, în raza cărora îşi au sediul şi au deschise conturile
aceste instituţii.
Deoarece în cursul unui exerciţiu bugetar pot apărea situaţii neprevăzute prin care este
necesară suplimentarea sau reducerea creditelor bugetare, legislaţia românească permite acest
fapt printr-o lege rectificativă ce va fi aprobată de către Parlament până la 30 noiembrie a anului
bugetar în curs.
Finanţarea instituţiilor publice se efectuează prin parcurgerea următoarelor etape:
deschiderea creditelor de finanţare, care are loc după aprobarea bugetului şi la începutul
fiecărui
finanţarea propriu-zisă a ordonatorilor de credite, care se efectuează în momentul în
care intervin operaţii de decontare ale instituţiilor cu terţi
Pentru deschiderea creditelor bugetare, ordonatorul principal întocmeşte o cerere de
deschidere a creditelor bugetare în două exemplare. Cererea este însoţită de un borderou pentru
fiecare judeţ, în care sumele sunt defalcate pe titluri, şi de o notă justificativă în care se regăsesc
creditele repartizate, cumulate şi pe trimestre, plăţile efectuate până la data întocmirii notei,
precum şi creditele ce urmează a fi primite. Acest set de documente se trimite la trezoreria
centrală, iar un exemplar rămâne la ordonatorul principal. Pe baza cererii de deschidere se
întocmeşte dispoziţia bugetară de repartizare, în patru exemplare, care se transmite spre aprobare
M.F.P., iar după ce aceasta este aprobată parcurge următorul circuit: un exemplar merge la
Trezoreria centrală, un exemplar se transmite la Trezoreria judeţului sau sectorului, unde
ordonatorul îşi are conturile de disponibilităţi şi de finanţări, un exemplar rămâne după aprobare
la ordonatorul principal, iar cel de-al patrulea exemplar se transmite instituţiilor subordonate
Instituţiile publice au obligaţia să evidenţieze angajamentele bugetare şi legale. Scopul
organizării evidenţei angajamentelor bugetare este acela de a furniza informaţii în orice
moment şi pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exerciţiul bugetar curent cu
privire la creditele bugetare consumate prin angajare şi, prin comparaţie, să se determine
creditele bugetare disponibile, ce pot fi angajate în viitor.
a) Angajamentul legal, care este definit de Legea finanţelor publice ca fiind „fază a
procesului execuţiei bugetare prezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o
obligaţie pe seama fondurilor publice”. Acesta trebuie să se prezinte sub formă scrisă şi să fie
semnat de ordonatorul principal de credite.
b) Angajamentul bugetar, care reprezintă „orice act prin care o autoritate competentă,
potrivit legii, afectează fonduri publice unor anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare
aprobate”. Angajamentul bugetar precede angajamentul legal şi valoarea angajamentelor legale
nu poate depăşi valoarea angajamentelor bugetare. Angajamentele bugetare pot fi:
angajamente bugetare individuale, care reprezintă un angajament specific unei anumite
operaţiuni noi care urmează a se efectua;
angajamente bugetare globale, care reprezintă angajamente bugetare aferente
angajamentelor legale provizorii, referitoare la cheltuielile curente de funcţionare, de
natură administrativă.
Creditele bugetare neangajate şi cele angajate, dar neutilizate până la sfârşitul exerciţiului
bugetar se anulează. Cheltuielile angajate, dar neplătite se vor raporta în contul bugetului pe anul
următor şi se vor plăti din credite bugetare stabilite în acest scop.
1.Contabilizarea angajamentelor bugetare la ordonatorul principal de credite (M.E.C.):
-Se inregistrează creditele bugetare aprobate:
D 8060 ” Credite bugetare aprobate” 100.000.000.000 lei
- Se inregistrează creditele bugetare repartizate instituţiilor din subordine:
D 8061 ” Credite deschise de repartizat” 90.000.000.000 lei
-Se inregistrează creditele bugetare aprobate pentru nevoi proprii:
D 8062 ” Credite deschise pentru cheltuieli proprii” 10.000.000.000 lei
 -Se repartizează creditele aprobate instituţiilor din subordine:
C 8061 ” Credite deschise de repartizat” 90.000.000.000 lei
-Se retrage finanţarea de la buget, cu ocazia rectificării bugetare:
C 8061 ” Credite deschise de repartizat” 20.000.000 lei, respectiv:
C 8060 ” Credite bugetare aprobate” 20.000.000 lei.
Prin urmare, ordonatorior din subordine le este alocată suma de: 90.000.000.000lei -
20.000.000lei = 89.980.000.000lei.
2.Contabilizarea angajamentelor bugetare la ordonatorul secundar: Inspectoratul şcolar al
municipiului Bucureşti
-Se inregistrează creditele bugetare aprobate:
D 8060 ” Credite bugetare aprobate” 12.000.000.000 lei
- Se inregistrează creditele bugetare repartizate instituţiilor din subordine:
D 8061 ” Credite deschise de repartizat” 10.000.000.000 lei
-Se inregistrează creditele bugetare aprobate pentru nevoi proprii:
D 8062 ” Credite deschise pentru cheltuieli proprii” 2.000.000.000 lei
-Se repartizează creditele aprobate instituţiilor din subordine:
C 8061 ” Credite deschise de repartizat” 10.000.000.000 lei
-Se retrage finanţarea de la buget, cu ocazia rectificării bugetare:
C 8061 ” Credite deschise de repartizat” 10.000.000 lei, respectiv:
C 8060 ” Credite bugetare aprobate” 10.000.000 lei.
3.Contabilizarea angajamentele bugetare la ordonatorul terţiar de credite;
-Se inregistrează creditele bugetare aprobate:
D 8060 ” Credite bugetare aprobate” 500.000.000 lei
-Se retrage finanţarea de la buget, cu ocazia rectificării bugetare:
C 8060 ” Credite bugetare aprobate” 10.000.000 lei.
2.Finanţarea propriu-zisă. În baza unei finanţări de 2.000.000 lei un ordonator tertiar efectuează
următoarele tranzacţii, din sume alocate de la bugetului de stat:
-Înregistrează drepturi salariale totale de 200.000 lei, cuvenite salariaţilor săi;
-Se înregistrează reţinerile din salarii, astfel:contribuţii individuale la asigurarile sociale
21.000 lei, la asigurări sociale de sanatate 11.000 lei, la asigurari de şomaj 1.000 lei ,
impozit pe salarii 26.720 lei;
-Se inregistreză contribuţiile instituţiei, privind: contribuţii la asigurarile sociale 41.600 lei,
la asigurări sociale de sanatate 10.400 lei, la asigurari de şomaj 1.000 lei ;
-Se achită salariile nete şi contribuţiile datorate:
-Se achiziţionează de la furnizori materi prime, în valoare de 900.000 lei, din care se
consumă 300.000 lei;
 -Se înregistreză şi achită factura de electricitate, in valoare de 500.000 lei;
-Se închide finanţarea şi se retrag sumele neconsumate.
Se cere:
1.Contabilizaţi operaţiile economice precizate;
2.Închideţi conturile de cheltuieli şi finanţări şi analizaţi rezultatul obţinut.
Rezolvare
Instituţiile publice finanţate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale au obligaţia de a vărsa integral
veniturile realizate la bugetul din care au fost finanţate.
Pot exista şi alte surse de finanţare a instituţiilor publice: fonduri externe
nerambursabile, subvenţii, alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc., după caz. În
cazul în care instituţiile publice primesc diverse sume sau valori materiale sub formă de
donaţii şi sponsorizări, acestea reprezintă venituri ale instituţiei, respectiv ale bugetului
finanţator al acesteia. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetelor
respective. Lunar, până la 10 zile de la expirarea lunii, ordonatorii prezintă M.F.P.
situaţia privind sumele virate la buget şi utilizate, pentru a modifica volumul şi structura
bugetelor afectate.
Pentru instituţiile finanţate din venituri proprii şi cele finanţate atât din venituri, cât şi
din subvenţii, valorile materiale şi băneşti primite sub formă de donaţii şi sponsorizări vor
majora bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora; în anexa la contul de execuţie bugetară
trimestrială şi anuală se vor prezenta sumele primite şi modul de utilizare a lor. În cazul
bunurilor primite de instituţiile publice, acestea se reflectă în contabilitatea instituţiilor
primitoare ca atare.
Aşa cum s-a arătat mai sus, există instituţii publice care alături de creditele bugetare
nerambursabile, utilizează şi venituri proprii pe care le utilizează potrivit destinaţiilor aprobate
prin bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei. În această categorie sunt incluse instituţiile din
domeniul artei (muzee, case de cultură, instituţii artistice şi muzicale), învăţământul superior,
sănătate etc. Pentru cele din urmă instituţii, creditele bugetare nerambursabile se acordă în
special pentru plata salariilor, pentru finanţarea investiţiilor, pentru reparaţii curente şi capitale
etc., acestea beneficiind şi de fonduri speciale acordate pentru diverse programe sau activităţi
(cantine - cămine, burse, investiţii etc.). Creditele bugetare aferente acţiunilor multianuale
reprezintă limita superioară a cheltuielilor ce urmează a fi ordonanţate şi plătite în cursul
exerciţiului bugetar. Pentru celelalte credite bugetare, angajarea lor se va face în limita creditelor
bugetare aprobate.
Dacă la sfârşitul anului bugetar, rămân sume neconsumate din finanţarea bugetară,
acestea vor fi retrase la buget. Sunt exceptate, in cazuri bine justificate, anumite sume, precum
salari sau burse neridicate.
Finanţarea bugetară , din punct de vedere contabil, este înregistrată in conturi bilanţiere,
specific fiind contul 770 „ Finanţarea anului curent”, ce ţine loc de cont de disponibilităţii.
1.Contabilizarea operaţiilor economice precizate
-Se înregistrează drepturi salariale totale de 200.000 lei, cuvenite salariaţilor săi:
200.000 641 = 421 200.000
-Se înregistrează reţinerile din salarii, astfel:contribuţii individuale la asigurarile sociale
21.000 lei, la asigurări sociale de sanatate 11.000 lei, la asigurari de şomaj 1.000 lei ,
impozit pe salarii 26.720 lei:
 59.720 421 = % 59.720
444 26.720
4312 21.000
4314 11.000
4372 1.000
-Se inregistreză contribuţiile instituţiei, privind: contribuţii la asigurarile sociale 41.600 lei,
la asigurări sociale de sanatate 10.400 lei, la asigurari de şomaj 1.000 lei:
41.600 6451 = 4311 41.600
10.400 6453 = 4313 10.400
1.000 6452 = 4372 1.000
-Se achită salariile nete şi contribuţiile datorate:
140.280 421 = 770.1 140.280
112.720 % = 770.1 112.720
84.000 431
2.000 437
26.720 444
-Se achiziţionează de la furnizori materi prime, în valoare de 900.000 lei, din care se
consumă 300.000 lei:
900.000 301 = 401 900.000
900.000 401 = 770.1 900.000
300.000 601 = 301 300.000
-Se înregistreză şi achită factura de electricitate, in valoare de 500.000 lei:
500.000 605 = 770.1 500.000
3.Se închid conturile de cheltuieli şi finanţări şi se analizează rezultatul obţinut.
-Se închid conturile de cheltuieli prin virarea soldurilor debitoare la contul 121 „Rezultatul
patrimonial”:
1.053.000 121 = % 1.053.000
641 200.000
6451 41.600
6453 10.400
6452 1.000
601 300.000
605 500.000
-Închiderea contului de finanţare de la bugetul de stat. Situaţia contului înainte de închidere
este următoarea: 140.280 + 112.720 + 900.000 + 500.000 = 1.653.000 lei.
1.653.000 770.1 = 121 1.653.000
 În acest moment, se poate determina rezultatul execuţiei bugetare, ca fiind soldul contului
121 „rezultatul patrimonial”, respectiv: 1.653.000 - 1.053.000 = 600.000 lei. Din analiza
rezultatului se constată că, situaţia nu este tocmai favorabilă, în condiţiile în care instituţia este
finanţată integral din bugetul de stat. Acest excedent patrimonial poate fi interpretat ca o
imobilizare în stocuri a banului public.
Contabilitatea fondurilor
1. La finele anului N instituţia a majorat fondul de rulment din excedentul bugetar cu
suma de 3.000.000 lei. Din acestea, în anul următor s-au acordat avansuri pentru efectuarea de
investiţii‚ în sumă de 1.200.000 lei. Investiţia (construcţie)s-a finalizat până la finele anului N+1
şi a fost recepţionată (face parte din domeniul public al unităţii administrativ - teritoriale).
Se cere:
1.Să se contabilizeze majorarea fondului de rulment;
2.Să se înregistreze acordarea avansului pentru investiţii;
3.Să se recunoască venitul din producția de imobilizări, concomitent cu
diminuarea fondului de rulment.
Rezolvare

Pentru întelegerea problematicii legate de fondul de rulment, vor trebui clarificate

aspectele legate de fondurile cu destinatie specială constituite la nivelul instituțiilor publice.
Fondurile cu destinaţie specială sunt fonduri constituite la nivelul unor instituţii publice
în vederea asigurării surselor de finanţare în cazuri speciale. Fondurile cu destinaţie specială
înregistrate de instituţiile publice sunt: fondul de rulment, fondul de rezerva al bugetului
asigurărilor sociale de stat, fondul de rezerva (pentru sănătate) constituit conform Ordonanţei
Guvernului nr.150/2002, fondul de amortizare aferent activelor fixe deţinute de serviciile publice
de interes local, fondul de risc, fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de
locuinţe, taxe speciale și alte fonduri din care fac parte fondul de dezvoltare a spitalului și fondul
de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare - investiţii ISPA.
Conturile care reflectă fondurile cu destinaţie specială se regăsesc în grupa 13 „Fonduri
cu destinaţie specială” și sunt:
a) Fondul de rulment este un fond constituit la nivelul unităţilor teritoriale ale trezoreriei
statului din excedentul anual al bugetului local, care poate fi utilizat astfel:
pentru acoperirea unor goluri de casă provenite din decalajele dintre veniturile şi
cheltuielile exerciţiului curent;
pentru acoperirea deficitului bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar;
pentru finanţarea unor investiţii ce intră în competenţa administraţiei publice locale;
pentru dezvoltarea serviciilor publice necesare comunităţii;
Pentru utilizarea fondului de rulment este necesară aprobarea consiliului local judeţean
sau al Municipiului Bucureşti, după caz.În cazul existenţei deficitului bugetar anual al bugetului
local, acesta se va acoperi din fondul de rulment constituit în anii precedenţi.
b) Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se constituie anual
dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. Acesta
se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic
motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului
asigurărilor sociale de stat. Fondul de rezervă se reportează în anul următor şi se
completează potrivit legii. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de
stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii
precedenţi şi, în continuare, din fondul de rezervă.
c) Fondul de rezervă pentru sănătate - se constituie în cota de 1% din sumele
constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Bugetul fondului se
aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi
bugetare anuale. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în
anul următor cu aceeaşi destinaţie.
d) Fondul amortizării activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local.
Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au
obligaţia calculării, înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe
aferente acestor activităţi, prin tarif sau preţ potrivit legii. Aceste sume se utilizează
pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în
programul de investiţii, ca surse de finanţare.
e) Fondul de risc se constituie pentru garanţii locale la împrumuturi interne și
pentru garanţii la împrumuturi externe. Aceste fonduri sunt utilizate pentru acoperirea
riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei
publice locale a împrumuturilor contractate de agenţii economici şi serviciile publice de
subordonare locala.
f) Fondul pentru construcţii de locuinţe se constituie în completarea depozitelor speciale
constituite pentru construcţii de locuinţe. Acest fond se păstrează într-un cont distinct deschis la
trezoreria statului, pe seama unităţilor administrativ-teritoriale.
g) Taxele speciale sunt constituite pentru funcţionarea unor servicii publice create pentru
deservirea persoanelor fizice şi juridice. Taxele speciale sunt constituite de unităţile
administrativ-teritoriale şi aprobate de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al
Municipiului Bucureşti.
Plecând de la cele prezentate anterior, problema va genera ănregistrările:
1.Înregistrarea majorării fondului de rulment:
121 = 131 3.000.000
„Rezultatul „Fond de rulment”
patrimonial”
Şi concomitent:
522 = 523 3.000.000
„Disponibil din „Rezultatul
fondul de rulment execuţiei bugetare
al bugetului local” din anul curent”
2.Acordarea avansului pentru investiţii:
232 = 522 1.200.000
„Avansuri „Disponibil din
acordate pentru fondul de rulment
active fixe al bugetului local”
corporale” Sintetic II
5221
„Disponibil curent
 din fondul de
rulment al
bugetului local”
3. Recunoaşterea venitului din producţia de active fixe corporale în anul N
231 = 722 1.200.000
„Active fixe „Venituri din
corporale în curs” producţia de active
fixe corporale”
Recepţia construcţiei:
212 = 103 1.200.000
„Clădiri” „Fondul bunurilor
din domeniul
public al unităţilor
administrativ-
teritoriale”
Şi
682 = 231 1.200.000
„Cheltuieli cu „Active fixe
activele fixe corporale în curs”
neamortizabile”
Diminuarea fondului de rulment cu suma aferentă construcţiei recepţionate, respectiv
închiderea contului de cheltuieli:
131 = 682 1.200.000
„Fond de rulment” „Cheltuieli cu
activele fixe
neamortizabile”

2. În cursul exerciţiului N se contractează un împrumut extern guvernamental pentru

acordarea avansului unui antreprenor., în valoare de 10.000 Euro, cu dobândă de 5%,
la un curs valutar de 3,50 lei. Împrumutul se rambursează pe o perioadă de trei ani, în
tranşe egale astfel:
în primul an din venituri proprii;
în următorul an 1/2 din venituri proprii şi 1/2 din finanţări;
în cel de-al treilea an din finanţări.
Dobânzile se calculează şi se plătesc la finele fiecărui an din valoarea rămasă de
rambursat, din venituri proprii.
Cursul de schimb valutar aferent perioadelor următoare va fi de: 3,6 lei la sfârșitul anului
l, 3,45 lei la sfârțitul anului ll și 3,5 lei la momentul rambursării ultimei tranșe.
Se cere :
1.Înregistrați primirea creditului;
 2.Înregistrați la sfârșitul primului an:dobânda, plata primei tranșe și diferențele
de curs valutar aferente sumei rămase;
3.Înregistrați la sfârșitul celui de-al doilea an: dobânda, plata tranșe de rambursat și
diferențele de curs valutar aferente sumei rămase;
4.Înregistrați la sfârșitul ultimului an:dobânda, plata ultimei tranșe de împrumut și a
dobânzi corespunzătoare.
Rezolvare
Pentru întelegerea problematicii legate de creditele guvernamentale primite pe termen mediu
sau lung, vor trebui clarificate aspectele legate de datoria publică.
Spre deosebire de societăţile comerciale, instituţiile publice
nu-şi pot contracta în nume propriu împrumuturi bancare interne sau externe. Legea
datoriei publice nr. 313/2004 defineşte datoria publică ca fiind „datoria publică
guvernamentală la care se adaugă datoria publică locală”.
Datoria publică guvernamentală reprezintă „totalitatea
obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului, la un moment dat, provenind din
împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor
Publice, în numele României, de pe pieţele financiare”. În funcţie de modul de finanţare
al datoriei publice, aceasta poate fi de două feluri, şi anume: datorie publică internă și
datorie publică externă.
Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică
guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind
din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau
juridice rezidente în România, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile
contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor
bugetare.
Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică
guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind
din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau
juridice nerezidente în România.
Împrumuturile de stat interne şi externe pot fi contractate numai de Ministerul
Finanţelor Publice şi acesta le poate subîmprumuta beneficiarilor finali.
Subîmprumuturile se pot face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate
între MFP şi beneficiari. Garantarea acestor împrumuturi se poate face numai de MFP,
iar garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se
va face exclusiv din surse proprii sau din bugetele locale, în cazul autorităţilor publice
locale.
Pentru acoperirea riscurilor financiare aferente garanţiilor depuse de stat se
constituie fondul de risc.
Instrumentele datoriei publice externe constau în:
titluri de stat în valută emise pe pieţele financiare interne sau externe;
împrumuturi de stat de la bănci, de la instituţii de credit interne sau externe, persoane
juridice române sau străine;
împrumuturi de la guverne străine, agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare
multinaţionale sau de la alte organizaţii internaţionale;
împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei
Statului;
 împrumuturi sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung;
împrumuturi directe de la investitori privaţi străini, pe termen scurt, mediu sau lung;
împrumuturi de la bănci străine sau de la companii străine;
alte împrumuturi;
Ministerul Finanţelor Publice este singura instituţie publică autorizată să emită titluri de stat,
exprimate în moneda naţională şi în valută.
De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice, poate emite garanţii de stat pentru
împrumuturile interne contractate de o persoană juridică de la o instituţie financiară, pentru
finanţarea unor proiecte sau activităţi de importanţă naţională sau pentru alte destinaţii stabilite şi
aprobate de către Guvern.
Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale
autorităţilor administraţiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi,
contractate direct sau garantate de acestea, de pe pieţele financiare. Instituţiile publice
locale pot contracta împrumuturi care fac parte din datoria publică a României, însă
acestea nu reprezintă datorii sau răspunderi ale Guvernului. Plata dobânzilor şi
comisioanelor aferente acestor împrumuturi se efectuează din veniturile obţinute de
instituţiile publice locale.
În cazul în care totalul datoriilor reprezentând ratele de împrumut scadente, dobânzile şi
comisioanele aferente acestora, inclusiv ratele împrumutului care urmează a fi garantat sau angajat
de către autorităţile locale, depăşesc 20% din totalul veniturilor curente ale bugetului local,
acestora li se interzice accesul la credite sau la garantarea oricărui fel de împrumut.
Rezolvarea problemei mai sus menționate, va genera înregistrările.
1. Înregistrarea primirii creditului;
10.000 euro x 3,50 = 35.000 lei
232 = 164 35.000
„Avansuri acordate „Împrumuturi interne şi
pentru active fixe externe contractate de
corporale” stat”
2.Înregistrări în anul 1: calculul şi înregistrarea dobânzii: 10.000 euro x 5% = 500 eur; 500 euro
x 3,60 = 1800 lei
666 = 1684 1800
„Cheltuieli cu „Dobânzi aferente îm-
dobânzile” prumuturilor interne şi
externe contractate de
stat”
- plata unei treimi din împrumut şi a dobânzii; 10.000 euro : 3 = 3.333 euro;
3.333 euro x 3,60 = 11.999 lei
% = 560 13.799
1684 „Disponibil al institu- 1.800
ţiilor publice finanţate
„Dobânzi aferente 11.999
din venituri proprii”
împrumuturilor interne
şi externe contractate
 de stat”
164
„Împrumuturi interne şi
externe contractate de
stat”
- înregistrarea diferenţelor de curs valutar:
6.667 euro x 0,10 = 666,7 lei (diferenţă nefavorabilă deoarece cursul a crescut)
665 = 164 666,7
„Cheltuieli cu „Împrumuturi interne şi
diferenţele externe contractate de
de cursvalutar” stat”
3.Înregistrări în anul 2 (curs valutar - 3,45 lei/euro)
- calculul şi înregistrarea dobânzii: 6.667 euro x 5% = 333,35 euro;
333,35 x 3,45 = 1.150,06 lei
666 = 1684 1.150,06
„Cheltuieli cu „Dobânzi aferente
dobânzile” împrumuturilor interne
şi externe contractate
de stat”
- plata unei treimi din împrumut şi a dobânzii:
3.333 euro x 3,45 lei/euro = 11.498,60 lei
3.648,66 % = % 3.648,91
1.150,06 1684 560 6.899,26
11.498,60 „Dobânzi aferente „Disponibil al 5.749,40
împrumuturilor instituţiilor
interne şi externe publice
contractate de finanţate din
stat” venituri
proprii”
164
770
„Împrumuturi
interne şi externe „Finanţare de la
contractate de buget”
stat”
- înregistrarea diferenţelor de curs la finele anului:
3.334 euro x (3,60 - 3,45) = 500,10 lei
164 = 765 500,1
„Împrumuturi interne şi „Venituri din diferenţe
externe contractate de de cursvalutar”
stat”
4. Înregistrări în anul 3 (curs valutar 3,50 lei/euro)
- calculul şi înregistrarea dobânzii: 3.334 euro x 5% = 166,7 euro
166,7 euro x 3,50 lei/euro = 583,45 lei
666 = 1684 583,45
„Cheltuieli cu „Dobânzi aferente
 dobânzile” împrumuturilor
interne şi externe
contractate de stat”
- plata ultimei rate şi a dobânzii: 3.334 euro x 3,50 lei/euro = 11.669 lei
1684 = 560 583,45
„Dobânzi aferente „Disponibil al institu-
împrumuturilor interne ţiilor publice finanţate
şi externe contractate de din venituri proprii”
stat”
164 = 770 11.669
„Împrumuturi interne şi „Finanţare de la
externe contractate de buget”
stat”

Contabilitatea activelor fixe

.1. O instituţie publică a făcut cheltuieli pentru realizarea unui activ fix necorporal
neamortizabil ( un eveniment cultural) în valoare de 5.000 lei, pe care l-a dat în folosinţă în anul
în curs.
Se cere contabilizarea intării și ieșirii activ fix necorporal neamortizabil.
Rezolare
Pentru înțelegerea acestei probleme facem recurs la cunoștiițe legate de
fonduri, domeniul public și privat al statului.
Fondurile sunt elemente de capital propriu ale instituţiei publice. Acestea arată dreptul
statului sau al unităţilor administrativ teritoriale de: posesie, folosinţă şi de dispoziţie
asupra bunurilor ce alcătuiesc domeniul public şi privat al acestuia.
Pentru bunurile aflate în domeniul public statul exercită posesia, folosinţa şi dispoziţia
asupra acestor bunuri. Conform Constituţiei României (art. 35 alin.(4)) şi a anexei Legii
213/1998, privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, din domeniul public al
statului şi al unităţilor administrativ teritoriale fac parte bunurile care sunt de uz sau de interes
public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ teritoriale prin modurile prevăzute
de lege, astfel:
domeniul public al statului este alcătuit din bunuri de uz sau de interes public naţional,
declarate ca atare prin lege;
domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunuri de uz sau de interes public judeţean,
declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean, dacă acestea nu au fost declarate
de interes public naţional;
domeniul public al comunelor, al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunuri de
uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacă
nu au fost declarate de interes public naţional sau judeţean.
Pentru bunurile aflate în domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-
teritoriale, dreptul de proprietate publică dispare în momentul în care acestea dispar sau au fost
trecute în domeniul privat. Trecerea în domeniul privat se face pe baza hotărârilor de Guvern sau
de Consilii, dacă nu există alte prevederi în Constituţie sau în altă lege.
 Fondurile reflectă apartenența unui bun la domeniul public sau privat al statului sau al
unitâților administrativ-teritoriale. Ele nu sunt supuse amortizârii. Fondurile unei instituţii
publice includ:
fondul activelor fixe necorporale;
fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului;
fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului;
fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale;
fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ teritoriale;
1.Se înregistreză obţinerea activului fix necorporal neamortizabil:
206 = 100 5.000
„Înregistrări ale „Fondul activelor
evenimentelor cultural- fixe necorporale”
sportive”
Pentru că activul fix nu este amortizabil, atunci cheltuiala de capital trebuie recunoscută
în totalitate în cheltuielile instituţiei şi, de asemenea, trebuie recunoscut venitul aferent, pentru a
balansa contul de rezultate, astfel:
233 = 721 5.000
„Active fixe necorporale „Venituri din
încurs” producţia de
active fixe
necorporale”
682 = 233 5.000
„Cheltuieli cu activele fixe „Active fixe
neamortizabile” necorporale
încurs”
2.La ieşirea din patrimoniul instituţiilor publice a activelor imobilizate necorporale,
contul 100 „Fondul activelor fixe necorporale” se debitează cu valoarea activelor fixe
necorporale ieşite prin transfer, scoatere din funcţiune sau descoperite lipsă la
inventar.
100 = 206 5.000
„Fondul activelor „Înregistrări ale
fixe necorporale” evenimentelor
cultural - sportive”
2. 1 O instituţie publică achiziţionează un teren ce face parte din domeniul public al
unităţilor administrativ teritoriale, în valoare de 10.000.000 lei, pe care-l trece în domeniul public
al statului.
Se cere să înregistrați terenul și factura de achiziție în contabilitatea instituției.
Rezolvare
Pentru înțelegerea acestei probleme facem recurs la cunoștiițe legate de
structura activelor fixe și apartenența lor la fonduri, domeniul public și privat al statului.
 În categoria activelor fixe corporale de natura mijloacelor fixe sunt incluse următoarele:
construcţii;
instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;
mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active
corporale;
active fixe corporale în curs.
Alături de acestea, în categoria activelor fixe corporale deţinute de entităţile al căror
acţionar unic sau majoritar este statul intră:
Zăcămintele reprezintă rezerve descoperite de minerale, atât de suprafaţa cât şi subterane,
care sunt exploatabile economic cu tehnologia actuală, ţinând seama de nivelul relativ al
preţurilor.
Resursele biologice necultivate sunt reprezentate de animalele şi vegetalele de producţie
unică sau permanentă. Asupra acestora se exercită dreptul de proprietate, însă creştere
naturală şi/sau regenerare nu este plasată sub controlul direct şi responsabilitatea
unităţilor instituţionale şi nu este gestionată de acestea. Aici trebuie incluse doar resursele
care sunt deja exploatabile cu scop economic sau sunt susceptibile de a fi intr-un viitor
apropiat. În această categorie sunt incluse pădurile virgine şi resursele piscicole
neexploatate, care fac parte din teritoriul naţional.
Rezervele de apă sunt întinderi de apă şi alte rezerve subterane în măsura în care, prin
exercitarea dreptului de proprietate, le sunt date o valoare de piaţă.
De asemenea, sunt asimilate activelor fixe şi sunt înregistrate ca atare următoarele:
valorile de muzeu, obiectele de artă şi de expoziţie;
cărţile din biblioteci, discurile şi benzile de magnetofon, casetele, imprimatele definitiv;
investiţiile efectuate mijloacelor fixe luate cu chirie;
investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, iazurilor, bălţilor, terenurilor, precum
şi alte lucrări similare care nu se concretizează în mijloace fixe;
Nu sunt considerate mijloace fixe:
motoarele, aparatele şi alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate în scopul
înlocuirii unor componente uzate ale acestora, care nu le ridică parametrii tehnici şi de
performanţă;
sculele, dispozitivele şi instrumentele ce se folosesc la fabricarea unor produse în serie
sau la executarea unor comenzi, indiferent de valoarea acestora şi de durata de viaţă;
construcţiile şi instalaţiile provizorii;
animalele care nu îndeplinesc condiţiile de animale adulte;
prototipurile care servesc ca model pentru executarea producţiei de serie, inclusiv seria
zero, sau cele care sunt supuse încercărilor în vederea omologării;
echipamentul şi uniformele de serviciu şi de oraş pentru militari în termen şi
echipamentul şi materialul sportiv;
muniţiile (bombe, rachete, torpile);
echipamentul de protecţie şi de lucru, îmbrăcămintea specială şi accesoriile, indiferent
de valoarea şi de durata de viaţă a acestora.
Potrivit Legii 213/1998, bunurile ce intră în domeniul statului se împart în bunuri ce
alcătuiesc domeniul public al statului şi bunuri ce alcătuiesc domeniul privat al acestuia.
 Bunurile din domeniul public al statului sunt bunurile de interes şi de uz public şi asupra
cărora statul îşi exercită posesia, folosinţa şi dispoziţia. Bunurile din această grupă pot fi
dobândite de stat pe următoarele căi:
pe cale naturală;
prin achiziţii publice;
prin expropriere pentru cauze de utilitate;
acte de donaţie;
alte moduri stabilite de lege.
Bunurile din această categorie nu sunt amortizabile și în principiu nu sunt
reevaluate, intrarea și ieșirea din patrimoniu fiind contabilizată la
fonduri.
Bunurile din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale cuprind
bunuri ce se află în proprietatea acestora şi care nu fac parte din domeniul public al statului. Din
punct de vedere contabil, sunt similare activelor fixe de la agenții economici.
1.Înregistrarea terenului în contabilitatea instituţiei beneficiare:
211 = 101 10.000.000
„Terenuri şi „Fondul bunurilor
amenajări de ce alcătuiesc
terenuri” domeniul public al
statului”
2.Înregistrarea cheltuielii cu achiziția pentru un bun neamortizabil, respectiv factura:
682 = 404 100.000.000
„Cheltuieli privind „Furnizori de
activele fixe imobilizări”
neamortizabile”

După aceste înregistrări, situaţia în conturile de datorii este

următoarea:
Contabilitatea trezoreriei
1.La o instituție publică, se înregistrează impozitul pe profit potrivit „Declaraţiei de
impozite” cuvenite bugetului de stat în valoare de 7.300 lei. De asemenea, instituția încasează
suma de 300 lei în contul de disponibil, fără existenţa unui titlu de creanţă. Suma ce se restituie
ulterior din oficiu.
Se cere:
1.Contabilizați încasarea impozitului pe venit în contul de disponibil al bugetului;
2.Încasați suma necuvenită, pe cere ulterior o restituiți.
Rezolvare
Pentru înțelegerea revolvarii problemei, vom prezenta ilustrativ modul de funcționare al contului
520 „Disponibil al bugetului de stat”. Acesta se foloseşte de ordonatorii principali de credite
pentru reflectarea disponibilităţilor bugetului de stat, provenite din venituri încasate. Este un cont
bifuncţional, se debitează cu încasările reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri
bugetare şi se creditează cu sumele restituite sau plăţile din bugetul de stat. Soldul
debitor reprezintă disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului la un moment dat. Soldul
creditor reprezintă sume aferente finanţării bugetului de stat din împrumuturi.
În mod similar funcționează si contul 521 „Disponibil al bugetului local”
Acest cont este folosit de unităţile administrativ-teritoriale pentru evidenţierea
disponibilităţilor bugetului local, provenite din venituri încasate pe structura clasificaţiei
bugetare. Contul 521 „Disponibil al bugetului local” este un cont de activ. În debitul contului se
înregistrează încasările reprezentând veniturile bugetului local pe structura clasificaţiei bugetare,
iar în credit, sume restituite sau plăţile din bugetul local. Soldul debitor al contului reprezintă
disponibilităţile bugetului local aflate la trezoreria statului. În cursul exerciţiului, contul 521
„Disponibil al bugetului local” poate reprezenta şi sold-creditor, ca urmare a golurilor temporare
de casă apărute pe parcursul execuţiei bugetare.
1.Se contabilizează încasarea impozitului pe venit în contul de disponibil al bugetului:
463 = 730 7.300
„Creanţe ale „Impozit pe venit,
 bugetului de profit şi câştiguri din
stat” capital de la persoane
juridice”
2.Încasarea sumei necuvenite în contul de disponibil:
520 = 463 7.300
„Disponibil al „Creanţe ale bugetului
bugetului de de stat”
stat”
520 = 4671 300
„Disponibil al „Creditori ai
bugetului de stat” bugetelor de
stat”
- Virarea sumei necuvenite:
4671 = 520 300
„Creditori ai „Disponibil al
bugetelor de stat la bugetului de
trezoreria statului ” stat”

2.Se înregistrează de către consiliul judeţean suma de 500 lei,

reprezentând cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea

bugetelor locale. Sumele se virează consiliului local în cauză.

Înregistrați încasarea sumei și virarea acesteia către consiliul local.
Rezolvare
Pentru înțelegerea revolvarii problemei, vom prezenta ilustrativ modul de funcționare al
contului 523 „Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor
locale”
Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-
teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest
impozit, o cotă de 36% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, pe teritoriul
cărora îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al judeţului şi 17%
într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judeţean, pentru echilibrarea bugetelor locale
ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului. În acest scop, consiliile judeţene şi Consiliul
General al Municipiului Bucureşti utilizează contul 523 „Disponibil din cote defalcate din
impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale” pentru evidenţierea încasărilor şi plăţilor
efectuate.
Contul 523 „Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea
bugetelor locale” este un cont de activ. Se debitează cu încasările de cote defalcate din impozitul
pe venit, potrivit prevederilor legale, şi se creditează cu virările efectuate din contul de disponibil
alocate comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului, pentru echilibrarea bugetelor locale.
Soldul debitor reprezintă disponibilităţile din cote defalcate aflate în contul deschis la trezoreria
statului.
 1.Încasarea din sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor
locale:
523 = 440 500
„Disponibil din „Cote defalcate din
cote defalcate din impozitul pe venit
impozitul pe venit pentru echilibrarea
pentru bugetelor locale”
echilibrarea
bugetelor locale”
2.Virarea sumei:
440 = 523 500
„Cote defalcate „Disponibil din cote
din impozitul pe defalcate din impozitul
venit pentru pe venit pentru
echilibrarea echilibrarea bugetelor
bugetelor locale” locale”
şi, concomitent, primirea sumei de unitatea administrativ-teritorială:
521 = 730 500
„Disponibil al „Impozit pe venit,
bugetului local” profit şi câştig din
capital de la
persoane juridice”
Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor
1.O instituţie publică achiziţionează o clădire (neamortizabilă) ce face parte din domeniul public al
statului de la o altă instituţie, pentru care plăteşte suma de 200.000 lei.
Contabilizați achiziția clădirii.
Rezolvare
În contabilitatea instituţiilor publice, cheltuielile legate de achiziţia bunurilor se înregistrează
în momentul în care are loc transferul dreptului de proprietate. De exemplu, achiziţia unui activ fix ce
face parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ teritoriale implică
pe de-o parte majorarea activelor şi a elementelor de capital, iar pe de altă parte, implică creşterea
cheltuielilor instituţiei şi a datoriilor acesteia.
1. Înregistrarea intrării bunului în patrimoniu:
212 = 102 200.000
„Construcţii” „Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul
privat al statului”
2. Înregistrarea facturi de achiziție :
682 = 404 200.000
„Cheltuieli cu activele fixe „Furnizori de active
neamortizabile” fixe”
 2.Pe baza declaraţiei de impunere, DGFP înregistrează veniturile bugetare provenite de la
contribuabili persoane fizice, în luna octombrie, de 10.000.000 lei. În luna următoare încasează
de la aceştia 5.560.000 lei. În luna decembrie înregistrează penalităţile şi majorările de întârziere
în sumă de 180.000 lei şi mai încasează creanţe în valoare de 1.400.000 lei.
Rezolvare
Pentru înțelegerea problematici este necesar apelul la cunoștiințe privind veniturile
bugetare și modul de repartizare a acestora pe trimestre.
Contabilitatea veniturilor fiscale se ţine de către instituţiile care organizează contabilitatea
bugetului de stat şi a bugetelor locale, respectiv de către: Direcţiile finanţelor publice ale judeţelor
şi a municipiului Bucureştiși de către primării.
Veniturile şi cheltuielile aprobate prin bugete se repartizează pe trimestre, în funcţie
de termenele şi posibilităţile de asigurare a surselor de finanţare a deficitului bugetar și
de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor. Repartizarea pe trimestre a
veniturilor şi cheltuielilor se aprobă de către:
M.F.P., pe capitole de cheltuieli şi, în cadrul acestora, pe titluri de cheltuieli, pentru
bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, la propunerea
ordonatorilor principali de credite, iar pentru unele sume defalcate din unele venituri la
propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de
direcţiile generale ale finanţelor publice ale M.F.P.;
Ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare,
pentru bugetele proprii şi pentru bugetele ordonatorilor secundari sau terţiari de
credite;
Ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii şi ale ordonatorilor terţiari de
credite.
1.înregistrarea creanţei faţă de contribuabili persoane fizice:
463 = 731 10.000.000
"Creanţe ale „Impozit pe venit,
bugetului de stat” profit şi câştiguri de
capital de la
persoane fizice”
2.înregistrarea încasării veniturilor :
5311 = 463 5.560.000
„Casa în le "Creanţe ale
bugetului de stat”
”
520 = 5311 5.560.000
„Disponibil al „Casa în lei”
bugetui de
tat”

3.repartizarea veniturilor asupra contului de rezultate patrimonial:

731 = 1211 10.000.000
„Impozit pe venit, „Rezultatul
profit şi câştiguri patrimonial -
 de capital de la pe bugetul de stat”
soane fizice”

4. înregistrarea penalităţilor:
463 = 731 180.000
"Creanţe ale „Impozit pe venit,
bugetului de stat” profit şi câştiguri de
capital de la persoane
fizice”
5.înregistrarea încasării diferenţelor şi a penalităţilor:
5311 = 463 1.580.000
„Casa în lei” "Creanţe ale
bugetului de stat”
520 = 5311 1.580.000
„Disponibil al „Casa în lei”
bugetului de stat”

probleme nerezolvate
Probleme propuse pentru Contabilitatea instituţiilor publice
1.Un ordonator principal, la începutul anului, are angajamente bugetare în valoare de
100.000.000.000 lei. Din acestea se diminuează angajamente bugetare în sumă de 20.000.000 lei.
La sfârşitul anului au fost înregistrate angajamente legale de 99.980.000.000 lei, din care achitate
90.000.000.000 lei. Se cere să se înregistreze angajamentele bugetare și legale.

2.Ordonatorul principal primeşte credite bugetare în valoare de 1.000.000.000 lei, din care opreşte
pentru nevoile proprii 200.000.000 lei şi repartizează ordonatorilor subordonaţi 800.000.000 lei.
În timpul anului, ca urmare a unei rectificari bugetare interne, suplimenteaza bugetul propriu cu
20.000.000 lei. Un ordonator secundar primeşte credite bugetare în valoare de 100.000.000 lei,
din care ordonatorul principal retrage 20.000.000 lei; ordonatorul principal finanţează ceilalţi
ordonatori secundari cu 700.000.000 lei, care la rândul lor decontează cheltuielile în valoare de
680.000.000 lei, iar la sfârşitul anului depun disponibil neconsumat în valoare de 20.000.000 lei.
Un ordonator terţiar primeşte credite bugetare, direct de la ordonatorul principal, în valoare de
230.000.000 lei .

Ordonatorul principal a obţinut în cursul anului venituri în valoare de 50.000.000 lei şi a efectuat
cheltuieli în valoare de 245.000.000 lei. Ordonatorul secundar a efectuat în cursul anului cheltuieli în
valoare de 75.000.000 lei. Ordonatorul terţiar efectuează cheltuieli de 225.000.000 lei.
Se cere:
1.Să se contabilizeze deschiderea finanțării la ordonatorul principal de credite;
2.Să se contabilizeze deschiderea finanțării la ordonatorul secundar de credite;
3.Să se contabilizeze deschiderea finanțării la ordonatorul terțiar de credite.
3. O instituție publică primește o finanțare de 100.000 lei din fondul de asigurări de sănătate. În baza
acestei finanțări cumpără de la furnizori materiale sanitare în valoare de 100.000 lei, achită furnizorul și
dă în consum materiale de 98.000 lei.
Se cere:
1.Să se contabilizeze primirea finanțării;
2.Să se contabilizeze achiziția materialelor;
3.Să se contabilizeze închiderea finanțării.
4. O instituție publică primește , conform unui contract de sponsorizare,
suma de 100.000 lei, pentru achiziționarea unei rețele de calculatoare, precum
și un aparat de multiplicat, în natură, în valoare de 25.000 lei. Se
achiziționează rețeaua și se închide finanțarea din fonduri speciale. Se cere
contabilizarea primirii sponsorizării, achiziționarea rețelei de calculatore și
închiderea finanțării.
5. O policlinică cu plată, care funcționează în regim de
autofinanțare, încasează taxe de consultații, analize și spitalizări, în
sumă de 15.000 lei.Din acestea se procură medicamente, în valoare de
3.000 lei, care se consumă integral, hrană pentru bolnavi, în valoare de
2.000 lei și se inregistrează salari în sumă de 6.000 lei și accesori
corespunzătoare acestora.
Se cere să se efectueze înregistrarea operațiilor prezentate si să se
închidă finanțarea din venituri proprii.
6. Un muzeu naţional realizează în regie proprie o clădire, care face
parte din domeniul public al statului. Pentru realizarea acesteia, face cheltuieli
în valoare de 1.000.000 lei.
Se cere să se contabilizeze recepția și punarea în funcțiune a clădirii.
7. O instituţie publică de învăţământ superior ia cu chirie o clădire pentru
desfăşurarea activităţii didactice, pentru care plăteşte o chirie anuală de 50.
000 lei. Valoarea clădirii este de 3.000.000 lei.
Contabilizați luarea cu chirie a clădirii și înregistrați chiria lunară.
8. Un institut de cercetări efectuează în regie proprie o modernizare la o
instalaţie, pentru care face următoarele cheltuieli:
•cheltuieli cu piese de schimb - 200 lei;
•cheltuieli cu manopera - 4000 lei;
•cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială - 15,8%, 5,2%, 0.5%;
•cheltuieli cu amortizările - 100 lei.
Se cere să se contabilizeze:
1.Cheltuielile cu modernizarea;
2.Intrarea modernizării în gestiune.
9. Instituţia calculează şi înregistrează amortizarea unei instalaţii a
cărei valoare este de 20.000 lei, iar durata de viaţă utilă este de 10 ani.
Metoda de amortizare utilizată a fost metoda lineară. La sfârșitul anul 8
instalaţia este modernizată, iar cheltuielile cu modernizarea sunt de 10.000
lei. Pentru recuperarea valorii, instituţia, cu acordul ordonatorului de credite
majorează durata de amortizare cu 2 ani.
Se cere:
 1.Determinați amortizarea cumulată până la data efectuării
modernizării, precum și valoarea rămasă neamortizată;
2.Înregistrați modernizarea și determinarea noi valori contabile a
activului fix;
3.Recalculați amortizarea pe durata de viață rămasă,
4.Înregistrați amortizărea lunară.
10. O instituţie publică scoate din funcţiune calculatoare în valoare de
90.000 lei, preţ de înregistrare. Amortizarea calculată şi înregistrată a
fost de 68.000 lei. O parte din calculatoarele casate ( 40.000 lei valoare
de înregistrare, amortizare - 35.000 lei)) au fost dezmembrate. Din
dezmembrare s-au obţinut piese de schimb de 12.000 lei, care au fost
utilizate în instituţie pentru înlocuirea unor componente.
Cealaltă parte a computerelor a fost donată unor grădiniţe.
Se cere:
1.Înregistrați scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale casate şi
dezmembrate și înregistrați piesele de schimb recuperate;
2.Înregistrați consumul propriu de piese de schimb;
3.Înregistrați scoaterea din funcţiune şi donaţia pentru activele fixe
corporale cedate gratuit grădiniței.
11. .O instituţie publică ce se finanțează din venituri proprii, vinde o
construcţie a cărui valoare înregistrată în contabilitate de 200.000 lei.
Amortizarea calculată şi înregistrată a fost de 150.000 lei, iar preţul de
valorificare al activului este de 80.000 lei.
Se cere să înregistrați vânzării activului în condițiile în care acesta
aparține domeniului privat al statului și analizați rezultatul vânzării.
12. La o instituţie publică, finanțată din bugetul local, s-au achiziţionat
de la furnizori obiecte de inventar în valoare de 3.000 lei, iar cheltuielile de
transport-aprovizionare aferente au fost de 150 lei. Se dau în folosinţa
instituţiei (persoanelor abilitate) obiecte de inventar în valoare de 2.800 lei.
Se trimit obiecte de inventar spre recondiţionare terţilor în valoare de 1.500
lei. Ulterior, furnizorul trimite obiectele de inventar recondiţionate şi
facturează lucrarea de recondiţionare la 300 lei. La finele anului, se scot din
folosinţă obiecte de inventar în valoare de 3.000 lei.
Contabilizați intrarea, darea în folosință, recondiționarea și clasarea
obiectelor de inventar.

13. La magazia de piese de schimb a instituţiei se constată lipsa unor

piese a căror valoare contabilă este de 1.200 lei, preţ de vânzare cu amănuntul
de 1.290 lei. Paguba se impută magazionerului şi i se opreşte din salariu pe
parcursul a trei luni.
Să se contabilizeze lipsa în gestiune, imputația, reținerea și vărsarea
sumelor corespunzătoare către bugetul statului.
14. O instituţie publică autofinanțată achiziţionează pe bază de factură
echipament de lucru în valoare de 3.000 lei, TVA 24% şi îl distribuie
salariaţilor.
 Să se reflecte în contabilitate: achiziționarea uniformelor, plata catre
furnizori, distribuirea către angajați a acestora, înregistrarea TVA colectat
aferent valorii suportate de angajați și reținerea din salariile acestora a
contravalorii suportate de aceștia. Instituția calculează și înregistreză TVA
fiind finanțată din venituri proprii.
15. O universitate, acordă unui cercetăror ce se deplasează la un congres internațional, un avans de
trezorerie de 700 € în vederea deplasării în străinătate, la data de 15 decembrie, cursul de schimb la acea dată
fiind de 4.35 lei/€. Până la sfârşitul anului, cercetătorul nu s-a înapoiat din delegaţie, iar cursul de schimb la 31
decembrie a fost de 4,37 lei/€. Acesta justifică avansul, și depune 50 € sume neconsumate, în data de 10
ianuarie a anului următor, dată la care cursul de schimb era de 4,34 lei/€

Se cere să efectuați înregistrările în contabilitate vizând acordarea

avansului, regularizarile efectuate la sfârşitul anului, precum și cele ce vizează
decontarea acestuia.
16. O instituţie publică efectuează prin contul de disponibil al bugetului
de stat la trezoreria statului, următoarele operaţiuni:
•depunerea de numerar provenit din încasarea veniturilor bugetere: 600
lei;
•încasarea veniturilor bugetului de stat, prin intermediul trezoreriei
statului: 1300 lei;
•plata unor sume către alte bugete: 200 lei;
•încasarea unei donaţii: 400 lei;
•restituirea sumei plătite în plus faţă de obligaţia fiscală de către
contribuabil: 100 lei;
•încasarea preţului de cesiune a unor titluri de participare (valoarea
contabilă de 650 lei): 700 lei;
Se cere să efectuați înregistrarile în contabilitatea instituţiei publice vizând
încasările și plățile dispuse de aceasta.
17. O primărie comunală efectuează prin contul de „Disponibil al
bugetului local” la trezoreria statului, următoarele operaţiuni:
•încasează creanţe provenite din veniturile cuvenite bugetului local,
desfăşurate pe structura clasificaţiei bugetare, în sumă de 100.000 lei;
•taxe administrative încasate - 20.000 lei
•plăţi către alte bugete, în urma compensării - 18.500 lei;
•subvenţii primite de la bugetul de stat - 14.200 lei;
•virarea sumei de 4.000 lei din excedentul anual al bugetului local pentru
majorarea fondului de rulment.
Efectuați înregistrarile în contabilitatea primăriei vizând încasările și plățile
dispuse de aceasta.
18. La un liceu există burse neridicate de elevi până la sfârșitul anului,
în sumă de 1.700 lei. Acestea se virează la sfârşitul anului la sume în depozit.
În anul următor, elevi se prezintă și își ridică bursele.
Se cere să înregistrați depunerea sumelor în depozit, să înregistrați
drepturile neridicate de bursieri , iar în anul urmator să efectuați plățile.
19. Un liceu , realizează în regie proprie, cu sprijinul elevilor, un
program de informatică pentru care în anul N, efectuează cheltuieli în valoare
de 56.500 lei, iar în anul N+1 efectuează cheltuieli în valoare de 11.500 lei. În
acelaşi an, activul este dat în funcţiune.
Efectuați înregistrarile contabile atât în anul N, N+1 , cît și punerea în funcțiune a
activului fix.

20. În urma inventarierii, o universitate constată lipsa mai

multor laptopuri, a căror valoare de intrare a fost de 8.600 lei, iar
amortizarea calculată şi înregistrată până la data constatării lipsei a
fost de 4.000 lei. Valoarea de înlocuire (preţul la care se impută
bunurile) a bunurilor la aceeaşi dată era de 5.000 lei.
Contabilizați imputarea în sarcina persoanelor vinovate, precum și achitarea
obligației față de stat .

21. Angajatul departamentului „Comercial” din cadrul

instituţiei publice primeşte un avans de trezorerie în valoare de
5.000 lei pentru deplasarea în altă localitate pentru achiziţionarea de
obiecte de inventar. Durata deplasării este de 3 zile, iar diurna pe zi
este de 13 lei. Angajatul a dormit la hotel două nopţi, pentru care a
plătit cheltuieli de cazare de 90 lei pe noapte. Cheltuielile cu
transportul CFR au fost de 95 lei. Bunurile cumpărate de acesta au
fost în valoare de 4.500 lei (justificate cu factură).
Înregistrați acordarea și justificarea avansului de trezorerie primit de
angajat.
22. O instituţie publică scoate din funcţiune un mijloc de transport
înainte de termen. Valoarea de intrare este 70.000 lei, valoarea amortizată
este 65.000 lei, iar din dezmembrare se obţin piese de schimb de 1.500 lei.
Contabilizați scoaterea din funcțiune a activului, precum și obținerea pieselor de
schimb.

23. Academia de Studii Economice primeşte fonduri

nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru achiziţionarea de
aparatură birotică în valoare de 500.000 Euro (cursul valutar 4,2
lei).
Contabilizați primirea fondurilor nerambursabile și achiziția aparaturi
birotice.