I. ECONOMIE MONDIALA 1. La baza aparitiei si dezvoltarii economiei mondiale sta (stau): a) forma capitalista a proprietatii private 2.

Germenii pietei mondiale au aparut in secolul: d) XVI 3. Economia inchisa a trebuit sa cedeze locul economiei deschise, orientata catre piata, in momentul: d) crearii marilor manufacturi 4. Adevaratul salt al vietii economice la nivel international s-a produs in perioada: b) marii industrii maisniste 5. Explozia schimburilor de activitati la nivel international s-a produs datorita: b) diviziunii internationale a muncii 6. In centrul politicii economice a statelor nationale, in stadiul mondializarii prin comert exterior, se afla: a) echilibrarea balantei comerciale 7. In centrul politicii economice a statelor nationale, in stadiul mondializarii prin investitii straine, se afla: b) echilibrarea balantei de plati externe 8. Economia mondiala se caracterizeaza prin: d) unitate in diversitate 9. Echilibrul economic mondial are un caracter: b) general 10.b) de tendinta 11.b) dinamic 12. b) de autoperfectionare 13. Printre componentele fundamentale ale sistemului economiei mondiale se numara: b) economiile nationale 14.b) societatile transnationale 15.b) organizatiile economice interstatale 16. Printre elementele derivate (de conexiune) ale sistemului economiei mondiale se numara: c) diviziunea mondiala a muncii 17. c) relatiile economice internationale 18.c) piata mondiala
1

19. Din punct de vedere macroeconomic, economia unei tari poate fi scructurata pe: d) ramuri de activitate 20.d) sectoare de activitate 21. O societate transnationala este o firma care: a) si-a extins activitatea economico-financiara dincolo de granitele tarii de origine 22. Premisa a integrarii economice interstatale: b) vointa politica liber exprimata a tarilor candidate 23. Din punct de vedere istoric, diviziunea mondiala a muncii a aparut ca urmare a: b) trecerii la marea industrie mecanizata. 24.Piata mondiala reprezinta: d) ansamblul tranzactiilor care au loc intre agentii economici de pe intreg globul. 25. Printre scopurile OCDE se numara: c) mentinerea stabilitatii financiare a tarilor membre. 26. Printre trasaturile comune ale tarilor membre OCDE nu se numara faptul ca: d) structura economiilor nationale se caracterizeaza prin ponderea superioara a sectorului primar 27.c) structura exporturilor se caracterizeaza prin ponderi ridicate ale materiilor prime. 28. Modul economic japonez se caracterizeaza prin: a) rolul jucat de stat. 29. Refacerea si relansarea economiei japoneze, dupa cel de-al II-lea razboi mondial, s-a realizat pe baza: a) unei stranse cooperari intre stat si firme. 30. Tarile membre G8 sunt: a) SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Canada, Rusia. 31. Scopul principal al construirii G7(8) a fost: c) coordonarea politicilor macroeconomice ale tarilor membre. 32. Din anul 2002, G7 s-a transformat in G8, prin includerea in acest grup a: b) Rusiei. 33. Grupul celor 20 (G-20) este un forum de dezbatere care promoveaza deschis si constructiv discutiile intre: d) tarile emergente-cheie. 34. Printre instrumentele utilizate de politica comerciala nu se numara: d) mijloacele de control. 35. Tarifului vamal de import este considerat a fi: a) principalul instrument de protectie a economiei nationale.
2

36. Taxa vamala reprezinta: b) un impozit indirect perceput asupra marfurilor importate. 37. Taxa vamala efectiva indica: b) gradul de protectie pe care il aplica statul asupra valorii de folosinta a produsului finit importat. 38. Din politica vamala nu fac parte: c) taxele de scont. 39. Politica netarifara are ca scop principal: d) descurajarea importurilor. 40. Printre mijloacele utilizate de politica netarifara nu se numara: b) taxele vamale. 41. Printre mijloacele de promovare a exporturilor nu se numara: d) restituirile de taxe vamale la importul de marfuri utilizate in productia de export. 42. Mijloc fiscal de stimulare a exporturilor: c) restituirile de taxe vamale la importul de marfuri utilizate in productia de export. 43. Mijloc bugetar de stimulare a exporturilor: c) subventiile directe. 44. c) subventiile directe. 45. d) devalorizarea monedei nationale in raport cu valutele straine. 46. Efect al politicii comerciale favorabile liberului schimb: a) obliga producatorii interni sa-si modernizeze si sa-si eficientizeze permanen productia. 47. Efect al politicii comerciale protectioniste: b) creaza un mediu economic intern favorabil consolidarii ramurilor industriale noi. 48. Efect al politicii comerciale strategice: d)micsoreaza cotele de piata interna detinute de pietele straine. 49. Investitiile internationale de portofoliu presupun: c) achizitii de valori imobiliare straine. 50. Investitiile straine directe nu pot imbraca forma: d) participatiilor minoritare la o firma straina, care nu dau drept de control. 51. Investitiile internationale de portofoliu se deosebesc de investitiile directe prin: b) modul de exercitare a controlului 52. O societate transnationala se manifeste concomitent in trei spatii economice: a)national, strain (respectiv tara gazda), international
3

53. Cresterea interna a unei societati transnationale este posibila si prin: c) imprumuturi bancare 54. c) emisiunea de actiuni 55. Cresterea externa a unei societati transnationale este posibila prin: a) fuziune. 56. a)absorbtie. 57. a)participare. 58. Concentrarea internationala a societatilor transnationale pe orizontala se realizeaza prin: a)cresterea numarului de filiale in strainatate in aceeasi ramura de activitate ca si societateamama. 59. Concentrarea internationala a societatilor trans nationale pe verticala se realizeaza prin: b)achizitionarea sau construirea de firme in alte tari, situate in amonte sau in aval de activitatea societatii mama 60. Conglomerarea internationala a societatilor transnationale reprezinta: c) uniunea unor firme din diferite tari care nu sunt legate intre ele pe linie tehnologica 61. Tipul etnocentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se defineste prin: a) caracter centralizat, societatea-mama reprezinta centrul decizional 62. b) larga independenta acordata filialelor 63. Tipul geocentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se defineste prin: c) descentralizare extinsa la maximum 64. Aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la: c) adancirea concurentei pe piata mondiala 65. Aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la noi forme de concurenta: a)concurenta dintre filialele firmelor straine si marile firme autohtone 66. Aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la noi forme de concurenta pe piata mondiala, cum ar fi: c) concurenta dintre filialele diferitelor societati transnationale. 67. Structura transnationala introvertita presupune o: b) activitate orientata prioritar spre interior
4

68. Structura extraverita pune accentul pe: c) activitatea externa 69. Tarile in dezvoltare sunt deficitare in: c) tehnologie avansata 70. China, tara cea mai puternica din randul tarilor in dezvoltare se caracteriseaza printr-un: b) regim politic comunist si o economie de piata. 71. In dezvoltarea economica a Chinei s-a pus un accent deosebit pe: d)zonele economice speciale. 72. UNCTAD este organ specializat al: c) ONU. 73 Sistemul Generaliza de Preferinte Tarifare (SGP) are un caracter: a) unilateral al preferintelor. 74. d)reciproc al preferintelor 75. c) nediscriminatoriu al preferintelor 76. Asistenta financiara externa pentru dezvoltare a aparut ca o expresie a preocuparii comunitatii internationale pentru: a) lichidarea urmarilor subdezvoltarii 77. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de favoare catre tarile in dezvoltare, se numara: d) ajutorul public pentru dezvoltare 78. a)donatiile private 79. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de piata, din sectorul public, catre tarile in dezvoltare, se numara: d) creditele la export 80. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de piata, din sectorul privat, catre tarile in dezvoltare, se numara: d) investitiile directe si de portofoliu 81. d) imprumuturile bancare 82. "Clubul de la Paris" se compune din reprezentanti ai: b) guvernelor tarilor creditoare 83. "Clubul de la Londra" reprezinta: a) comitetul bancilor private

84. Sistemul buy back repreinta o modalitate de lichidare a datoriei externe a unei tari in dezvoltare care consta in faptul ca: a) tara datorae poate sa cumpere propria datorie la pretul de piata 85. Printre metodele de reducere si lichidare a datoriei externe a unei tari in dezvoltare se numara si metoda: a) datorie contra actiuni 86. Printre metodele de reducere si lichidare a datoriei externe a unei tari in dezvoltare se numara si metoda: d) datorie contra datorie 87. Tranzitia de la socialism la capitalism a avut la baza: d) nici o teorie 88. Unul din obiectivele fundamentale ale perioadei de tranzitie a fost: a) refacerea structurilor economiei de piata 89. In practica internationala utilizarea programelor de stabilizare macroeconomica a fost introdusa de: c) F.M.I. 90. Contrar asteptarilor, metoda de privatizare MEBO (Management and Employee Buy-Outs), utilizata in tarile in tranzitie, a cunoscut o aplicare: b) pe scara restransa. 91. Reforma bancara din tarile in tranzitie a vizat: a) trecerea de la o alocare centralizata a resurselor bancare, la o relatie contractuala intre banci si clientii acestora. 92. In cadrul reformei sistemului bancar din tarile in tranzitie, bancilor centrale li s-au atribuit ca functii principale: c) emisiunea monetara si controlul politicii comerciale. 93.In cadrul reformei sistemului bancar din tarile in tranzitie, bancilor comerciale li sau atribuit ca functii principale: b) functiile de creditare. 94. Sistemul de preturi libere constituie: a) conditie fundamentala a economiei de piata. 95. Prin liberalizarea comertului exterior, in tarile in tranzitie, s-a urmarit: b) introducerea competitiei externe si readucerea interventiei statului in acest domeniu. 96. b) stabilirea unei legaturi directe intre preturile interne si preturile relative internationale.

97. La nivel mondial, procesul de globalizare marcheaza: a) hegemonia capitalului transnational, in general si a societatilor transnationale in mod special. 98. Printre cauzele care au dus la aparitia procesului de globalizare a economiei mondiale nu se numara cauzele de natura: c) ecologica. 99. Procesele de regionalizare si globalizare a economiei mondiale sunt procese: c) complementare. 100. Regionalismul trebuie privit ca fiind: a) tranzitie la globalism

II. NEGOCIERE COMERCIALA INTERNATIONALA 101. Negocierea in afacerile comerciale internationale reprezinta un proces dinamic de: a) ajustare si armonizare a diferitelor idei si argument ale partenerilor 102. Diplomatia comerciala reprezinta: b) arta de a negocia intr-o forma elegant si convingatoare 103. Negocierea devine necesara si este posibila ori de cate ori sunt indeplinite o serie de conditii, printre care: b) existenta unui conflict de interese intre parti 104.c) existenta dorintei si interesului partilor in obtinerea unui acord 105. d) lipsa unor reguli si proceduri prestabilite si obligatorii in domeniu 106. d) lipsa unei autoritati care sa impuna solutionarea conflictului de interese 107. a) existenta posibilitatii demararii unui proces de comunicare intre parti 108. Procesul de negociere are o structura: c) duala 109. Din punct de vedere structural procesul de negociere poate sa aiba o: a) structura pasiva 110. c) structura dinamica 111. Printre elementele relationate de structura pasiva a procesului de negociere se numara: d) domeniile de interes 112. b) obiectivele pe care si le-au propus si le urmaresc partile 113. c) obiectul supus negocierii 114. c) mediul de negociere 115. Printre elementele relationate de sctructura dinamica a procesului de negociere se numara: a) partile interesate 116.a) negociatorii 117. d) interesul partilor 118. b) obiectivul negocierii 119. b) mediul de negociere 120. a) limita finala a negocierii 121. b) spatiul de negociere 122. Interesul, expresia particulara a dorintei partii interesate de a obtine obiectul supus negocierii poate fi: c) negociabil
8

123. Interesul, expresia particulara a dorintei partii interesate de a obtine obiectul supus negocierii poate fi: a) non-negociabil 124.d) real 125. Negocierea este: c) un fenomen social 126. a) un proces organizat 127. d) un proces competitiv 128. c) un proces de interactiune, ajustare si armonizare a intereselor 129. a) un proces orientat catre o finalitate precisa 130. Printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara: b) principiul reciprocitatii 131. c) principiul schimbului 132. d) principiul preemtiunii 133. Printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara: b) principiul acordului 134. b) principiul abilitarii 135. Printre tipurile de negociere intalnite in practica se numara: d) negocierea distributiva 136. b) negocierea integrativa 137. Printre tipurile de negociere intalnite in practica se numara: d) negocierea obiectiva 138. Printre caracteristicile specifice negocierii comerciale internationale se numara: c) divesitatea considerabila a contextelor 139. c) multipolaritatea 140. a) importanta factorilor culturali 141.a) exigenta ridicata 142. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale nu se numara: c) separarea negocierilor de activitatea comerciala generala 143. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale nu se numara: a) cunoasterea uzantelor si normelor specifice comertului international

144. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale se numara: b) respectarea avantajului comparativ 145. a) respectul si increderea reciproca 146. a) cooperarea in negociere 147. b) operativitatea decizionala 148. b) compensarea obligatiilor reciproce 149. Cerinta ce nu se inscrie printre cerintele necesare atingerii obiectivelor propuse in procesul de comunicare: a) sa asigure relationarea elementelor active 150. Printre obiectivele negocierii comerciale internationale nu se numara: d) cucerirea unui segment cat mai larg din piata interna 151. Cerinte ce nu se inscrie printre cerintele neceare atingerii obiectivelor propuse in procesul de comunicare: d) sa asigure relationarea elementelor pasive 152. Negocierile comerciale internationale pot aborda: a) negocierea instrumentelor juridice de politica comerciala guvernamentala 153. Negocierea contractelor comerciale internationale face obiectul negocierilor intre: a) intreprinderi producatoare sau case de comert cu sediul in tari diferite 154. Cerinte a procesului de comunicare in vederea atingeri obiectivului propus: c) sa formeze opinii in legatura cu subiectul discutiei 155. Cerinta a procesului de comunicare in vederea atingerii obiectivelor propuse: c) sa asigure informarea corecta si de actualitate 156. Unul dintre obiectivele generale ale comunicarii este: c) sa fim receptati 157. a) sa fim intelesi 158. d) sa fim acceptati 159. b) sa provocam o reactie 160. Printre functiile comunicarii nu se numara functia de: a) ameliorare 161. b) constitutionalizare 162. c) consolidare 163. Comunicarea verbala reprezinta ceea ce se comunica prin: a) cuvinte
10

164. Comunicarea nonverbala reprezintaceea ce se comunica prin: c) gesturi, mimica, expresii 165. Comunicarea paraverbala reprezinta ceea ce se comunica prin: b) voce 166. Din totalul actului de comunicare, limbajul verbal ocupa: b) 7% 167. Din totalul actului de comunicare, limbajul nonverbal ocupa: a) 55% 168. Din totalul actului de comunicare, limbajul paraverbal ocupa: c) 38% 169. Stilul de comunicare emotiv este stilul in care: a) dominanta si sociabilitatea sunt puternice 170. Stilul de comunicare director este stilul in care: b) dominanta este puternica si sociabilitatea este scazuta 171. Stilul de comunicare reflexiv este stilul in care: c) dominanta este slaba si sociabilitatea este scazuta 172. Stilul de comunicare indatoritor este stilul in care: d) dominanta este puternica si sociabilitatea este scazuta 173. Inca din etapa pregatirii negocierilor comerciale internationale este necesara: a) stabilirea obictivelor proprii si anticiparea obiectivelor partenerului 174. Printre criteriile de selectionare a membrilor echipei de negociatori nu se numara: d) functiile manageriale 175. Varsta optima pentru a fi un bun negociator este cuprinsa intre: b) 35-55 ani 176. Dosare care nu fac parte din materialul documentar intocmit in vederea negocierii comerciale internationale: b) dosarele cu monografie 177. Mandatul echipei de negociere reprezinta: c) documentul care consfinteste sarcinile si obiectivele cu care pleaca o echipa de negociere 178. Planul de negociere mentioneaza: a) strategiile si tacticile care vor fi utilizate in negociere 179. Organizarea corespunzatoare a sedintelor de negociere presupune: a) sustinerea logistica a negocierilor 180. Obiectiv urmarit in deschiderea tratativelor comerciale internationale: c) studierea partenerului pentru cunoasterea intereselor si motivatiilor sale reale
11

181. Metoda utilizata de negociatori in timpul negocierii comerciale internationale pentru cunoasterea cerintelor partenerului: d) tehnica ascultarii active 182. In procesul de negociere comerciala internationala, obiectiile reprezinta: d) reactii negative ale partenerului, prezentate in mod direct sau sugerate 183. Scopul concesiei in procesul de negociere comerciala internationala il constituie: a) crearea conditiilor pentru a ajunge la o intelegere 184. Unul dintre scopurile compromisului in procesul de negociere comerciala internationala il constituie: a) deblocarea tratativelor 185. Strategiile de negociere constau in: a) modul de combinare si dirihare a unui ansamblu de dispozitii si tehnici comerciale, in vederea realizarii obiectivului proiectat 186. Strategiile de negociere directe sunt folosite atunci cand: a) raportul de forte este net favorabil negociatorului 187. Strategiile de negociere indirecte sunt folosite atunci cand: b) raportul de forte si imprejurarile sunt favorabile partenerului 188. Strategiile de negociere conflictuale sunt folosite atunci cand: c) se urmareste sa se obtina avantaje fara a se face concesii in schimbul lor 189. Strategiile de negociere cooperante sunt folosite atunci cand: d) se urmareste sa se realizeze un echilibru intre avantaje si concesii 190. Strategie care conduce spre profitul maxim cu asumarea riscului maxim: c) abtinerea 191. Strategie care urmareste sa exercite presiuni psihologice asupra partenerului: a) limita de timp 192. Strategie care vizeaza majorarea/micsorarea pretului, la un moment al negocierilor bine ales, prin impresionarea partenerului slab informat: b) simulacrul 193. Strategie care isi propune sa complice negocierile imprimandu-le, la inceput, o totala lipsa de flexibilitate: d) abtinerea

12

194. Printre tacticile ofensive se numara: c) suita de intrebari 195. c) iritarea partenerului 196. Printre tacticile defensive se numara: a) pretinsa neintelegere 197. d) amanarea discutiilor 198. Negociatorii francezi: c) discuta temeinic fiecare punct si adopta o pozitie clara in legatura cu fiecare subiect 199. Negociatorii din Egipt: d) au o atitudine foarte relaxanta fata de timp si punctualitate 200. Negociatorii din SUA b) privesc tratativele ca pe un proces competitiv si constructiv

13

III. COMERT INTERNATIONAL

201. Reprezinta o forma de legatura intre pietele nationala, intre producatorii de bunuri si servicii din diferite tari: b) comertul international 202. Afirmatia eronata este: c) comertul international reprezinta baza legaturilor dintre economiile nationale 203. Afirmatia corecta este: a) expansiunea corporatiilor transnationale a influentat piata mondiala a serviciilor 204. Diferentierea produselor reprezinta: b) cauza ce a stat la baza schimburilor comerciale intra-ramura 205. Intre cauzele ce au stat la baza schimburilor comerciale intra-ramura nu se numara: b) specializarea international in productie 206. Adeptii protectionismului sustin: a) intarirea puterii industiale nationale bazata pe o structura de inalta tehnologie si dobandirea unei competitivitati nationale crescute 207. Afirmatia corecta este: b) analiza soldurilor conturilor balantei de plati externe face posibila aprecierea competitivatii externe a unei economii nationale 208. Scaderea gradului de prelucare a exporturilor: d) reprezinta un factor endogen de destabilizare a balantei de plati externe 209. Deprecierea, ca modalitate de echilibrare a balantei in cazul unei tari dependente de comertul exterior: c) impiedica importurile de tehnologie cu efecte negative asupra proceselor de retehnologizare nationale 210. Nu reprezinta un factor ce sta la aza procesului de specializare international si implicit a fluxurilor comeciale international: b) detinerea unui teritoriu national 211. Competitivitatea unei economii depinde de: a) forma de specializare international adoptata sau impusa din exterior 212. In fazele dezvoltarii competitive: d) economia bazate pe investitii este precedata de economia bazata pe factori

14

213. In economia bazata pe invesitii, avantajul competitive consta in: c) capacitatea de a produce bunuri si servicii de calitate, prin metode eficiente, cu salarii mai reduse 214. Afirmatia negative este: d) piata produselor de baza este luata ca reper in negocierea tranzactiilor de marfuri 215. O tara se poate specialize in domeniul in care detine cel mai mare avantaj sau cel mai mic dezavantaj reprezinta: c) teoria avantajului comparative 216. Afirmatia incorecta este: c) interventia guverneor in sprijinul sectoarelor industrial nu poate contribui la crearea tehnologiilor si diseminarea lor 217. Economiile emergente nu se caracterizeaza prin: a) riscuri investitionale foarte reduse 218. Pentru evaluarea avantajelor si dezavantajelor schimburilor comericale ale unei tari derulate cu tarile terte se utilizeaza: c) balanta de plati externe 219. Afirmatia corecta este: b) procesele descries de balanta de plati externe sunt statice 220. Deprecierea cursului de schimb genereaza: d) cresterea preturilor produselor importate si accentuarea cresterii ratei inflatiei 221. Gradul de deschidere al unei economii se determina raportand: b) valoarea exporturilor unei tari la PIB-ul acesteia 222. Afirmatia eronata este: b) cu cat gradul de deschidere al unei economii este mai ricat, cu atat tara respective este mai putin integrate in schimburile comerciale international 223. Raportul dintre balanta comerciala pe grupe de produse sau ramuri in totalul schimburilor comerciale ale unei tari reprezinta: c) indicele Bela Belassa 224. Specializarea inter-ramura presupun e realizarea de fluxuri comerciale intre diferite tari cu produse apartinand: a) unor ramuri diferite ale aceluiasi sector 225. Intre factorii de influenta asupra procesului de specializare international a participantilor la comertul international nu se numara si: c) avantajul comparative
15

226. In categoria factorilor endogeni de dezechilibrare a balantei de plati externe nu se regaseste: d) dereglarea preturilor mondiale 227. Care dintre urmatoarele solutii nu poate fi aplicata in echilibrarea balantei de plati externe: a) aprecierea cursului de schimb valutar 228. Implicatiile deprecierii monedei nationale asupra balantei comerciale se concretizeaza in: a) reorientarea spre produsele autohtone in conditiile scumpirii importurilor 229. Inregistrarea unei rate de acoperire a importurilor prin exporturi superioare valorii de 100% semnifica: c) existent unui excedent comercial 230. Ponderea produselor straine in totalul bunurilor consummate sau utilizate pe piata interna a unei tari se exprima cu ajutorul indicatorului: c) rata de penetrare pe piata interna 231. In setul de factori luati in calcul in determinarea diamantului competitive al lui Michael Porter se include: c) i, ii, iv, v 232. Conditionarea reciproca reprezinta o caracteristica a: c) diferitelor segmente ale pietei mondiale 233. In perioada postbelica, acutizarea problemei lichiditatilor internationale la nivelul unei tari in dezvoltare a generat: a) adoptarea unor strategii de substituire a importurilor si de stimulare a exporturilor 234. Nu este o cauza a amplificarii fluxurilor comerciale internationale: a) scaderea preturilor la produsele manufacutrate intens comercializate pe piata mondiala 235. In comerutl international al ultimelor decenii, un rol important l-a jucat: c) dezvoltarea corporatiilor transnationale 236. In ultimele decenii, cresterea preturilor la produsele manufacturate intens comercializate pe piata mondiala: a) reprezinta una dintre cauzele amplificarii fluxurilor comerciale internationale 237. Intre factorii determinant ai tendintei de multilateralizare a relatiilor comerciale dintre state nu se poate include: b) tendinta de instabilitate pe care o induc relatiile interstatale

16

238. Afirmatia eronata este: d) crestearea interdependentelor intre economiile nationale reprezinta cauza adancirii tendintelor de specializare internationala, sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice 239.a) dupa 1960, tarile BRICS si-au sporit investitiile in cercetare-dezvoltare, fapt ce le-a adus astazi pe pozitii de top in clasamentele internationale 240. a) SUA continua sa reprezinte cel mai important bloc comercial din lume 241. Acordul General pentru Tarife si Comert a reprezentat: a) un trata multilateral interguvernamental care avea drept obiective principale functionarea unui sistem comercial liberalizat si sprijinirea economiilor tarilor in dezvoltare semnatare 242. Intre obiectivele inscrise in Preambulul GATT 1947, nu se regaseste: c) principiul nediscriminarii in relatiile comerciale reciproce dintre tarile membre GATT 243. Printre functiile OMC nu se numara: d) administrarea in comun a instrumentelor juridice adaptate in cadrul FMI si Bancii Mondiale 244. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa: b) prevederile acordurilor multilaterale OMC nu sunt obligatorii pentru partile contractante 245. Acordurile multilateral negociate la Runda Uruguay sunt: b) obligatorii pentru toate tarile membre OMC 246. Nu este adevarata urmatoarea afirmatie: d) unul dintre beneficiile principiului reciprocitatii este acela de a atenua presiunile exercitate asupra mecanismelor de reglementare a diferendelor 247. Intre principiile fundamentale ale GATT nu se regaseste: d) principiul convergentei 248. Principiul egalitatii de tratament se mai numeste: a) clauza natiunii celei mai favorizate in forma neconditionata 249. Forma conditionata a clauzei natiunii celei mai favorizate se mai numeste: a) principiul compensatiei 250. Principiul nereciprocitatii concesiilor intre partile contractante GATT a fost introdus: a) in 1964, cu ocazia completarii textului Acordului GATT 251. Principiul reciprocitatii concesiilor: a) presupune acordarea de concesii de valoare egala intre tarile dezvoltate semnatare ale GATT

17

252. Nu este corecta urmatoarea afirmatie: a) clauza natiunii celei mai favorizate este o prevedere inscrisa in tratate sau acorduri comerciale potrivit careia semnatare se obliga sa-si acorde reciproc o parte din avantajele comerciale pe care le-au acordat sau le vor acorda tarilor terte 253. Este falsa urmatoarea afirmatie: c) clauza natiunii celeli mai favozitate in forma conditionata se mai numeste principiul posibilitatilor egale 254. De-a lungul activitatii GATT, concesiile netarifare au imbracat urmatoarele forme: c) inlaturarea sau atenuarea obstacolelor netarifare si instituirea unor coduri de conduit privind conditiile in care pot fi folosite anumite obstacole in schimburile comerciale dintre partile contractante 255. In domeniul tarifar, concesiile negociate in cadrul GATT au imbracat urmatoarele forme: b) eliminarea totala a taxelor vamale de import; reduceri directe de taxe vamale la import; consolidarea taxelor vamale de import 256. Bimultilateralismul reprezinta: c) o tehnica de negociere in cadrul GATT 257. Tehnica bimultilateralismului: a) permite negociatorilor sa fie foarte exacti, facilitand evaluarea riguroasa a efectelor concesiilor asupra schimburilor comerciale 258. Care dintre afirmatii de mai jos este falsa: b) tehnica abordarii sectoriale consta in inlaturarea obstacolelor vamale pentru produsele apartinan unui anumit sector 259. In sfera de cuprindere a Acordului TRIPS, nu este inclusa: c) reglementarea plurilaterala a diferendelor comerciale privind drepturile de proprietate intelectuala 260. Acordul cu privire la masurile ce vizeaza investitiile legate de comert prevede: c) obligatia de a notifica orice masura investitionala legata de comert care nu respecta disciplinele si prevederile GATT/OMC 261. In cadrul GATS, clauza cu privire la accesul la piete are ca obiectiv eliminarea progresiva a limitarilor privind: c) numarul total al operatiunilor cu servicii efectuate de persoane fizice angajate

18

262. In cadrul Acordului GATS, clauza cu privire la tratamentul national: d) obliga partile sa acorde acelasi tratament furnizorilor interni si externi, permitandu-le in acelasi timp sa faca unele derogari, cu conditia ca acestea sa nu modifice conditiile de concurenta in favoarea furnizorilor nationali 263. In cadrul GATS, clauza cu privire la accesul la piete are ca obiectiv eliminarea progresiva a limitarilor privind: c) calitatea entitatilor juridice care intermediaza furnizarea unor servicii 264. Acordul GATS impune o serie de obligatii pentru tarile membre, intre care nu se regaseste: d) publicarea criteriilor care trebuie luate in considerare pentru a determina incidenta activitatii furnizorilor externi de servicii asupra pietei interne 265. Intre domeniile reglementate si cuprinse in anexele acordului GATS nu sunt incluse: b) serviciile de refinantare. 266. Procesele de negociere din cadrul GATT au dat nastere unor divergente intre? c) guverne si marile companii nationale. 267. Derularea negocierilor din cadrul GATT a impiedicat adoptarea: d) unor acorduri prin a caror punere in aplicare sa fie lezate interesele membrilor provizorii. 268. Pe parcursul desfasurarii negocierilor comerciale din cadrul GATT s-a evidentiat faptul ca: c) ajungerea la un acord depinde de efectele negative pe care le ar fi putut produce esuarea tratativelor. 269. Secretariatul GATT nu a exercitat atributii in directia: a) elaborarii de recomandari pt problemele inscrise pe ordinea de zi a organului executiv. 270. In cadrul mecanismului de reglementare a diferendelor, sanctiunea cea mai drastica ce poate fi adoptata de membri este: a) suspendarea de catre partea lezata a aplicarii concesiilor sau a altor obligatii fata de partea contractanta ce incalca prevederile Acordului. 271. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa: d) in procesul reglementarii diferendelor, un membru OMC trebuie sa se angajeze in consultari, in termen de 60 de zile de la data formularii de catre alt membru a unei cereri in acest sens. 272. Nu este corecta urmatoarea afirmatie: b) prin prevederile Partii a IV-a din GATT, tarile dezvoltate s-au angajat sa acorde ajutor financiar si tehnic tarilor in dezvoltare.
19

273. SGP nu urmareste: a) acordarea de preferinte vamale tarilor in dezvoltare pe baza negocierii acestora. 274. Runda Uruguay a avut drept obiectiv: c) intarirea rolului GATT in imbunatatirea sistemului comercial multilateral bazat pe principii, reguli si discipline eficiente. 275. Domeniile care nu au mai facut obiectul negocierilor comerciale multilaterale din cadrul GATT pana la Runda Uruguay au fost: a) comertul cu servicii, investitiile legate de comert, drepturile de proprietate intelectuala legate de comert. 276. Motivatia reala a declansarii Rundei Uruguay a fost: d) cresterea deficitului comercial al SUA si presiunile cercurilor de afaceri americane. 277. Pe parcursul desfasurarii Rundei Uruguay, scena internationala a fost marcata de: d) acumularea unor importante datorii externe la nivelul tarilor membre GATT in dezvoltare. 278. Intre obiectivele Rundei Uruguay nu se regaseste: b) adoptarea de masuri care sa extinda posibilitatile comerciale ale tarilor in dezvoltare. 279. Primul bilant al stadiului de desfasurare a negocierilor din cadrul Rundei Uruguay a evidentiat: b) reticenta tarilor dezvoltate in a se angaja in negocieri privind liberalizarea comertului international si acordarea de avantaje tarilor in dezvoltare. 280. Intre rezultatele Rundei Uruguay pe linia liberalizarii si reglementarii comertului international nu se poate inscrie: b) reducerea transparentei si previzibilitatii accesului la piete. 281. Intre rezultatele Rundei Tokyo in domeniul netarifar nu figureaza: b) clauza de abilitare. 282. Memorandumul de acord cu privire la notificari, consultari, reglementarea diferendelor si supravegherea negociat la Runda Tokyo: c) aduce elemente de noutate fata de prevederile initiale ale GATT in ceea ce priveste notificarile, consultarile, reglementarea diferendelor si supravegherea. 283. Domeniile care s-au inscris pe ordinea de zi in cadrul tuturor rundelor de negocieri din cadrul GATT sunt: b) taxele vamale. 284. Cu ocazia Conferintei Ministeriale de la Singapore, in programul de lucru al OMC s-a convenit includerea a o serie de subiecte noi intre care: a) comertul electronic.
20

285. Declaratia privind lansarea unei noi runde de negocieri comerciale multilaterale a fost aprobata la Conferinta Ministeriala de la: a) Doha. 286. Grupul de lucru pt studierea interactiunii dintre comert si politica concurentiala a fost creat cu ocazia: d) Conferintei Ministeriale de la Geneva. 287. Organul de examinare al politicilor comerciale este subordonat: b) Consiliului General. 288. Afirmatia eronata este: c) Dereglementarea reprezinta unul dintre factorii favorizanti care au contribuit la amplificarea globalizarii economice. 289. Investitiile straine directe sunt preferabile exportului atunci cand: i.economiile de scara sunt reduse, ii.costurile de implementare sunt reduse, iii.piata viitoarei tari gazda este de dimensiuni mari, iv.distanta dintre tara de origine si tara gazda este foarte redusa, v.tara gazda este protejata de taxe vamale mari. a) i, ii, iii, v. 290. Globalizarea pietelor de marfuri a fost posibila in contextul: a) omogenizarii preferintelor consumatorilor pe anumite segmente de cerere. 291. Participarea statelor lumii la procesul de cooperare si integrare economica a fost stimulata de: i. Promovarea tehnologiilor avansate, ii.cresterea rolului corporatiilor transnationale in ansamblul activitatilor economice, iii.dereglementarea productiei la nivel mondial, iv.cresterea importantei sectorului privat, v.liberalizarea fluxurilor comerciale la nivel mondial si regional, vi.convergenta politicilor si a obiectivelor nationale cu cele regionale. b) i, ii, iv, v, vi. 292. Intre factorii care au contribuit la extinderea gruparilor de integrare economica regionala nu se poate incadra: b) interesele strategice ale corporatiilor transnationale. 293. Afirmatia eronata este: c) procesele de integrare nu pot afecta in mod negativ domeniile de interes ale statelor membre. 294. Sustinatorii regionalismului considera ca aranjamentele regionale: b) conduc tarile membre si intreaga lume catre un comert mai liber.

21

295. Sustinatorii multilateralismului considera ca aranjamentele regionale: a) reprezinta o piedica in calea unei liberalizari reale si fragmenteaza sistemul comercial global. 296. In principiile fundamentale ce stau la baza politicii agricole comunitare nu se numara: c) cresterea productivitatii muncii si a progresului tehnic care sa asigure utilizarea optima a factorilor de productie. 297. Obiectivul acordului privind constituirea Spatiului Economic European este: a) crearea unui spatiu european dinamic, omogen, bazat pe reguli comune si conditii egale de concurenta si cu mijloace specifice de respectare a acestor reguli. 298. Intre consecintele negative ale crearii zonelor de liber schimb nu se poate include: a) reducerea competitivitatii unor companii in conditiile instituitii unor bariere de intrare pe piata tarilor ce formeaza zona de liber schimb. 299. Intre obiectivele acordului NAFTA nu se numara: b) simplificarea procedurilor pt solutionarea conflictelor. 300. Participarea la APEC a generat reorientarea politicilor guvernamentale ale tarilor membre in directia i.liberalizarii, ii.demonopolizarii, iii.stimularii investitiilor straine, iv.acordarii de facilitati in schimburile economice internationale. d) i, ii, iii,iv.

22

IV. POLITICI COMERCIALE

301. Obiectivele fundamentale ale sistemului comercial international contemporan nu se realizeaza prin: d) extinderea grupului tarilor cu economie libera de piata 302. Prevenirea conflictelor comerciale dintre tari reprezinta: c) un obiectiv implicit al sistemului comercial international contemporan 303. Intre criticile aduse Acordului General pentru Tarife si Comert(GATT) nu se numara : c) flexibilitatea acordata tarilor in dezvoltare in calitate de parti contractante GATT 304. Intre problemele cu se confrunta actualul sistem comercial international nu se numara : b) implicarea redusa a institutiilor financiare internationale in impunerea ideologiei pietei libere in tarile in dezvoltare 305. Intre principiile comertului corect nu se numara: a) corectitudinea este nedistorsionata,clauza natiunii celei mai favorizate trebuind sa fie acordata tuturor celorlalte tari membre OMC 306. Politica comerciala : b) este influentata de masurile de politica economica adoptate de alte tari 307. Prin utilizarea instrumentelor de politica comerciala, statele urmaresc o serie de obiective pe termen scurt si mediu.Intre acestea nu se numara : c) cresterea semnificativa a competitivitatii externe a bunurilor si serviciilor 308. Pe termen lung, politica comerciala urmareste : b) stimularea dezvoltarii economiei nationale in conditiile intensificarii concurentei externe 309. Politica comerciala a oricarui stat indeplineste cumulativ urmatoarele functii : b) functia de protejare a pietei producatorilor nationali,functia de promovare a relatiilor economice externe,functia de realizare a unui echilibru dinamic in balata comerciala 310. Nu reprezinta o functie a politicii comerciale : c) perfectionarea structurii schimburilor comerciale externe 311. Este adevarata urmatoarea afirmatie: d) scopul final al oricarei politici comerciale este de a spori contributia activitatii de comert exterior la progresul economic general al tarii. 312. Nu reprezinta un tip de politica comerciala: d) avantajul comparativ
23

313. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa : c) experienta comerciala internationala a condus de crearea unui tip de politica comerciala practicat de toate tarile lumii 314. Absenta barierelor in calea relatiilor economice internationale caracterizeaza : c) liberul-schimb 315. Care dintre afirmatiile de mai jos este adevarata: c) comertul liber evidentiaza pierderile de eficienta asociate productiei si consumului la nivel national 316. Afirmatia eronata este : d) in lista argumentelor economice in favoarea protectionismului nu poate fi inclusa ocuparea fortei de munca 317. Intre obiectivele noului protectionism nu se include : d) stabilirea unor standarde nu foarte restrictive si sustinerea categoriilor care vor sa atinga conditiile acestora 318. Economiile de seara : a) presupum reducerea costului mediu pe masura sporirii volumului productiei,ca urmare a repartizarii costurilor fixe ridicate asupra unui numar mai mare de produse 319. Economiile de gama se obtin numai pentru produse din aceeasi gama sortimentala, care : d) i.,ii.,iii.,iv 320. Afirmatia eronata este : a) politica comerciala autarhica reprezinta o stare de izolare economica fata de celelalte state si de trecerea pe loc secund a avantajelor ce decurg din relatiile economice internationale 321. Laissez-faire : b) este o teorie economica liberala care sustine necesitatea neinterventiei statului sau a altor instante de control in economie 322. Politica vamala reprezinta : d) acea componenta a politicii comerciale a unui stat care vizeaza intrarile si iesirile marfurilor in si din tara 323. Politica vamala nu poate asigura : d) promovarea relatiilor comerciale externe ale unui stat 324. Politica vamala indeplineste urmatoarele functii : c) functia de negociere,functia fiscala,functia de discriminare,functia protectionista

24

325. Este falsa urmatoarea afirmatie : a) taxele vamale cu caracter protectionist au nivel foarte ridicat, fiind percepute in scopul sporirii fortei concurentiale a marfurilo importante si protejarii pietei interne de concurenta externa 326. Este corecta urmatoarea afirmatie : d) taxele vamale specifiece sunt greu de practicat, deoarece presupun un tarif vamal detaliat. 327. Afirmatia corecta este : c) ajustarile fiscale la frontiera se mai numesc masuri paratarifare 328. Care dintre afirmatiile de mai jos este incorecta : d) taxele vamale autonome se stabilesc in baza negocierilor bi sau multilaterale cu partenerii comerciali 329. Printre inconvenientele utilizarii taxelor vamale specifice nu se numara : d) aplicarea acestora conduce la o serie de abuzuri constand in subfracturarea tranzactiilor 330. Avantajele taxelor vamale ad-valorem sunt legate de : c) usurinta stabilirii si larga raspandire a acestora 331. Nu caracterizeaza taxele vamale de import: c) urmaresc cresterea preturilor pe piata mondiala 332. In functie de modul de stabilire sau de fixare de catre stat, taxele vamale pot fi: a) conventionale, preferentiale,de retorsiune,autonome 333. Reprezinta o taxa vamala specifica : a) 230 euro/vagon 334. Care dintre taxele de mai jos reprezinta o taxa vamala ad-valorem: c) 15% din valoarea marfurilor inscrisa in factura externa 335. Taxele vamale de retorsiune reprezinta: c) taxe vamale suplimentare percepute peste nivelul taxelor vamale in vigoare 336. Taxele vamale de retorsiune: b) iau forma marjei de dumping si a taxelor conventionale 337. Tariful vamal compus reprezinta : d) un catalog ce curpinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale si doua sau mai multe coloane de taxe vamale percepute asupra fiecarui produs, stabilite in functie de tarile de origine ale acestora 338. Printre avantajele Conventiei privind sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor nu se numara : b) clasificarea marfurilor pe baza criteriului combinat al originii si gradului de prelucrarea marfurilor
25

339. Printre caracteristicile Conventiei privind armonizat de descriere si codificare a marfurilor nu se numara si : d) faciliteaza colectarea, compararea si analiza datelor statistice referitoare la schimburile comerciale externe ale statelor lumii 340. Restrangerea teritoriului vamal poate lua urmatoarele forme : d) zonele libere si antrepozitele vamale 341. Zonele de liber schimb si uniunile vamale reprezinta : b) exceptii de la principiile fundamentale ale GATT 342. Zonele economice specializate reprezinta : b) o forma de restrangere a teritoriului vamla intalnita in China, create cu scopul de a atrage capital strain 343. Marfurile introduse intr-o zona libera sunt : b) scutite de la plata taxelor vamale pana la precizarea ulterioara a destinatiei lor 344. Marfurile intrate intr-o zona libera sunt supuse impunerii vamale in cazul in care acestea : b) sunt orientate catre piata interna a statului respectiv 345. Zona de liber schimb imperfecta reprezinta : a) forma secundara de extindere a teritoriului vamal, potrivit careia tarile participante elimina barierele comerciale doar pentru o parte din marfurile ce fac obiectul relatiilor comerciale reciproce 346. Uniunea vamala perfecta reprezinta : a) forma principala de extindere a teritoriului vamal, potrivit careia tarile participante elimina barierele comerciale pentru toate marfurile ce fac obiectul relatiilor comerciale reciproce si cu tertii 347. Pretul de tranzactie al unui produs suspectat a face obiectul unei practici de dumping este de 3.500 USD/vagon ; costurile de productie ale exportatorului acuzat sunt de 3.770 USD/vagon ; pretul practicat de exportator pe piata sa interna este de 4.000 USD/vagon.Conform codului antidumping, marja maxima de dumping ce va putea fi aplicata de catre tara importatoare este de : d) 500 USD/vagon

26

348. Pretul de tranzactie al unui produs suspectat a face obiectul unei practici de dumping este de 1.200 USD/buc. ; costurile de productie ale exportatorului acuzat sunt de 1.350 USD/buc. ;pretul practicat de exportator pe o terta piata reprezentativa pentru el este de 1.420 USD/buc..Marja maxima de dumping ce va putea fi aplicata de catre tara importatoare este de : c) 220 USD/buc 349. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa : d) protectia efectiva este cu atat mai ridicata cu cat gradul de prelucrare al materiilor prime incorporate este mai redus 350. Protectia nominala : c) vizeaza valoarea intregului produs supus impunerii vamale 351. Rata protectiei efective variaza direct proportional cu : a) dispersia tarifara 352. In conditiile in care pretul unui produs finit este de 1.000 euro, ponderea manoperei incorporate este de 60%, taxa vamala ominala la produsul finit este de 20%,dispersia tarifara este de 10 puncte procentuale,rata protectiei nominale si rata protectiei efective sunt: c) 20% si 26,67% 353. In conditiile in care pretul unu produs finit este de 1.000 euro,ponderea manoperei incorporate este de 60%,taxa vamala nominala la produsul finit este de 20%,dispersia tarifara este de 10 puncte procentuale,sa se determine rata protectiei nominale si rata protectiei efective. c) 20% si 26,67% 354. Se cunosc urmatoarele date : ponderea materiilor prime incorporate intr-un produs este de 75% ;pretul total al produsului finit este de 200 euro ;taxa vamala nominala la materiile prime este de 5% ;dispersia tarifara este de 20 puncte procentuale.Sa se determine rata protectiei nominale si rata protectiei efective c) 25% si 85% 355. Determinati nivelul protectiei nominale si efective cunoscand urmatoarele date: valoarea un produs finit 500 euro ; valoarea materiilor prime incorporate reprezinta 60% din valoarea produsului finit ;dispersia tarifara 15 puncte procentuale ;taxa vamala perceputa asupra materiilor prime incorporate este de 3%. d) 18% si 40,5% 356. Fenomenele de creare si deturnare de comert reprezinta efecte ale : a) aparitiei uniunilor vamale si partiale a zonelor de liber schimb
27

357. Identificati fenomenul de creare externa de comert cunoscand urmatoarele date: produsul X se comercializeaza pe piata tarii A cu 50 euro, pe piata tarii B cu 40 euro si pe piata tarii C cu 45 euro ;la importul produsului X,tara A percepe o taxa vamala de 20%; tarile A si C decid asupra crearii unei uniunii vamale. b) cumparatorii din tara A prefera sa-si procure produsul X din tara B 358. Identificati fenomenul de deturnare de comert cunoscand urmatoarele date: produsul X se comercializeaza pe piata tarii A cu 50 euro, pe piata tarii B cu 40 euro si pe piata tarii C cu 45 euro ;la importul produsului X,tara A percepe o taxa vamala de 20%; tarile A si C decid asupra crearii unei uniuni vamale. d) cumparatorii din tara A renunta sa-si procure produsul X din tara B in favoarea furnizorilor din tara C 359. Identificatii fenomenul de creare interna de comert cunoscand urmatoarele date: produsul X se comercializeaza pe piata tarii A cu 50 euro, pe piata tarii B cu 40 euro si pe piata tarii C cu 45 euro;la importul produsului X,tara A percepe o taxa vamala de 20%; tarile A si C decid asupra crearii unei uniunii vamale. b) cumparatorii din tara A prefera sa-si procure produsul X din tara C 360. Nu este corecta afirmatia : b) regimul de draw-back este o masura de stimulare a exporturilor de natura valutara 361. Este corecta urmatoarea afirmatie : c) politica netarifara sunt preferate de ramurile cele mai competitive, deoarece protejarea prin taxele vamale evidentiaza mult mai pregnant lipsa lor de competitivitate 362. Restrictiile cantitative la import pot imbraca urmatoarele forme : d) interdictiile la import, contingentele de import, licentele de import, autolimitarile voluntare la import, acordurile de comercializare ordonata a produselor 363. Urmatoarea afirmatie este falsa: a) interdictiile la import sunt aplicate sub forma limitarii directe sau indirecte a cantitatii marfurilor permise la import 364. O particularitate a limitarilor voluntare la export este : d) lasa cea mai mare responsabilitate in sarcina partii exportatoare 365. Taxele de prelevare nu sunt : a) prelevari variabile la import care vizeaza produsele industriale din tarile terte 366. Preturile minime la import se practica atunci cand : c) produsele indigene au costuri de productie ridicate comparativ cu cele ale concurentei

28

367. Din categoria barierelor care decurg din participarea statului la activitatile de omert exterior nu fac parte: a) comertul de stat ; faciliteaza acordate exportatorilor 368. Normele de securitate reprezinta: b) bariere netarifare care vizeaza bunurile importate destinate consumului productiv 369. Dumpingul valutar poate fi contracarat prin: b) masuri de retorsiune 370. Se considera a fi sub valoarea normala, un pret inferior: b) pretului de vanzare pe piata interna a tarii exportatoare 371. In cadrul politicii de dumping, prin valoarea normala a unui prt se intelege: a) pretul practicat pe pietele de export terte 372. Sunt considerate bariere paratarifare: d) taxele in cascada,taxele consulare,accizele 373. Din categoria masurilor promotionale la export nu poate face parteL a) impulsionarea globala a exporturilor in functie de structura si orientarea geografica a acestora 374. Intre prevederile acordurolor comerciale internationale nu se include: c) luarea unor avantaje in domeniul tarifar sau netarifar 375. Acordurile comerciale internationale includ prevederi referitoare la: b) conditiile in care pot fi folosite masurile de salvgardare 376. Agentiile comerciale din cadrul misiunilor diplomaticepot sprijini activitatile comerciale externe prin: i. pregatirea de culegeri de uzante si reglementari comerciale specifice tarilorin care isi desfasoara activitatea; ii. Mijlocirea de contacte de afaceri cu potentiali parteneri pentru firmele din tara de origine; iii. Informarea firmelor din tara de origine cu privire la organizarea de licitatii cu participare internationala; iv. Sprijinirea delegatiilor firmelor din tarile de origine aflate la negociere in strainatate; v. informarea partenerilor externi cu privire la noile oportunitatide afaceri cu parteneri din tara din care provin. d) i., ii., iii., iv., v. 377. In selectia ramurilor care beneficiaza de subventii de export nu intra: d) ramurile ce genereaza efecte secundare in cadrul economiei 378. Rentabilitatea activitatilor de export reprezinta obiectivul: a) antrenarea de noi tehnici de tranzactionare 379. In acordarea primelor directe de export nu este vizata : b) eficientizarea activitatii de comert exterior
29

380. Pot fi considerate facilitati fiscale acordate exportatorilor urmatoarele : c) stabilirea de fonduri neimpozabile 381. Intre masurile de stimulare a exporturilor de natura fiscala se regasesc : c) reducerea bazei de impozitare pentru activitatile de export, regimul vamal de draw-back 382. Scutirea impozitelor pe circulatia marfurilor poate reprezenta : c) o masura de stimulare a exporturilor de natura fiscala 383. Este adevarata urmatoarea afirmatie : b) regimul vamal de draw-back presupune importul cu cutirea conditionata de plata taxelor vamale 384. Deprecierea monedei nationale nu stimuleaza exporturile atunci cand : a) ritmul deprecierii este mai lent decat cel al reducerii puterii de cumparare la intern 385. In conformitate cu prevederile codului antidumping, un prt se considera a fi sub valoarea normala putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand : b) se situeaza sub costurile de productie plus o marja rezonabila de profit 386. Conform prevederilor codului antidumping, un prt se considera a fi sub valoarea normala putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand : d) este inferior celui practicat de exportator pe piata sa interna 387. Potrivit prevederilor codului antidumping, un prt se considera a fi sub valoarea normala putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand : a) se situeaza sub nivelul preturilor practicate de exportator pe o piata terta reprezentativa pentru el 388. Pretul de dumping se defineste conform Codului antidumping negociat la Runda Tokyo astfel : d) un prt mai mic decat costul de productie al produsului in tara de origine (la care se adauga o marja rezonabila de profit) 389. Prin subventii prohibite, textul Acordului privind subventiile de export si taxele compensatorii renegociat la Runda Uruguay intelege : c) subventiile subordonate utilizarii de produse nationale in mod preferential in raport cu produsele importate 390. In cadrul Rundei Uruguay, negocierile din domeniul agriculturii au avut ca finalitate un ansamblu de reglementari care vizeaza : d) concesii si angajamente ale membrilor cu privire la accesul la piete, sprijinul intern si concurenta la export

30

391. Acordul privind inspectia inainte de expeditie a) urmareste salvgardarea intereselor nationale financiare prin prevenirea iesirilor de capital, fraudelor comerciale si sustragerii de la plata taxelor vamale 392. Intre principalele prevederi ale acordului proceduri in materie de licenta nu se regaseste : b) promovarea regulilor necesare depunerii cererilor 393. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa : c) in lumea afacerilor internationale, investitorii investesc pentru a comercializa 394. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta : d) in lumea afacerilor internationale, reglementarea investitiilor nu se intersecteaza cu cea a schimburilor comerciale internationale 395. In acordul cu privire la agricultura negociat la Runda Uruguay, clauza de salvgradare presupune : d) adoptearea unor taxe vamale suplimentare in cazul unor preturi de export sub nivelurile de referinta 396. In conformitate cu prevederile Acordului privind agricultura negociat la Runda Uruguay, clauza de salvgardare presupune : c) posibilitatea semnatarilor de a institui suprataxe vamale daca importurile se fac la preturi situate sub o valoare normala 397. Tarificarea presupune : d) inlaturarea restrictiilor cantitative si inlocuirea lor cu taxe vamale cu efect protectionist considerat echivalent 398. Printre conditiile TRIMs nu se regaseste/ regasesc : c) conditia compararii cu marfuri de origine indigena 399. Obiectivul Acordului cu privire la textile : d) asigurarea eliminarii restrictiilor aplicate de tarile dezvoltate la importul de textile si confectii 400. Noul Cod antidumping renegociat la Runda Uruguay aduce o serie de clarificari, intre care nu se regaseste : d) expedierea produselor considerate ca facand obiectul unei politici de dumping

31

V.ECONOMIA INTEGRARII EUROPENE 401. Este adevarata urmatoarea afirmatie: b) piata unica se caracterizeaza prin tendinte. 402. Teoria avantajului absolut presupune: b) o economie se specializeaza si exporta acele marfuri pt. care are un avantaj absolut in raport cu concurentii sai si importa bunurile pt. a caror producere se afla in dezavantaj. 403. Teoria avantajului comparativ a fost dezvoltata de catre: d) Ricardo 404. Spatiul industrial integrat nu reprezinta urmatorul avantaj: d) existenta decalajelor dintre diferitele zone industriale ale pietei unice. 405.Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata: a)se poate vorbi de piata libera atunci cand preturile nu sunt dependente de cantitati. 406.Cunoscutul economist care distinge cinci trepte pe scara evolutiei procesului de integrare este: c)B. Balassa. 407.Care din urmatoarele variante reprezinta forma a integrarii comerciale: b)uniunea vamala. 408.Zona de liber schimb se caracterizeaza prin: b) armonizarea regulilor si principiilor care guverneaza schimburile comerciale intre tarile participante. 409.Uniunea vamala se diferentiaza de zona de liber schimb prin: c) adoptarea unei politici comerciale comune si a unui tarif vamal comun. 410.Printre avantajele uniunii vamale se numara: b)cresterea ponderii tarilor membre pe piata mondiala. 411.Alegeti varianta devarata: c)taxa vamala optimala este acel nivel capabil sa aduca cel mai mare venit bugetar la un nivel dat al importurilor. 412.Integrarea prin piata se refera: d)la piata comuna si piata unica. 413.Piata comuna presupune: a)liberalizarea schimburilor de factori de productie. 414.Alegeti varianta corecta: c)migrarea fortei de munca duce la o descrestere a avutiei tarii de origine a fortei de munca. 415.In economiile tarilor membre pietei comune: b)manifestarea somajului este diferita de la o tara la alta.
32

416.Libera circulatie a capitalurilor pe piata unica: d)contribuie la diminuarea inegalitatilor regionale. 417.Libera circulatie a fortei de munca: d)favorizeaza cu predilectie migrarea fortei de munca foarte calificata. 418.Care este etapa de integrare in care se asigura cele patru libertati economice: b)piata comuna. 419.Piata unica se caracterizeaza prin: c)eliminarea restrictiilor din calea liberei circulatii a factorilor si armonizarea politicilor economice. 420.Procesul de unificare a sistemului fiscal nu vizeaza urmatorul aspect: b)fixarea preturilor la produsele agricole. 421.Cresterea pietei unice nu are ca obiectiv: d)eliminarea migratiei fortei de munca catre tari dezvoltate. 422.Introducerea sistemului pietei unice nu are ca rezultat: d)cresterea preturilor de vanzare ale produselor. 423.Adancirea diviziunii muncii intre tarile membre pietei unice nu presupune: c)scaderea competitivitatii internationale a produselor realizate in cooperare. 424.Fenomenul contaminarii este specific: c)pietei unice. 425.Costul de ajustare reprezinta: b)cheltuielile necesitate de reorganizarea sau reconversia activitatilor. 426.Pericolul concurentei fiscale se regaseste la: c)piata unica. 427.Piata unica nu reprezinta urmatoarele riscuri: d)nici una din variantele de mai sus. 428.Integrarea monetara reprezinta: c)introducerea unui sistem monetar bazat pe o moneda unica intr -o economie unde pietele bunurilor,serviciilor si ale factorilor de productie sunt integrate. 429.Teoria zonelor monetare optimale a fost definita de: c)Mundell. 430.Teoria zonelor monetare optimale presupune o analiza: a)a functiei cererii si ofertei agregat. 431.Alegeti afirmatia corecta: b)cu cat economia este mai deschisa spre exterior cu atat scaderea nivelului ratei de schimb se va repercuta supra cresterii nivelului preturilor pe piata interna.
33

432.Afirmatia: Mobilitatea fortei de munca si/sau flexibilitatea politicii salariale,in interiorul tarilor membre,constituie conditiile principale ale crearii si functionarii uniunii monetare apartine: c)Mundell. 433.Printre avantajele crearii uniunii monetare se afla: a)eliminarea costurilor de tranzactie ca urmare a disparitiei operatiunilor de schimb valutar. 434.Efectul unor politici salariale si a unei politici monetare rigide este: b)inflatie mai bine stapanita. 435.Care afirmatie nu este adevarata: c)complementaritatea diminueaza posibilitatea aparitiei socurilor asimetrice ale ofertei. 436.Daca uniunea vamala se decide sa mareasca nivelul taxelor vamale la anumite produse importate din restul lumii, atunci: c)se reduce cererea la nivelul uniunii. 437.O crestere importanta a taxelor vamale are influenta pozitiva asupra: b)veniturilor bugetare ale tarilor membre. 438.Teoria clasica a avantajelor liberului schimb a fost contrazisa de catre economistii? b)J.Viner si B.Balassa. 439.Teoria ciclului de viata a produsului a fost dezvoltata de: c)Vernon. 440.Alegeti varianta care nu reprezinta o etapa de dezvoltare a teoriei specializarii prin diviziunea internationala a muncii: b)teoria avantajului relativ. 441.Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata: c)in planul pietei unice politica in domeniul concurentei are ca oniectiv eliminarea barierelor tarifare. 442.Politica in domeniul concurentei conceputa de U.E.: c)promoveaza principiul pietei cu concurenta pura si perfecta pt. cresterea bunastarii populatiei. 443.Principiul interventiei la nivelul Uniunii in domeniul concurentei se regaseste in lucrarea lui: a)Hansen,Heinrich,Nielsen. 444.Teoria inovatiei a fost emisa de: b)Schumpeter.

34

445.Teoria conform careia mecanismele pietei determina intreprinderile sa ocupe pozitii dominante,in functie de gradul in care achizitioneaza si folosesc inovatiile tehnice reprezinta: c)teoria inovatiei. 446.Politicile in domeniul concurentei releva: b)concentrarea productiei si a capitalurilor ceea ce determina deteriorarea climatului concurential. 447.Se considera a fi actiuni, comportamente si masuri bazate pe pozitie dominanta: c)refuzul de a vinde. 448.Ajutorul guvernamental acordat intreprinderilor: d)a fost interzis cu unele exceptii. 449.Exceptia in ceea ce priveste ajutorul guvernamental: a)se refera la rezolvarea unor probleme cu caracter social. 450.Termenul de fuziune la nivel european defineste: d)procesul de fuziune prin care o intreprindere atinge cifra de afaceri de 2 miliarde de ECU pe piata unica. 451.Dispozitiile privind politicile comunitare in domeniul concurentei sunt cuprinse in: b)Tratatul de la Maastricht. 452.Ajutorul guvernamental poate fi acordat: b)o singura data. 453.Care din urmatoarele elemente nu caracterizeaza politica industriala: c)masuri de stimulare si sprijin al domeniilor industriale dezvoltate. 454.Principiul colaborarii-cooperarii reprezinta fundamentul: c)politici de cercetare-dezvoltare. 455.Care din urmatoarele nu reprezinta obiective ale PAC: c)asigurarea unui venit fix agricultorilor. 456.Principiile PAC au fost fixate prin: b)Tratatul Roma. 457.Principalul mecanism de interventie al PAC este: a)sistemul de preturi garantate. 458.Pretul de sustinere: a)are efectul de a mentine in UE un pret superior pretului mondial. 459.AcordulBlair House: b)a facilitat accesul pe piata europeana a tarilor terte.
35

460.Politica Agricola Comuna este finantata de la bugetul UE prin: c)FEOGA. 461.Fondul social european are scopul: d)de a lupta impotriva somajului. 462.Ponderea cea mai mare in absorbtia fondurilor comunitare o are: c)Politica Agricola Comuna. 463.Executarea bugetara este in responsabilitatea: d)Comisiei Europene. 464.Repartizarea competentelor bugetare se face intre: b)Parlament si Consiliul de Ministri. 465.Repartizarea competentelor bugetare se face pe baza distinctiei intre: c)cheltuieli obligatorii si nonobligatorii. 466.Ultimile doua reforme bugetare au fost pregatite de: d)Delors. 467.Sistemul Monetar European a intrat in vigoare in: b)1979. 468.Sarpele monetar european presupune o fluctuatie a monedelor europene intr-o marja de: c)2,25%. 469.In definirea ratelor de schimb a ECU nu puteau interveni: d)schimbarea indicatorilor de divergenta. 470.Nu a participat la mecanismul de schimb in perioada 1979-1989 datorita instabilitatii sale economice: c)Grecia. 471.Tratatul Uniunii Europene a fost pus in aplicare in anul: b)1993. 472.Integrarea monetara a fost prevazuta in: c)Tratatul UE. 473.Unificarea monetara era preconizata a se desfasura in: d)trei etape. 474.In ce etapa a unificarii monetare a luat fiinta Institutul Monetar European: b)in a doua etapa. 475.Alegeti varianta corecta: c)politica monetara este comuna,in timp ce politicile bugetare sunt diferite de la o tara la alta in interiorul UE.
36

476.Sistemul Monetar European a continuat sa functioneze pana in anul: d)1998. 477.Principalele prerogative ale bancilor centrale nationale au fost transferate catre: b)BCE. 478.In ce an a inceput sa circule efectiv euro: a)2002. 479.Care afirmatie este adevarata: c)BCE are ca misiunesa defineasca si sa aplice politica monetara a UE. 480.Sistemul European de Banci Centrale este format din: d)BCE si bancile centrale nationale. 481.Membrii Directoratului BCE sunt: a)numiti de Consiliul European. 482.Pentru ca o tara sa fie admisa in Uniunea Monetara trebuie: c)sa indeplineasca criteriile de convergenta specificate in tratat. 483.Cate tari au fost selectionate la Bruxelles pentru a trece la euro: b)11 tari. 484.Care tara nu a indeplinit conditiile de convergenta la Bruxelles: d)Grecia. 485.Consiliul Guvernatorilor BCE este alcatuit din: d)guvernatorii bancilor centrale ale tarilor participante la UM si membrii Directoratului BCE. 486.Uniunea vamala se caracterizeaza prin: a)eliminarea taxelor vamale si adoptarea unei politici vamale comune fata de terti. 487.Fondul social european a fost instituit prin: b)Tratatul de la Roma. 488.Summitul de la Bruxelles (1998) a avut ca scop: b)lansarea uniunii monetare. 489.Organul conducator al BCE este: c)Consiliul Guvernatorilor. 490.Moneda Euro a inlocuit ECU incepand cu: b)1 ianuarie 1999. 491.Politica in domeniul concurentei are ca obiectiv: b)limitarea,controlul si interzicerea actiunilor intreprinderilor care pot afecta climatul de concurenta pura si perfecta. 492.Conceptul de climat de concurenta pura si perfecta presupune: c)interventia statului in economie atunci cand nu sunt respectate regulile liberei concurente.
37

493.Esecurile pietei pot aparea: d)sub forma randamentelor crescatoare de scara si a efectelor de externalitate. 494.In politica din domeniul concurentei primele vizate sunt: b)intreprinderile de talie mare. 495.Pentru a putea limita tendinta intreprinderilor de a incalca regulile concurentei perfecte,trebuie actionat: b)atat la nivel national cat si la nivelul UE. 496.Politica comunitara in domeniul concurentei presupune: a)eliminarea tuturor barierelor din calea liberei circulatii a factorilor de productie. 497.Dispozitiile privind politica comunitara din domeniul concurentei vizeaza: d)controlul si eliminarea pozitiilor dominante. 498.Potrivit Comisiei Europene,o intreprindere detine o pozitie dominanta daca: b)detine 50% sau mai mult de 50% dintr-o piata specifica. 499.Fuziunile la nivel european: a)beneficieaza de un acord prealabil al Comisiei Europene. 500.Care din urmatoarele afirmatii este adevarata: a)costul reconversiei curente reprezinta un element de concurenta imperfecta.

38

VI.TRANZACTII INTERNATIONALE 501.Definitia tranzactiei comerciale internationale este: c)totalitatea activitatilor economice care au ca scop realizarea de operatiuni comerciale internationale privind circulatia marfurilor de la vanzator la cumparato. 502.Principalii actori ai tranzactiei economice internationale sunt: c)exportatorul(vanzatorul) si importatorul(cumparatorul). 503.Definitia contractului de vanzare internationala este: a)acordul de vointa intre doi parteneri, cu sediile in tari diferite, prin care exportatorul se obliga sa transfere iportatorului proprietatea unui bun al sau contra platii unui pret. 504.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa: d)elementul de extraneitate consta in transferul de la vanzator la cumparator a dreptului de proprietate a marfii care face obiectul contractului de vanzare internationala. 505.Printre elementele definitorii ale contractului de vanzare internationala nu se numara: b)caracterul cauzal. 506.Printre modalitatile de realizare a tranzactiilor economice internationale din perspectiva exportatorului se numara: c)exportul direct. 507.Exportul direct reprezinta: a)forma prin care producatorul incheie si executa contractul de vanzare internationala prin stabilirea unor relatii nemijlocite cu clientul extern. 508.Reprezinta o forma de realizare a exportului direct: b)biroul comercial. 509.Reprezinta un avantaj in cazul operatiunii de export direct: d)ofera producatorului posibilitatea de a promova produsele si marca sa de fabricatie. 510.Reprezinta un dezavantaj in cazul operatiunii de export direct: c)cheltuielile ridicate de comercializare. 511.In cazul exportului indirect, casa de comert: a)efectueaza exportul in nume si pe cont propriu. 512.Sucursala unei firme in strainatate,prin intermediul careia aceasta deruleaza activitatea de export reprezinta: b)un serviciu al firmei exportatoare,fara personalitate juridica,cu sediul in alta tara. 513.Filiala unei firme in strainatate,prin intermediul careia acesta deruleaza activitatea de export reprezinta: a)o societate,constituita in strainatate,cu personalitate juridica.
39

514.Dezavantaj al operatiunii de export direct prin filiale: c)investitie mare. 515.Avantaj al operatiunii de export direct prin sucursale: d)asigura informarea continua cu privire la situatia pietei de desfacere. 516.In cazul exportului indirect,atat riscul de pret,cat si riscul valutar,sunt asumate de catre: c)casa de comert. 517.Reprezinta un instrument de plata: a)cecul. 518.Cambia reprezinta: b)un inscris care contine ordinul neconditionat dat de o persoana-tragator-unei alte persoanetras-de a plati o anumita suma unei a treia persoane-beneficiar- la un anumit termen si la un anumit loc. 519.Reprezinta un dezavantaj a platii prin cambie: c)nuse elimina riscurile de neplata,de pierdere sau de furt. 520.Cecul poate fi definit astfel: a)un inscris,prin care o persoana-tragator-da ordin unei banci-tras,sa plateasca o suma de bani unei terte persoane-beneficiar. 521.Initial,cardul antreneaza in relatii: b)3 persoane. 522.CEC-urile se clasifica dupa modul dupa cum este indicat beneficiarul,astfel: d)nominative,la ordin si la purtator. 523.Acreditivul documentar reprezinta: b)o modalitate de plata prin care importatorul-ordonator da dispozitie bancii sale de a tine la dispozitie si de a plati ulterior printr o alta banca,banca platitoare,exportatorului-beneficiar contravaloarea marfurilor pt. care acesta face dovada cu documente ca le a furnizat in conditiile contractuale cuvenite. 524.Acreditivul documentar: a)implica si o a treia parte-o banca,care se nagajeaza sa plateasca,independent de solvabilitatea cumparatorului. 525.Nu reprezinta un acrededitiv documentar din punctul de vedere al clauzelor pe care le contine: b)acreditivul confirmat.

40

526.Incasso documentar reprezinta: c)o modalitate de plata in care consta in faptul ca importatorul accepta plata documentelor remise de catre exportator,remitere care se realizeaza prin intermediul bancilor celor doi parteneri. 527.Reprezinta un avantaj al platii prin incasso documentar pt. exportator: d)aceasta metoda este mai putin scumpa decat un acreditiv documentar. 528.Reprezinta un dezavantaj al platii prein incasso documentar pt. Importator: a)nu exista nici o garantie ca marfurile vor fi primite asa cum s-a efectuat comanda sau la timp. 529.Operatiunea de franciza internationala presupune: c)un aranjament prin care o persoana-cedent,proprietarul unei marci de fabrica,de servicicii sau de produs acorda unei alte persoane-cesionar,contra unui pret dreptul sau libertatea de a exploata o afacere,un produs sau un serviciu. 530.Nu este corecta urmatoarea afirmatie: d)franciza este o forma specifica a operatiunilor de prelucrare in contrapartida. 531.Reprezinta un dezavantaj pt. francizor: d)dificultatile in exercitarea controlului. 532.Contractul de franciza reprezinta: b)un contract prin care o parte se angajeaza sa puna la dispozitia unei alte parti marca de fabrica,de comert,de serviciu pt. Distribuirea si fabricarea produselor sau serviciilor prevazute in contract. 533.Nu reprezinta o obligatie a cedentului in cazul operatiunii de franciza: c)comercializarea produselor sau serviciilor preluate,cu respectarea stricta a conditiilor contractuale. 534.Licentierea internationala presupune: a)operatiunea prin care o firma,dobandeste contra platii unui pret,dreptul de a utiliza cunostiintele tehnice brevetate ale unei alte firme,in baza unui contract. 535.Nu reprezinta un dezavantaj al licentierii internationale: b)costurile reduse. 536.Operatiunea de export de know-how reprezinta: b)transferul catre o firma beneficiara a unui ansamblu de cunostinte tehnice nebrevetabile,necesare pentru fabricarea unui produs.

41

537.Contractul de know-how reprezinta: d)contractul prin care una dintre parti transmite celeilalte parti contra unei redevente,cunostinte tehnice nebrevetate necesare pt. fabricarea,functionarea sau comercializarea unor marfuri. 538.In clasificarea contractelor avand drept criterii ponderea pe care know how-ul o detine in economia generala a contractului nu distingem: c)contract de know-how simplu. 539.Consultanta inginereasca include: a)proiectarea unui obiectiv. 540.Repreinta o forma de cooperare industriala: b)coproductia. 541.Principalul motiv al subproductiei de capacitate este: c)diferentialul de costuri. 542.Reprezinta un avantaj al subproductiei internationale pentru subcontractant: d)accesul la tehnologie fara angajare de lichiditati internationale. 543.Printre obligatiile ordonatorului in cazul subproductiei de capacitate nu se numara? a)asigurarea pe o perioada de timp convenita a pieselor de schimb pt. produsele livrate partenerului. 544.Coproductia presupune: b)o forma de cooperare intre state sau firme din tari diferite in cadrul careia partenerii convin sa produca un produs in comun. 545.Nu reprezinta un avantaj al coproductiei: c)coproductia este o forma stabila,durabila si de perspectiva. 546.Deosebirile dintre coproductie si subproductie tin, in principal, de: a)mecanismul operatiunilor. 547.Care este principala obligatie a beneficiarului in cazul constituirii obiectivelor industriale(lacheie): a)plata pretului. 548.Leasing-ul reprezinta: d)o operatiune comerciala prin care o parte transmite pt. o perioada determinata dreptul de folosinta al unui bun al carui proprietar este catre alta parte. 549.Nu reprezinta un dezavantaj pt. client in cazul operatiunii de leasing faptul ca: c)se poate conveni ca furnizorul sa inlocuiasca utilajul inchiriat cu altul mai modern. 550.Nu reprezinta un avantaj pt. Furnizor in cazul operatiunii de leasing faptul ca: b)este posibil ca dupa prima inchiriere utilajul sa nu isi mai gaseasca utilizatori.
42

551.Nu reprezinta o forma de leasing dupa procedurile de calcul al ratelor: a)leasing direct. 552.Este incorecta urmatorea afirmatie: d)dupa durata incheierii,leasing ul poate fi pe termen scurt sau pe termen mediu. 553.Bursele de marfuri sunt: b)piete organizte,care asigura concentrarea cererii si ofertei pt. Produse si servicii,in scopul efectuarii de tranzactii in conditii de concurenta si libertate contractuala. 554.Brokerii sunt: a)agenti bursieri. 555.Nu reprezinta o functie a burselor: c)se desfasoara pe baza de regulamente proprii. 556.Licitatiile internationale sunt: d)piete de marfuri cu caractersitici proprii,care functioneaza periodic sau ocazional,dupa un ansamblu de norme si concentreaza in acelasi timp si loc cererea si oferta de marfuri. 557.Nu reprezinta o caracteristica a licitatiilor internationale: b)au rol esential in formarea preturilor. 558.Dupa frecventa organizarii exista: a)licitatii ocazionale. 559.Printre principalele activitati in ceea ce priveste livrarea internationala a marfurilor nu se numara: d)navlosirea. 560.Conform INCOTERMS,ambalajul este intotdeauna in sarcina: a)exportatorului. 561.Nu reprezinta o functie a ambalajului: c)promovarea marfurile. 562.Cum se poate defini certificatul de calitate: b)un document eliberat de producatorul marfurilor exportate,el putand fi atestat de o institutie specializata de control a calitatii. 563.Cum se poate defini certificatul de origine: d)un document emis de un organism specializat din tara exportatorului(de regula,camera de comert), la cererea acestuia din urma,care confirma natura, cantitatea, valoarea etc. Marfurilor livrate. 564.In sarcina cui cade obtinerea licentei de export,cu exceptia conditiei INCOTERMS EXW: d)exportatorului.
43

565.Cum se poate defini factura externa: a)un inscris intocmit de exportator prin care se arata conditiile in care are loc vanzarea de bunuri si servicii. 566.Ce reprezinta factura consulara: b)un document solicitat de catre organele vamale ale unei tari importatoare pt a servi la stabilirea taxelor vamale la marfurile de import. 567.Factura proforma poate servi la: c)obtinerea licentei de import. 568.Transportul multimodal presupune: a)utilizarea a doua sau mai multe modalitati de transport. 569.Durata operatiunilor de logistica nu include: d)durata fabricarii marfurilor. 570.Transportatorul se deosebeste de expeditor: b)transportul realizeaza deplasarea efectiva a marfurilor in spatiu, cel mai frecvent la ordinul expeditorului si pe cheltuiala exportatorului sau importatorului. 571.Navlosirea reprezinta: c)operatiunea de prospectare a pietei navlurilor, de contactare a armatorilor potentialai si de negociere a ofertelor de tonaj ale acestora. 572.Reprezinta un contract de navlosire: a)contractul pe timp. 573.Conosamentul reprezinta: d)un document scris prin care o persoana certifica sub semnatura preluarea marfii in vederea transportului si a predarii acesteia catre destinatar. 574.Datorita functiilor pe care le indeplineste, conosamentul nu este: b)un contract de calatorie. 575.Nu reprezinta o caracteristica a scrisorii de transport aerian faptul ca: c)este un titlu de proprietate asupra marfii. 576.Ce reprezinta contractul de transport auto international: a)acel contract prin care un caraus auto profesionist se obliga sa transporte unei persoane o cantitate determinata de marfuri. 577.Nu reprezinta o tehnica de transport rutier: d)transportul cu nave tramp. 578.In cazul transportului aerian politia de asigurare acopera: a)avaria particulara,cheltuielile legate de avarie,furtul partial sau total si poate fi extinsa la riscul de greva razboi etc.
44

579.Este corecta urmatoare afirmatie b)avaria comuna este o notiune specifica transportului maritim si fluvial. 580.Contractu de asigurare reprezinta: c)documentul care atesta acordul de vointa dintre asigurat,care se obliga sa plateasca o anumita suma si asigurator,care in schimbul sumei, se obliga sa il despagubeasca pt. daunele pe care le-ar suferi datorita producerii riscurilor asigurate. 581.Nu este un tip al politei cargo-polita de asigurare a marfurilor d)polita particulara. 582.Valoarea in vama si serveste pentru: a)stabilirea calitatii marfurilor. 583.Alegeti afirmatia corecta: b)metoda deductiva este folosita daca valoarea in vama nu poate fi determinata. 584.Printre documentele anexate la declaratia vamala nu se numara: c)polita de calatorie. 585.Nu reprezinta o etapa a vamuirii marfurilor: d)completarea certificatului de origine. 586.Marfa de import nu poate fi supusa la: c)controlul efectuarii platii de transport. 587.Odata inserate in contract prin acordul partilor, conditiile INCOTERMS au caracter: a)obligatoriu. 588.Nu reprezinta o obligatie pentru vanzator in cazul caluzei CIF (Cost, Insurance and Freight): b)sa receptioneze marfurile in portul de destinatie convenit si sa suporte toate cheltuielile. 589.Principala obligatie a cumparatorului in cazul clauzei CIP (Carriage and Insurance Paid to): d)sa suporte riscurile aferente transportului din momentul predarii marfurilor primului transportator. 590.Nu reprezinta o obligatie pentru vanzator in cazul clauzei CFR (Cost and Freight): c)sa receptioneze marfurile in portul de destinatie convenit. 591.Se numara printre obligatiile cumparatorului in cazul clauzei CFR(Cost and Freight): b)sa suporte riscurile aferente transportului din momentul trecerii marfurilor peste balustrada vasului.
45

592.Nu reprezinta o obligatie pt. vanzator in cazul clauzei CPT(Carriage Paid To): d)sa suporte riscurile aferente transportului din momentul predarii marfurilor primului transportator. 593.Conform clauzei DAP (Delivered At Place) cine acopera toate costurile pentru livrarea si descarcarea marfurilor la terminalul stabilit: a)vanzatorul. 594.Alegeti afirmatia corecta: c)conform clauzei DDP(Delivered Duty Paid) vanzatorul trebuie sa suporte toate cheltuielile si riscurile legate de aducerea marfii la locul convenit. 595.Care dintre urmatoarele conditii de livrare este cea mai comoda pentru exportator: b)EXW. 596.Reprezinta o obligatie pt cumparator in cazul clauzei FCA(Free Carrier): b)sa aleaga transportatorul si sa incheie contracte de transport. 597.Se numara printre obligatiile vanzatorului in cazul clauzei FAS(Free Along Ship): d)sa vamuiasca marfa la export. 598.Conform clauzei FOB(Free On Board) vanzatorul isi indeplineste obligatie de livrare: a)in momentul in care marfurile au trecut peste balustrada vasului in portul de expediere. 599.Nu reprezinta o obligatie pt vanzator in cazul clauzei FOB(Free On Board): c)sa livreze marfurile la bordul navei in portul de imbarcare. 600.Reprezinta o obligatie pt cumparator in cazul clauzei FOB(Free On Board): c)sa aleaga carausul.

46

VII. DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

601.Comisia Natiunilor Unite pentru Drept Comercial International(UNCITRAL) a fost infiintat de catre: b)Organizatia Natiunilor Unite. 602.Una dintre cele mai cunoscute conventii ale UNCITRAL(Comisia Natiunilor Unite pt. Drept Comercial International) este: c)Conventia de la Viena referitoare la vanzarea internationala de marfuri(1980). 603.Organismul de Reglementare a Diferendelor solutioneaza litigiile in cadrul: a)Organizatie Mondiale a Comertului. 604.Una dintre principalele functii ale UNCITRAL este: d)elaborarea de conventii internationale si legi model. 605.In dreptul comertului international, insolventa comerciala internationala: b)nu are aceasi semnificatie in statele care participa la comertul international. 606.In insolventa internationala, sitemul unitatii insolventei(falimentul) presupune: c)hotararea judecatoreasca este pronuntata de o singura instanta, in general instanta de la sediul debitorului. 607.In Statele Unite ale Americii,insolventa este reglementata: d)la nivel federal. 608.In Spania,reglementarea referitoare la insolventa a fost influentata de: a)Legea Model a UNCITRAL. 609.Primelel tratate cu vocatie internationala care vizau falimentul(insolventa) transfrontalier(a) au fost: b)Tratatele de la Montevideo(Tratat privind dreptul international privat). 610.Regulamentul Consiliului nr. 1346 din 2000 privind procedurile de insolventa(in Uniunea Europeana) nu se refera la: c)societatile de asigurare. 611.Regulamentul Consiliului nr. 1346 din 2000 privind procedurile de insolventa in Uniunea Europeana nu se aplica: a)atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice. 612.Cu privire la deschiderea unei proceduri de insolventa unice in Uniunea Europeana, reglementarile prevad: d)nu prevad principiul deschiderii unei proceduri unice si recunosc diversitatea sitemelor de drept nationale.
47

613.Centrul intereselor principale trebuie sa corespunda locului in care: a)debitorul isi conduce in mod obisnuit interesele si poate, prin urmare, sa fie verificat de catre terti. 614.Dupa deschiderea procedurii principale de insolventa: a)Regulamentul UE nu aduce atingere dreptului de a solicita deschiderea un proceduri de insolventa intr-un stat membru in care debitorul are un sediu. 615.Legile model sunt acte normative: d)sunt texte care pot fi preluate in reglementarile proprii de statele interesate. 616.Regulamentul Uniunii Europene este aplicabil daca: b)centrul intereselor principale al debitorului este situat in Uniunea Europeana. 617.Regulamentul Cosniliului nr.1346 din 2000 privind procedurile de insolventa reglementeaza: c)procedura deschiderii procedurii insolventei la nivel international,instantele competente nationale fiind desemnate potrivit legii statului membru. 618.Regulamentul Uniunii Europene in materia insolventei intentioneaza: b)sa limiteze la maximum cazurile in care sunt deschise proceduri teritoriale independente. 619.Ghidul legislativ in privinta dreptului insolventei: tratamentul grupurilor de intreprinderi in situatia insolventei a fost adoptat de catre: b)UNCITRAL. 620.Regulile arbitrale ale UNCITRAL din 2010 sunt obligatorii: c)sunt reguli facultative pt. arbitrajul comercial international. 621.Principiile aplicabile contractului de comert international au fost adoptate de: c)Institutul International pentru Unificarea Dreptului Privat(UNIDROIT). 622.Conventia din 1988 asupra factoring-ului international(Ottawa) a fost adoptata de catre: b)Institutul International pentru Unificarea Dreptului Privat(UNIDROIT). 623.Conventia din 1988 asupra leasing-ului financiar international(Ottawa) a fost adoptata de catre: a)UNIDROIT. 624.Actul uniform din 17 aprilie 1997 referitor la societatile comerciale si grupul de interes economic a fost adoptat de: d)Organizatia pt. Armonizarea in Africa a Dreptului Afacerilor(OHADA).

48

625.Actul uniform OHADA din 10 aprilie 1998 asupra organizarii procedurilor colective de stingere a pasivului prevede ca: d)deciziile de deschidere si inchidere a procedurilor sunt recunoscute cu autoritate de lucru judecat pe teritoriul altor state parti. 626.Conventia Statelor Nordice(1933) prevedea ca: a)o procedura de faliment, deschisa intr-unul din statele contractante,isi extinde, de asemenea,efectele asupra bunurilor apartinand falitului din alte state membre ale conventiei. 627.Principiile asupra Guvernarii Corporative au fost adoptate de: d)Organizatia pt. Cooperare si Dezvoltare Economica(OECD). 628.Termenul general de prescriptie in materie de vanzare internationala de marfuri este de: b)4 ani. 629.Conventia asupra prescriptiei in materie de vanzare internationala de marfuri a fost adoptata de: c)UNCITRAL. 630.In vederea elaborarii de conventii internationale, legi tip si legi uniforme care sa unifice reguli de drept ce se aplica in comertul international a fost constituita: a)Comisia Ntiunilor Unite pt. Drept Comercial International. 631.Activitatea Comisiei Natiunilor Unite pentru Drept Comercial International s-a evidentiat in domeniul: b)arbitrajului comercial international. 632.Ghidul legislativ al UNCITRAL reprezinta: c)un text care furnizeaza indicatii pt elaborarea actelor normative. 633.Romania a ratificat Conventia UNCITRAL referitoare la: d)transportul de marfuri pe mare. 634.Principiile aplicabile contractelor comerciale internationale: a)nu au forta juridica obligatorie. 635.In materia recunoasterii si executarii sentintelor arbitrale, Romania: a)a ratificat o Conventie internationala in materie, in 1961. 636.Sistemul unitatii falimentului(insolventei) presupune ca: b)hotararea este pronuntata de instanta de la sediul societatii, poate fi executata in toate statele implicate. 637.In Germania, insolventa poate fi declansata: c)de debitor sau creditor.
49

638.Conventia de la Viena asupra contractelor de vanzare internationala de marfuri promoveaza reguli compatibile cu diferitele sisteme: a)sociale, economice si juridice. 639.Conventia de la Viena isi propune sa contribuie: d)la eliminarea obstacolelor juridice in schimburile internationale. 640.Conventia se aplica contractelor de vanzare de marfuri intre parti care isi au sediul in state diferite: a)cand aceste state sunt state contractante. 641.Conventia de la Viena carmuieste vanzarile: d)de marfuri perisabile. 642.Conventia de la Viena carmuieste: c)contractele de furnizare de marfuri ce urmeaza a fi fabricate sau produse,in afara de cazul in care partea care le comanda furnizeaza o parte esentiala din elementele materiale necesare acestei fabricari sau produceri. 643.Conventia de la Viena de aplica: c)formarii contractului de vanzare, drepturilor si obligatiilor la care un astfel de contract da nastere intre vanzator si cumparator. 644.In ceea ce priveste uzantele, Conventia de la Viena: d)partile sunt legate prin uzantele la care ele au consimtit si de obisnuintele care s-au stabilit intre ele. 645.Potrivit Conventiei de la Viena: a)contractul de vanzare nu trebuie sa fie incheiat,nici constatat in scris si nu este supus niciunei alte conditii de forma. 646.Proba contractului de vanzare se poate face: b)prin orice mijloace,inclusiv prin martori. 647.La interpretarea Conventiei se va tine seama de: b)necesitatea de a promova aplicarea sa uniforma. 648.O propunere de incheiere a unui contract adresata uneia sau mai multor persoane determinate constituie oferta, daca: a)este suficient de precisa si denota vointa autorului ei de a se angaja in caz de acceptare. 649.O propunere adresata unor persoane nedeterminate este considerata: c)o invitatie de a oferta,in afara de cazul in care persoana care a facut propunerea nu a indicat in mod clar contrariul. 650.O oferta produce efecte: d)cand ajunge la destinatar.
50

651.Oferta,daca este irevocabila: a)poate fi retractata daca retractarea ajunge ajunge la destinatar inainte sau in acelasi timp cu oferta. 652.Acceptarea se realizeaza prin: a)declaratia destinatarului care exprima acordul sau la oferta. 653.Acceptarea unei oferte produce efecte: d)in momentul in care indicatia de acceptare parvine ofertantului. 654.Contraoferta este un raspuns care tinde sa fie acceptarea unei oferte,dar care contine: c)elemente complementare sau diferite privind in deosebi pretul,plata,calitatea si cantitatea marfurilor,locul si momentul predarii,intinderea responsabilitatii unei parti fata de cealalta sau rezolvarea litigiilor. 655.Daca scrisoarea sau alt inscris continanad o acceptare tardiva denota ca a fost expediata in astfel de conditii incat,daca transmiterea ar fi fost regulata,ar fi parvenit la timp ofertantului,acceptarea tardiva produce: b)efectele unei acceptari,in afara de cazul in care,fara intarziere,ofertantul il informeaza verbal pe destinatarul ofertei ca el considera ca oferta sa a devenit caduca sau daca ui adreseaza un aviz in acest scop. 656.Contraventia la contract savarsita de una din parti: c)este interzisa cand ea cauzeaza celeilalte parti un prejudiciu prin care o priveaza in mod substantial de ceea ce aceasta era in drept sa astepte de la contract,in afara de cazul in care partea in culpa nu a prevazut un astfel de rezultatat,iar o persoana rezonabila, cu aceeasi pregatire si aflata in aceeasi situatie, nu l-ar fi prevazut nici ea. 657.Declaratie de desfiintare a contractului: c)nu are efect decat daca este facuta prin notificare catre cealalta parte. 658.Daca o notificare,cerere sau alta comunicare este facuta de o parte la contract prin mijloace adecvate imprejurarilor,o intarziere sau o eroare in transmiterea comunicarii sau faptul ca ea nu a ajuns la destinatie: a)nu priveaza pe acea parte contractanta de dreptul de a se prevala de ea. 659.Un contract scris care contine o dispozitie ce stipuleaza ca orice modificare sau reziliere amiabila trebuie facuta in scris,nu poate fi modificat sau reziliat in mod amiabil: b)numai in forma scrisa.

51

660.Vanzatorul se obliga, in conditiile prevazute de contract si de conventie: a)sa predea marfurile,sa transfere proprietatea acestora si, daca este cazul,sa remita documentele referitoare la marfa. 661.Obligatia de predare se refera la: a)punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in locul in care vanztorul avea sediul sau la momentul incheoerii contractului. 662.Daca obiectul contractului il constituie marfuri care se gaseau sau trebuiau fabricate ori produse intr un loc special,obligatia de predare este indeplinita prin: c)punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in locul unde au fost produse sau fabricate. 663.Vanzatorul trebuie sa predea marfurile: c)daca o data este fixata prin contract sau determinabila prin referire la contract, la aceasta data. 664.Marfurile sunt conforme cu contractul daca: b)sunt adecvate intrebuintarilor la care servesc in mod obisnuit marfuri de acelasi tip. 665.Cumparatorul trebuie sa examineze marfurile sau sa le supuna examinarii: b)intr-un termen cat se poate mai scurt,tinand seama de imprejurari. 666.Vanzatorul trebuie sa predea marfurile libere de orice drept sau pretentie a unui tert intemeiata pe proprietatea industriala sau alta proprietate intelectuala: a)in temeiul legii statului unde marfurile trebuie sa fie vandute sau utilizate,daca partile au avut in vedere, in momentul incheierii contractului,ca marfurile vor fi revandute sau utilizate in acest stat. 667.Cumparatorul este obligat: a)sa plateasca pretul si sa preia marfurile predate. 668.Daca vanzarea este valabil incheiata fara ca pretul marfurilor vandute sa fi fost determinat in contract: c)daca in mod expres sau implicit,sau printr-o dispozitie care permite sa fie determinat,se considera ca partile s-au referit la pretul practicat in mod obisnuit in momentul incheierii contractului, in ramura comerciala respectiva, pentru aceleasi marfuri vandute in imprejurari comparabile. 669.Daca a intervenit schimbarea sediului/domiciliului vanzatorului dupa incheierea contractului: b)vanzatorul trebuie sa suporte orice sporire a cheltuielilor accesorii platii. 670.Cumparatorul trebuie sa plateasca pretul: a)cand vanzatorul pune la dispozitia sa, fie marfurile, fie documentele reprezentative ale marfurilor.
52

671.O parte poate sa amane executarea obligatiilor sale cand rezulta,dupa incheierea contractului, ca cealalta parte nu va executa o parte esentiala a obligatiilor sale din cauza: a)unei insuficiente a capacitatii de executare a acestei parti. 672.Cuantumul daunelor-interese pt o contraventie la contract savarsita de o parte sunt definite de Conventia de la Viena: c)egale cu pierderea suferita si castigul nerealizat de cealalta parte din cauza contraventiei. 673.Daca o parte nu plateste pretul sau orice alta suma datorata, cealalta parte: d)are dreptul la dobanzi asupra acestei sume fara a prejudicia asupra daunelor-interese pe care ar fi indreptatita sa le ceara. 674.O parte este raspunzatoare de neexecutarea oricarei obligatii ale sale daca: d)cand se dovedeste ca putea sa previna consecintele. 675.Rezolutiunea contractului produce urmatoarele efecte: c)partea care a executat contractul total sau partial poate cere celeilalte parti restituirea a ceea ce i-a furnizat sau platit in executarea contractului. 676.Daca vanzatorul este tinut sa restituie pretul, el trebuie, de asemenea, sa plateasca: a)dobanzi asupra valorii pretului, calculate din ziua platii. 677.Obligatia de conservare subzista: c)cand cumparatorul intarzie sa preia marfurile predate sau nu plateste pretul. 678.Litigiile patrimoniale care intervin intre persoane care au capacitate deplina de exercitiu pot fi solutionate pe calea arbitrajului: a)daca asupra obiectul litigiului poate fi realizata o tranzactie. 679.Constituie un avantaj al solutionarii litigiului pe cale arbitrala: c)confidentialitatea dezbaterii si a hotararii. 680.Solutionarea litigiului pe calea arbitrajului: b)are atat avantaje cat si dezavantaje. 681.Incalcarea caracterului arbitral al litigiului: c)este sanctionata prin anularea hotararii arbitrilor. 682.Recunoasterea hotararii(arbitrale) straine poate fi refuzata daca d)incalca ordinea publica de drept international privat roman. 683.Atribuirea in competenta instantelor judecatoresti a unor litigii patrimoniale a)nu exclude, in mod automat, posibilitatea solutionarii acestora pe calea arbitrajului. 684.Nu pot fi solutionate pe calea arbitrajului litigiile care au drept obiect: b)pensia de intretinere.
53

685.Nu pot fi solutionate pe calea arbitrajului litigiile care au drept obiect: c)deciziile de desfacere a contractului de munca. 686.Pot fi solutionate pe calea arbitrajului: c)litigiile asupra carora legea permite sa se faca tranzactie. 687.Clauza compromisorie poate fi incheiata: a)la orice forma de societate comerciala. 688.Societatile comercial cu capital de stat: c)pot incheia conventii arbitrale. 689.Asociatiile profesionale: c)nu pot impune societatilor dintr un anumit domeniu un anumit arbitraj institutional. 690.Este arbitrabil litigiul referitor la: d)cesiunea de parti sociale sau de actiuni. 691.Arbitrajul poate fi incredintat: c)unuia sau mai multor arbitri. 692.Arbitrii vor pronunta o hotarare: a)definitiva si obligatorie pt parti. 693. Statul: b)poate incheia conventii arbitrale numai pt litigii cu caracter international. 694. Proba compromisului se face: b)numai cu inscrisuri. 695. Intelegerea de sine statatoare referitoare la solutionarea unui litigiu ivit intre parti: b)este compromis. 696. Prin clauza compromisorie, partile convin ca sa solutioneze: b)litigiile care au legatura cu contractul in care aceasta clauza este inserata. 697. In cadrul compromisului trebuie sa se indice: d)obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor. 698. Validitatea clauzei compromisorii este: b)este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa. 699. Hotararea arbitrala poate fi desfiintata: c)daca lipseste conventia arbitrala. 700. Hotararea arbitrala: b)este definitiva si obligatorie.

54

VIII. MANAGEMENTUL AFACERILOR INTERNATIONALE 701. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o tendinta a mediului de afaceri international: c) aparitia unei tendinte dde regionalizare a afacerilor 702. Totalitatea conceptelor, metodelor si instrumentelor necesare identificarii unor oportunitati de afaceri in mediul economic international a actiunilor de promovare, negociere, contractari si derulare a afacerilor dintre parteneri ce apartin unor tari diferite reprezinta: b)managementul afacerilor international 703. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un obiectiv principal care determina firma sa se angajeze in afaceri economice international: d) maximizarea riscului concurential 704. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o caracteristica ce alcatuieste specificul managementului international: c) succesul rapid si necondtionat in afaceri 705. Printre elementele prin care cultura unei firme international poate afecta practicile de management nu se regaseste: b) competenta/incompetent 706. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o dimensiune care diferentiaza o cultura nationala de alta: c) corect/incorect 707. Managementul international reprezinta: a) managementul firmei la scara international 708. Printre factorii care au contribuit la dezvoltarea fara precedent afacerilor international nu se regaseste: c) tendinta de regionalizare a afacerilor 709. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o caracteristica definitorie a afacerilor economice internationale: d) cresterea numarului de acorduri socio-politice intre statele lumii 710. Functia de planificare in managementul afacerilor internationale reprezinta functia prin care: a) se determina principalele obiective ale organizatiei precum si resursele si mijloacele necesare realizarii lor 711. Planificarea strategica reprezinta un proces de planificare pe termen: a) lung de cca. 15-20 de ani
55

712. Planificarea tactica reprezinta un proces de planificare pe termen: b) mediu, cuprins intre 1-3 ani 713. Planificarea operativa reprezinta un proces de planificare pe termen: c) scurt, de cel mult un an 714. Ansamblul coerent de obiective ce trebie atinse, pentru fiecare obiectiv prevazanduse actiunile ce contribuie la atingerea lui si resursele necesare (umane, materiale, financiare, informationale, timp) reprezinta: a) planul de afaceri 715. Punctul de vedere al conducerii despre ce trebuie sa faca organizatia internationala si ce doreste sa devina pe termen lung reprezinta: a) misiuna organizatiei 716. Pentru a fi eficienta, misiuna firmei internationale trebuie nu trebuie sa indeplineasca una dintre urmatoarele cerinte: b) sa contina si obiective la nivel national 717. Internationalizarea firmei se defineste ca fiind: b) un proces obiectiv de crestere a implicarii firmei in operatiuni internationale 718. Conceptia, potrivit careia toate firmele urmeaza, cu necesitate, acelasi proces de internationalizare dupa un model standard, apartine: c) teoriei evolutiei uniliniare 719. Conceptia, potrivit careia internationalizarea firmei este un proces secvential, in care perioadele de evolutie stabila alterneaza cu perioade de tranzitie, apartine: d) teoriei evolutiei ciclice 720. Una dintre motivatiile reactive de internationalizare a unei firme o constituie: d) presiunea concurentei 721. d) scaderea vanzarilor pe piata interna 722. b) excesul de capacitate de productie 723. c) supraproductia 724. c) proximitatea geografica fata de clienti 725. b) accesul la resurse 726. b) reducerea costurilor de productie 727. c) avansul tehnologic 728. c) gradul de implicare manageriala 729. Printre obiectivele tactice ale internationalizarii firmei nu se numara: b) crederea niveluluide dezvoltare economica a tarii de implantare
56

730. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o forma a analizei diagnostic: b) diagnosticul implantarii 731. Modalitatea de selectie a pietelor internationale ce se bazeaza pe un proces formal de luare a deciziilor in baza unor date statistice pentru evaluarea potentialului pietei reprezinta: a) abordarea sistemica 732. Modalitatea de selectie a pietelor internationale ce se bazeaza pe apelarea de catre organzatie la criterii subiective reprezinta: c) abordarea nesistemica 733. Modalitatea de selectie a pietelor international ce pune accentul pe selectarea clientilor, apeland la un sistem de filtare a celor mai putini atractivi parteneri potentiali de afaceri, reprezinta: d) abordarea relationala 734. Modalitate de selectie a pietelor internationale ce pune accentul pe evidentierea unor situatii favorabile aparute pentru organizatie oarecum intamplator, fara derularea unui proces evaluativ din partea acesteia, reprezinta: a) selectia oportunista 735. Care dintre variantele urmatoare nu reprezinta un scop al analizai oportunitatilor existente pe piata externa: c) de a previziona viitoarele rezulate ale firmei 736. Grupul de operatiuni in care importul este conditionat de efectuarea exportului sau invers, reprezinta: a) contrapartida 737. Vanzarea dreptului de folosinta a cunostintelor tehnice brevetate de un exportator unui beneficiar strain, contra unui pret, ce urmeaza sa fie platit printr-o suma forfetara (dinainte stabilita) sau redevente (plati periodice): a) licentierea 738. Operatiunile comerciale de referinta ale unei firme internationale sunt reprezentate de: a) operatiuni de export-import 739. Care dintre urmatorii nu reprezinta un factor de influenta deosebita asupra opriunilor strategice ale organizatiei pe termen lung: d) politica guvernamentala in domeniul tarifelor vamale

57

740. Care dintre urmatoarele nu reprezinta un criteriu in selectia partenerilor de afaceri internationali: c) proximitatea geografica fata de clienti 741. Serviciul al unei firme, implantat in straintatate, care deprinde in totalitate, din punct d evedere financiar si administrativ de societatea care a creat-o, iar obiectivul sau de activitate este identic cu cel al societatii mama reprezinta: b) sucursala 742. Filiala este: a) o firma cu capital propriu consituita de societatea mama in strainatate potrivit legistatiei tarilor de rezidenta 743. Componenta organizatorica a firmei, formata din totalitatea persoanelor care desfasoara activitati omogen e si/sau complementare in vederea realizarii acelorasi obiective derivate si subordonate nemijlocit unui manager reprezinta: c) departamentul 744. Strcturile organizatorice internationale sunt specifice: a) firmelor care se afla in fazele initiale ale dezvoltarii activitatii internationale 745. Dezavantaj al structurii organizatorice internationale cu departament de export subordonat directiei de marketing: c) lipsa unei relatii directe intre departamentul de export si departamentele de productie, financiar, cercetare-dezvoltare 746. Crarea diviziei de realtii internationale separa: a) activitateafirmei pe plan intern de activitatea pe plan extern, coodonarea de ansamblu fiin realizata de catre directorul general al companiei 747. Avantaj al structurii organizatorice globale pe produs: a) adoptarea rapida a masurii de extindere a liniilor de producite pentru un anumit produs, fara afectarea activitatii altor sectoare ale firmei 748. Avantaj al structurii organizatorice globale geografice: b) sistemul informational si cumunicational privind conditiile locale este extrem de rapid, permitand luarea operativa a unor masuri corective 749. Avantaj al structurii organizatorice globale functionale: d) activitatea firmei la nivel global poate fi condusa si controlata, in mod direct si centralizat, de un numar redus de manageri 750. Dezavantaj al structurii organiztatorice globale pe produs: a) multiplicarea modlelor functionale la nivelul companiei
58

751. Dezavantaj al structurii organizatorice globale geografice: b) o relativa scadere a eficientei prin prisma cresterii costurilor 752. Departamentizarea reprezinta: a) un principiu de baza in realizarea structurilor organizatorice ce consta in gruparea activitatilor care au caracteristici si functii similare 753. Dezavantaj al structurii organizatorice globale functionale: c) responsabilitatea in ceea ce priveste coordonarea activitatii deparatamentelor revine aproape integral directorului general 754. Structurile organizatorice complexe reprezinta: d)modalitati de adaptare dinamica a structurilor organizatorice la cresterea complexistatii mediului de afaceri pe plan international 755. Care dintre urmatoarele nu reprezinta un principiu de baza in organizarea activitatii unei companii internationale: d) crearea unei cuturi de sprijin pentru organizarea fimei 756. Componenta de baza a unui proces de munca simplu sau complex, desfasurat cu scopul realizarii unui obiectiv individual, care, de regula, se atribuie unei singure persoane reprezinta: a) sarcina 757. Din categoria factorilor externi care influenteaza alegerea structurii organizatorice in cazul companiilor multinationale nu face parte: c) personalul organizatiei 758. Din categoria factorilor interni care influenteaza alegerea structurii organizatorice in cazul companiilor multinationale nu face parte: a) tipul consumatorilor 759. Elementul care nu apartine procesului decizional in afacerile internationale este: d) multimea coordonatorilor 760. Etape care nu apartine procesului decizional in afacerile internationale: d) corectarea rezultatelor 761. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o tehnica prin care se cauta o solutie novatoare de catre un grup selectat cu atentie pentru a fi potrivit cu natura problemei de rezolvat: b) sinectica 762. Criteriul care nu face parte din criteriile de clasificare a deciziilro in afacerile internationale este: d) orientarea zonala
59

763. Dupa frecventa/periodicitatea luarii unor dcizii, acestea pot fi: a) decizii unice, repetitive 764. Succesul unei companii multinationale depinde de: a) raportul dintre gradul de centralizare si cel de descentralizare a deciziei 765. Punctele de vedere ale dcidentului, cu ajutorul carora este luata decizia reprezinta: b) multimea criteriilor decizionale 766. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o cerinta de rationalitate a deciziei: d) perioada 768. Deciziile in care probabilitatea de realizare a obiectivelor este mare, o parte a variabilelor n pot fi cotrolate, evolutia lor fiind dificil de anticipat reprezinta decizii: b) in conditii de risc 769. Deciziile ce vizeaza orizonturi de timp mai mari de un an si se refera la probleme majore ale activitatii organizatiei, influentand intreaga activitate a acesteia reprezinta: c) decizii strategice 770. In care etapa a procesului decizional se regaseste momentul luarii deciziei: a) selectarea altenativelor 771. Care dintre variantele urmatoare nu reprezinta o cerinta a comunicarii: d) sa fie unidirectionala 772. Care dintre variantele urmatoare nu reprezinta o caracteristica a organizatiei comunicante: c) sa fie evolutiva 773. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o forma a comunicarii externe: d) comunicarea externa de adaptare 774. Care dintre variantele urmatoare nu reprezinta o cerinta a comunicaraii: d) sa fie dezvoltata 775. Care dintre variantele urmatoare nu reprezinta un elemental procesului de comunicare: d) managerul 776. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o metoda informala de recrutare: d) recomandarile angajatilor 777. a) recomandarile angajatilor 778. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o metoda formala de recrutare: d) recomandarile angajatilor 779. c) recrutarea dintre randurile angajatilor concurentei
60

780. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un criteriu de selectie a managerilor internationali: d) aspectul fizic 781. c) cunostintele tehnice 782. d) capacitatea de a se descurca singur 783. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un program de pregatire a viitorilor manageri internationali: b) programe de cunoastere a potentialului geografic a tarii gazda 784. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o etapa in pregatirea viitorilor manageri internationali: c) pregatirea pe parcurs 785. Care dintre urmatoarele nu face parte din metodele de pregatire culturala: c) pregatire combinata 786. Efectul sistematic de stabilire a standardelor de performanta pentru obiectivele planificate, de comparare a performantelor efective cu standardele predetermintate, de determinare a abaterilor si de masurare a semnificatiei acestora, in vederea luarii tuturor masurilor necesare asigurarii folosirii eficiente a resurselor firmei pentru realizarea obiectivelor reprezinta: a) activitatea de control 787. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o etapa fundamentala in realizarea unui control eficient: d) redefinirea standardelor 788. Dupa modul de efectuare, controlul poate fi: b) direct, indirect 789. Dupa momentul efectuarii, controlul poate: a) preventiv, curent, de verificare 790. Dupa obiectivul activitatilor de control poate fi: d) al performantelor financiare, de calitate, profesionale 791. Printre elementele care asigura eficienta oricarui sistem de control se numara: a) flexibilitatea 792. In cadrul managementului american stilul managerial este: b) cu o tendinta puternic autoritara 793. Dintre particularitatile managementului american nu face parte: d) cea mai puternica retea de comercializare a firmei Toyota
61

794. Sistemul Kanban reprezinta: a) o programare riguroasa a fluxurilor de productie si un mod de livrare la timp a unor parti componente necesare fabricarii produsului 795. Printre particularitatile managementului japonez nu se regaseste: b)un management participativ si decizii de grup 796. Printre particularitatile managementului european nu se regaseste: d) atunci cand isi promoveaza si comunica strategia, tind sa aiba o perspectiva mai redusa 797. Care dintre urmatoare variante este adevarata: b) cuvantul etica este folosit pentru probleme de ordin teoretic, iar cuvantul moralitate pentru aspectele de ordin practic ale eticii 798. Care dintre urmatoare variante este adevarata: a) etica este perceputa ca studiu al moralitatii si al normelor de conduita 799. Etica in afaceri reprezinta: a) set de principii sau arumente care ar trebui sa guverneze conduita in afaceri 800. Etica aplicata se refera la: a) studierea eticii ca disciplina practica

62

IX. Marketing international 801. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta unul dintre cei 3 C identificati de Ojmae, care a dorit sa completeze mixul de marketing (cei 4 P ): d) cash, adica plata cu bani gheata 802. Atributele tangibile ale produsului, din perspectiva marketingului international, se refara la: a) proprietatile fizico-chimice ale produsului 803. Atributele intangibile ale produsului, din perspectiva marketingului international, se refara la: d) utilitatea conferita de consumul produsului, recpectiv de satisfactia subiectiva simtita de catre consumator data de actul de consum 804. Omogenitatea gamei de produse pe plan international, se refera la: d) gradul de asociere existenta intre diferitele linii componente sub aspectul utilizarii finale, cerintelor de fabricatie, canalelor de distributie 805. O linie de produs, in cadrul strategiei de produs pe plan international, reprezinta: a) un grup omogen de produse sub aspectul materiilor prime sau tehnologiei de fabricatie folosite, al caracteristicilor fizice sau utilizarii finale 806. Care dintre afirmatiile urmatoare, cu privire la momentul lansarii unui produsnu este adevarata: d) daca o companie lanseaza prima produsul, in cazul in care concurentul se grabeste cu lansarea produsului, compania va trebui sa faca la fel, iar in cazul in care acesta amana lansara, compani ao va amana si ea, profitand de timpul castigat, pentru a-si imbunatati produsul 807. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta unul dintre avantajele lansarii intarziate: d) compania si concurentii pot suporta impreuna cheltuielile de promovare 808. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta una dintre conditiile cumparatorului ideal in cazul lansarii unui nou produs: b) sa utilizeze din cand in cand produsul 809. La ce se refara etapa 1, ca si componenta a ciclului de viata international al produselor (raportat la piata S.U.A.), propus de Vernon: a) exporturile S.U.A. dominau piata internationala 810. La ce se refera etapa 2, ca si componenta a ciclului de viata international al produselor (raportat la piata S.U.A.), propus de Vernon: b) producatorii din alte tari dezvoltate au devenit competitivi pe piata nationala
63

811. La ce se refera etapa 3, ca si componenta a ciclului de viata international al produselor (raportat la piata S.U.A.), propus de Vernon: d) producatorii din alte tari dezvoltate au devenit comptetitori pe alte piete 812. La ce se refera etapa 4, ca si componenta a cislcului de viata international al produselor (raportat la S.U.A.), propus de Vernon: c) producatorii din tari dezvoltate au devenit competitivi pe piata S.U.A. 813. Avantajul tehnologic , ca si element cheie al strategiei de produs, se refera la: b) avantajul competitiv creat de companie 814. Inovarea permanenta, ca si element cheie al strategiei de produs, se refera la: a) livrarea in permanenta de produse superioare calitativ 815. Adaptarea la schimbarile de pe piata, ca si element cheie al strategiei de produs pe plan international, se refera la: c) majoritatea produselor noi sunt variante imbunatatite ale produselor deja existente 816. Constuirea unui nume de marca puternic, ca si element cheie al strategiei de produs, se refera la: d) intarirea loialitatii consumatorilor, fiind o promisiune a calitatii produsului 817. Care dintre urmatoarele elemente nu face parte din planul de actiune, ca element cheie al strategiei de produs? d) obtinerea unui profit cat mai mare 818. Dintre avantajele standardizarii produselor nu face parte: b) patrunderea cu usurinta pe piete noi, cu puternice tenditii de consm 819. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la adaptarea locala a produselor nu este corecta? c) un alt avantaj il reprezitna faptul ca este mai ieftina decat standardizarea 820. Ce defineste Asociatia Americana de Marketing ca fiind un nume, un termen, un semn, un simbol sau design sau o combinatie intre acestea prin care se intentioneaza identificarea bunurilor sau serviciilor oferite de catre un vanzator su un grup de vanzatori si diferentierea acestora fata de cele oferite de catre concurenta? b) numele de marca 821. Dintre principalii factori care determina loialitatea consumatorilor fata de un anumit nume de marca nu face parte: c) numele de marca este ceva nou pentru consumatori

64

822. Loialitatea fata de numele de marca se defineste ca fiind: a) un angajament sincer al consumatorului de a achizitiona din nou produsul respectiv, in ciuda eforturilor de marketing, ale unor producatori competitori, ce au scopul modificarii comportamentului de consum 823. Asocierile numelui de marca reprezinta: b) orice asociere in memorie cu un anumit nume de marca 824. Valoarea intrinseca a numelui de marca se refera la: c) utilitatea suplimentara sau valoarea adaugata oferite unui produs de catre numele sau de marca 825. Numele de marca de tara este definit ca fiind: d) identitate umbrela care incorporeaza si ofera inteles unor sub-nume de marca orientate catre anumite obiective specifice, precum promovarea investitiilor straine directe, a turismului, exporturilor si chiar influentei politice 826. Dintre principalele beneficii pentru o companie conferite eexistenta unui nume de marca uternic nu face parte: a) posibiltatea comercializarii produselor la preturi foarte scazute 827. Numele de marca monolitica, in marketingul international, reprezinta: a) strategia de a utiliza numele companiei ca si nume de marca pnetru gamele de produse desfacute 828. Numele de marca de casa, in maketingul international, reprezinta: b) reprezinta strategia de a utiliza, pe langa numele de marca al companiei si nume de marca specifice unor anumite categorii sau game de produse ralizate de catre companie, are permite diferentierea intre produsele aceleiasi companii 829. Numele de marca de sustinere, in marketingul international, reprezinta: c) strategia de a promova in mod proeminent numele de marca al produsului dar de a alautra si numele de marca al companiei pentru a familiariza consumatorii cu noul nume de marca 830. Numele de marca separat, in marketingul international, reprezinta: d) strategia prin care anumite produse sau game de produse ale companiei au capatat o asemenea recunoastere, incat alaturarea numelui companiei producatoare nu mai este necesara 831. In cazul strategiei standard de pret pe plan international, compania: b) percepe acelasi pret indiferent de piata pe care deface produsul sau 832. In cazul strategiei formulei standard de pret, pe plan international compania: d) nu utilizeaza acelasi nivel absolut al pretului, ci o formula standard de stabilire a pretului pe fiecare piata
65

833. In cazul strategiei adaptarii pretului, pe plan international, compania: c) acorda managerilor locali o autonomie mare in ceea ce priveste stabilirea pretului de pe fiecare piata 834. In cazul strategiei de stabilire strategica a pretului, pe plan international, compania: a) ia decizia de stabilire a preturilor pe fiecare piata in functie de pozitia sa competitiva pe acestea, precum si de obiectivele strategice avute in vedere 835. In cazul strategiei pretului pentru atingerea unor obiective interne, in marketingul international, compania: a) decide cu privire la transferurile unor diferite resurse intre filiale de pe diferite piete, tinand cont de diferentele de fiscalitate, profitabilitate, etc. 836. Care este cel mai urmarit obiectiv al unei companii multinationale? d) profitul global 837. Indicatorul cifrei de afaceri, ca si componenta a strategiei de pret a oricarei companii, se refera la: a) totalul veniturilor (totalul vanzarilor) 838. Profitul brut al oricarei companii reprezinta c) totalitatea veniturilor din care se scad cheltuielile 839. Care este principalul instrument prin care autoritatile pot influenta comportamentul companiilor nationale, atat in ansamblul economiei nationale, cat si in particular, in ceea ce priveste o ramura sau sector de activitate? d) politica fiscala 840. La ce se refera concepul de concurenta fiscala? c) multe state incearca printr-o politica fiscala relaxata sa atraga investitorii in detrimentul altor state, in special in anumite sectoare de interes pentru guvern 841. Prin ce modalitate influenteaza guvernul in mod direct preturile practicare de companiile multinationale? c) stabileste nivelul maxim a preturilor 842. Functia de distributie a unei filiale, de mare importanta pentru politi ca de pret a oricarei companii multinationale se refra la faptul ca: a) filiala actioneaza ca simplu intermeidar atat local, cat si regional 843. Functia de producie a unei filiale, de mare importanta pentru politica de pret a oricarei companii multinationale se refera la faptul ca: b) filiala are o contributie la valoarea adaugata a produsului finit defacut la nivel global
66

844. Functia de prestare de servicii de suport a unei filiale, de mare importanta prentru politica de pret a oricarei companii multinationale se refera la faptul ca: c) filiala poate presta serviciile si asistenta legala, audit, cercetare & dezvoltare, finantare, cercetari si formulare de marketing pentru intregul grup 845. Nu reprezinta una dintre principalele forme de transferuri financiare in cadrul strategiei de pret pe plan international utilizata de companiile multinationale: d) impozitele 846. Dintre fortele care au impact asupra preturilor (avand in vedere tendinta de scadere aprofiturilor, datorata faptului ca toate companiile sunt fortate sa vanda la preturi competitive), nu face parte urmatorul element: a. redeventele 847. sensibilitatea crescanda la pretuir a consumatorilor, ca una dintre fortele cu impact asupra acestora, se refera la: c) faptul ca, dupa ultima recesiune, consumatorii nu mai sunt dispusi sa cheltuiasca sume mari pentru produse scumpe, preferand produse de calitate la preturi avantajoase 848. Diferentiarea produselor unei companii, chiar in situatii dificile (produse greu de diferentiat cu Ar fi zaharul, otetul, etc.), ca parte a politicii de pret a companiei se refera la: b) crearea unui avantaj competitiv 849. Strategia de smantanire rapida, ca una dintre formele de strategii rezultate ca urmare a corelarii pretului si promovarii, consta in: a) o combinatie intre pret ridicat si promovare intensa 850. Strategia de smantanire lenta, ca una dintre formele de strategii rezultate ca urmare a corelarii pretului si promovarii, consta in: b) o combinatie intre pret ridicat si promovare intensa 851. Strategia de intrare rapida pe piata, ca una dintre formele de strategii rezultate ca urmare a corelarii pretului si promovarii, consta in: c) promovare puternica si preturi mici 852. Strategia de intrare lenta pe piata, ca una dintre formele de strategii rezultate ca urmare a corelarii pretului si promovarii, consta in: d) un pret scazut combinat cu preturi mici 853. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta una dintre caracteristicile de piata care permit lansarea produselor la un pret ridicat: b) oferta in exces
67

854. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta una dintre caracteristicile de piata care permite lansarea produselor la un pret scazut? a) existenta unui avantaj competetitiv important 855. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la canalul de distributie nu este adevarata? c) creste distanta intre producatori si consumatori 856. Lungimea canalului de distributie se refera la: d) numarul de tipuri de diferiti intermediari angajati in distributia efectiva a produsului companiei 857. Adancimea canalului de distributie se refera la: a) gradul de dispersare in spatiu a punctelor de vanzare, respectiv a aproprierii de punctele de consum 858. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta una dintre cerintele necesare unui sitem de distrbutie international: b) sa furnizeze informatii cat mai sumre cu privire la produsul comercializat 859. Dintre factorii externi care determina strucutra canalului de distributie nu face parte urmatorul element: b) guvernul 860. Dintre factorii interni care determina strcutura canalului de distributie nu se numara urmatorul element: c) competitia 861. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la obiectivele companiei, ca si factori interni care determina structura canalului de distributie, nu este adevarata? b) integrarea distributiei sub forma unui departament (de export) in cadrul companiei, desi insemna control semnificativ, totusi costurile sunt mai ridicate cu 5-20% fata de distributia prin intermediari specializati 862. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la capital, ca unul dintre factorii interni care determina structura canalului de distributie, nu este adevarata? c)cu cat compania dispune de surse financiare mai bogate, cu atat are capacitatea de a aplea la distribuitori independenti 863. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cost, ca unul dintre factorii interni care determina structura canalului de distributie, nu este adevarata? b) costurile nu variaza in functie de perioada din ciclu de viata al produsului

68

864. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la acoperire, ca si factor intern care determina sstructura canalului de distrbutie, nu este adevarata? a) in prima faza de intrare pe o piata straina, compania opteaza in general pentru un distribuitor international de talie mare pentru sa asigure cat mai bine succesul pe piata respectiva 865. Nu reprezinta unul dintre avantajele optarii in prima faza a intrarii pe o piata externa pentru un singur distribuitor urmatorul element: d) impiedica o subapreciere a cererii 866. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la control, ca unul dintre factorii interni care determina structura canalului de distributie, nu este adevarata? c) cu cat canalulul de distributie este mai scurt, cu atat compania producatoare pierde controlul asupra pretului final, promovare, locatie aleasa de detailisti pentru a prezenta produsul consumatorului 867. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la continuitate, ca factor intern care determina structura canalului de distributie, este adevarata? a) companiile multinationale trebuie sa acorde o atentie sporita deciziei cu privire la alegerea structurii canalului de distributie deoarece implica un angajament de scurta durata 868. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la comunicare, ca factor intern care determina sturctura canalui de distributie, nu este adevarata? d) comunicarea se refera la schimbul unor informatii, nu si la interpretarea lor 869. Mediul social influenteaza distanta perceputa intre producator si consumatorul final prin: a) volumul de informatii pe care il detin producatori si consumatorii unii despre altii 870. Mediul cultural influenteaza distanta perceputa intre producator si consumatorul final prin: b) valorile sau metodele lucru cre difera in culturatarii de provenienta a companiei producatoare si cutura tarii gazda a investitiei si anume in care are loc procesul de cumparare. 871. Tehnologia influenteaza distanta perceputa intre producator si consumatorul final prin: c) diferenta intre gradul de tehnologie al produsului si capacitatea consumatorilor de a o utiliza 872. Dimensiunea temporala influenteaza distanta perceputa intre producator si consumatorul final prin: d) difeerenta de timp intre manifestarea dorintei de a cumpara (respectiv plasarea unei comenzi) si momentul in care produsul ajunge in posesia efectiva a consumatorului
69

873. Mediul geografic influenteaza distanta perceputa intre producator si consumatorul final prin: d) distanta fizica intre locatiile distribuitorilor si cea a clientilor 874. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distrbutia integrata nu este adevarata? a) distributia integrata se refera la politica oricarei companii de a vinde clientilor de pe piata domestica 875. Marimea companiei, ca unul dintre factorii care participa la integrarea sistemului de distributie are in vedere urmatorul rationament: a) o companie de talie mare este mai dispusa decat o companie de dimensiuni mici pentru integrarea distributiei,in masura in care aceasta are fondurile necesare unei asemenea investitii 876. Marimea pietei, ca unul dintre facotii care participa la integrarea sistemului de distributie are in vedere urmatorul rationament: b) cu cat piata pe care compania doreste sa fie prezenta este mai mare, cu atat interesul companiei pentru integrarea distributiei este mai ridicat 877. Activitatea de servicii post-vanzare, ca unul dintre factorii care participa la integrarea sistemului de distrbutie, are in vedere urmatorul rationament: c) cu cat interactiunea companiei cu clientii finali este mai frecventa dupa actul de vanzarecumparare, cu atat atat compania are o inclinatie mai mare catre integrarea distributiei 878. Complexitatea tehnologica a produsului, ca unul dintre factorii care participa la integrarea sistemului de distrbutie are in vedere urmatorul rationament: d) cu cat produsul desfacut de catre companie este mai complex din punct de vedere tehnologic , cu atat mai probabil ca activitatea de distributie sa fie integrata de catre companie 879. Dintre factorii care participa la integrarea sistemului de distributie, nu se numara: a) actionariatul companiei 880. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distrbutia independenta, in marketingul international, nu este adevarata? d) trebuie create noi sisteme de distributie 881. Dintre dezavantajele distrbutiei integrate fata de distrbutia independenta, in marketingul international, nu face parte urmatoarea afirmatie: d) loialitatea limitata a distribuitorului 882. Dintre dezavantajele distributiei independente fata de distributia integrata , in marketingul international nu face parte urmatoarea afirmatie: b) costuri fixe ridicate
70

883. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distributia exclusiva, in marketingul international, nu este adevarata? c) crearea unui sistem de distributie integrat sub forma unui departament in cadrul companiei 884. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la distributia selectiva, in marketingul international, nu este adevarata? a) este utilizata in cazul unui numar foarte restrans de intermediari 885d) producatorii controleaza strict in acest caz preturile de revanzare practicate de catre diferitii intermediari 886. Dintre caile de comunicare specifice strategiei de promovare internationala nu face parte urmatorul element: d) casele de comert 887. Publicitatea, ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de promovare internationala, reprezinta: a) activitatea de comunicare platita a mesajelor companiei, realizata prin intermediul mijloacelor impersonale 888. Dintre criteriile necesare a fi luate in considerare de catre specialistii in marketing, pentru alegerea intre diferitele categorii de mijloace de publicitate nu face parte urmatorul element: b) canalul de distributie utilizat 889. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la publicitate nu este adevarata? b) pentru a obtine un impact cat mai mare in randul consumatorilor nu trebuie utilizata o combinatie de mijloace de publicitate, ci trebuie sa se opteze pentru unul singur 890.Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la utilizarea celebritatilor in publicitate nu este adevarata? b) este bine ca in cadrul reclamei sa se efectueze cat mai multe comparatii cu alte produse 891. Promovarea vanzarilor, ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de promovare internationala, reprezinta: b) toate deciziile si activiatile de comunicare de marketing orientate pe termen scurt care incearca sa capteze atentia, simuleze interesul si oferi motivatii potentialilor consumatori si intermediari de a achizitiona produsele companiei 892. Dintre mijloacele de promovare a vanzarilor, nuf ace parte urmatorul element: d) sponsorizari

71

893. Sponsorizarea, ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de promovare internationala, reprezinta: c) oferirea directa de resurse (financiare, personal, produse, etc.) de catre o organizatie pentru un eveniment, cauza sau activitate cu conditia unei asocieri directe a propriului nume de marca 894. Dintre conditiile necesare pentru ca sa existe un transfer de inteles intre evenimentul , cauza sau activitatea sponsorizata si numele de marca al companiei, nu face parte urmatoarea afirmatie: c) impactul mediatic al evenimentului, cauzei sau activitatii sponsorizate, care este bine sa fie cat mai redus 895. Marketingul direct, ca una dintrei caile de comunicare specifice strategiei de promovare internationala, reprezinta: d) fiecare cosumator primeste, cel putin in mod ideal o oferta personalizata 896. Dintre cele mai importante mijloace de comunicare directa nu face parte urmatorul element: a) publicitatea prin intermediul ziarelor 897. Relatiile publice, ca una dintre caile de comunicare specifice strategiei de promovare internationala, reprezinta: b) activitatea planificata de construire si mentinere a relatiilor dintr-o companie si public cu obiectivul de a stabili o pozitie evaluata pozitiv a companiei in perceptiile acestui public 898. Publicul investitor, ca una dintre categoriile de public vizate de catre activitatea de relatii publice a unei companii, are in vedere: a)investitorii care cumpara actiuni ale companiei trebuie sa aiba o perceptie realista si obiectiva despre valorile si obiectivele companiei 899. Mass media, ca una dintre categoriile de public vizate de catre activitatea de relatii publice a unei companii, are in vedere: c)sub forma acelor relatii care depasesc publicitatea propriu-zisa, cum ar fi comunicatele de presa, conferintele de presa sau ale evenimente publice 900. Principala provocare a relatiilor publice o reprezinta urmatoarea afirmatie: a) orice companie care o demareaza nu are un control total, ca in cazul publicitatii platite, asupra mesajelor care sunt generate de catre activitatea de relatii publice

72

X. EUROMARKETING 901. Careia dintre metodele devenite deja traditionale in marketingul international la care se poate apela pentru selectia pietelor europene ii apartine sistemul indicilor de piata? a) abordarea sistemica 902. Abordarea relationala, metda mai recenta la care se poate apela pentru selectia pietelor europene: d) pune accentul pe selectia clientilor 903. In cadrul variantelor strategice vizand alegerea modalitatilor de intrare pe pietele europene se inscrie si intrarea (patrunderea) indirecta, care semnifica: b) intrarea de la distanta, fara investitii, pe piata selectionata 904. Cea mai simpla modalitate de intrare pe o piata externa este considerata a fi: a) strategia de export 905. Care dintre urmatoarele metode la care se poate apela pentru selectia pietelor europene utilizeaza sistemul filtrelor? a) abordarea sistemica 906. Abordarea nesistemica, de natura descriptiva, la care se poate apela pentru selectia pietelor europene este specifica indeosebi: c) intreprinderilor mai mici 907. In ce ordine se apreciaza ca pot fi ierarhizate in prezent oportunitatile pentru standardizare variabilelor mixului de marketing pe Piata unica europeana? b) produsul, comunicarea promotionala, distributia, pretul 908. Dintre componentele mixului de marketing, cele mai reduse posibilitati de standardizare privite in perspectiva aplicarii pe ansamblul Pietei unice europene le are in prezent: b) pretul 909. Standardizarea produselor la nivelul Pietei unice europene nu este conditionata de: d)asigurarea standardizarii celorlalte componente ale mixului de marketing 910. Din categoria produselor reglementate, cuprinse in directivele Uniunii Europene, nu fac parte: b) mobila

73

911. Diferentierea tardiva semnifica: a) un procedeu ce are in vedere stndardizarea componentelor structurale ale produsului si adaptarea caracteristicilor sale exterioare la obieceiurile consumatorilor din fiecare tara comunitara 912. Cum se intituleaza programul de sustinere a cercetarii pentru crearea de noi produse pan-europene, lansat inca in urma cu doua decenii de catre Uniunea Europeana? b) EUREKA 913. Programul EUREKA, lansat de mai multa vreme de catre Uniunea Europeana, urmareste: a) sustinerea cercetarii pentru crearea de noi produse pan-europene 914. Dintre caracteristicile (atributele) fizice ale produselor, cea care tinde a se standardiza cel mai puternic pe Piata unica europeana este: d) designul produsului 915. In optica specifica marketingului european, obiectul central asupra caruia actioneaza totalitatea fortelor motrice ale intreprinderii si ale mediului in cadrul caruia acesta isi desfasoara activitatea il constituie: a) produsul 916. Cartea verde referitoare la dezvoltarea standardizarii europene a fost elaborata de catre: d) Comisia Europeana 917. Schema de etichetare ecologica a produselor, menita a evidentia obtinerea marcii europene de calitate ecologica, a fost reglementata prin: b) o directica a C.E.E. 918. In legatura cu Regulamentul marcilor comerciale, aflate in prezent in vigoare in spatiul comunitar, nu este exacta afirmatia potrivit careia: c) asigura protejarea marcilor timp de cinci ani 919. Pentru care dintre urmatoarele categorii de produse, standardizarea la scara europeana favorizata de tendinta reala de apropiere a stilurilor de viata si a modalitatilor de consum a locuitorilor tarilor comunitare este mai greu de realizat? a) produsele alimentare traditionale 920. In raport de vechimea relatica a produselor, posibilitati mai mari de standardizare pe Piata unica europeana le au: b) produsele noi
74

921. Care dintre urmatoarele precizari referitoare la cazul produsului CASSIS, al firmei Dijon, nu este exacta? d) s-a datorat concentratiei superioare de alcool a produsului respective fata de nivelul prevazut in reglementarile tarii de destinatie 922. Nu este reala afirmatia potrivit careia produsele ego-sensibile: a) vizeaza anumite produse care-I tenteaza pe consumatori in conditiile in care sunt oferite la preturi atractive 923. Care dintre urmatoarele aspecte referitoare la euopreturi nu este real? c) sunt preturile exprimate in moneda unica euro, pentru marfurile oferite pe Piata unica europeana 924. Care dintre aspectele de mai jos nu se inscriu in categoria principalilor factori care restrictioneaza posibilitatea utilizarii europreturilor? d) introducerea in circulatie a monedei euro 925. Remarca specialistilor in marketingul european referitoare la o bomba cu ceas a preturilor are in vedere: a) factorul mare de risc pe care-l prezinta pentru producatori insemnatele diferente de pret existente in cadrul Uniunii Europene 926. Coridorul european de preturi nu semnifica: b) un culoar in cadrul spatiului comunitar de practicare a unor preturi similare la un produs promovat 927. O concretizare a preocuparilor de armonizare a legislatiei comunitare in domeniul distributiei marfurilor pe Piata unica europeana o constituie: c) standardizarea intervalelor orare de sofat ale transportatorilor in spatiul comunitar 928. Un impact favorabil in directia standardizarii distributiei pe Piata unica europeana il are: a) tendinta armonizarii reglementarilor Uniunii Europene in domeniul transporturilor 929. Coridorul european de transport aflat in curs de realizare, cu cel mai amplu impact pentru Romania in contextul integrarii sale economice, il reprezinta: a) coridorul IV 930. Franciza, constituind una dintre formele speciale de asociere in procesul distributiei, s-a bucurat de un deosebit succes mai ales in: a) Franta 931. Care dintre urmatoarele firme de prestigiu apeleaza , in demersul lor de internationalizare a distributiei, la strategia globala standardizata? a) Ikea
75

932. Elementul central de referinta al demersului specific marketingului modern, la care urmeaza a se raporta intreprinzatorii ce vor actiona pe Piata unica europeana, il constituie: d) consumatorii din cadrul acestui spatiu comunitar 933. Marimea amenzilor contraventionale pe care le poate aplica Consiliul Concurentei pentru practicile anticoncurentiale la care apeleaza unele firme poate ajunge, raportata la cifra de afaceri a agentilor economici implicati in functie de gravitatea si durata faptei, precum si a consecintelor sale asupra cocurentei pana la: b) 10% 934. Strategiile de diversificare circumscrise celor patru tipuri de viante strategice pentru care poate opta o intreprindere in urma analizei SWOT, au in vedere: b) utilizarea punctelor forte ale intreprinderii in scopul depasirii unor constrangeri ale mediului extern 935. In actiunea intreprinsa in vederea internationalizarii distributiei a fost adoptata strategia aliantelor si urmatorii mari distribuitori comunitari: c) Carrefour si Metro 936. Strategia de adaptare, la care s-a apelatin scopul internationalizarii activitatii proprii de distributie, este specifica, printre altele, firmelor: c) Auchan si Carrefour 937. Evidentiindu-se in cadrul procesului contemporan de internationalizre a distributiei, cel mai mare detailist vest-european prin prosma cifrei de afaceri, cu retele notabile extinse in afara tarii de origine, este firma: b) Carrefour 938. La nivelul Pietei unice europene, principala modalitate de transport a marfurilor o constituie in prezent transportul: a) auto 939. Relocalizarea activitatii de productie determinata, intre altele, de profundele schimari in sistemul de distributie ale intreprinzatorilor comunitari semnifica: c) reamplasarea unitatilor de productie in tari in care produsele vor putea fi obtinute mai eficient 940. Dintre urmatoarele afirmatii este inexacta cea potrivit careia directiva cu privire la ambalaje si deseurile de ambalaje: a) a fost elaborata de Parlamentul European

76

941. Responsabilitatea reasigurarii recuperarii si reciclarii ambalajelor si a deseurilor din ambalaje in cadrul spatiului comunitar revine potrivit reglementarilor Uniunii Europene in principal: a) industriasilor 942. Recuperarea si reciclarea ambalajelor, in vederea protejarii mediului inconjurator, constituie o cerinta obligatory a producatorilor (ce ofera produse ambalate) in cadrul Pietei unice europene, cota actual de recuperare de greutate totala a deseurilor de ambalaje, precum si de reciclare din greutatea totala a deseurilor fiind de: b) 65% respectiv 45% 943. Care dintre urmatorii factori nu se inscrie in randul celor care favorizeaza procesul de standradizare a campaniilor promotionale la nivel European? d) reglementarile specifice fiecarei tari comunitare 944. Elementul cel mai vulnerabil al mixului de marketing European, cel mai expus si mai usor de distorsionat de diferentele cultural ale consumatorilor din cadrul spatiului comunitar de actiune ale intreprinderilor, se evidentiaza a fi: d) comunicarea promotional 945. Firma Renault pune accentual in cadrul mesajelor sale publicitare, directionate catre cumparatorii potentiali din cadrul diferitelor tari din component Uniunii Europene, pe: d) adaptarea temelor publicitare si a executiei lor la specificul local 946. Ce mediu de difuzare a mesajelor promotionale ocupa primul loc in ansamblul cheltuielilor publicitare din Uniunea Europeana? c) presa 947. Reglementarile-cadru referitoare la modul de desfasurare a publicitatii in cadrul Uniunii Europene fac obiectul: b) Directivelor institutiilor de guvernare ale Uniunii Europene 948. Televiziunea fara frontiere semnifica: c) o directive a CEE, urmarind sa asigure transmiterea libera a posturilor si programelor TV dintr-o tara comunitara in alte tari membre ale Uniunii Europene 949. Sub incidenta prevederilor Directivei Televiziunea fara frontiere se afla: c) volumul de publicitate ce se poate difuza pe fiecare post de televiziune din cadrul spatiului comunitar

77

950. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la posibilitatea utilizarii de catre intreprinderi a tehnicilor de promovare a vanzarilor in cadrul tarilor membre ale Uniunii Europene nu este reala? c) a fost reglementata pe baza unor directive ale Comisiei Europene 951. Inscriindu-se proeminent in cadrul evolutiei ascendente a euromarketingului, etapa considerarii spatiului economic European se refera la: c) cel de-al cincilea val de extindere a Uniunii Europene, insotit de progrese marcante in domeniul armonizarii legislative 952. In urma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, principala sansa de afaceri pentru majoritatea investitorilor autohtoni o va reprezenta: d) in continuare, propria piata interna 953. Formulata intr-o abordare prin prisma contextului specific Romaniei, in legatura cu ajutoarele acordate de stat, menite a contribui la cresterea coeziunii economice si a favoriza crearea unor noi locuri de munca, apare ca fiind inexacta afirmatia potrivit careia acestea: d) vor continua sa fie acordate intr-o masura mai ampla - si dupa aderarea tarii la Uniunea Europeana 954. Care dintre urmatoarele variante de raspuns este cea mai corecta in legatura cu modul de reglementare a publicitatii la nivelul tarilor membre ale Uniunii Europene: d) prin toate modalitatile de mai sus 955. Reglementarile- cadru referitoare la modul de desfarsurare a publicitatii in cadrul Pietei unice europene fac obiectul: c) directivelor emise de catre institutiile de guvernare ale Uniunii Europene 956. Nu este reala afirmatia potrivit careia tehnicile de promovare a vanzarilor, mijloc de comunicare promotional nepersonala cu o larga utilizare in cadrul Pietei unice europene: c) se afla sub incidenta actualei legislatii comunitare 957. In cadrul careia dintre actualele tari membre ale Uniunii Europene este total interzisa utilizarea telemarketingului, in cadrul tehnicilor specific marketingului direct: d) Germania 958. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu posibilitatea utilizarii actuale a fortelor de vanzare in cadrul Pietei unice europene o considerati a fi inexacta? b) prezinta avantajul deosebit la posibilitatii ajustarii comunicarii promotionale corespunzator specificului national si regional de ordin socio-economic si, mai ales, cultural
78

959. Pentru comunicarea promotionala, abordata in contextual tendintelor de standardizare sau de adaptare a ansamblului componentelor mixului de marketing de catre firmele ce actioneaza la nivelul Pietei Unice Europene, cea mai judicioasa cale atuala de utilizare o reprezinta: b) standarizarea adaptata 960. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este reala in privinta impactului telefoniei mobile asupra comunicarii promotionale pe Piata Unica Europeana? a) se utilizeaza ca mediu de comunicare promotional in conformitate cu reglementarile audiovizualului la nivel european 961. Ideea crearii Pietei unice europene, formulate in 1949 de catre francezul Jean Monet, a fost pusa in aplicare de catre: c) Robert Schuman 962. Pintre trasaturile definitorii ale euromarketingului nu se numara: b) este o forma de marketing cu strategii si mijloace de actiune specific mediului de afaceri international 963. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta politici menite sa asigure functionarea Pietei unice, pe care Uniunea Europeana are la indemana: d) circulatia controlata a capitalurilor 964. In 1957, prin Tratatul de la Roma, s-a fixat ca obiectiv major al comunitatii europene: a) abolirea obstacolelor dintre tarile membre 965. In cadrul programelor care faciliteaza miscarea libera a tinerilor lucratori, studenti, profesori si oameni de stiinta in tarile membre, gasim: b) Leonardo da Vinci, pentru formarea profesionala, continua, modernizarea pregatirii profesionale a tinerilor, parteneriatul dintre universitati si industrie 966. Impactul economic al fundamentarii Pietei unice se regaseste in: d) toate variantele de mai sus 967. Implicatii majore de marketing in activitatea intreprinzatorilor ce actioneaza pe Piata unica europeana il are: c) gradul de urbanizare 968. Un aspect praticulare al procesului de urbanizare, evidentiat si in cadrul spatiului comunitar il constituie: a) concentrarea populatiei in cadrul si in jurul unor mari metropole

79

969. Intre cei mai important indicatori macroeconomici la care se apeleaza pentru asigurarea unei rapide si cuprinzatoare informatii asupra starii economice, si, in general, a mediului economic al unor piete externe sunt: d) toate variantele de mai sus 970. Intre beneficiile directe si immediate ale adoptarii monedei euro, nu se inscrie: c) imbunatatirea nivelului de trai al consumatorilor 971. Indicatorul cel mai relevant pentru evidentierea amploarei tranzactiilor cu bunri de consum in cadrul fiecarei tari comunitare Il reprezinta: a) vanzarile cu amanuntul 972. In prezent, Uniunea Europeana, promovand cooperarea cultural intre statele membre, sprijina actiunea acestora pe trei planuri: a) ameliorarea cunoasterii si difuzarii culturii si istoriei popoarelor europene, precum si conservarea patrimoniului cultural european; promovarea schimburilor cultural realizate in scpuri necomerciale; incurajarea cratiilor artistice si literare, inclusive in sectorul audio-vizual 973. Cultura materiala, prin celel doua parti ale sale tehnologia si economia: d) afecteaza nivelul cererii, calitatea si tipul produsului cerut, proprietatile functionale ale bunurilor solicitate, precum si distributia lor 974. Efectele concurentei, inregistrate la nivelul Pietei unice europene, sunt: d) toate variantele de mai sus 975. Politicile concurentiale specific Pietei Unice europene: b) se concentreaza pe: eliminarea acordurilor restrictive ale concurentei si a abuzurilor de pozitie dominantal controlul fuziunii firmelorl liveralizarea sectoarelor economice; monitorizarea subventiilor acordate de catre stat 976. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un avantaj major al controlul ajutoarelor de stat: c) denatureaza concurenta din cadrul Pietei interne 977. Din punct de vedere legal, intreprinzatorii care actioneaza in cadrul Pietei Unice Europene trebuie sa se supuna, in general: d) toate variantele sunt corecte 978. Legislatia de interes pentru activitatea de marketing ce se regaseste la nivel de directive, face parte din: b) legislatia secundara

80

979. In cadrul triunghiului institutional al Uniunii Europene, institutia care are calitatea de gardian al Tratatelor, supraveghind aplicarea dispozitiilor acestora si a deciziilor luate in cadrul lor este: c) Comisia Europeana 980. Printre obiectivele programului comun in domeniul sanatatii publice si a protectiei consumatorilor, adoptat de catre Comisia Europeana in aprilie 2005 pentru perioada 2007-2013, nu se numara: a) diminuarea rolului organizatiilor europene din domeniul sanatatii si al consumatorilor 981. Privita prin prisma fundamentarii politicii de marketing, cecetarea de marketing european: d) este utilizata atat pentru deciziile strategice (pentru selectarea pietelor, posibilitatile si modul de patrundere pe acestea, facititati s.a.), cat si pentru cele tactice (referitoare la mijloacele de actiune, specific e componentelor mixului de marketing, ce urmeaza a fi utilizate pe piata respectiva) 982. Din sfera abordarilo sistemice, ca metoda de selectie a pietelor europene, fac parte: b) sistemul filtrelor; sistemul indicilor de piata; sistemul multivariabilelor 983. La baza eleborarii strategiei de intrare pe Piata unica europeana stau elementele: d) toate variantele de mai sus 984. In cadrul variantelor de patrundere pe Piata unica europeana, intrarea indirect se face prin: c) intermediul exportului prin Internet, a exportului indirect, a agentului commercial exclusiv, a importatorului distbuitor, a distribuitorului exclusiv, a societatii de comert international 985. In cadrul strategiilor associate de intrare pe piata, sunt cuprinse: a) angajamentele contracuale (licentierea, francisingul, contractile de management si subcontractarea) 986. Printre fortele care determina intensitatea si efectele concurentei la nivelul Pietei unice europene, nu se numara: d) pozitionarea pe piata a companiei 987. Standardizarea produsului la nivelul Pietei unice europene este conditionata, in mod deosebit, de: b) existent unor segmente de consumatori omogene transfrontaliere, a unor segmente de piata cu un puternic potential pentru a justifica standardizarea si a unor capacitate organizationale de conducere si de control a produsului respective

81

988. Politica de produs specifica euromarketingului urmareste, in esenta: c) crearea si asigurarea de catre intreprindere a unei oferte care sa acopere cat mai deplin nevoile consumatorilor din cadrul Uniunii Europene 989. Potrivit lui Robert lynch, beneficiile produsului european sunt structurate in urmatoarele categorii: b) beneficii de baza, beneficii fizice si beneficii de servicii 990. Obiectivele urmarite in pilitica de produs specifica euromarketingului se refera la: a) alegerea portofoliului de produse destinate Pietei unice europene, identificarea segmentelor de consumatori carora le vor fi destinate produsele si alegerea strategiei de abordare a cosumatorilor respectivi 991. In sfera barierelor de intrare pe Piata unica europeana, cele referitoare la controlul vamal, oprirea la granite si intocmirea documentelor necesare, poarta denumirea de: d) bariere fizice 992. Asupra formarii si evolutiei preturilor pe Piata unica europeana si-au pus amprenta mai multe categorii de factor, din categoria celor specifici pietei facand parte: b) consumatorii (marimea si structural or, nivelul veniturilor, cultura consumatorilor s.a.), concurenta, costurile specifice pietei, taxele interne locale s.a. 993. Costurile de distributie in cadrul Pietei unice europene: c) au un nivel ce depinde, in principal, de specificul produselor si al canalelor utilizate, de costurile logistice si de amploarea si specificul tranzactiilor 994. In sfera masurilor adopate in vederea umbunatatirii circulatiei marfurilor in cadrul spatiului comunitar se inscrie si: a) sprijinirea crearii unor retele transeuropene de transport eficiente (adoptata prin Tratatul de la Maastricht ca prioritate comunitara, impusa de mobilitatea sporita a marfurilor si persoanelor) 995. In cadrul legilatiie privind desfasurarea comertului cu amanuntul se inscriu si sunt de un deosebit interes pentru inrepriznatorii care vor sa-si desfasoare activitatea in aceasta zona: d) reglemetarile referitoare la programul zilnic si saptamanal de functionare a magazinelor, precum si cele legate de darea in exploatare a aunor noi magazine 996. Din punct de vedere al formelor de organizare a intreprinderilor, comertul comunitar reprezentat prin firme familialecare nu apartin vreunei alte organizatii, poarta denumirea de: c) comert independent
82

997. Printre factorii care influenteaza procesul de standardizare, aflat in curs de desfasurare si reflectat cu pregnant in cadrul campaniilor promotionale la nivel european, se numara: c) dezvoltarea agentiilor de publicitate care actioneaza la scara europeana, reprezentand interesele unor societai multinationale 998. O caracteristica a pietei europene a publicitatii o constituie: a) prezenta unor mari companii de publicitate ce actioneaza la nivel international 999. In ultimii ani, la nivelul Pietei unice europene, eforturile fortelor de vanzare sunt, intr-I tot mai mare masura suplinite prin: b) utilizarea tegnicilor specific marketingului direct 1000. Fiind legat indisolubil de drumul parcurs pana in present de Uniunea europeana si de perspectivele evolutiei acesteia, euromarketingul se afla in prezent in etapa: a) continuarii extinderii spatiului Uniunii Europene

83