1.

La baza aparitiei si dezvoltarii economiei mondiale sta (stau):

forma capitalista a proprietatii private

2. Germenii pietei mondiale au aparut in secolul:

XVI

3. Economia inchisa a trebuit sa cedeze locul economiei deschise, orientate catre piata, in
momentul:

Crearii marilor manufacture

4. Adevaratul salt al vietii economice la nivel international s-a produs in perioada:

Marii industrii masiniste

5. Explozia schimbului de activitati la nivel international s-a produs datorita:

Diviziunii international a muncii

6. In centrul politicii economice a statelor nationale, in stadiul mondializarii prin comert exterior, se
afla:

Echilibrarea balantei comerciale

7. In centrul politicii economice a statelor nationale, in stadiul mondializarii prin investitii straine, se
afla:

Echilibrarea balantei de plati externa

8. Economia mondiala se caracterizeaza prin:

Unitate in diversitate

9. Echilibrul economiei mondiale are un caracter:

Relativ

10. Echilibrul economiei mondiale are un caracter:

De tendinta

11. Echilibrul economiei mondiale are un caracter:

Dinamic

12. Echilibrul economiei mondiale are un caracter:

De autoperfectionare
 13. Printre componentele fundamentale ale sistemului economiei mondiale se numara:

Economiile nationale

14. Printre componentele fundamentale ale sistemului economiei mondiale se numara:

Societatile transnationale

15. Printre componentele fundamentale ale sistemului economiei mondiale se numara:

Organizatiile economice interstatale

16. Printre elementele derivate (de conxiune) ale sistemului economiei mondiale se numara:

Diviziunea mondiala a muncii

17. Printre elementele derivate (de conxiune) ale sistemului economiei mondiale se numara:

Relatiile economice international

18. Printre elementele derivate (de conxiune) ale sistemului economiei mondiale se numara:

Piata mondiala

19. Din punct de vedere macroeconmicm economia unei tari poate fi structurata pe:

Ramuri de activitate

20. Din punct de vedere macroeconmicm economia unei tari poate fi structurata pe:

Sectoare de activitate

21. O societate transnationala este o firma care:

Si-a extins activitatea economico-financiara dincolo de granitele tarii de origine

22. Premisa a integrarii economice interstatale:

Vointa politica liber exprimata a tarilor candidate

23. Din punct de vedere istoric, diviziunea mondiala a muncii a aparut ca urmare a:

Trecerii la marea industrie mecanizata

24. Piata mondiala reprezinta:

Ansamblul tranzactiilor care au loc intre agentii economici de pe intreg globul

 25. Printre scopurile OCDE se numara:

Incurajarea cresterii economice si mentinerea stabilitatii financiare a tarilor member

26. Printre trasaturile comune ale tarilor member OCDE nu se numara faptul ca:

Structura economiilor nationale se caracterizeaza prin ponderea superioara a sectorului primar

27. Printre trasaturile comune ale tarilor member OCDE nu se numara faptul ca:

Structura exporturilor se carcterizeaza prin ponderi ridicate ale materiilor prime

28. In prezent, OCDE numara:

35 de state

29. OCDE este condusa de:

Un consiliu format din reprezentantii tuturor statelor member

30. Tarile member G7 sunt:

SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Canada

31. Scopul principal al G7 a fost:

Coordonarea politicilor macroeconomice si a politicilor ratelor de schimb intre tarile member

32. Grupul celor 20 (G-20) a luat fiinta in anul:

1999

33. Grupul celor 20 (G-20) este un forum de dezbatere care promoveaza deschis si constructive
discutiile pe problem legate de stabilitatea economica la nivel global intre tarile dezvoltate si:

Tarile emergente-cheie

34. Printre instrumentele utilizate de politica comerciala nu se numara:

Mijloace de control

35. Tarifului vamal de import este considerat a fi:

Principalul instrument de protective a economiei nationale

36. Taxa vamala reprezinta:

Un impozit indirect perceput asupra marfurilor importate

 37. Taxa vamala efectiva indica:

Gradul de protective pe care il aplica statuls asupra valorii adaugate incorporate in produsul finit
importat

38. Din politica vamala nu fac parte:

Taxele de scont

39. Politica netarifara are ca scop principal:

Descurajarea importurilor

40. Printre mijloacele utilizate de politica netarifara nu se numara:

Taxele vamale

41. Printre mijloacele de promovarea a exporturilor nu se numara:

Restituirile de taxe vamale la importul de marfuri utilizate in productia de export

42. Mijloc fiscal de stimulare a exporturilor:

Restituirile de taxe vamale la importul de marfuri utilizate in productia de export

43. Mijloc bugetar de stimulare a exporturilor:

Subventiile directe

44. Mijloc bugetar de stimulare a exporturilor:

Subventiile indirecte

45. Mijloc valutar de stimulare a exporturilor:

Devalorizarea monedei nationale in raport cu valutele straine

46. Efect al politicii comerciale favorabile liberului schimb:

Oblige producatorii interni sa-si modernizeze si sa-si eficientizeze permanent productia

47. Efect al politicii comerciale protectioniste:

Creeaza un mediu economic intern favorabil consolidarii ramurilor industrial noi

48. Efect al politicii comerciale strategice:

Micsoreaza cotele de piata interna detinute de firmele straine

 49. Investitiile international de portofoliu presupun:

Achizitii de valori mobiliare straine

50. Investitiile straine directe nu pot imbraca forma:

Participatiilot minoritare la o firma straina, care nu dau drept de control

51. Investitiile international de portofoliu se deosebesc de investitiile straine directe prin:

Modul de exercitare a controlului

52. O societate transnationala se manifesta concomitant in trei spatii economice:

National, strain (respective tara gazda), international

53. Cresterea interna a unei societati transnationale este posibila si prin:

Imprumuturi Bancare

54. Cresterea interna a unei societati transnationale este posibila si prin:

Emisiunea de actiuni

55. Cresterea externa a unei societati transnationale este posibila prin:

Fuziune

56. Cresterea externa a unei societati transnationale este posibila prin:

Absorbtie

57. Cresterea externa a unei societati transnationale este posibila prin:

Participare

58. Concentrarea international a societatilor transnationale pe orizontala se realizeaza prin:

Cresterea numarului de filiale in strainatate in aceeasi ramura de activitate ca si societatea-mam

59. Concentrarea international a societatilor transnationale pe verticala se realizeaza prin:

Achizitionarea sau construirea de firme in alte tari, situate in amonte sau in aval de activitatea societatii-
mama

60. Conglomerarea international a societatilor transnationale reprezinta:

Uniunea unor firme din diferite tari care nu sunt legate intre ele pe linie tehnologica
 61. Timpul etnocentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se defineste prin:

Character centralizat, societatea-mama reprezinta centrul decisional

62. Timpul policentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se defineste prin:

Larga independent acordata filialelor

63. Timpul geocecntric de organizare si conducere a societatilor transnationale se defineste prin:

Descentralizarea extinsa la maximum

64. Aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la:

Adancirea concurentei pe piata mondiala

65. Aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la noi forme de concurenta pe piata
mondiala cum ar fi:

Concurenta dintre filialele firmelor straine si marile firme autohtone

66. Aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la noi forme de concurenta pe piata
mondiala cum ar fi:

Concurenta dintre filialele diferitelor societati transanationale

67. Structura transnationala introvertita presupune o:

Activitate orientate prioritar spre interior

68. Structura extravertita pune accentual pe:

Activitatea externa

69. Tarile in dezvoltare sunt deficitare in:

Tehnologie avansata

70. China, tara cea mai puternica din randul tarilor in dezvoltare se caracterizeaza printr-un:

Regim politic communist si o economie de piata

71. In dezvoltarea economica a Chinei s-a pus accent deosebit pe:

Zonele economice special

72. UNCTAD este organ specializat pe:

ONU
 73. Sistemul Generalizat de Preferinte Tarifare (SGP) are un carcter:

Unilateral al preferintelor

74. Sistemul Generalizat de Preferinte Tarifare (SGP) are un carcter:

Nereciproc al preferintelor

75. Sistemul Generalizat de Preferinte Tarifare (SGP) are un carcter:

Nediscriminatoriu al preferintelor

76. Asistenta financiara externa pentru dezvoltare a aparut ca o expresie a preocuparii comunitatii
international pentru:

Lichidarea urmarilor subdezvoltarii

77. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de favoare catre tarile in dezvoltare, se numara:

Ajutorul public pentru dezvoltare

78. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de favoare catre tarile in dezvoltare, se numara:

Donatiile private

79. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de piata, din sectorul public, catre tarile in
dezvoltare, se numara:

Creditele de export

80. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de piata, din sectorul privat, catre tarile in
dezvoltare, se numara:

Investitiile directe si de portofoliu

81. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de piata, din sectorul privat, catre tarile in
dezvoltare, se numara:

Imprumuturile Bancare

82. “Clubul de la Paris” se compune din reprezentantii ai:

Guvernelor tarilor creditoare

83. “Clubul din Londra” reprezinta:

Comitetul bancilor private

 84. Sistemul buy back reprezinta o modalitate de lichidare a datoriei externe a unei tari in dezvoltare
care consta in faptul ca:

Tara datoare poate sa cumpere propria datorie la pretul de piata

85. Printre metodele de reducere si lichidare a datoriei externe a unei tari in dezvoltare se numara si
metoda:

Datorie contra actiuni

86. Printre metodele de reducere si lichidare a datoriei externe a unei tari in dezvoltare se numara si
metoda:

Datorie contra datorie

87. La nivel mondial, precesul de globalizare marcheaza:

Hegemonia capitalului transnational, in general si a societatilor transanationale in mod special

88. Printre cauzele care au dus la aparitia procesului de globalizare a economiei mondiale se numara
cause de natura:

Tehnologica

89. Printre cauzele care au dus la aparitia procesului de globalizare a economiei mondiale se numara
cause de natura:

Politica

90. Printre cauzele care au dus la aparitia procesului de globalizare a economiei mondiale se numara
cause de natura:

Economica

91. Zona de liber schimb, forma de integrare economica regional consta in:

Reducerea partial sau totala a masurilor protectioniste asupra schimburilor comerciale intre tarile
semnatare cu mentinerea unei politici comerciale proprii fiecarei tari fata de terti

92. Uniunea vamala, forma de integrare economica regional consta in:

Reducerea partial sau totala a masurilor protectioniste asupra schimburilor comerciale intre tarile
semnatarea si definirea unei politici comerciale comune in raport cu tarile terte

93. Piata comunca, forma de integrare economica regional consta intr-o:

Uniune vamala insotita de o serie de politici economice comune

 94. Piata unica are ca obiectiv principal:

Eliminarea barierelor fizice si tehnice din calea schimburilor comerciale

95. Rezultatele angajarii intr-un siste de uniune economist pot fi:

Deschiderea pietelor si cresterea dimensiunii interprinderilor

96. Unul dintre rezultatele angajarii intr-un sistem de uniune economica ar putea fi:

Convergenta preturilor

97. Unul dintre rezultatele angajarii intr-un sistem de uniune economica ar putea fi:

Adancirea diviziunii muncii intre tarile member

98. Unul dintre rezultatele angajarii intr-un sistem de uniune economica ar putea fi:

Stimularea inovatiei si modernizarii

99. Procesele de globalizare si regionalizare a economiei mondiale sunt procese:

Complementare

100. Regionalismul trebuie privit ca fiind:

Tranzitie la globalism

101. Negocierea in afacerile comerciale international reprezinta un process dinamic de:

Ajustare si armonizare a diferitelor idei si argumente ale partenerilor

102. Diplomatia comerciala reprezinta:

Arta de a negocia intr-o forma eleganta si convingatoare

103. Negocierea devine necesara si este posibila ori de cate ori sunt indeplinite o serie de conditii,
printre care:

Existent unui conflict de interese intre parti

104. Negocierea devine necesara si este posibila ori de cate ori sunt indeplinite o serie de conditii,
printre care:

Existent dorintei si a interesului partilor in obtinerea unui accord

105. Negocierea devine necesara si este posibila ori de cate ori sunt indeplinite o serie de conditii,
printre care:

Lipsa unor reguli si proceduri prestabilite si ogligatorii in domeniu

 106. Negocierea devine necesara si este posibila ori de cate ori sunt indeplinite o serie de conditii,
printre care:

Lipsa unei autoritati care sa impuna solutionarea conflictului de interese

107. Negocierea devine necesara si este posibila ori de cate ori sunt indeplinite o serie de conditii,
printre care:

Existenta posibilitatii demararii unui proces de comunicare intre parti

108. Procesul de negociere are o structura:

Duala

109. Din punct de vedere structural procesul de negociere poate sa aiba o:

Structura pasiva

110. Din punct de vedere structural procesul de negociere poate sa aiba o:

Structura dinamica

111. Printre elementele realtionate de structura pasiva a procesului de negociere se numara:

Domeniile de interese

112. Printre elementele realtionate de structura pasiva a procesului de negociere se numara:

Obiectivele pe care si le-au propus si le urmaresc partile

113. Printre elementele realtionate de structura pasiva a procesului de negociere se numara:

Obiectul suspus negocierii

114. Printre elementele realtionate de structura pasiva a procesului de negociere se numara:

Mediul de negociere

115. Printre elementele realtionate de structura dinamica a procesului de negociere se numara:

Partile interesate

116. Printre elementele realtionate de structura dinamica a procesului de negociere se numara:

Negociatorii

117. Printre elementele realtionate de structura dinamica a procesului de negociere se numara:

Interesul partilor
 118. Printre elementele realtionate de structura dinamica a procesului de negociere se numara:

Obiectivul negocierii

119. Printre elementele realtionate de structura dinamica a procesului de negociere se numara:

Limita initiala a negocierii

120. Printre elementele realtionate de structura dinamica a procesului de negociere se numara:

Limita finala a negocierii

121. Printre elementele realtionate de structura dinamica a procesului de negociere se numara:

Spatial de negociere

122. Interesul, expresia particulara a dorintei partii interesate de a obtine obiectul supus negocierii
poate fi:

Negociabil

123. Interesul, expresia particulara a dorintei partii interesate de a obtine obiectul supus negocierii
poate fi:

Non-negociabil

124. Interesul, expresia particulara a dorintei partii interesate de a obtine obiectul supus negocierii
poate fi:

Real

125. Negocierea este:

Un fenomen social

126. Negocierea este:

Un proces organizat

127. Negocierea este:

Un proces competitiv

128. Negocierea este:

Un proces de interactiune, ajustare si armonizare a intereslor

129. Negocierea este:

Un proces orientat catre o finalitate precisa

 130. Printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara:

Principiul reciprocitatii

131. Printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara:

Principiul schimbului

132. Printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara:

Principiul preemtiunii

133. Printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara:

Principiul acordului

134. Printre principiile de baza ale procesului de negociere se numara:

Principiul abilitarii

135. Printre tipurile de negociere intalnite in practica se numara:

Negocierea distributive

136. Printre tipurile de negociere intalnite in practica se numara:

Negocierea integrative

137. Printre tipurile de negociere intalnite in practica se numara:

Negocierea obiectiva

138. Printre caracteristicile specific negocierii comerciale international se numara:

Diversitatea considerabila a contextelor

139. Printre caracteristicile specific negocierii comerciale international se numara:

Multipolaritatea

140. Printre caracteristicile specific negocierii comerciale international se numara:

Imporatnta factorilor culturali

141. Printre caracteristicile specific negocierii comerciale international se numara:

Exigenta ridicata
 142. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale nu se numara:

Separarea negocierilor de activitatea comerciala generala

143. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale se numara:

Cunoasterea uzantelor si normelor specific comertului international

144. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale se numara:

Respectarea avantajului reciproc

145. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale se numara:

Respectful si increderea reciproca

146. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale se numara:

Cooperarea in negociere

147. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale se numara:

Operativitatea decizionala

148. Printre principiile fundamentale ale negocierii comerciale internationale se numara:

Compensarea obligatiilor reciproce

149. Cerinta ce nu se inscribe printer cerintele necesare atingerii obiectivelor propuse in procesul de
comunicare:

Sa asigure relationarea elementelor active

150. Printre obiectivele negocierii comerciale internationale nu se numara:

Cucerirea unui segment cat mai larg din piata interna

151. Cerinta ce nu se inscrie printre cerintele necesare atingerii obiectivelor propuse in procesul de
comunicare:

Sa asigure relationarea elementelor passive

152. Negocierile comerciale internationale pot aborda:

Negociereainstrumentelor juridice de politica comerciala guvernamentala

153. Negocierea contractelor comerciale internationale face obiectul negocierilor intre:

Intreprinderi producatoare sau case de comert cu sediul in tari diferite

 154. Cerinta a procesului de comunicare in vederea atingerii obiectivelor propuse:

Sa formeze opinii in legatura cu sibiectul discutiei

155. Cerinta a procesului de comunicare in vederea atingerii obiectivelor propuse:

Sa asigure informarea corecta si de actualitate

156. Unul dintre obiectivele generale ale comunicarii este:

Sa fim interceptati

157. Unul dintre obiectivele generale ale comunicarii este:

Sa fim intelesi

158. Unul dintre obiectivele generale ale comunicarii este:

Sa fim acceptati

159. Unul dintre obiectivele generale ale comunicarii este:

Sa provocam o reactive

160. Printre functiile comunicarii nu se numara functia de:

Ameliorare

161. Printre functiile comunicarii nu se numara functia de:

Constitutionalizare

162. Printre functiile comunicarii nu se numara functia de:

Consolidare

163. Comunicarea verbal reprezinta ceea ce se comunica prin:

Cuvinte

164. Comunicarea nonverbal reprezinta ceea ce se comunica prin:

Gesturi, mimica, expresii

165. Comunicarea paraverbale reprezinta ceea ce se comunica prin:

Voce
 166. Din totalul actului de comunicare, limbajul verbal ocupa:

7%

167. Din totalul actului de comunicare, limbajul nonverbal ocupa:

55%

168. Din totalul actului de comunicare, limbajul paraverbal ocupa:

38%

169. Stilul de comunicare emotive este stilul in care:

Dominanta si sociabilitatea sunt puternice

170. Stilul de comunicare director este stilul in care:

Dominanta este puternica si sociabilitatea este scazuta

171. Stilul de comunicare reflexive este stilul in care:

Dominant este slaba si sociabilitatea este scazuta

172. Stilul de comunicare indatoritor este stilul in care:

Dominant este slaba si sociabilitatea este ridicata

173. Inca din etapa pregatirii negocierilor comerciale internationale este necesara:

Stabilirea obiectivelor proprii si anticiparea obiectivelor partenerului

174. Printre criteriile de selectionare a membrilor echipei de negociatori nu se numara:

Functiile manageriale

175. Varsta optima pentru a fi un bun negociator este cuprinsa intre:

35-55 ani

176. Dosare care nu fac parte din materialul documentar intocmit in vederea negocierii comerciale
internationale:

Dosarele cu monografii

177. Mandatul echipei de negociere reprezinta:

Documentul care consfinteste sarcinile si obiectivele cu care pleaca o echipa la negocieri

 178. Planul de negociere mentioneaza:

Strategiile si tacticile care vor fi utilizate in negociere

179. Organizarea corespunzatoare a sedintelor de negociere presupune:

Sustinerea logistica a negocierilor

180. Obiectiv urmarit in deschiderea tratativelor comerciale internationale :

Studierea partenerului pentru cunoasterea intereselor si motivatiilor sale reale

181. Metoda utilizata de negociatori in timpul negocierii comerciale internationale pentru

cunoasterea cerintelor partenerului:

Tehnica ascultarii active

182. In procesul de negociere comerciala international, obiectiile reprezinta:

Reactii negative ale partenerului, prezentate in mod direct sau sugerate.

183. Scopul concesiei in procesul de negociere comerciala international il constituie:

Crearea conditiilor pentru a ajunge la o intelegere

184. Unul dintre scopurile compromisului in procesul de negociere comerciala international il

constituie:

Deblocarea tratativelor

185. Strategiile de negociere constau in:

Modul de combinare si dirijare a unui ansamblu de dispozitii si tehnici comerciale, in vederea realizarii
obiectivului proiectat

186. Strategiile de negociere directe sunt folosite atunci cand:

Raportul de forte este net favorabil negociatorului

187. Strategiile de negociere indirecte sunt folosite atunci cand:

Raportul de forte si imprejurarile sunt favorabile partenerului

188. Strategiile de negociere conflictuale sunt folosite atunci cand:

Se urmareste sa se obtina avantaje fara a se face concesii in schimbul lor

189. Strategiile de negociere cooperante sunt folosite atunci cand:

Se urmareste sa se realizeze un echilibru intre avantaje si concesii

 190. Strategie care conduce spre profitul maxim cu asumarea riscului maxim:

Abtinerea

191. Strategie care urmareste sa exercite presiuni psihologice asupra partenerului:

Limita de timp

192. Strategie care vizeaza majorarea/micsorarea pretului, la un moment al negocierilor bine ales,
prin impresionarea partenerului slab informat:

Simulacrul

193. Strategie care isi propune sa complice negocierile imprimandu-le, la inceput, o totala lipsa de
flexibilitate:

Surpriza

194. Printre tacticile ofensive se numara:

Suita de intrebari

195. Printre tacticile ofensive se numara:

Iritarea partenerului

196. Printre tacticile ofensive se numara:

Pretinsa neintelegere

197. Printre tacticile ofensive se numara:

Amanarea discutiilor

198. Negociatorii francezi:

Discuta temeinic fiecare punct si adopta o pozitie clara in legatura cu fiecare subiect

199. Negociatorii din Egipt:

Au o atitudine foarte relaxata fata de timp si punctualitate

200. Negociatorii din SUA:

Privesc tratativele ca pe un process competitiv si constructive

201. Abseta barierelor in calea relatiilr economice internationale caracterizeaza:

Liberul-schimb
 202. Acordurile comerciale internationale include prevederi referitorare la:

Conditiile in care pot fi folosite masurile de salvgardare

203. Adeptii protectionismului sustin:

Intarirea puterii industrial nationale bazate pe o structura de inalta tehnologie si dobandirea unei
competivitati nationale crescute

204. Afirmatia corecta este:

Expansiunea corporatiilor transnationale a influentat piata mondiala a serviciilor

205. Afirmatia eronata este:

Comertul international reprezinta baza legaturilor dintre economiile nationale

206. Afirmatia eronata este:

SUA continua sa reprezinte cel mai important bloc commercial din lume

207. Afirmatia corecta este:

Ajustarile fiscal la frontier se mai numesc instrumente paratarifare

208. Afirmatia eronata este:

Procesele de integrarea nu pot afecta in mod negative domenii de interes ale statelor member

209. Afirmatia eronata este:

Dereglementarea reprezinta unul dintre factorii favorizanti care au contribuit la amplificarea globalizarii
economice

210. Avantajele taxelor vamale ad-valorem sunt legate de:

Usurinta stabilirii si larga raspandire a acestora

211. Care dintre afirmatiile de mai jos este incorecta:

Taxele vamale autonome se stabilesc in baza negocierilor bi sau multilaterale cu partenerii comerciali
importatori

212. Care dintre urmatoarele solutii nu poate fi aplicata in echilibrarea balantei de plati externe:

Aprecierea cursului de schimb valutar

213. Care dintre afirmatiile de mai jos este adevarata:

Comertul liber se bazeaza pe politica portilor deschise in calea importurilor si exporturilor

 214. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa:

Protectia efectiva este cu ata mai ridicata cu cat gradul de prelucrarea al materiilor prime incorporate
este mai redus.

215. Competitivitatea unei economii depinde de:

Forma de specializare international adoptata sau impusa din exterior

216. Conditionarea reciproca reprezinta o caracteristica a:

Diferitelor segmente ale pietei mondiale:

217. Conform prevederilor codului antidumping, un pret se considera a fi sub valoarea normal
putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand:

Este inferior celui practicat de exportator pe piata sa interna

218. Deprecierea, ca modalitate de echilibrare a balantei in cazul unei tari dependente de comertul
exterior:

Impiedica importurile de tehnologie cu efecte negative asupra proceselor de retehnologizare nationala

219. Deprecierea monedei nationale nu stimuleaza exporturile atunci cand:

Ritmul deprecierii este mai lent decat cel al reducerii puterii de cumparare intern

220. Deprecierea cursului de schimb genereaza:

Cresterea preturilor produselor importate si accentuarea cresterii ratei inflatiei

221. Din categoria masurilor promotionale la export nu poate face parte:

Impulsionarea globala a exporturilor in functie de structura si orientarea geografica a acestora

222. Diferentierea produselor reprezinta:

Cauza ce a stat la baza schimburilor comerciale intra-ramura

223. Dumpingul valutar poate fi contracarat prin:

Masuri de retorsiune

224. Economiile de gama se obtin numai prin produse dn aceeasi gama sortimentala, care:

Presupun reducerea costurilor reale de productie, masurate in termenii resurselor utilizate, pe masura
ce scala productiei creste
 225. Economiile de scara:

Presupun reducerea costului mediu pe masura sporirii columului productiei, ca urmare a repartizarii
costurilor fixe ridicate asupra unui numar mai mare de produse

226. Economiile emrgente nu se caracterizeaza prin:

Riscuri investitionale foarte reduse

227. Este adevarata urmatoarea afirmatie:

Regimul vamal de draw-back presupune importul cu scutirea conditionata de plata taxelor vamale

228. Este adevarata urmatoarea afirmatie:

Scopul politicii comerciale este de a spori contributia activitatii de comert exterior la progresul economic
general al tarii.

229. Fenomenele de creare si deturnarea de comert reprezinta efecte ale:

Aparitiei uniunilor vamale si partial a zonelor de liber schimb

230. Globalizarea pietelor de marfuri a fost posibila in contextual:

Omogenizarii preferintelor consumtorilor pe anumite segmente de cerere

231. Gradul de deschidere al unei economii se determina raportand:

Valoarea exporturilor unei tari la PIB-ul acesteia

232. Implicatiile deprecierii monedei nationale asupra balantei comerciale se concretizeaza in:

Reorientarea spre produsele autohtone in conditiile scumpirii importurilor

233. Investitiile straine directe sunt preferabile exportului atunci cand:

Tra gzda este protejata de taxele vamale mari

234. Inregistrarea unei rate de acoperire a importurilor prin exporturi superioare valorii de 100%
semnifica:

Existent unui excedent commercial

235. In acordarea primelor directe de export nu este vizata:

Eficientizarea activitatii de comert exterior

236. In cadrul politicii de dumping, prin valoarea normal a unui pret se intelege:

Pretul practicat pe pietele de export terte

 237. In categoria factorilor endogeni de dezechilibrare a balantei de plati externe nu se regasesc:

Dereglarea preturilor mondiale

238. In comertul international, sunt considerate bariere paratarifare:

Taxele in cascade, taxale consulare, accizele

239. In comertul international al ultimelor decenii, un rol important l-a jucat:

Dezvoltarea corporatiilor transnationale

240. In comertul international, normele privind ambalarea, marcarea si etichetarea reprezinta:

Bariere netarifare care decurg din standardele aplicabile produselor importate

241. In conformitate cu prevederile codului antidumping, un pret se considera a fi sub valoarea

normal putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand:

Se situeaza sub costurile de productie plus o marja rezonabila de profit

242. In economia bazata pe investitii, avantajul competitive consta in:

Capacitatea de a produce bunuri si servicii de calitate, prin metode eficiente, cu salarii mai reduse

243. In fazele dezvoltarii competitive:

Economia bazata pe investitii este precedata de economia bazata pe factori

244. In perioada postbelica, acutizarea problemei lichiditatilor internationale la nivelul unor tari in
dezvoltare a generat:

Adoptarea unor strategii de substituire a importurilor si de stimulare a exporturilor

245. In setul de factori luati in calcul in determinarea diamantului competitiv al lui Michael Porter se
include:

Strategia, structura si concurenta intre firme

246. In functie de modul de stabilire sau de fixare de catre stat, taxele vamale pot fi:

Conventionale, preferentiale, de retorsiune, autonome

247. In selectia ramurilor care beneficiaza de subventii de export nu intra:

Ramurile ce genereaza efecte de secundare in cadrul economiei

248. Intre cauzele ce au stat la baza schimburilor comerciale intra-ramura nu se numara:

Specializarea international in productie

 249. Intre consecintele negative ale crearii zonelor de lober schimb nu se poate include:

Reducerea competitivitatii unor companii in conditiile instituitii unor bariere de intrare pe piata tarilor ce
formeaza zona de liber schimb

250. Intre factorii determinanti ai tendintei de multilateralizare a relatiilot comerciale dintre state nu
se poate include:

Tendinta de instabilitate pe care o induc relatiile interstatale

251. Intre factorii care au contribuit la extinderea gruparilor de integrare economica regional nu se
poate incadra:

Interesele strategice ale corporatiilot transnationale

252. Intre factorii de influenta asupra procesului de specializare internationala a participantilor la

comertul international nu se numara si:

Avantajul comparativ

253. Intre masurile de stimulare a exporturilor de natura fiscal se regasesc:

Reducerea bazei de impozitare pentru activitatile de export, regimul vamal de draw-back

254. Intre obiectivele noului protectionism nu se include:

Stabilirea unor standard nu foarte restrictive si sustinerea categoriilor care vor sa atinga coditiilor
acestora

255. Intre obiectivele pe termen scurt si mediu urmarite de catre state prin utilizarea instrumentelor
de politica comerciala nu se numara:

Cresterea semnificatia a competitivitatii externe a bunurilor si serviciilor

256. Intre obiectivele acordului NAFTA nu se numara:

Simplificarea procedurilor pentru solutionarea conflictelor

257. Intre prevederile acordurilor comerciale internationale nu se include/include:

Angajamente privin regulile de expeditie a marfurilor

258. Intre principiile comertului corect nu se numara:

Corectitudinea este nedistorsionata, clauza natiunii celei mai favorizate trebuind sa fie acordata tuturor
celorlalte tari member OMC
 259. “laissez-faire”:

Este o teorie economica liberal care sustine necesitatea neinterventiei statului sau a altor instante de
control in economie

260. Marfurile intrate intr-o zona libera sunt supuse impunerii vamale in cazul in care acestea:

Sunt orientate catre piata interna a statului respective

261. Marfurile introduce intr-o zona libera sunt:

Scutite de la plata taxelor vamale pana la precizarea ulerioara a destinatiei lor

262. Nu caracterizeqaza taxele vamale de import:

Urmaresc cresterea preturilor pe piata mondiala

263. Nu este corecta afirmatia:

Regimul de draw-back este o masura de stimulare a exporturilor se natura valutara

264. Nu reprezinta o functie a politicii comerciale:

Perfectionarea structurii schimburilor comerciale si in balanta de plati

265. Nu reprezinta un tip de politica comerciala:

Avantajul comparative

266. Nu reprezinta un factor ce sta la baza procesului de specializare international si implicit a

fluxurilor comerciale internationale:

Detinerea unui teritoriunational

267. O particularitate a limitarii voluntare la export este:

Lasa cea mai mare responsabilitate in sarcina partii exportatoare

268. O tara se poate specializa in domeniul in care detine cel mai mare avantaj sau cel mai mic
dezavantaj reprezinta:

Teoria avantajului comparativ

269. Obiectivul acordului privind constituirea Spatiului Economic European este:

Crearea unui spatiu European dynamic, omogen, bazat pe reguli comune si conditii egale de concurenta
si cu mijloace specific de respectarea a acestor reguli
 270. Obiectivele fundamentale ale sistemului commercial international contemporan nu se realizeaza
prin:

Extinderea grupului tarilor cu economie libera de piata

271. Organul de examinare a politicilor comerciale in cadrul OMC este subordonat:

Consiliului General al OMC

272. Participarea la APEC a generat reorientarea politicilor guvernamentale ale tarilor member in
directia:

Stimularii investitiior straine

273. Participarea statelor lumii la procesul de cooperare si integrare economica a fost stimulate de:

Cresterea rolului corporatiilot transnationale in ansamblul activitatilor economice

274. Pe termen lung, politica comerciala urmareste:

Stimularea dezvoltarii economiei nationale in conditiile intensificarii concurentei externe

275. Pentru evaluarea avantajelor si dezavantajelor schimburilor comerciale ale unei tari derulate cu
tarile terte se utilizeaza:

Balanta de plati externa

276. Ponderea produselor straine in totalul bunurilor consummate sau utilizate pe piata interna a
unei tari se exprima cu ajutorul indicatorului:

Rata de penetrare pe piata interna

277. Politica comerciala:

Este influentata de masurile de politica economica adoptate de alte tari

278. Politica comerciala a oricarui stat indeplineste cumulative urmatoarele functii:

Functia de protejare a pietei producatorilor nationali, functia de promovare a relatiilor economice

externe, functia de realizare a unui echilibru dinamic in balanta comerciala

279. Politica vamala reprezinta:

Acea component a politicii comerciale a unui stat care vizeaza intrarile si iesirile marfurilor in si din tara

280. Politica vamala nu poate asigura:

Promovarea relatiilor comerciale externe ale unui stat

 281. Politica vamala indeplineste urmatoarele functii:

Functia de negociere, functia fiscal, functia de discriminare, functia protectionista

282. Pot fi considerate facilitate acordate exportatorilor urmatoarele:

Stabilirea de fonduri neimpozabile

283. Potrivit prevederilor condului antidumping, un pret se considera a fi sub valoarea normal
putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand:

Se situeaza sub nivelul preturilor practicate se exportator pe o piata terta reprezentativa pentru el

284. Prevenirea conflictelor comerciale dintre tari reprezinta:

Un obiectiv implicit al sistemului commercial international contemporan

285. Printre functiile OMC nu se numara:

Administrarea in comun a instrumentelor juridice adaptate in cadrul FMI si Bancii Mondiale

286. Printre inconvenientele utilizarii taxelor vamale specific nu se numara:

Aplicarea acestora conduce la o serie de abuzuri constand in subfacturarea tranzactiilto

287. Rentabilitatea activitatilor de export reprezinta obiectivul:

Subventiilot directe

288. Restrangerea teritoriului vamal poate lua urmatoarele forme:

Zonele libere si antrepozitele vamale

289. Scaderea gradului de prelucrare a exporturilor:

Reprezinta un factr endogen de destabilizare a balantei de plati externe

290. Scutirea impozitelor pe circulatia marfurilor poate reprezenta:

O masura de stimulare a exporturilor de natura fiscal

291. Se considera a fi sub valoarea normal, un pret inferior:

Pretului de vanzare pe piata interna a tarii exportatoare

292. SGP nu urmareste:

Acordarea de preferinte vamale tarilor in dezvoltare pe baza negocierii acestora

 293. Specializarea inter-ramura presupune realizarea de fluxuri comerciale intre diferite tari cu
produse apartinand:

Unor ramuri diferite ale aceluiasi sector

294. Sustinatorii multilateralismului considera ca aranjamentele regionale:

Reprezinta o piedica in calea unei liberalizari reale si fragmenteaza sistemul comercial global

295. Tarificarea presupune:

Inlaturarea restrictiilot contitative si inlocuirea lor cu taxe vamale cu efect protectionist considerat
echivalent

296. Taxele vamale de retorsiune reprezinta:

Taxe vamale suplimentare percepute peste nivelul taxelor vamale in vigoare

297. Taxele vamale de retorsiune:

Se percep numai dupa declansarea unei anchete in care trebuie sa dovedeasca prejudicial adus pietei
interne

298. Urmatoarea afirmatie este falsa:

Interdictiile la import sunt aplicate sub forma limitarii directe sau indirecte cantitii marfurilor premise la
import

299. Zonele de liber schimb si uniunile vamale reprezinta:

Structuri generatoare de fenomene de creare si deturnare de comert

300. Zonele economice speciale reprezinta:

O forma de restrangere a teritoriului vamal intalnit in China, create cu scopul de a atrage capital strain

301. Accelerarea fluxurilor de investitii straine directe la nivel mondial in ultimele decenii este
explicate de:

Tendinta de deschidere economica si liberalizarea a politicilor nationale privind investitiile externe, la

nivelul tuturor statelor

302. Aliantele strategice internationale reprezinta:

Forme de realizare a investitiilor straine directe

 303. Afirmatia corecta este:

Stabilitate economica, volatilitatea cursului de schimb a monedei locale, politica fiscal influenteaza atat
investitiile externe de portofoliu, cat si investitiile straine directe

304. Afirmatia corecta este:

Investitiile externe de portofoliu se bazeaza pe un transfer doar de active financiare

305. Afirmatia corecta este:

Piata de capital reprezinta principalul spatiu de manifestare a investitiilot externe de portofoliu

306. Afirmatia falsa este:

Semnararea unor acorduri bilaterale, multilaterale si regionale in domeniul investitiilot straine directe a
impiedicat uniformizarea conditiilor generale oferite investitorilor straini

307. Afirmatia eronata este:

Experienta arata ca filialele firmelor straine dovedesc o inclinatie foarte redusa de a importa
comparative cu cea a firmelor autohtone

308. Afirmatia incorecta este:

Atragerea investitiilor reprezinta scopul oricarei economii, indiferent de potentialul si nivelul de

dezvoltare

309. Agentiile de promovare investitiilor straine de tip “first stop”:

Furnizeaza informatii referitoare la: cadrul juridic si institutional; procedure; relatii cu alte institutii

310. Alegerea unui strategii de afaceri in strainatate insufficient adaptata conditiilor economice,
politice sau sociale din tara gazda reprezinta un risc

De implantare

311. Ca forma de realizare a unei investitii in strainatate, societatile mixte:

Reprezinta o modalitate indirecte de implantare in strainatate

312. Capacitatea unei organizatii de a dezvolta si implementa o strategie globala este influentata de o
serie de factori structurali interni, intre care se remarca:

Interdependenta intre afacerile firmei

 313. Care dintre strategiile de internationalizare a afacerilor se confrunta cu presiuni economice
reduse si presiuni de adaptare la conditiile locale ridicate:

Strategia multinational

314. Care dintre strategiile de internationalizare a afacerilor confrunta firmele cu dilemma global-
local:

Strategia globala

315. Care dintre urmatoarele afirmatiile este corecta:

Investitorii de portofoliu urmaresc fructificarea avantajelor legate de diferentele de rate ale dobanzii si
cursurilor valutare

316. Care dintre urmatoarele afirmatiile este falsa:

O investitie straina directa nu poate imbraca forma unui imprumut acordat de catre o companie mama
unei filiale externe

317. Construirea unei imaginicat mai favorabile a unei tari in exterior:

Reprezinta o masura proactive adoptata de autoritatile nationale in vederea promovarii si facilitarii

investitiilor straine directe

318. Creditele intra-companie reprezinta:

O component a structurii unei investitii straine directe

319. Decizia investitionala externa este o optiune preponderant _______ care apartine firmelor
investitoare:

Microeconomica

320. Dezavantajul reducerilor fiscal pentru investitii si credite comparative cu vacantele fiscal deriva
din faptul ca:

Reducerile fiscal incurajeaza doar investitiile de capital de mare valoare

321. Dezinvestirea:

Poate fi considerate o strategie de urmat in situatia in care se manifesta o agravare a riscului de tara la
nivelul economiei gazda

322. Dezinvestirea:

Poate fi influentata si de slaba performanta economica a unor filiale

 323. Dezavantajele strategiei multinationale de realizare a unei investitii straine directe sunt legate
de:

Incapacitatea de a exploata efectele rezultate din acumularea de experiente

324. Din categoria factorilor ne-fiscali ced influenteaza atragerea investitiior straine directe nu face
parte

Regimul tratarii cheltuielilor

325. Din categoria factorilor ne-fiscali ced influenteaza atragerea investitiior straine directe nu face
parte:

Rata de schimb

326. Din categoria stimulentelor monetare directe de atragere a investitiilor straine directe nu fac
parte:

Reglementarile privind restrictiile transferurilor de capital sau cel putin minimum de plata

327. Din perspectiva investitorilor straini, utilizarea Internetului prezinta avantajul:

Posibilitatii de a face comparatii immediate intre tari, in cee ace ce priveste aspectele generale ale tarilor
gazda

328. Din punct de vedere functional, fuziunile si achizitiile transfrontaliere pot fi:

Orizontale, vertical si de tip conglomerate

329. Economiile de scara, ca efect al unei investitii straine directe, pot reprezenta rezultatul cresterii:

Cererii

330. Economiile de scara reprezinta o osursa de avantaj competitive in cazul strategiei transnationale
care rezulta din:

Existent unui compromise intre volumul productiei si flexibilitatea strategica si operationala

331. Fac/face parte din stocul de active create intangibile existente la nivelul unei economii gazda
esentiale in decizia de investitii straine directe:

Ansamblul abilitatilor profesionale si manageriale

332. Fluxurile investitionale externe, atat cele directe, cat si cele de portofoliu, sunt inregistrate in
contul ______ al balantei de plati externe:

Financiar

333. Impactul economic al investitiilot straine directe este masurat prin si rezulta din:
Numarul mare de angajati in filialele corporatiilor investitoare

334. Implantarea in strainatate prin entitati care sunt inglobate in structura corporatiilor
transnatioanle:

Conduce la aparitia de noi relatii intra-firma

335. Implantarile corporatiilor prin investitii directe in tarile in dezvoltare nu sunt stimulate de:

Volatilitatea mediului de afaceri

336. Indicele de extindere a retelei unei corporatii transnationale prin investitii straine directe se
determina pe baza:

Raportului dintre numarul economiilor gazda si numarul potentialelor economii gazda

337. Intrarea pe piata a unui nou actor economic printr-o investitie straina directa genereaza la
nivelul tarii gazda o serie de modificari in raporturile:

De colaborarea cu firmele din ramurile situate in amonte sau in aval fata de domeniul de implantare in
care opereaza investitorul

338. Invetitiilor internationale reprezinta:

O componenta a fluxurilor financiare internationale

339. Investitiile de evadare urmaresc:

Evitarea reglementarilor economice restrictive din anumite tari

340. Investitiile de sprijin

Se constituie sub forma unor filiale in strainatate care urmaresc sustinerea activitatilor intregii companii
din care fac parte

341. Investitiile passive nu se caracterizeaza prin:

Implicatia investitorului in utilizarea activelor achizitionate

342. Investitiile straine in cautare de piete nu sunt motivate de:

Incercarea de ocolire a principalilor concurenti

343. Investitiile straine in cautare de eficienta nu pot urmari drept scop:

Sustinerea activitatilor intregii companii

344. Investitiile straine in cautare de eficienta nu:

Evita pietele regionale integrate

345. Investitiile straine pe loc sau “greenfield” reprezinta:

O modalitate directa de implantare in strainatate

346. Investitorii care in internationalizarea afacerilor lor urmeaza strategia internationala au in

vedere:

Concentrarea intregului lant de valoare in tara de origine

347. Investitorul este interest de detinerea activelor o perioada mai indelungata in portofoliul sau, de
incasarea dividendelor si eventual de controlul in cadrul companiei in cazul:

Investitiei de portofoliul pure

348. In alegerea variantei de investire intr-o ramura, se analizeaza o serie de criterii, intre care nu se
regasesteL

Nivelul de dezvoltare a infrastructurii investtionale

349. In calculul indicelui de transnationalizare se utilizeaza urmatoarele variabile:

Vanzarile in strainatate, activele in strainatate, forta de munca in strainatate

350. In categoria factorilor de localizare avuti in vedere cu prioritate de investitorii strategici nu intra:

Sistemul specific de organizare si conducere al companiei

351. In categoria beneficiilor economiilor de origine in urma investitiilor in strainatate realizate de

companiile autohtone, pot fi incluse:

Repatrierea castigurilor obtinute in strainatate sub forma de profituri, dividend, dobanzi

352. In categoria beneficiilor economiilor de origine in urma investitiilor in strainatate realizate de

companiile autohtone, nu pot fi incluse:

Economiile industriilor producatoare din tara de origine

353. In categoria determinantilor economici in vederea realizarii unei investitii in strainatate nu pot fi
cuprinsi:

Existent unui stoc de active create

354. In categoria factorilor specifici luati in calcul in fundamentarea decizieide a investi in strainatate,
nu poate/pot intra:

Politicile guvernamentale si stimulentele investitionale

 355. In categoria factorilor determinant ai investitiilor externe de portofoliu nu se poate/pot include:

Investitiile financiare:

356. In categoria macroriscurilor sunt inclusi:

Factori economici generali care determina conjuncture economica a tarii gazda

357. In categoria riscurilor operationale specific investitiilor straine directe nu se pot/poate include:

Alegerea gresita a partenerilor locali

358. In cazul unei investitii straine directe, controlul se poate manifesta:

Atat asupra activitatilor desfasurate in cadrul companiei, cat si asupra managementului acesteia

359. In cazul unei investitii straine directe, avantajele legate de sistemul specific de organizare si
conducere al companiei aprtin:

Avantajelor de proprietate

360. In cazul unei investitii straine directe, avantajele de proprietate ale firmei investitoare in
strainatae rezida din:

Specificitatea activelor intangibile detinute de firma

361. In determinarea performantelor investitionale internationale ale corporatiilor transnationale,

publicatia Fortune nu are in vedere criteriul:

Extinderii geografice a operatiunilor sale:

362. In investitiile internationale, corporatiile transnationale actioneaza in calitate de:

Agenti emitenti ai investitiilor internationale, proprietari ai activelor create in strainatate si organizatori

ai productiei internationale

363. In investitiile straine directe, economiile de scara reprezinta:

O sursa a efectului de sinergie in plan operational

364. In practica, companiile multinationale in extindere combina avantajele vizand apropierea de

piete cu:

Utilizarea fortei de munca locale si subcontractarea

365. In proiectele investitionale realizate la scara mondiala, intre atributiile reprezentantelor

regionale nu se include:

Elaborarea deciziilor strategice de investitii ale companiei

 366. In realizarea unei investitii straine directe, riscul operational nu se poate manifesta sub formal

Gradului de indatorare a firmei investitoare

367. In realizarea unei investitii straine directe, strategia globala complexa se caracterizeaza prin:

Localizarea dispersata a activitatilor

368. In realizarea unei investitii straine directe, managementul firmei nu poate influenta
materializarea:

Riscului juridic

369. In realizarea de investitii straine directe, descompunerea lantului de valoare si localizarea

unitatilor productive astfel incat firma sa beneficieze de cele mai favorabile conditii posibile
caracterizeaza:

Strategia globala

370. In soldul final al operatiunilor derulate in urma unei investitii straine directe nu sunt incluse:

Veniturile salariale ale angajatilor in strainatate

371. Infiintarea zonelor libere reprezinta:

Un instrument de stimulare a investitiilor straine directe

372. Inlaturarea de pe piata a firmelor locale care nu fac fata concurentei reprezinta:

Un efect al investitiilor straine dorecte asupra activitatii firmelor autohtone din tarile gazda

373. Intre caracteristicile unei investitii straine directe nu se poate incadra:

Motivatia obtinerea unor venituri superioare financiare din diferentele favorabile de pret

374. Masurile de control a volatilitatii fluxurilor de capital impuse de guvernele gazda se diferentiaza
in fnctie de:

Tipurile de active pe care le pot achizitiona strainii

375. O investitie straina directa nu poate imbraca forma:

Achizitionarii unor obligatiuni emise de catre alte companii

376. O vacanta fiscala:

Ofera o imunitate fiscal completa sau partial de la impozite, pe un numar de ani

 377. Operatiunea conform careia initial investitorii se orienteaza catre enitati special create in
strainatate, pentru ca ulterior sa-si orienteze fondurile in economia locala sub forma investitiilot
directe se numeste:

Investitie round-tripping

378. Orientarea investitorilor straini catre anumite domenii sau regiuni:

Reprezinta o caracteristica a politicilor investitionale active

379. Participarile directe la capitalul social (equity capital) reprezinta:

Achizitii de actiuni ale unei intreprinderi intr-o alta tara decat a investitorului strain direct

380. Politicile investitionale passive:

Reprezinta modelul classic al “asteptarii investitorilor straini”, fara a se avea in vedere orientarea
sectoriala sau regional a acestora

381. Politicile nationale active privind investitiile externe:

Pot fi concretizate in atragerea si orientarea investitiilor externe catre anumite obiective, ramuri, regiuni

382. Politicile privind functionarea si structira pietelor:

Vizeaza asigurarea unui climat competitional pentru realizarea de investitii straine directe

383. Posibilitatea practicarii preturilor de transfer in cadrul corporatiilor multinationale conduce la:

Iesiri suplimentare de venituri financiare din economiile gazda

384. Prin activitati de tip “one stop shop” (totul sub acleasi acoperis), agentiile de promovare a
investitiilot externe asigura:

Toate operatiunile legate de infiintarea societatii cu participare straina

385. Prin subventionare incrucisata se intelege:

Utilizarea fluxurilor de numerar generate pe o piata profitabila pentru investirea agresiva pe o piata
strategica necompetitiva

386. Printre obiectivele strategice urmarite in cadrul strategiei transnationale nu se regasesc:

Economiile de scara

387. Principala motivatie care determina firmele sa creeze holdinguri este:

Posibilitatea de a controla un larg segment de piata cu un capital relative modest

 388. Reglementarile internationale privind investitiile sunt cuprinse in:

Tratate bilaterale privind investitiile, tratate de evitare a dublei impuneri si alte acorduri internationale
privind investitiile

389. Realtiile dintre guverne si companii:

Fac parte din categoria activelor create dintr-o tara, cu rol determinant in realizarea unei investitii
straine directe

390. Preprezinta o functie a agentiilor de promovare a investitiilor externe:

Crearea de imagine

391. Reprezinta o sursa a maximizarii profitului in conditiile implementarii unei investitii directe in
strainatate:

Diversificarea activitatii prin dezvoltarea de noi productii

392. Reprezinta un factor determinant al investitiior externe de portofoliu:

Sistemul contabil si standardele nationale

393. Reprezinta un factor determinant al investitiilot straine directe:

Cultura de afaceri specifica economiei in care se investeste

394. Stabilitatea macroeconomica:

Reprezinta un factor determinant atat al investitiilor externe de portofoliu, cat si al investitiilor straine
directe

395. Strategia globala:

Concentreaza resursele pentru a exploata economii de scara din fiecare activitate

396. Succesul transferului de tehnologii si abilitati in cadrul unei investitii straine directe nu depinde
de:

Legaturile dintre filialele companiilor straine in economia gazda

397. Tratamentul national si nediscriminatoriu:

Reprezinta un principiu prevazut in acordul multilateral OCDE privind investitiile straine directe

398. Un accord de cooperare intre doua sau mai multe firme care convin sustinerea reciproca a
avantajelor lor reprezinta:

O alianta strategica
 399. Vacantele fiscal reprezinta:

Un instrument de stimulare a investitiilor straine directe de natura fiscal

400. Volatilitatea exercita un impact negative asupra economiei prin:

Variatia ridicata in costurile si preturile activeor, in profiturile asteptate, facand dificila planificarea
investitiilor

401. Printre functiile banilor NU se regaseste:

Functia de incurajare a trocului

402. Totalitatea mijloacelor de plata existente in piata intr-o anumita perioada, formeaza:

Masa monetara

403. Din punct de vedere statistic, masa monetara este masurata cu ajutorul:

Agregatelor monetare

404. Masa monetara in sens restrains (M1) include:

Numerarul aflat in circulatia si depozitele overnight

405. Operatiunile repo sunt destinate:

Injectarii de lichiditate in piata

406. Operatiunile reverse repo sunt destinate:

Absorbtiei de lichiditate din piata

407. Cele mai tranzactionate valute la nivel international sunt cunoscute sub denumirea de:

Valute hard

408. Sunt considerate titlurile de credit financiare urmatoarele instrumente:

Actiunile, obligatiunile, bonurile de tezaur, titlurile derivate

409. Intr-un contract pe optiuni:

Cumparatorul are dreptul, dar nu si obligatia la scadenta un anumit numar de titluri support la un pret
prestabilit

410. Cele doua mari categorii de instrumente derivate sunt:

Contractile futures si contractile options

 411. In cazul cecului, ca instrument de plata, tragatorul este:

Persoana care da ordinal de plata

412. In cazul cecului, ca instrument de plata, girul este:

Un act prin care posesorul cecului transfera unei alte persoane toate drepturile ce decurg din titlul
respective

413. Garantia de participare la licitatii reprezinta:

O alternative la scrisoarea de garantie bancara, in favoarea autoritatii contractante pentru participarea

la licitatii

414. Prin intermediul scrisorii de garantie bancara:

Beneficiarul poate sa solicite oricand debitorului principal suma de bani datorata

415. Este vazuta ca o completare a garantiei de buna executie:

Garantia de mentenanta

416. Ordinul de Plata pentru Trezoreria Statului este:

Un instrument utilizat pentru efectuarea de plati catre si de la trezoreria Statului

417. Nu constituie un motiv pentru care un cec sa fie refuzat la plata:

Este mentionat pe fila de cec “numai pentru virament”

418. Nu reprezinta un element essential care trebuie trecut pe fila de cec:

Clauza platii dupa aviz

419. Prin actul de protest, beneficiarul:

Are dreptul sa ceara persoanelor implicate in cec suma neplatita si dobanda legala calculate cu
inceperea de la data prezentarii, plus cheltuielile de protest

420. Care din urmatoarele nu reprezinta un avantaj in utilizarea cecului:

Poate fi emis fara acoperire

421. Cardul de debit embosat:

Are elementele de identificare (numele titularului, numarul cardului si data expirarii) inscriptionate in
relief

422. Cardul de credit:

Este un card care ii permite posesorului sa foloseasca banii pusi si dispozitie de catre banca in limita unui
plafon de credit acordat

423. In privinta ordinului de plata in format electronic oferit de Raiffeisen Bank, urmatoarea afirmatie
NU este adevarata:

Nu pune la dispozitia clientilor sai un PDF editabil

424. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa:

Semnatura electronica poate fi usor falsificata

425. Urmatoarea afirmatie despre phishing este adevarata:

Phishingul apare sub forma unui email de la banca unui client prin care sunt solicitate detalii
confidentiale si informatii Bancare sau ca un link catre unsite care seaman foarte mult cu cel original

426. Cel mai mare risc operational cu care se confrunta bancile este reprezentat de:

Factorul uman

427. Nu este o consecinta a riscului operational existent in sistemul bancar:

Cresterea numarului clientilor care apeleaza la serviciile bancii

428. In cazul internet bankingului, riscul juridic rezulta din:

Nerespectarea clauzelor contractuale stabilite in momentul semnarii contractului intre banca si clientii
sai

429. Nu constituie un avantaj al internet bankingului:

Phishingul

430. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata:

Certificatul digital calificat asigura “identitatea virtuala” a posesorului si permite crearea de semnatura
electronica cu valoare legala

431. Crearea Zonei Unice de Plati in Euro a vizat:

Largirea procesului de integrare europeana si in domeniul platilor de mica valoare in euro

432. Sistemul de decontare in timp real pentru plati in moneda euro pus la dispozitia de EUROSISTEM
este:

TARGET 2
 433. Operatorul sistemului de plati din Romania si furnizor de servicii de facturare si arhivare
electronica este:

TRANSFOND

434. Nu este un dezavantaj al start-upului Estonian TransferWise:

Se adreseaza in special celor care muncesc in strainatate

435. Serviciile oferite de TransferGo pot fi utilizate:

Atat de catre persoanele fizice, cat si de catre persoanele juridice

436. Singurul care are nevoie de cont TransferGo in cazul unui transfer de bani este:

Expeditorul banilor

437. Codul BSB (Bank-State-Branch) identifica bancile si filialele din:

Australia

438. In Romania, sistemul de inregistrare si decontare a operatiunilor cu titluri de stat este:

SaFIR

439. Componentele sistemului electronic de plati TRANSFOND din Romania sunt:

SENT, ReGIS si SaFIR

440. In Romania, codul IBAN:

Este format din 24 de caractere

441. Prin caracterul documentar al acreditivului documentar se intelege:

Faptul ca plata se realizeaza exclusive pe baza documentelor

442. NU este o caracteristica a acreditivului documentar:

Posibilitatea efectuarii platii numai dup ace marfurile au fost verificate de banca

443. In tranzactiile in care este utilizat acreditivul documentar:

Bancile nu verifica marfurile

444. Ordonatorul acreditivului documentare este:

Importatorul
 445. Din punct de vedere al fermitatii angajamentului bancii emitente, acreditivul documentar poate
fi:

Revocabil si irevocabil

446. Nu este un avantaj al acreditivului documentar pentru exportator:

Riscul valutar pentru sumele supuse incasarii

447. Ordonatul incasso-ului documentar este:

Exportatorul

448. In situatia incasso-ului documentar, eligibilitatea se refera la faptul ca:

Este utilizabil pentru toti exportatorii

449. Acreditivul documentar transferabil:

Se foloseste in special in operatiunile de intermediere si nu poate fi decat irevocabil

450. In situatia utilizarii acreditivului documentar, conosamentul reprezinta:

Un document juridic care dovedeste ca marfurile au fost incarcate pe vas pentru a fi transportate cu
vaporul

451. Bancile comerciale reprezinta:

Denumirea generic data celorlate banci, altele decat banca centrala

452. NU constituie o functie a bancilor de investitii:

Emisiunea de moneda

453. Care afirmatie este adevarata:

Conform Legii Sharia, sistemul financiar Islamic interzice dobanda

454. Cel mai mare avantaj al fondurilor mutuale il reprezinta:

Diversificarea

455. Cele doua districte financiare de importanta nationala, City si Canary Wharf, se regasesc in:

Londra

456. Capitalul de risc:

Este o investitie in companii private mici, nou infiintate, nelistate la bursa, dar cu potential mare de
crestere.
 457. O categorie aparte de investitori care formeaza fondurile cu capital de risc este reprezentat de:

Investitorii ingeri

458. Cea mai mare importanta institutie din Romania, sustinatoare a activitatii de export-import este:

EXIMBANK

459. Ceke trei directii de actiuni ale EXIMBANK sunt:

Finantarea, garantarea si asigurarea

460. Nu este considerate o etapa a investitiei capitalului de risc:

Promovarea exporturilor

461. Creditele de prefinantare se acorda pe baza:

Documentatiei prezentate de agentii economici, cu conditia existentei contractelor de export sau a

comenzilor ferme

462. Acordarea creditelor de prefinantare a exporturilor este conditionata de:

Asigurarea acestora impotriva riscului de neplata pe toata perioada creditarii de catre EXIMBANK sau de
catre alte institutii specializate

463. NU este o forma a creditului de prefinantare:

Creditul global de exploate

464. Creditul “avansul pe documente de marfuri” este o forma a:

Creditelor de export

465. Valoarea creditului de scont pleaca de la:

Valoarea cambiei din care se scade taxa scontului

466. NU este un avantaj al liniei de credit:

Banca este cea care stabileste ce sume pot fi utilizate si la ce interval de timp

467. Creditul pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor temporare NU se acorda pentru:

Stocurile care au fost achitate

468. Creditul pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor sezoniere se acorda:

Agentilor economici care constituie stocuri de marfa bazandu-se pe cerere si pe documente care atesta
faptul ca marfurile sunt solicitate
 469. Pentru a acorda creditul pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor sezoniere:

Bancile examineaza si verifica la fata locului existent stocurilor sezoniere, conditiile de pastrare-
insilozare, calitatea acestora, asigurarea desfacerii prin contracte si comenzi ferme

470. Rambursarea creditelor pentru finantarea cheltuielilorsi stocurilor sezoniere:

Se realizeaza pe masura ce stocurile sezoniere sunt livrate si valorificate

471. Creditul furnizor:

Este acordat exportatorului de catre banca in momentul in care exportatorul este de accord ca
importatorul sa amane plata pentru marfa livrata in strainatate

472. Urmatoarea afirmatie este adevarata:

Creditul furnizor este considerat ca fiind o tehnica de finantare prin care exportatorul isi asuma riscul de
fabricatie si riscul de credit

473. Nu este un document care sta la baza creditului furnizor:

Contractual incheiat la bursa de marfuri

474. Alegeti afirmatia corecta:

Creditul comparator este definit ca fiind o finantare directa oferita importatorului de catre o banca din
tara exportatorului cu scopul de a-l ajuta pe importator sa plateasca la vedere contravaloarea marfurilor
achizitionate

475. Nu este un document care sta la baza creditului comparator:

Contractul incheiat la bursa de marfuri

476. Tehnica de finantare care solicita participarea mai multor banci in procesul de finantare a unui
singur debitor este:

Creditul consortial

477. Nu constituie un avantaj al creditului consortial:

Costul ridicat al imprumutului

478. Nu constituie un avantaj al creditului revolving:

Rata dobanzii fluctueaza si este recalculate de fiecare data cand linia de credit este utilizata

479. In activitatea de cofinantare, Banca Mondiala NU ofera urmatorul serviciu:

Asigurarea marfurilor destinate exportului

 480. Nu reprezinta un avantaj al cofinantarii:

Incurajeaza bancile sa creasca riscul, mergandu-se astfel pe ideea ca, cu car risti mai mult, cu atat poti
castiga mai mult

481. Forfetarea titlurilor de credit NU depinde de:

Regulile stabilite de Banca Centrala Europeana

482. Un avanta al operatiunii de forfetare este:

Ofera un ajutor exportatorilor sa transforme o vanzare cu plata pe credit intr-o vanzare cu plata la
vedere

483. In cazul factoringului de export este utilizata:

Plata imediata prin achitarea unui procent de 80-85% din valoarea facturilor

484. NU constituie un avantaj al factoringului pentru aderent:

Cheltuielile de finantare sunt suportate exclusive de adherent

485. NU poate fi un active al operatiunii de leasing:

Un bun care face obiectul unei concesiuni

486. La sfarsitul perioadei de leasing, locatarul poate sa opteze pentru urmatoarea varianta:

De a prelungi contractual de leasing

487. Leasingul de forma lease-back presupune:

Vanzarea bunului de catre proprietarul acestuia catre o societate de leasing, urmand mai apoi sa-l
inchirieze printr-un contract obisnuit

488. Leasingul de forma time-sharingului presupune:

Inchirierea simultana a bunului de mai multi beneficari pe perioade distincte in scopul foloirii capacitatii
lor

489. Printre avantajele operatiunii de leasing pentru beneficar nu regasim:

Posibilitatea ca bunul sa poate fi inlocuit pe durata contractului cu altul cu uzura morala mare

490. Compania cunoscuta ca fiind lider mondial in asigurarea de credit si colectarea creantelor este:

COFACE

491. Termenul de europiete reprezinta:

Un termen generic utilizat pe pietele internationale de capital pentru emisiunea de titluri financiare,
titluri care sunt detinute de jucatorii din afara tarii de origine a emitentilor

492. Europietele NU include urmatoarea categorie de piata:

Piata marfurilor europene

493. Instrumentele de datorie ale pietei de capital, emise de guverne si comapanii sunt:

Obligatiunile

494. Printre motivele favorabile pentru care companiile aleg sa emita euroactiuni pe pietele
internationale nu regasim:

Costul ridicat al capitalului

495. In cresterea capitalului prin emisiunea de actiuni, rolul important ii revine:

Bancii de investitii

496. In emisiunea de actiuni, rolul bancii de investitii in etapa de pre-marketing se refera la:

Evaluarea gradului de interes pentru actiunile care urmeaza a fi emise

497. Printre caracteristicile esentiale ale euroobligatiunilor nu regasim:

Emise in cantitati reduse si cu valori mici, fiind astfel accesibile investitorilor

498. Obligatiunile straine emise in SUA de firma non-americane sunt numite:

Yankee Bonds

499. Obligatiunile straine emise in Marea Britanie de firme non-britanice sunt numite:

Bulldogs

500. Obligatiunile straine emise in Olanda de firme non-olandeze sunt numite:

Rembrandt Bonds

501.