Piata energetica a Chinei

Acesta lucrare are ca tema principala politica energetica a Chinei si a Uniunii Europei
deopotriva, deoarece preocuparea privind resursele finite energetice este un subiect amplu
dezbatut si o problema cotidiana. Energia este o tema ce se intelneste in discutii privind
politica, stiinta si populatia, iar preocuparea genereala este asupra limitarii rezervelor de
energie neregenabile si a schimbarilor climatice. Constientizarea necesitatii de conservare a
mediului incujurator manifestata in zilele noastre mai accentuata decat in alte timpuri
deoarece dezvoltarea accelerata a societatii din ultimele 2 secole a avut un impact mult mai
mare asupra mediului ambient, intr-un mod negative, decat perioada de la aparitia omului
pana in momentul mentionat.
Astfel, daca la inceput omul se afla in dependenta directa fata de natura si era supus
adaptarii continue fata de aceasta, odata cu evolutia societatii omul a inceut sa abuzeze de
resursele oferite de natura. Trecerea de la economia de subzistenta la o economie ce se
bazeaza pe profit sip e rentabilitate reprezinta momentul in care oamenii au inceput sa profite
de resursele planetei intr-un mod accelerat. Secolul XXI este caracterizat de o crestere
accelerate a pupulatiei, care implicit provoaca suprasolicitarea resurselor si amplificarea
schimbarilor climaterice. Din acest considerent, solutionarea problemei poluarii apelor,
aerului si a solului, este bineinteles necesara, dar nu neaparat urgenta in functie de diversele
politici adoptate de tarilor lumii si de propriile prioritati.
Consumul de energie si cantitatea ridicata de emisii de carbon sunt un aspect care a
ajuns in atentia celor din Vest, in vederea caruia incep sa se ia masuri de prevenire. Insa, daca
pana recent Vestul ar fi reprezentat o problema, in multe dintre tarile lumi, printe care si
China, emisiile de dioxid de cardbon sunt intr-o progresie alarmanta. China, in aceasta
perspectiva, reprezinta un factor ingrijorator datorita dezvoltarii sale rapide, care in domeniul
energetic are un impact substantial la scara globala. De-a lungul timpului, Uniunea
Europeana a condus o mobilizare mai eficienta in comparative cu cea chineza privind

politicile energetice, cu toate ca in China exista o situatie mult mai drastica, poluarea
ajungand un factor perturbator cotidian ce pune in pericol real populatia.

Politica energetica a Chinei

Renaterea economic actual a Chinei este marcat de declan area, la sfr itul anului
1978, a procesului de reform economic condus de Deng Xiaoping care aduce rsturnri n
constelaia intern a Chinei, dar i transformri pe scena vie ii interna ionale, cnd China
ncepe s se implice n problemele globale.
Este crediat cu faptul c a adus China mai aproape de capitalism i a determinat
creterea foarte rapid a economiei chineze timp de peste trei decenii. Reformele lui Deng
includ introducerea managementului centralizat de tip planificat al economiei de ctre
tehnocrai cu studii economice, abandonndu-se stilul economiei de campanie a lui Mao.
Acest tip de management era bazat pe mecanismele pieei Cea mai importanta mi care n
direcia reformatoare a fost aceea de a permite autorit ilor locale din ora e i provincii s
investeasc bani n fabricile pe care le considerau cele mai profitabile, ceea ce a dus la
dezvoltarea industriei uoare1. Acest lucru va duce la schimbarea strategiei de dezvoltare a
economiei chineze spre creterea industriei usoare i a exportului produc iei acesteia. Aceasta
era, de altfel, calea optim de dezvoltare pentru o ar n curs de dezvoltare cu o economie
lipsit de capital. Cu o perioad de dezvoltare scurt, necesar sczut de capital de pornire i
cerere mare la export, industria uoar va genera venituri importante, care vor fi reinvestite n
uniti de producie mai sofisticate si mai moderne. Capitalul investit n industria grea
provenea n principal de la bnci, adic din depozitele bancare ale popula iei.
Intre anii 1980- 2000 nivelul de energie consumata in China era la unul la cote
moderate. In 1997 s-au luat masuri pentru o industrializare rapida in vedere dezvoltarii
1 Henry Kissinger, On China, New York, The Penguin Press, 2011, p. 62

economice ceea ce a contribuit la cresterea emisiilor nocive rezultate din industria grea. Intre
anii 2002-2005 politica Chinei a fost setatata in vederea reducerii energiei consumate cu
20%, insa un raport lansat in 2011 de Institutul International de Resurse a scos in evidenta
faptul ca acest tel nu a fost nici pe departe atins. Urmatorul plan cincinal dorea reducerea
energiei cu 16% insa nici acesta scop nu a fost realizat 2. Din cauza faptului ca piata
energetica nu a fost corelata cu politici de protectie a mediului s-a produs o deteriorare
drastica a acestuia, insa efectele nu sunt resimtite doar la nivelui Chinei ci se extind la scara
globala.
Poluarea este o problema extrem de grava a Chinei, devenita o prioritate ce necesita o
solutionare cat mai rapida. Nivelul de dezvoltare industriala a condus la o poluare fara
precedent care afecteaza mediul, calitatea vietii si popolulatia deopotriva. Aerul, solul si apa
Chinei sunt contaminate din cauza unei activitati industriale mult prea intense. Capitala tarii,
Beijing, se situeaza in topul celor mai poluate orase. Cu toate ca este cunoscuta si ca Tara
Soarelui Rasare, situatia la ora actuala se afla in antiteza, departe de acest renume. Nivelul
poluarii atmosferice a ajuns atat de ridicat incat in centrul Beijingului, in Piata Tiananmen,
au fost plasate panouri publicitare la care se difuzeaza rasaritul si apusul soarelui pentru ca
pacla de emisii nocive ce s-a ridicat asupra orasului diminueaza sau chiar blocheaza
vizibilitatea cereasca. Numrul ridicat de maini, traficul greu i benzina de calitate
inferioar au fcut ca automobilele s aib o contribut ie major la problema polurii
aerului din China. Guvernul Chinez are in plan sa scoata de pe drumuri 5 milioane de masini
vechi in 2014 ca o masura in vederea imbunatatirii calitatii aerului.
Crbunele este sursa numrul unu de poluare a aerului n China, iar 80% din
electricitate i 70% din energia total a t rii este bazat pe acest combustibil. Este nevoie
de aproximativ 6 milioane de tone de crbune n fiecare zi, pentru a putea ment ine toate
fabricile active i pentru nclzirea locuint elor. Emisiile de oxizi de azot din China au
crescut cu aproximativ 3,8% pe an n ultimii 25 de ani (cauza principal fiind centralele
electrice, industria grea i mainile).
2 http://www.chinafaqs.org/library/chinafaqs/chinas-energy-conservationaccomplishments-11th-five-year-plan

Astronautul Jerome Apt a mentionat c marile orae ale Chinei sunt foarte greu de
fotografiat de ctre satelit i, deoarece acestea sunt ascunse sub o ptur de fum, iar ora ul
Benxi, aflat n estul provinciei Liaoning, este att de poluat nct a disprut de mai multe
ori de pe fotografiile din satelit. Locuitorii oraului Benxi au cea mai mare rat de boli
pulmonare din China.
Fostul preedinte al RPC i secretar general al PCC, Jiang Zemin, s-a referit la primii
douzeci de ani ai secolului al XXI-lea ca la o perioad de mari oportunitati strategice, prin
aceasta indicnd faptul c, China nu caut s-i afirme puterea ei astzi, deoarece acestea
sunt exploatate pentru a preveni temelia puterii sale de mine, 3. Actiunile militare din anii
90 si puternicul avans economic al Chinei, au facut ca aceasta sa reprezinte o amenintare in
sfera internationala, deoarece ar fi putet sa utilizeze forta in scopul extinderii granitele.
China a devenit un puternic actor pe scena relatiilor internationale, insa a preferat o
abordare diferita de strategie in anul 2000, in scopul schimbari imaginii sceptice negative in
lumina careia a fost pusa. Ascensiunea ei s-a bazat pe o politica de soft power, care se
caracterizeaz prin capacitatea de a obine un rezultat dorit in sfera relatiilor internationale
prin modalitati panice, i nu prin utilizarea violenei. Astfel, China a dorit stabilitate si pace
cu toate tarile, dar in special cu cele cu care se invecineaza. Oficialii chinezi au dezvoltat
termenul heping jueqi sau Cretere Panic, iar Primul Ministru al Republicii Chineze
Wen Jiabao a declarat referitor la dezvoltarea Chinei ca nu va afecta orice alt ar, nu va sta
n calea altei ri i nici nu va reprezenta o ameninare pentru alt ar. Prin promovarea
acestei politici de catre Beijing care are la baza pacea, China are parte de o serie de avantaje
printre care continuarea cresterii economice si sporirea prosperitatii prin accesul la materii
prime. Soft power-ul este relevant n cazul diverselor operaiuni economice, cum ar fi:
realizarea tranzaciilor comerciale, prestarea serviciilor,semnarea contractelor, investirea
capitalului strin ntr-o afacere etc.4 Aceste actiuni aduc avantaje in domeniul economic insa
au si proprietatea de a transmite la nivel de subconstient diferite mesaje ce tin de forta si de
imaginea unui stat.
3 Dick K. Nanto e Emma Chanlett-Avery, The Rise of China and Its Effect on Taiwan, Japan,
and South Korea: U.S. Policy Choices, CRS Report for Congress, 12 aprile 2005, pp.49-53

In zilele noastre, China isi indreapta strategiile spre directia de imbunatatire a

mediului. In ultimul an guvernul chinez a inceput sa empatizeze cu politicile pentru protectia
mediului inconjurator, astfel ca la prima intalnire anuala a parlamentului, Premierul chinez Li
Keqiang a sustinut ca impotriva poluarii se va duce un razbui ca impotriva saraciei. 5
Legislatorii chinezi au trecut primele amendamente ale legii pentru protectia mediului
inconjurator, din ultimii 25 de ani, care ofera mai multa putere autoritatilor de mediu si
pedepse mai mai aspre pentru cei ce polueaza. De asemenea, patronii companiilor care nu se
aliniaza normelor anti-poluare vor fi suspendati pentru 15 zile si chiar si inchisi in cazutl in
care nu se vor conforma.
China este pe primul loc la emisiile de carbon si este a doua putere economica
mondiala, dupa Statele Unite ale Americii. Beijing are nevoie urgent de a gsi un acces de
durat i direct la sursele de energie corespunztoare, dar in conformitate cu cerintele de
natura ecologica. Astzi, jumtate din importurile sale provin din Orientul Mijlociu.
Instabilitatea din aceast regiune, prezena foarte puternic a intereselor americane si
europene, caracterul imprevizibil al evoluiilor viitoare, au determinat conducerea chineza s
diversifice ct mai mult posibil pentru rutele de importare a petrolului6. SUA i Europa
ntrein relaii privilegiate cu rile productoare de petrol majore. Prin urmare, China ar
trebuit s dezvolte strategii paralele i sa ncerce s exploateze punctele slabe ale sistemelor
de aprovizionare cu energie americane i europene. Acest lucru a condus la stabilirea
relatiilor cu acele ri care, din diverse motive, nu ocup un loc important pe ordinea de zi a
politiciienergetice a Statelor Unite ale Americii sau Uniunea European. Acestea sunt rile
care sunt in relatii mai putin bune cu Occidentul.

4 Joshua Kurlantzick, Charm Offensive: How Chinas Soft Power Is Transforming the
World, Yale University, 2007 pp. 129-131
5 http://www.reuters.com/article/2014/03/05/us-china-parliament-pollutionidUSBREA2405W20140305
6 David Shambaugh, China Engages Asia. Reshaping regional Order,International
Security, Vol. 29, n. 3,pp. 64 99