Grile EE

1. Convergenţa nominală, faţă de convergenţa reală:

a. priveşte factorii monetar-financiari, în mod exclusiv.
b. este proprie relaţiei între uniune şi statele membre, excluzând raportarea la mediul de
afaceri.
c. care un caracter "defensiv", în sensul ne-expansionist al alocării resurselor, amintind
de filozofia FMI.
d. prezintă toate caracteristicile enumerate mai sus.
2. Crearea uniunii vamale favorizează şi nu dezavantajează:
a. pe consumatorii autohtoni.
b. pe producătorii autohtoni.
c. guvernul.
d. pe exportatorii din uniune, pe piaţa autohtonă.
3. Finalizarea pieţei unice a UE înseamnă:
a. libera mişcare internă a persoanelor şi capitalurilor.
b. unificarea nivelului preţurilor, la nivelul Uniunii.
c. transferul macrosistemului economic de la nivelul economiilor naţionale la cel al
Uniunii.
d. moneda unică stabilă până la eliminarea definitivă a inflaţiei şi flotării cursului de
schimb.
4. Pierderile consumatorului autohton, la creşterea tarifului vamal extern, sunt egale cu:
a. tariful vamal, multiplicat cu valoarea importurilor de bunuri de consum.
b. diminuarea valorii importurilor, faţă de situaţia iniţială aplicării acestei creşteri.
c. creşterea costurilor industriei autohtone a bunurilor de consum, la noul preţ aplicat
bunului.
d. toate cele de mai sus, însumate.
5. Trecerea la moneda unică europeană înlătură problema:
a. riscului valutar.
b. deficitului extern.
c. inflaţiei.
d. deprecierii, versus aprecierii excesive a monedei.
6. Avantajul comparativ al naţiunii revine cu precădere valorificând la export:
a. resursele naturale autohtone.
b. munca vie şi manopera.
c. valoarea adăugată.
d. factorul capital.
7. Se constată însă reducerea investiţiilor străine directe (ISD) atât pe total Uniune, cât şi în
detaliu, în ţările aderente la UE. Faptul se explică prin:
a. reducerea oportunităţilor de investiţii în întreaga zonă.
b. creşterea gradului de concurenţă pe piaţa Uniunii, factor ce împiedică
transferurile de capital între regiuni.
c. oportunităţi de investiţii crescute în Rusia, fosta URSS şi în alte zone vecine.
d. criza economico-financiară actuală.
8. Sunt străine liberalismului, în politica economică europeană:
a. extinderea Uniunii Europene şi multiplicarea modelelor economico-sociale
naţionale.
b. piaţa şi concurenţa.
c. sistemul monetar şi moneda unică.
d. politicile şi fondurile structurale.
9. Demersul uniunii monetare :
a. cuprinde exclusiv strategia implementării monedei unice (1999-2002).
b. exclude "Mecanismul Cursurilor de Schimb/MCS/ERM").
c. cuprinde demersul monedei unice şi Sistemul Monetar European (SME: 1979-1999).
d. începe cu "Şarpele Monetar" (1971-1979), continuă cu SME (1979-1999) şi
încheie cu moneda unică europeană (1999-2002).
10. Uniunea vamală, faţă de zona de liber schimb, conţine:
a. unificarea tarifului vamal, practicat de ţările membre uniunii, faţă de importurile din
restul lumii.
b. pe lângă libertatea de mişcare şi de schimb a mărfurilor, pe aceea a mişcării
capitalurilor şi forţei de muncă.
c. cursul de schimb fix între monedele naţionale ale ţărilor membre uniunii.
d. toate cele enumerate mai sus.
11. Piaţa, în economia contemporană, se prezintă ca:
a. predominant naţională, cu consecinţa preţului naţional unic determinat şi cu fluxuri
externe accidentale şi irelevante.
b. exclusiv internaţională şi mondială, cu regula "preţului unic" al bunului în monedele
naţionale (pe pieţele naţionale).
c. naţională şi internaţională, bunurile prezentând două niveluri diferite ale preţului
bunului individual.
d. altfel determinată decât în definiţiile de mai sus. ???
12. Filozofia convergenţei nominale a Uniunii Europene de tipul "închiderea robinetului şi golirea
recipientului" înseamnă:
a. reducerea deficitului bugetar, în defavoarea creşterii datoriei publice, astfel a
factorilor monetari ai inflaţiei.??????
b. oprirea devalorizării monedelor naţionale, blocând reducerea ratei dobânzilor în
folosul creşterii inflaţioniste a cheltuielilor.
c. generalizarea monedei unice în sensul eliminării riscului valutar şi a devalorizărilor
care ar dezintegra uniunea monetară.
d. niciuna dintre explicaţiile de mai sus.
13. Concurenţa, pe piaţa internaţională:
a. este mai avansată decât aceea pe pieţele naţionale.
b. este inferioară celei de pe pieţele naţionale.
c. este necaracteristică (nespecifică)
d. nu poate fi caracterizată de niciuna dintre trăsăturile expuse mai sus.
14. Protecţionismul este practicat pe piaţa internaţională:
a. în scopul eliminării deschiderii economice şi efectelor acesteia.?????
b. numai de către state, fiind inaccesibil uniunilor de state integrate.
c. în folosul industriilor autohtone şi locale în dezvoltare.
d. ca protejând, de fapt, nivelul de trai al cetăţenilor.
15. Statele lumii participă la economia mondială în folosul /scopul:
a. realizării concurenţei internaţionale, benefică tuturor părţilor, determinând
astfel o piaţă unică şi perfect concurenţială.
b. propriilor exporturi şi exportatori, protejându-le interesele pe pieţele externe.
c. eliminării sau controlului importurilor şi consecinţelor lor asupra economiilor
naţionale.
d. valorificării resurselor autohtone la nivel superior celui autohton.
16. În contextul relaţiei capital-muncă, în producţie, investiţiile străine directe (ISD)
interacţionează cu:
a. rata dobânzilor şi cursul de schimb.
b. investiţiile autohtone.
c. nivelul inflaţiei şi cel al şomajului.
d. migraţia internaţională a forţei de muncă.
17. Avantajul comparativ, în economia internaţională, înseamnă:
a. specializarea naţională.
b. alocarea eficientă a resurselor şi factorilor de producţie.
c. transferul industriilor naţionale şi locale ineficiente în spaţiul extern.
d. transferul de resurse internaţionale în planul naţional şi local.
18. Rata dobânzilor pe termen lung, spre deosebire de rata dobânzilor pe termene scurte şi în
interesul convergenţei nominale:
a. reflectă gradul de stabilitate a preţurilor.
b. combate direct inflaţia, în calitate de "preţ" al banilor..
c. se constituie drept instrument de politică monetară.
d. influenţează mai direct nivelul investiţiilor şi al cursului de schimb.
19. Creşterea tarifului vamal revine în folosul prioritar al:
a. statului perceptor.
b. consumatorilor autohtoni.
c. producătorilor autohtoni de bunuri similare.
d. organismelor Uniunii Europene.
20. Concurenţa, în cadrul uniunii de state integrate, este susţinută de:
a. concurarea producătorilor autohtoni, la ei acasă.
b. subvenţionarea industriilor autohtone.
c. creşterea tarifului vamal comun al uniunii.
d. programele de dezvoltare regională şi durabilă.
21. Nu se înscrie /înscriu în evoluţia actuală a Programului Agricol Comunitar (PAC):
a. extinderea bugetului afectat PAC.
b. dezvoltarea rurală şi îmbunătăţirile funciare.
c. eficientizarea agriculturii.
d. re-naţionalizarea (responsabilităţilor asupra) politicii agricole.
22. Convergenţa economică reală înseamnă, pe aria uniunii:
a. păstrarea diferenţei de viteză a creşterii-dezvoltării economice între ţări, având
în vedere gradul diferit de dezvoltare a acestora.
b. redistribuirea fluxurilor de investiţii, după criterii modificate.
c. unificarea nivelurilor şomajului şi inflaţiei.
d. generalizarea ciclului de afaceri, pe faze distincte.
23. Aportul real şi nevolatil al investiţiilor străine directe (ISD) într-o economie naţională (gazdă)
constă în:
a. valoarea capitalului investit nerambursabil, a profiturilor şi investiţiilor realizate.
b. creşterea salariilor angajaţilor autohtoni în companiile cu capital străin, cu influenţă
asupra nivelului de trai autohton.
c. transferul de tehnologie şi nivelul calificării personalului angajat.
d. gradul de concurenţă pe piaţa autohtonă.
24. Este ultima, în ordinea realizării convergenţei economice reale intre ţările membre şi regiunile
uniunii, apropierea:
a. ratelor creşterii economice.
b. preţurilor materiilor prime şi bunurilor de capital.
c. salariilor.
d. ratelor dobânzii.
25. În realizarea criteriilor de convergenţă nominală (Maastricht 1992), operează relaţia dintre:
a. Banca Centrală Europeană (BCE) şi guvernele statelor membre (UE).
b. Comisia Europeană (CE) şi guvernele statelor membre.
c. BCE şi băncile centrale ale statelor membre.
d. BCE, CE, Parlamentul European şi Consiliul European.
26. Cea mai importantă realizare a pieţei financiare a UE este aceea că:
a. gradul de lichiditate a titlurilor este mai ridicat decât, corespunzător, în Japonia şi
SUA.
b. volumul şi valoarea titlurilor în Euro l-a depăşit pe acela al titlurilor în monedele
naţionale precedente.
c. înglobarea bursei londoneze (London Stock Exchange) în "Zona Euro".
d. bursele regiunii sunt de anvergură superioară celor din SUA, Japonia sau China.
27. Bugetul Uniunii Europene nu:
a. susţine stabilitatea monedei unice.
b. are deficit sau excedent.
c. este adiţional, faţă de bugetele statelor membre.
d. se formează în urma negocierilor dintre Uniune şi statele membre.
28. Mai rigid(ă) pe piaţa muncii (inclusiv în UE) este:
a. nivelul salariilor.
b. şomajul.
c. cererea de muncă.
d. oferta de muncă.
29. Realizarea integrării economice:
a. deschide economia uniunii faţă de economia mondială şi economiile naţionale ale
ţărilor terţe.
b. închide economia uniunii, reducând fluxurile ei internaţionale.
c. nici una, nici cealaltă dintre consecinţele enumerate nu este validă.
d. nu afectează gradul de deschidere economică a ţărilor membre şi/sau uniunii în
ansamblu.
30. Integrarea europeană (de "tip european") :
a. este unicul demers de acest tip în lumea economică contemporană.
b. este un demers generalizat în lumea de astăzi, cu corespondenţe şi similarităţi
esenţiale în mai multe alte regiuni ale lumii.
c. se încadrează în fenomenologia integrării economice contemporane şi este
demersul cel mai avansat din acest punct de vedere.
 d. este exclusiv un demers politic de protecţie a intereselor statelor membre în faţa
vicisitudinilor economiei mondiale actuale.
31. Avantajul absolut al naţiunii:
a. aparţine oricărui stat, în economia lumii.
b. generează indiferenţa autohtonă faţă de alegerea partenerilor externi.
c. se limitează la reducerea şi/sau eliminarea şomajului.
d. prezintă toate caracteristicile enumerate mai sus.
32. Convergenţa nominală are drept obiectiv controlul-eliminarea inflaţiei, excluzând însă, ca
factor al acesteia:
a. preţurile produselor de bază.
b. rata dobânzilor şi cursul de schimb.
c. deficitul bugetar.
d. datoria publică.
33. Integrarea este avansată şi desăvârşită, odată realizată:
a. zona de liber schimb.
b. uniunea vamală.
c. piaţa unică.
d. moneda unică.
34. Prioritatea politicii economice a UE este:
a. ocuparea forţei de muncă şi reducerea şomajului.
b. creşterea salariului real şi a coeziunii sociale.
c. creşterea economică şi reducerea costurilor.
d. protecţia şi solidaritatea socială.
35. Specializarea naţională, în contextul economiei deschise, creează eficienţa:
a. alocării resurselor şi factorilor de producţie.
b. producţiei şi consumului.
c. în creşterea nivelului de trai general.
d. tuturor celor e mai sus.
36. Faţă de Sistemul Monetar Internaţional (SMI), instaurat la Breton Woods (1944-1971), SME
(1979-1999) a fost lipsit de:
a. cursul de schimb fix.
b. organismul financiar de gestiune.
c. paritatea-aur a monedei ancoră.
d. moneda de cont, ca relaţie între uniune şi statele membre.
37. Integrării avansate îi este specific(ă) / îi sunt specifice:
a. diviziunea muncii.
b. libera mişcare a persoanelor şi capitalurilor.
c. piaţa muncii şi piaţa capitalurilor.
d. convergenţa economică şi zona monetară optimă.
38. Concurenţa, în cadrul uniunii de state integrate, este afectată de:
a. trendul creării pieţei unice.
b. creşterea numărului de producători ai aceluiaşi bun pe piaţa unică şi pe pieţele
naţionale.
c. avantajul vamal al exportatorilor din ţările membre uniunii.
d. dezavantajul competitiv al producătorilor autohtoni.
 39. Pierderile consumatorului autohton , la cresterea tarifului vamal extern , sunt egale cu :

a Tariful vamal, multiplicat cu valoarea importurilor de bunuri de consum.

b Diminuarea valorii importurilor , fata dec situatia initiala aplicarii acestei cresteri.

C Cresterea costurilor industriei autohtone a bunurilor de consum , la noul pret aplicat

bunului

D Toate cele de mai sus

40. Cresterea tariflui vamal revine in folosul prioritar al;

Producatorilorn autohtoni de bunuri similare

41. Filozofia convergentei nominale a Uniunii Europene de tipul ‚” Inchiderea robinetului si

golirea recipientului” inseamna:
A reducerea deficitului bugetar , in defavoarea cresterii datoriei publice, astfel a
factorilor monetari ai inflatiei.

B Oprirea dezvoltarii modelelor nationale , blocand reducerea ratei dobanzilor in

folosul cresterii inflationiste a chieltuielilor .
C generalizarea monedei unice in sensul eliminarii riscului valutar si a dezvoltarilor care
ar dezintegra uniunea monetara.
D Niciuna dintre explicatiile de mai sus

42. Nu se inscrie in criteriile de convrrgenta ale ‚Zonei Euro´, convenite la Maastricht (1992)
Datoria externa

43. Bugetul Uniunii Europene nu:

Este aditional , fata de bugetele statelor membre