Contracte speciale I.

CONTRACTUL DE MUNCA TEMPORARA

Agentul de munca temporara(art.88-art.102Codul Muncii, HG938/2004 privind conditiile de infiintare si functionare , precum si procedura de autorizare a agentului de munca temporara)

Munca temporara, potrivit art. 88 alin. (1) din Codul muncii, este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara, presteaza munca in favoarea unui utilizator. Agentul de munca temporara este societatea comerciala autorizata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, care pune provizoriu la dispozitie utilizatorului personal calificat si/sau necalificat pe care il angajeaza si il salarizeaza in acest scop. Conditiile de infiintare si functionare, precum si procedura de autorizare a agentului de munca temporara se stabilesc prin hotarare a Guvernului. Conditiile de infiintare si functionare, precum si procedura de autorizare a societatilor comerciale care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca agent de munca temporara sunt reglementate de Hotararea Guvernului nr. 938/2004 privind conditiile de infiintare si functionare, precum si procedura de autorizare a agentului de munca temporara. Potrivit dispozitiilor art. 3 din acest act normativ, in vederea obtinerii autorizatiei de functionare ca agenti de munca temporara, societatile comerciale trebuie sa indeplineasca
1

cumulativ urmatoarele conditii: a) sa fie constituite potrivit legii si sa aiba prevazut in actul constitutiv, ca obiect de activitate, "Selectia si plasarea fortei de munca"; b) sa nu inregistreze debite la bugetul de stat, respectiv la bugetele locale sau provenind din neplata contributiilor de asigurari sociale, contributiilor de asigurari pentru somaj, contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si a contributiilor pentru asigurari sociale de sanatate; c) sa nu figureze in evidentele cazierului fiscal cu fapte sanctionate de reglementarile financiare, vamale, precum si cele care privesc disciplina financiara; d) sa nu aiba aplicate sanctiuni pentru incalcarea prevederilor legislatiei muncii, comerciale si fiscale; e) sa constituie o garantie financiara. Autorizarea societatilor comerciale se face de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, prin directiile de munca, solidaritate sociala si familie judetene sau a municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala isi au sediul, denumite in continuare directii pentru dialog, familie si solidaritate sociala. In scopul obtinerii autorizatiei de functionare, societatile comerciale depun la agentiile judetene de prestatii sociale o cerere insotita de un dosar de autorizare care trebuie sa contina urmatoarele documente: a) actul constitutiv sau actul aditional la actul constitutiv, dupa caz, in care sa fie mentionat obiectul de activitate, prevazut la art. 3 lit. a)( Selectia si plasarea fortei de munca), in copie legalizata; b) certificatul de inmatriculare in registrul comertului, emis de oficiul registrului comertului, in copie legalizata;
2

c) cazierul fiscal; d) certificate eliberate de institutiile competente, care sa ateste indeplinirea conditiei prevazute la art. 3 lit. b); e) certificat constatator eliberat de oficiul registrului comertului, care trebuie sa cuprinda mentiuni din care sa rezulte ca societatile comerciale nu se afla in procedura de reorganizare sau faliment, potrivit legii; f) dovada constituirii garantiei financiare; g) dovada achitarii sumelor corespunzatoare tarifului de autorizare sau de prelungire a autorizatiei, dupa caz. Garantia financiara se constituie prin depunerea unei sume intrun cont distinct deschis la o banca din Romania, care sa acopere contravaloarea a 25 de salarii de baza minime brute pe tara, garantate in plata, la care se adauga contributiile datorate de catre angajator bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului asigurarilor pentru somaj si bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, potrivit legii. Garantia financiara se poate utiliza numai pentru plata de catre agentul de munca temporara a drepturilor de natura salariala, a celorlalte drepturi banesti negociate cu ocazia incheierii contractului colectiv de munca, respectiv a contractului individual de munca, precum si a contributiilor datorate de catre angajator bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului asigurarilor pentru somaj si bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. La data scadentei acestor obligatii agentul de munca temporara este obligat sa le execute, iar in cazul in care fondurile proprii nu acopera aceste obligatii, se va utiliza garantia financiara In cazul in care in termen de 15 zile calendaristice de la data la care obligatiile privind plata salariului si cele privind contributiile
3

si impozitele au devenit scadente si exigibile, iar agentul de munca temporara nu detine fondurile necesare sau garantia nu este suficienta pentru acoperirea acestora, ele vor fi platite de utilizator, in baza solicitarii salariatului temporar sau a inspectorului de munca. Solicitarea salariatului temporar se formuleaza in scris, insotita de dovada neplatii drepturilor salariale. Dovada neplatii drepturilor salariale se poate face prin orice mijloc de proba, respectiv prin copie a statului de plata, extras de cont etc. Agentul de munca temporara este obligat sa mentina suma reprezentand garantia prin completarea acesteia in termen de 5 zile de la data micsorarii acesteia.

Conform dispozitiilor art. 14 alin.(1) din Hotararea Guvernului nr.938/2004, agentul de munca temporara incheie cu salariatul un contract de munca temporara, in scris, care trebuie sa cuprinda elementele prevazute la art. 94 din Legea nr. 53/2003, dupa cum urmeaza: a) datele de identificare a partilor; b) misiunea de munca temporara pentru care a fost angajat salariatul temporar, atunci cand contractul de munca temporara se incheie pe durata unei singure misiuni de munca temporara; c) tipul de activitate pentru care este angajat salariatul temporar, atunci cand contractul de munca temporara se incheie pentru mai multe misiuni de munca temporara; d) identitatea si sediul utilizatorului; e) locul executarii misiunii de munca temporara sau posibilitatea ca salariatul temporar sa-si desfasoare activitatea, succesiv, la
4

diversi utilizatori; f) pregatirea profesionala si abilitatile salariatului temporar; g) data de la care contractul de munca temporara urmeaza sa-si produca efectele; h) durata misiunii de munca temporara si conditiile in care aceasta poate fi prelungita; i) conditiile concrete in care urmeaza sa se desfasoare munca in cadrul misiunii de munca temporara, respectiv riscurile specifice postului; j) concediul de odihna la care salariatul temporar are dreptul; k) eventuala perioada de proba, stabilita in conditiile legii; l) conditii de acordare a preavizului; m) drepturile salariale si modalitatile de remunerare a salariatului temporar, precum si periodicitatea platii; n) durata normala a muncii; o) informatiile necesare in cazul in care salariatul temporar urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate, in conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003; p) clauze privind incetarea raporturilor de munca din initiativa agentului de munca temporara, la sesizarea utilizatorului. Contractele de munca temporara se inregistreaza in registrul general de evident al salariatilor, la rubric durata contractului individual de munca inscriindu-se durata contractului , urmata de mentiunea CMT. Contractul de munca temporara se poate incheia si pentru mai multe misiuni cu respectarea termenului(24luni) prevazut la art.92(2). Agentul de munca temporara poate incheia cu salariarul temporar un cim pe durata nedeterminata, astfel intre doua misiuni salariatul se afla la dispozitia agentului de munca temporara..
5

Pentru fiecare noua misiune intre parti se incheie un contract de munca temporara in care vor fi precizate toate elementele prevazute la art.94. Contractul de munca temporara inceteaza la terminarea misiuni pentru care a fost incheiatsau daca utilizatorul renunta la serviciile sale inainte de incheierea misiunii, in conditiile contractului de punere la dispozitie. La art. 96 din Codul muncii sunt statornicite regulile privind salarizarea angajatului temporar astfel: - Pe toata durata misiunii salariatul temporar beneficiaza de salariul platit de agentul de munca temporara. -- Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune se stabileste prin negociere directa cu agentul de munca temporara si nu poate fi mai mic decat saklariul minim brut pe tara garantat in plata.. ---Agentul de munca temporara este cel care retine si vireaza toate contributiile si impozitele datorate de salariatul temporar catre bugetele statului si plateste pentru acesta toate contributiile datorate in conditiile legii. ---- In cazul in care in termen de 15 zile calendaristice de la data la care obligatiile privind plata salariului si cele privind contributiile si impozitele au devenit scadente si exigibile, iar agentul de munca temporara nu le executa, ele vor fi platite de utilizator, in baza solicitarii salariatului temporar. -----------Utilizatorul care a platit sumele datorate potrivit alin. (4) se subroga, pentru sumele platite, in drepturile salariatului temporar impotriva agentului de munca temporara. Asadar, coroborand cu art.101 prevederile regulamentelor interne precum si cele ale contractelor colective de munca aplicabile salariatilor angajati cu cim pe durata nedeterminata la utilizator ,
6

se aplica in egala masura si salariatilor temporar pe durata misiunii la acesta. Potrivit art.97 prin contractual de munca temporara se poate stabili o perioada de proba pentru realizarea misiunii a carei durata nu poate fi mai mare de: a) 2 zile lucratoare in cazul cmt incheiat pe o perioada mai mica sau egala de o luna b) 5 zile lucratoare in cazul cmt este incheiat pe o perioada cuprinsa intre o luna si 3 luni, c) 15 zile lucratoare in cazul cmt este incheiat pe o perioada cuprinsa intre 3 si 6 luni, d) 20zile lucratoare in cazul cmt incheiat pentru o perioada mai mare de 6 luni, e) 30zile lucratoare in cazul salariatilor incadrati in functii de conducere pentru o durata a cmt mai mare de 6 luni. Utilizatorul, pe parcursul misiunii, raspunde pentru asigurarea conditiilor de munca pentru salariatul temporar, potrivit legislatiei in vigoare. Urilizatorul salariatilor temporar are urmatoarele obligatii: -in vederea asigurarii egalitatii de sanse cu ceilalti salariati, sa informeze salariatii temporary cu privire la locurile de munca vacante existente, -sa asigure salariatului temporar accesul la cursuri de pregatire profesionala pe care le organizeaza pentru salariatii sai, -in cadrul informarii generale privind ocuparea fortei de munca, sa puna la dispozitia reprezentantilor salariatilor informatiile cu privire la utilizarea salariatilor temporary
7

Utilizatorul poate incheia cu salariatul temporar un cim pe durata nedeterminata numai dupa incetarea misiunii, sau poate fi incheiat in perioada misiunii cu acordul expres al agentului de muinca temporara. Agentul de munca temporara pune la dispozitia utilizatorului un salariat temporar, in baza unui contract de punere la dispozitie incheiat in forma scrisa. Contractul de punere la dispozitie trebuie sa cuprinda, potrivit art. 91 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, urmatoarele:; a)durata misiunii b) caracteristicile specifice postului, in special calificarea necesara, locul executarii misiunii si programul de lucru; c) conditiile concrete de munca; d) echipamentele individuale de protectie si de munca pe care salariatul temporar trebuie sa le utilizeze; e) orice alte servicii si facilitati in favoarea salariatului temporar; f) valoarea comisionului de care beneficiaza agentul de munca temporara, precum si remuneratia la care are dreptul salariatul; g) conditiile in care utilizatorul poate refuza un salariat temporar pus la dispozitie de un agent de munca temporara. De asemenea contractual de punere la dispozitie trebuie sa cuprinda si motivul si scopul pentru care este necesara utilizarea unui salariat temporar.

Agentii de munca temporara au obligatia de a tine evidenta contractelor de munca temporara si de a le inregistra, in termenul prevazut de legislatia in vigoare, la inspectoratele teritoriale de munca in a caror raza teritoriala sunt autorizati (Abrogare Lege
8

130/1999). Conform art. 92 din Codul muncii, salariatii temporari au acces la toate serviciile si facilitatile acordate de utilizator, in aceleasi conditii ca si ceilalti salariati ai acestuia.

Potrivit art.102, agentul de munca temporara nu percepe nicio taxa salariatilor temporari in schimbul demersurilorin vederea recrutarii acestora de catre utilizator sau pentru incheierea unui cmt, Incalcarea acestei obligatii de catre agentul de munca temporara constituie sanctiune prevazuta de art.260 alin.1 lit.o Codul Muncii, cu amenda de la 5.000lei la 10.000lei pentru fiecare persoana identificata , fara a depasi valoarea cumulata de 100.000lei.

II. CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA LA DOMICILIU MUNCA LA DOMICILIU

art.108-art.110 Codul Muncii Munca la domiciliu este o modalitate de executare a contractului individual de munc pe durat nedeterminat sau determinat, cu timp zilnic de lucru integral sau parial, avnd ca particularitate principal faptul c munca (atribuiile specifice functiei pe care o detin) se execut la domiciliul salariatului. Salariatii cu munca la domiciliu sunt acei salariati care indeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei pe care o detin.Salariatii isi stabilesc singuri programul de lucru, angajatorii
9

fiind indreptatiti sa verifice activitatea salariatilor cu munca la domiciliu, in conditiile stabilite prin cim.

Contractul individual de munca la domiciliu se ncheie n scris (ad probationem) i trebuie s cuprind pe langa elementele prevazute de art.17 alin.3: - precizarea expres c salariatul lucreaz la domiciliu; - programul n cadrul cruia angajatorul este n drept s controleze activitatea salariatului su i modalitatea concret de realizare a controlului; - obligaia angajatorului de a asigura transportul la i de la domiciliul salariatului, dup caz, al materiilor prime i materialelor pe care la utilizeaz n activitate, precum i al produselor finite pe care le realizeaz. Salariatul cu munc la domiciliu se bucur de toate drepturile recunoscute prin lege i contractele colective de munc aplicabile salariailor al cror loc de munc se afl la sediul angajatorului. Rezult astfel c reglementrile referitoare la contractul individual de munc pe perioad nedeterminat sau determinat, cu timp zilnic de munc integral sau parial, se aplic i contractului de munc la domiciliu (ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea i ncetarea) Angajatorul are obligatia inmanarii unui exemplar contractual individual de munca la domiciliu, salariatului, precum si obligatia transmiterii in Revisal a acestuia in conditiile legii. Domenii intalnite : IT, confectii , contabilitate III. CONTRACTUL DE UCENICIE
10

,etc

art.208-art.210 Codul Muncii, Lege 279/2005 privind ucenicia la locul de munca si Hotarare 234/2006-norme metodoligice Contractul de ucenicie la locul de munca este un contract individual de munca de tip particular, incheiat pe durata determinata, in temeiul caruia o persoana fizica, denumita ucenic, se obliga sa se pregateasca profesional si sa munceasca pentru si sub autoritatea unei persoane juridice sau fizice denumite angajator, care se obliga sa-i asigure plata salariului si toate conditiile necesare formarii profesionale. Ucenicul este persoana fizica incadrata in munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca. Poate fi ucenic orice persoana fizica ce a implinit varsta de 16 ani, dar nu mai mult de 25 de ani, si nu detine o calificare pentru ocupatia in care se organizeaza ucenicia la locul de munca. Persoana fizica poate incheia un contract de ucenicie la locul de munca, in calitate de ucenic, si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul scris al parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala. Maistrul de ucenicie este persoana atestata care coordoneaza formarea profesionala a ucenicului. Poate fi maistru de ucenicie: - un salariat al angajatorului care organizeaza ucenicia la locul de munca; - persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati economice in mod independent; - un membru al asociatiei familiale. . Pot incheia contracte de ucenicie la locul de munca in calitate de
11

angajatori autorizate Ce

numai persoanele juridice si persoanele fizice de Ministerul Muncii Familiei Protectiei Sociale cuprinde contractul de ucenicie?

Pe langa elementele obligatorii ale contractului individual de munca, contractul de ucenicie la locul de munca cuprinde si urmatoarele clauze cu privire la: - calificarea, respectiv competentele pe care urmeaza sa le dobandeasca ucenicul; - numele maistrului de ucenicie si calificarea acestuia; - locul in care se desfasoara activitatea de formare profesionala; - repartizarea programului de pregatire practica si a celui de pregatire teoretica, dupa caz; - durata necesara obtinerii calificarii sau competentelor; avantajele in natura acordate ucenicului. Organizarea, desfasurarea si controlul activitatii de ucenicie sunt reglementate in amanunt de Legea nr. 279/2005. Prezentarea pe art. (1) Pot incheia contracte de ucenicie la locul de munca, in calitate de angajatori, numai persoanele juridice si persoanele fizice autorizate de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent, pot incadra in munca ucenici si: a) persoana fizica autorizata, daca face dovada ca presteaza de cel putin un an activitatea pentru care a fost autorizata; b) asociatia familiala, prin reprezentantul acesteia, daca face dovada ca presteaza de cel putin un an activitatea pentru care sa constituit ca asociatie familiala.
12

(3) Persoana fizica autorizata, respectiv asociatia familiala, pot organiza ucenicie la locul de munca pentru maximum trei ucenici care se pregatesc concomitent si numai pentru nivelul I de calificare, potrivit dispozitiilor legale. (4) Dispozitiile prezentei legi referitoare la incheierea contractului de ucenicie la locul de munca sunt aplicabile si in cazul raporturilor de munca ale ucenicilor incadrati de asociatiile cooperatiste, reglementate prin legi speciale. (1) Durata contractului de ucenicie la locul de munca nu poate fi mai mare de 3 ani si mai mica de 6 luni. (2) Ucenicul poate fi supus unei perioade de proba care nu va depasi 30 de zile lucratoare. (3) Formarea profesionala prin ucenicie la locul de munca cuprinde pregatirea teoretica si pregatirea practica sau numai pregatirea practica. (4) Timpul necesar pregatirii teoretice a ucenicului este inclus in programul normal de munca. (5) Salariul de baza lunar, stabilit prin contractul de ucenicie la locul de munca, este cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara, in vigoare pentru un program de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore in medie pe saptamna. (6) Programul normal de munca pentru persoanele incadrate in baza unui contract de ucenicie la locul de munca este de maximum 8 ore pe zi, in regim de maximum 5 zile pe saptamna. (7) Pe perioada incadrarii in munca in baza contractului de ucenicie la locul de munca, angajatorul are obligatia sa asigure ucenicului care are domiciliul stabil in alta localitate, fara posibilitati de naveta zilnica, conditii de cazare si de masa in regim de 3 mese pe zi, in unitati de profil autorizat, conform legii. (8) Conditiile de cazare trebuie sa fie asigurate de catre angajator
13

si suportate de ucenic, iar contravaloarea acestora nu poate depasi 50% din venitul net salarial reali

(1) Persoana incadrata in munca in baza contractului de ucenicie la locul de munca are statut de ucenic. (2) La incheierea contractului de ucenicie, angajatorul poate solicita absolventului angajarea obligatiei de a ramne in unitatea respectiva cu contract de munca pe o perioada negociata intre parti. In caz contrar, ucenicul va rambursa contravaloarea cheltuielilor facute de angajator cu formarea sa profesionala. (1) Statutul de ucenic ii confera acestuia toate drepturile si obligatiile prevazute de legislatia muncii, precum si drepturile si obligatiile prevazute de prezenta lege. (2) Ucenicul beneficiaza de dispozitiile legale aplicabile celorlalti salariati, in masura in care acestea nu sunt contrare statutului ucenicului. (1) In vederea formarii profesionale a ucenicului, angajatorul are obligatia sa asigure ucenicului accesul la pregatire teoretica si practica, precum si toate conditiile necesare pentru ca maistrul de ucenicie sa-si indeplineasca sarcinile in ceea ce priveste formarea ucenicului. (2) Coordonarea activitatii de formare profesionala a ucenicului se realizeaza de catre maistrul de ucenicie, definit conform prevederilor art. 3. (3) Persoana fizica autorizata si membrul asociatiei familiale pregatesc ucenici in nume propriu, avnd in acelasi timp si calitatea de maistri de ucenicie.

Autorizarea angajatorului si atestarea maistrului de ucenicie se realizeaza de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, prin directiile de munca, solidaritate sociala si familie judetene si a municipiului Bucuresti, in baza avizului comisiei de autorizare a
14

furnizorilor de formare profesionala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, constituite potrivit legii. Autorizarea angajatorului si atestarea maistrului de ucenicie se fac pentru o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire. (1) Ucenicia la locul de munca se organizeaza pentru nivelurile 1, 2 si 3 de calificare, stabilite prin legislatia in vigoare. (2) Ucenicia la locul de munca se organizeaza pentru calificarile stabilite prin legislatia in vigoare si pentru ocupatiile cuprinse in Clasificarea Ocupatiilor din Romnia, pentru care exista standarde de pregatire profesionala, respectiv standarde ocupationale. (1) Pregatirea teoretica se desfasoara la un furnizor de formare profesionala autorizat, conform prevederilor legale in vigoare pentru calificarea sau ocupatia respectiva. (2) Pregatirea practica se desfasoara in locuri de munca care sa permita dobndirea tuturor competentelor prevazute de standardul ocupational, respectiv de standardul de pregatire profesionala. (3) Este interzisa utilizarea ucenicilor la prestarea altor activitati si/sau exercitarea altor atributii in afara celor care au ca obiect pregatirea teoretica si practica conform contractului de ucenicie la locul de munca. (1) Evaluarea finala a pregatirii teoretice si practice a ucenicului este organizata de angajator. (2) Comisia de autorizare a furnizorilor de formare profesionala judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, la solicitarea angajatorului, desemneaza o comisie de examinare constituita din specialisti in domeniul de activitate in care s-a realizat formarea profesionala a ucenicului. (3) Evaluarea si certificarea formarii profesionale prin ucenicie la locul de munca se realizeaza in conformitate cu prevederile legale
15

in

vigoare

privind

formarea

profesionala

adultilor.

(1) Angajatorii care incadreaza in munca persoane in baza unui contract de ucenicie la locul de munca, conform prezentei legi, primesc lunar, la cerere, din bugetul asigurarilor pentru somaj, pe perioada derularii contractului de ucenicie, pentru fiecare persoana: a) o suma egala cu 50% din valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare, prevazut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare; b) o suma egala cu contravaloarea lunara a serviciilor de instruire teoretica a ucenicului, fara a putea depasi 20% din valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare, prevazut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplica pe perioada de proba prevazuta in cuprinsul contractului de ucenicie la locul de munca, precum si pe perioada in care raporturile de munca sunt suspendate. (3) Suma lunara prevazuta la alin. (1) lit. a) se acorda angajatorilor proportional cu timpul efectiv lucrat de ucenic, precum si pentru perioada concediului anual de odihna al ucenicului. Nu beneficiaza de prevederile art. 17 angajatorii care, anterior incheierii contractului de ucenicie la locul de munca, au avut cu persoana in cauza incheiat un alt contract de ucenicie la locul de munca.

16

Modul de acordare a sumelor prevazute la art. 17 alin. (1), din bugetul asigurarilor pentru somaj, se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(1) In scopul asigurarii formarii profesionale a ucenicilor, angajatorii care beneficiaza de facilitatile prevazute la art. 17 sunt obligati sa mentina raporturile de munca ale acestora pe perioada contractului de ucenicie la locul de munca incheiat. (2) In situatia in care raporturile de munca incheiate intre angajator si ucenic inceteaza anterior datei expirarii contractului de ucenicie la locul de munca, angajatorii sunt obligati sa restituie, in totalitate, agentiei pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sumele incasate de la bugetul asigurarilor pentru somaj pentru fiecare ucenic, plus dobnda de referinta a Bancii Nationale a Romniei, in vigoare la data incetarii raporturilor de munca, daca incetarea acestora a avut loc din motivele prevazute la art. 55 lit. b), art. 56 lit. c), e) si f) si art. 65 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Controlul respectarii obligatiilor privind mentinerea raporturilor de munca incheiate intre ucenici si angajatorii care beneficiaza de sume din bugetul asigurarilor pentru somaj, in temeiul art. 17, se efectueaza de organele de control din cadrul agentiilor pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. (1) Inspectorii de munca au competenta de a controla modul de incheiere, executare, modificare, suspendare si incetare a contractului de ucenicie la locul de munca in situatiile si in conditiile prevazute de normele metodologice de aplicare a
17

prevederilor prezentei legi. (2) La sesizarea inspectorilor de munca se poate declansa procedura de retragere a autorizatiei angajatorului sau a atestatului maistrului de ucenicie.

Conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului de ucenicie la locul de munca se solutioneaza conform prevederilor legale privind conflictele de munca. (1) Constituie contraventie si se sanctioneaza de catre persoanele stabilite cu atributii de control conform art. 23, cu amenda de 50.000.000 lei (5.000 lei RON), incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 4 alin. (3), art. 5 alin. (1), (2) si (4), art. 6 alin. (1) si (3), art. 7 alin. (1), (2), (4)(8), art. 9, art. 10 alin. (1) si (2), art. 15 si art. 17 alin. (3). (2) In cazul in care se constata ca au fost incalcate de 3 ori intrun an dispozitiile sanctionate la alin. (1), se solicita retragerea autorizatiei angajatorului de incadrare a ucenicilor la locul de munca si a dreptului de a obtine o noua autorizatie pe o perioada de 4 ani de la data retragerii acesteia. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei elaboreaza si supune spre aprobare Guvernului normele metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, in termen de 90 de zile de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

18

IV. CONTRACTE SPECIALE DE FORMARE PROFESIONALA art.201-art.207 Codul Muncii Sunt considerate contracte speciale de formare profesional contractul de calificare profesional i contractul de adaptare profesional. Contractul de calificare profesional este cel n baza cruia salariatul se oblig s urmeze cursurile de formare organizate de angajator pentru dobndirea unei calificri profesionale. Pot ncheia contracte de calificare profesional salariaii cu vrsta minim de 16 ani mplinii, care nu au dobndit o calificare sau au dobndit o calificare ce nu le permite meninerea locului de munc la acel angajator. Contractul de calificare profesional se ncheie pentru o durat cuprins ntre 6 luni i 2 . Pot ncheia contracte de calificare profesional numai angajatorii autorizai n acest sens de Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale i de Ministerul Educaiei i Cercetrii. Procedura de autorizare, precum i modul de atestare a calificrii profesionale se stabilesc prin lege special. Contractul de adaptare profesional se ncheie n vederea adaptrii salariailor debutani la o funcie nou, la un loc de munc nou sau n cadrul unui colectiv nou. Contractul de adaptare profesional se ncheie o dat cu ncheierea contractului individual de munc sau, dup caz, la debutul salariatului n funcia nou, la locul de munc nou sau n colectivul nou, n condiiile legii.

Contractul de adaptare profesional este un contract ncheiat pe durat determinat, ce nu poate fi mai mare de un an.
19

La expirarea termenului contractului de adaptare profesional salariatul poate fi supus unei evaluri n vederea stabilirii msurii n care acesta poate face fa funciei noi, locului de munc nou sau colectivului nou n care urmeaz s presteze munca. Formarea profesional la nivelul angajatorului prin intermediul contractelor speciale se face de ctre un formator. Formatorul este numit de angajator dintre salariaii calificai, cu o experien profesional de cel puin 2 ani n domeniul n care urmeaz s se realizeze formarea profesional.) Un formator poate asigura formarea, n acelai timp, pentru cel mult 3 salariai. Exercitarea activitii de formare profesional se include n programul normal de lucru al formatorului. Formatorul are obligaia de a primi, de a ajuta, de a informa i de a ndruma salariatul pe durata contractului special de formare profesional i de a supraveghea ndeplinirea atribuiilor de serviciu corespunztoare postului ocupat de salariatul n formare. Formatorul asigur cooperarea cu alte organisme de formare i particip la evaluarea salariatului care a beneficiat de formare profesional. FORMAREA PROFESIONALA Cadrul general art.192-art.200Codul Muncii Formarea profesional a salariailor are urmtoarele obiective principale: a) adaptarea salariatului la cerinele postului sau ale locului de munc; b)obinerea unei calificri profesionale; c) actualizarea cunotinelor i deprinderilor specifice postului i locului de munc i perfecionarea pregtirii profesionale pentru ocupaia de baz; d) reconversia profesional determinat de restructurri socioeconomice;
20

dobndirea unor cunotine avansate, a unor metode i procedee moderne, necesare pentru realizarea activitilor profesionale; e) prevenirea riscului omajului; f) promovarea n munc i dezvoltarea carierei profesionale. Formarea profesional i evaluarea cunotinelor se fac pe baza standardelor ocupaionale. Tipologia formrii profesionale

Formarea profesional a salariailor se poate realiza prin urmtoarele forme: a) participarea la cursuri organizate de ctre angajator sau de ctre furnizorii de servicii de formare profesional din ar sau din strintate; b) stagii de adaptare profesional la cerinele postului i ale locului de munc; c) stagii de practic i specializare n ar i n strintate; d) ucenicie organizat la locul de munc; e) formare individualizat; f) alte forme de pregtire convenite ntre angajator i salariat. Obligativitatea art.194 programelor de formare profesional

(1) Angajatorii au obligaia de a asigura participarea la programe de formare profesional pentru toi salariaii, dup cum urmeaz: a) cel puin o dat la 2 ani, dac au cel puin 21 de salariai; b) cel puin o dat la 3 ani, dac au sub 21 de salariai. (2) Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesional, asigurat n condiiile alin. (1), se suport de ctre angajatori. Planul de formare profesional (1) Angajatorul persoan juridic care are mai mult de 20 de salariai elaboreaz anual i aplic planuri de formare profesional, cu consultarea sindicatului sau, dup caz, a
21

reprezentanilor salariailor. (2) Planul de formare profesional elaborat conform prevederilor alin. (1) devine anex la contractul colectiv de munc ncheiat la nivel de unitate. (3) Salariaii au dreptul s fie informai cu privire la coninutul planului de formare profesional. Reglementarea activitii de formare profesional (1) Participarea la formare profesional poate avea loc la iniiativa angajatorului sau la iniiativa salariatului. (2) Modalitatea concret de formare profesional, drepturile i obligaiile prilor, durata formrii profesionale, precum i orice alte aspecte legate de formarea profesional, inclusiv obligaiile contractuale ale salariatului n raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesional, se stabilesc prin acordul prilor i fac obiectul unor acte adiionale la contractele individuale de munc. Cheltuielile cu formarea profesionala si drepturile salariatului (1) In cazul in care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesionala este initiata de angajator, toate cheltuielile ocazionate de aceasta participare sunt suportate de catre acesta. (2) Pe perioada participarii la cursurile sau stagiile de formare profesionala conform alin. (1), salariatul va beneficia, pe toata durata formarii profesionale, de toate drepturile salariale detinute. (3) Pe perioada participarii la cursurile sau stagiile de formare profesionala conform alin. (1), salariatul beneficiaza de vechime la acel loc de munca, aceasta perioada fiind considerata stagiu de cotizare in sistemul asigurarilor sociale de stat. Obligatiile beneficiarilor formarii profesionale (1) Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de
22

formare profesionala, in conditiile art. 197 alin. (1), nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca pentru o perioada stabilita prin act aditional. (2) Durata obligatiei salariatului de a presta munca in favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala, precum si orice alte aspecte in legatura cu obligatiile salariatului, ulterioare formarii profesionale, se stabilesc prin act aditional la contractul individual de munca. (3) Nerespectarea de catre salariat a dispozitiei prevazute la alin. (1) determina obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregatirea sa profesionala, proportional cu perioada nelucrata din perioada stabilita conform actului aditional la contractul individual de munca. (4) Obligatia prevazuta la alin. (3) revine si salariatilor care au fost concediati in perioada stabilita prin actul aditional, pentru motive disciplinare, sau al caror contract individual de munca a incetat ca urmare a arestarii preventive pentru o perioada mai mare de 60 de zile, a condamnarii printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru o infractiune in legatura cu munca lor, precum si in cazul in care instanta penala a pronuntat interdictia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv. Pregtirea profesional din iniiativa salariatului (1) n cazul n care salariatul este cel care are iniiativa participrii la o form de pregtire profesional cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului, mpreun cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentanii salariailor. (2) Angajatorul va decide cu privire la cererea formulat de salariat potrivit alin. (1), n termen de 15 zile de la primirea solicitrii. Totodat angajatorul va decide cu privire la condiiile n care va permite salariatului participarea la forma de pregtire profesional, inclusiv dac va suporta n totalitate sau n parte costul ocazionat de aceasta. Avantaje n natur pentru formarea profesional
23

Salariaii care au ncheiat un act adiional la contractul individual de munc cu privire la formarea profesional pot primi n afara salariului corespunztor locului de munc i alte avantaje n natur pentru formarea profesional.

CODUL OCUPATIILOR ROMANIA n practica economic se utilizeaz SISTEME STANDARDIZATE DE CLASIFICRI, care constituie componentele de baz ale SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC. Acesta se constituie n instrumente indispensabile pentru asigurarea n mod unitar a culegerii, stocrii, prelucrrii si analizei datelor. Ansamblul acestora reprezint SISTEMUL UNITAR DE CLASIFICRI SI NOMENCLATOARE, care functioneaz la nivel macroeconomic. Elaborarea noii clasificri a ocupatiilor din Romnia (COR) a avut ca obiectiv prioritar alinierea la standardele internationale elaborate de Comunitatea European (ISCO-88-COM) si ONU (ISCO-88), asigurndu-se transparenta informatiei economicosociale n domeniul resurselor si utilizrii fortei de munc. Lucrarea are un caracter inedit prin aceea c, pentru prima dat n Romnia, s-a realizat o clasificare a ocupatiilor care cuprinde si elemente de descriere pe fiecare treapt a acesteia (grupa majora, subgrupa major, grupa minor si de baz). Alinierea la standardele internationale a COR s-a realizat cu luarea n considerare a specificului economiei romnesti. Concret, aceasta a nsemnat constituirea unor grupe minore si de baz pentru categorii de ocupatii semnificative ca pondere si specific n economia romneasc, cu asigurarea integrrii n standardele internationale.
24

La elaborarea clasificrii s-au avut n vedere urmtoarele principii si criterii: Principiul gruprii unittilor de clasificat dup criterii economice si sociale obiective. Constituirea categoriilor de clasificare s-a fcut n concordant cu diviziunea social a muncii, folosind caracteristici de grupare tehnico-economice obiective, n succesiunea importantei lor pentru activitatea practic. Principiul omogenittii maxime n constituirea categoriilor de clasificat (grupe, subgrupe etc.). Pentru fiecare nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, fiecare submprtire reflectnd aspecte din ce n ce mai amnuntite ale criteriului aplicat la submprtirile precedente, ca de exemplu: - gradul de instruire (nivelul scolii absolvite); - nivelul competentelor determinat de amploarea si complexitatea activittilor care definesc ocupatiile; - gradul de specializare n cadrul aceleiasi activitti; - felul materiilor prime si utilajelor folosite, proceselor tehnologice utilizate. Principiul univocittii gruprii unittilor, care presupune si impune repartizarea fiecrei unitti de clasificat, numai ntr-o singur grup sau subgrup, numai ntr-un singur loc, indiferent de numrul locurilor si unittilor de clasificat. Principiul actualittii, al lurii n considerare a celor mai noi ocupatii, a celor mai noi tehnici de construire a clasificrilor, inclusiv optimizrii si economicittii folosirii codurilor. Principiul stabilittii pe o perioad mai ndelungat de timp, prin crearea unui sistem elastic care s permit adaptarea permanent la noile conditii de dezvoltare economicosocial. Principiul multilateralittii folosirii pe diverse structuri organi-zatorice si activitti (strategii
25

guvernamentale, statistic etc.). Posibilitatea utilizrii clasificrii n comparatiile internationale. n baza acestor principii, CLASIFICAREA OCUPATIILOR este operatia de sistematizare a ocupatiilor (functiilor si meseriilor) populatiei active, n care o ocupatie este clasificat o singur dat. OCUPATIA este activitatea util, aductoare de venit (n bani sau natur), pe care o desfsoar o persoan n mod obisnuit, ntr-o unitate economico-social si care constituie pentru aceasta surs de existent. Ocupatia este, deci, proprie persoanelor active, care practic o activitate recunoscut de societate ca util pentru sine si semenii si. Ocupatia unei persoane poate fi exprimat prin: functia sau meseria exercitat de aceasta. FUNCTIA este activitatea desfsurat de o persoan ntr-o ierarhie functional de conducere sau executie. n clasificarea de fat, functiile sunt cuprinse n grupele majore de la 1 la 5. MESERIA este complexul de cunostinte obtinute prin scolarizare si prin practic, necesare pentru executarea anumitor operatii de transformare si prelucrare a obiectelor muncii, sau pentru prestarea anumitor servicii. Meseriile sunt clasificate n grupele majore de la 6 la 8. Pentru definirea corect a notiunii de ocupatie si evitarea confuziei, este necesar s se defineasc si notiunea de PROFESIE, care, n unele cazuri, poate fi si ocupatie, iar n altele nu. Deci, PROFESIA este specialitatea (calificarea) obtinut prin studii, iar ocupatia este specialitatea (calificarea) exercitat efectiv la locul de munc. De exemplu: SPECIFICATIE Profesia corespunde PROFESIE OCUPATIE cu 1. Inginer1. Inginer metalurg
26

ocupatia

Profesia ocupatie

difer

metalurg 2. nvttor 2. nvttor 3. Strungar 3. Strungar 4. Conductor 4. Conductor auto auto 1. Jurist 1. Senator de 2. Inginer2. Referent de chimist specialitate 3. Medic 3. Director 4. Inginer 4. Sef ferm agricola agronom 5. Economist 5. Secretar de stat

Necesitatea noii clasificri a ocupatiilor din Romnia Clasificri ale ocupatiilor s-au mai fcut n tara noastr, avnd la baz criterii si principii de grupare specifice perioadei istorice si lucrrilor pentru care s-au elaborat. Se pot exemplifica: gruparea ocupatiilor dup locul de munc; gruparea ocupatiilor dup unitatea economico-social; gruparea muncitorilor si personalului operativ din comert si servicii pe ramuri ale economiei nationale si subramuri ale industriei. Aceste clasificri au servit pentru a determina latura cantitativ a structurii ocupatiilor, fr a oferi ns, n suficient msura, date de analiz privind structura omogen-calitativ a activittii persoanelor ocupate. n cadrul clasificrilor anterioare pot fi exemplificate o serie de grupri neomogene, cum sunt: ocupatiile de muncitori la un loc cu personalul operativ din servicii si comert; functii specifice personalului economic si de evident care cuprind functii cu nivele de instruire si complexitate a sarcinilor diferite;

27

 functii specifice din activitatea de ocrotire a snttii, asistentei sociale, sportului, care cuprind functii cu diferite niveluri de instruire si grade de specializare si altele. Oportunitatea unei noi clasificri a ocupatiilor, valabil pentru toate trile si n primul rnd pentru Romnia, este determinat n principal de: a) aparitia de ocupatii noi ca urmare a rezultatelor spectaculoase n activitatea de cercetare-dezvoltare, a introducerii tehnologiilor noi, materiilor prime si a diversificrii din sfera serviciilor (crupier, informatician - designer, detectiv, astronaut etc.) ; b) schimbrile n structurile economico-sociale, mai ales n trile care trec la economia de piat, impun noi grupri de ocupatii (conductori de ntreprinderi mari si mici, specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice, manageri etc) ; c) alinierea ntregului sistem de clasificri si nomenclatoare la sistemele standard internationale, mai ales la cele din trile Comunittii Economice Europene, devine necesar cel putin din urmatoarele considerente: cresterea posibilittilor de cunoastere, evaluare, comparare si comunicare a indicatorilor de dezvoltare si abordarea lor n mod unitar; asigurarea unor informatii corecte si comparabile dup aceleasi criterii si principii. 3. Clasificarea ocupatiilor din Romnia (COR)

n baza Hotararii Guvernului 575 bis/1992, cu privire la "Realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prevzute n conceptia general a informatizrii n Romnia", Ministerului Muncii si Protectiei Sociale - n colaborare cu Comisia National pentru Statistic, Ministerul nvtmntului si Ministerul Industriilor - i revine responsabilitatea realizrii si ntretinerii "la zi" a clasificrii ocupatiilor (functii - meserii) din Romnia. Pentru facilitarea comparatiilor internationale, dar si a reflectrii restructurrilor ce tin de trecerea la economia de piat, factorii de decizie au optat pentru armonizarea clasificrii
28

ocupatiilor din Romnia cu cea a trilor din Comunitatea Economic European. In acest scop, la nivelul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale s-a constituit un colectiv de elaborare a Clasificrii Ocupatiilor din Romnia (COR), care a cuprins si reprezentantii Comisiei Nationale pentru Statistic. Pe parcursul elaborrii acestei prime variante a lucrrii, colectivul a beneficiat de consultant tehnic, din partea unei echipe de experti britanici, n cadrul unui contract de asistent tehnic finantat de Banca Mondial. Actuala editie a Clasificrii Ocupatiilor din Romnia (COR) are la baz principiile de clasificare recunoscute pe plan international si recomandrile corpului de experti britanici ai Comunittii Economice Europene si O.N.U. Pentru realizarea clasificrii si descrierea ocupatiilor s-au mai avut n vedere urmtoarele lucrri: clasificarea international standard a ocupatiilor recomandata de CEE ISCO-88 (COM); - clasificarea international standard a ocupatiilor ISCO (88); - nomenclatorul ocupatiilor utilizat pentru Recensmntul Populatiei si Locuintelor din 1977 si 1992; - nomenclatorul meseriilor pentru care s-au elaborat indicatoarele tarifare de calificare din anul 1964, completat cu denumirea meseriilor avizate "la zi"; - dictionnaire des professions Ofice National de l'emploi Bruxelles; - legislatia n vigoare privind denumirea functiilor, meseriilor si stabilirea salariilor; - informatiile culese de la diferiti agenti economici, privind lista ocupatiilor specifice acestora.
Legislatia formarii profesionale a adultilor OG OG nr. nr. 129/2000 privind 76/2004 pentru formarea modificarea profesionala si a adultilor, OG nr. republicata 129/2000

completarea

HG nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor

29

HG nr. 887/2004 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, aprobate prin HG nr. 522/2003 HG nr. 1829/2004 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OG nr.129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, aprobate prin HG nr.522/2003 Ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 353/5.202/2003 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor Ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si la ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 80/3.328/2005 pentru modificarea si completarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor (nr. 353/5.202/2003) Ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 501/5.253/2003 pentru aprobarea Metodologiei certificarii formarii profesionale a adultilor Ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei si cercetarii nr. 77/3.327/2005 pentru modificarea si completarea Metodologiei certificarii formarii profesionale a adultilor (nr. 501/5.253/2003) Ordinul nr. 4543/468/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare si certificare a competentelor profesionale obtinute pe alte cai decat cele formale Ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei si cercetarii nr. 81/3.329/2005 pentru pentru modificarea si completarea Procedurii de evaluare si certificare a competentelor profesionale obtinute pe alte cai dect cele formale Alte acte normative privind formarea profesionala a adultilor Codul Legea Muncii al 279/2005 privind Romaniei ucenicia la Lege locul 53/2003R munca

nr.

de

HG nr. 234/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.279/2005 privind ucenicia la locul de munca HG nr. 875/2005 privind aprobarea Strategiei pe termen scurt si mediu pentru formare profesionala continua, 2005-2010 Ordinul nr. 701/2003 pentru desemnarea institutiei care sa recunoasca automat documentele care dovedesc calificarea dobndita n strainatate, n afara sistemului de nvatamnt, de cetateni romni sau cetateni ai statelor membre ale Uniunii Europene si ai statelor apartinnd Spatiului Economic European Ordinul nr. 27/2005 privind modificarea anexei nr.1 la Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr.701/2003 Ordinul nr. 410/2005 privind modificarea anexei nr.3 la Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr.701/2003

30