Instituţionalizarea sistemului comercial

internaţional

Curs Nr.10, 11, 12, 13,

Tranziţia de la structura provizorie
GTT la una permanentă O.M.C.
 Contextul instituţionalizării SCI
• Al doilea război mondial a dus coeficientul de
dizarmonie între state la cel mai înalt nivel;
• S-a încercat înlocuirea confruntării cu conlucrarea în
plan financiar, bancar şi comercial;
• În plan comercial s-a vizat crearea unei O.I.C. Proces
eşuat datorită neratificării Cartei de la Havana de către
Congresul S.U.A;
• Percepţia fondatorilor a fost că instituţiile
internaţionale care facilitează cooperarea dintre state
sunt importante din raţiuni economice şi politice.
 Obiectivele prevăzute în Preambulul
GATT au fost:
• Ridicarea standardului de viaţă la scară
internaţională;
• Asigurarea unui înalt grad de ocupare a forţei de
muncă şi a unui ritm adecvat de creştere a
veniturilor reale şi a cererii efective;
• Crearea premiselor pentru o deplină utilizare a
resurselor la scară internaţională şi creşterea
producţiei şi a schimburilor internaţionale.
 Principiile fundamentale ale GATT
• Principiul nediscriminării care presupune
acordarea reciprocă a CNMF şi a CRN;
• Interzicerea restricţiilor cantitative şi a altor
bariere cu efect echivalent în relaţiile dintre PC;
• Folosirea nediscriminatorie a restricţiilor
cantitative atunci când acestea se justifică;
• Interzicerea sau limitarea folosirii subvenţiilor
de export şi a taxelor compensatorii;
• Folosirea tarifului vamal ca unic instrument de
protejare a economiei naţionale cu condiţia să
nu conţină taxe cu nivel prohibitiv;
 Cont.
• Adoptarea deciziilor prin consens, iar când
nu se întruneşte consensul şi pentru
probleme procedurale folosirea votului;
• Soluţionarea diferendelor între PC pe calea
consultărilor bi sau multilaterale.
 Cronologia Sistemului comercial
multilateral
• 1947-GATT a fost redactat pentru a cuprinde rezultatele
negocierilor tarifare şi a intrat în vigoare la 1 ian. 1948;
• 1948- delegaţiile a 56 de ţări s-au întâlnit la Havana
pentru a semna textul final al Cartei pentru crearea OIC.
• 1949- a avut loc runda de negocieri multilaterale de la
Annecy;
• 1950-China renunţă la participarea la GATT;
administraţia SUA abandonează eforturile de a convinge
Congresul să ratifice Carta de la Havana;
• 1951 – are loc Runda de negocieri de la Torquay.
 Cont.
• 1955- are loc o Sesiune a PC care modifică o serie
de prevederi ale GATT. Se încearcă transformarea
GATT într-o organizaţie internaţională
formalizată(Organizaţia pentru Cooperare
Comercială) tentativă care eşuează; SUA primeşte
o serie de derogări de la normele de conduită
multilaterală la unele produse agricole. Japonia
aderă la GATT;
• 1956- are loc a patra rundă de negocieri la
Geneva;
 Cont.
• 1957-În martie se semnează la Roma Tratatele de creare
a C.E.
• Se crează Consiliul reprezentanţilor, ca organ executiv
al GATT. Debutează Runda Dillon încheiată în 1961;
• 1961-se încheie un Acord pe termen scurt care prevedea
aplicarea de contingente la importurile de textile din
bumbac ca excepţie de la conduita GATT;
• 1962- Acordul pe termen scurt devine Acord pe termen
lung. Acesta este renegociat în 1967 şi prelungit pentru
3 ani în 1970 devenind din 1974 AMF;
• 1964- debutează Runda Kennedy. Se instituţionalizează
UNCTAD.
 Cont.
• 1965- se adaugă la textul GATT Partea a IV-a intitulată
Comerţ şi Dezvoltare;
• 1967- Polonia devine prima ţară socialistă membră a
GATT;
• 1973- debutează Runda Tokyo;
• 1982- are loc Reuniunea Ministerială care a eşuat în
tentativa de a stabili agenda unei noi runde de negocieri,
• 1986-lansarea la Punta del Este a celei de-a 8-a runde de
negocieri;
• 1994 – la Marrakesh se finalizează negocierile rundei
Uruguay;
• 1995 – intră în vigoare Acordul privind crearea OMC;
• 2001 – Debutează Runda Doha.
 Funcţiile SCI
• Forum de gestionare a derulării schimburilor
comerciale internaţionale;
• Obţinerea unui coeficient sporit de liberalizare
la scară multilaterală a comerţului
internaţional;
• Creator de coduri de conduită plurilaterale şi
multilaterale în planul politicilor comerciale;
• Conturarea unui nou parteneriat internaţional;
 Principiile S.C.I.
• Nediscriminarea;
• Reciprocitatea;
• Consolidarea angajamentelor;
• Transparenţa;
• Salvgardarea.
Nediscriminarea este un pivot important
din următoarele raţiuni:
• De natură economică;
• Oferă şanse egale ţărilor indiferent de
mărime;
• De eficienţă;;
• Reducerea costurilor şi duratei
negocierilor.
 Reciprocitatea
• Reflectă dorinţa de a limita înclinaţia spre unilateralism;
• Se prezintă sub multe forme( poate fi difuză şi
specifică);
• Apare şi în procesul de aderare de noi membri întrucât
aceştia dobândesc pe cale multilaterală toate facilităţile
negociate deja;
• O cale de înţelegere a rolului reciprocităţii este să se
pornească de la premisa că sectoarele concurate de
importuri au o serie de avantaje competitive specifice ;
• Pentru ca reciprocitatea să funcţioneze este important ca
grupurile de interese favorabile liberalizării să nu aibă
alte mijloace de a obţine acest deziderat;
 transparenţa
• Monitorizarea procesului de punere în aplicare a
angajamentelor asumate presupune un flux constant şi
nedistorsionat de informaţii;
• La Geneva funcţionează şi au reuniuni numeroase
comitete specializate, grupuri de lucru şi consilii care
primesc rapoarte, elaborează studii, publică culegeri
cuprinzând practicile comerciale;
• Ţările participante sunt obligate să notifice
reglementările legale, modificările în arhitecturile
instituţionale, intenţiile de a pune în aplicare noi
instrumente de politică comercială, modul în care
soluţionează problemele specifice,
 Transparenţa
• Trebuie realizată în dublu sens;
• Reduce presiunile asupra mecanismului de
soluţionare a diferendelor, întrucât anumite măsuri
se pot discuta la nivelul cel mai adecvat;
• Este vitală pentru credibilitatea sistemului,
• Poate conduce la diminuarea incertitudinilor
derivate din aplicarea diferitelor instrumente de
politică comercială;
• OMC este, deseori, singura sursă credibilă de
informaţii pentru societatea civilă;
 Salvgardarea a fost o preocupare
constantă şi se bazează pe trei tipuri de
prevederi
• Prevederi care permit folosirea instrumentelor
comerciale pentru a obţine obiective
noneconomice (protejarea sănătăţii şi securităţii,
evitarea prejudicierii semnificative a unor
sectoare economice);
• Prevederi menite să asigure o concurenţă loială;
• Prevederi care permit intervenţia din raţiuni
economice;
 În concluzie SCI trebuie să fie:

• Nediscriminatoriu;
• Definit prin liberalism comercial;
• Previzibil;
• Generator de concurenţă corectă;
• Benefic în egală măsură pentru toţi actorii
participanţi.
 Aspecte specifice ale negocierilor
comerciale multilaterale

• Principii care au guvernat negocierile în

cadrul rundelor GATT;
• Tehnicile de negociere folosite;
• Rezultatele negocierilor comerciale
multilaterale;
• Caracteristicile negocierilor multilaterale;
 Principiile negocierilor
• Fiecare PC decide dacă participă sau nu la
negocieri;
• Nici unei părţi contractante nu i se poate pretinde
să ofere concesii unilaterale, concesiile trebuind
să fie de egală valoare;
• Concesiile acordate în cadrul multilateral nu pot
fi retrase în mod unilateral;
• De rezultatele negocierilor beneficiază toate
ţările P.C.
 Tehnicile de negociere
• Bimultilateralismul;
• Formula reducerii liniare a taxelor vamale;
• Tehnica armonizării disparităţilor tarifare;
• Tehnica negocierilor zero pentru zero;
• Pentru a atenua dezechilibrele între concesii
s-au folosit:
Regula furnizorului principal;
Echilibrul concesiilor.
 Caracteristicile negocierilor
• Negocierile sunt schimburi multivalente de
concesii;
• Negocierile sunt jocuri concurenţiale desfăşurate
în mai multe etape;
• Negocierile sunt procese care implică mai mulţi
actori;
• Negocierile necesită timp şi au caracter repetitiv;
• Guvernele participante nu sunt structuri
monolitice;
 Cont.

• Numărul de alternative poate fi mic şi

depinde de provocările cu care se confruntă
negociatorii;
• Negociatorii pot căuta să ajungă la
aranjamente simbolice;
• Echitatea este de multe ori mai importantă
decât eficacitatea.
 Provocări cu care se confruntă SCI
• Integrarea adecvată a ţărilor în curs de dezvoltare
şi a celor în tranziţie;
• Schimbarea atitudinii tuturor actorilor faţă de
sistem;
• Creşterea numărului de ţări participante la SCI;
 Integrarea ŢCD şi a celor în tranziţie
• Multă vreme GATT a fost privit ca un “club al ţărilor
dezvoltate”;
• Treptat ţările în curs de dezvoltare membre au crescut ca
număr şi şi-au asumat tot mai multe obligaţii;
• Este provocativ modul în care ţările membre vor
gestiona tranziţia de la un “club elitist” la un organism
multilateral cu 165 de membri;
• Termenii participării ţărilor în curs de dezvoltare la SCI
au oscilat între reciprocitate şi dezangajare;
• Pentru ţările în curs de dezvoltare s-au conturat două
tipuri de tratament preferenţial:
 Obţinerea unui acces mai favorabil pe pieţele ŢD pe calea
preferinţelor comerciale;
 Solicitarea şi obţinerea unor derogări de la normele
multilaterale de conduită.
 Momente ale participării ŢCD la activităţile GATT
• Primul pivot al noii “ordini comerciale
internaţionale” a fost crearea în 1964 a
UNCTAD şi a G 77;
• Procesul specific de aderare la SCI (formula la
prezentare şi cu statut provizoriu);
• SGP; (principiul gradualizării);
• Tratamentul diferenţiat şi mai favorabil,
reciprocitatea şi participarea mai activă;
• SGPC;
• Schimbarea atitudinii faţă de SCI;
 Prevederile specifice pentru ţările în curs de
dezvoltare se pot grupa în:
• Nivel mai redus al obligaţiilor asumate;
• Perioade mai flexibile de punere în aplicare a
angajamentelor;
• Angajamentul ŢD de a lua în considerare
interesele specifice şi nevoile de dezvoltare ale
ŢCD;
• Tratament comercial mai favorabil pentru ţările
cel mai puţin dezvoltate;
• Acordarea de asistenţă tehnică şi sprijin pentru
pregătirea cadrelor în domenii de interes special
pentru aceste ţări;
 De la Carta de la Havana la Declaraţia de la Punta
del Este
• La fondarea GATT au fost 18 PC şi lumea
se împărţea pe axa E-V, iar în 1985 erau 90
de PC iar lumea se împărţea pe axa N-S;
• Comerţul a devenit tot mai important în
raport cu producţia;
• Transformările tehnologice au redesenat
procesele productive ceea ce a condus la
modificarea dimensiunilor productive,
intensivitatea în capital şi modificarea
fundamentelor competitivităţii;
 Cont.

• Schimbarea atitudinii autorităţilor publice naţionale a

creat efecte de antrenare asupra comerţului global pe
care GATT nu era echipat să le gestioneze;
• Nici efectele de bunăstare care sunt specifice noii ere a
globalizării nu puteau fi gestionate de GATT;
• Ca simbol al managementului interguvernamental
asupra SCI, structura GATT nu putea face faţă
fenomenului de interdependenţă;
• Sistemul aur-devize care a fost heraldic pentru prima
etapă a globalizării s-a prăbuşit la mijlocul anilor 70.
 Runda Uruguay
• Contextul lansării s-a definit prin:
Proliferarea protecţionismului comercial îndeosebi a
celui netarifar;
Creşterea importanţei comerţului internaţional cu
servicii;
Accentuarea practicilor neloiale şi a comerţului cu
mărfuri contrafăcute;
Accentuarea dimensiunii comerciale a proceselor
investiţionale;
Incapacitatea SCI de a răspunde adecvat noilor
provocări de la nivelul economiei internaţionale;
 Runda Uruguay - Obiectivele

• Liberalizarea şi extinderea comerţului internaţional în

avantajul tuturor PC prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau
armonizarea barierelor comerciale tarifare şi netarifare;
• Întărirea şi îmbunătăţirea SCI prin supunerea unei părţi tot mai
importante a comerţului internaţional unor norme noi de
conduită mai clare, mai eficace, cu caracter obligatoriu şi
convenite pe cale multilaterală;
• Sporirea capacităţii SCI de a se adapta la noile provocări din
economia internaţională;
• Sporirea interdependenţelor dintre politicile comerciale şi
celelalte politici sectoriale pentru a se obţine efectul sinergic
între dimensiunile comercială, financiară şi investiţională.
 Runda Uruguay-Principiile
• Transparenţa şi compatibilitatea negocierilor cu
principiile de bază, cu obiectivele şi angajamentele
asumate de PC astfel încât să se obţină avantaje sporite
şi reciproce pentru toţi participanţii;
• Lansarea, derularea şi finalizarea tratativelor vor fi
privite drept componente ale unui singur proces;
• Tratament diferenţiat şi mai favorabil pentru ŢCD;
• Ţările în curs de dezvoltare nu vor trebui să ofere
concesii incompatibile cu nivelul lor de dezvoltare;
• Luarea în considerare a posibilităţii ca ŢCD să aducă
contribuţii la procesul de liberalizare pe măsura
îmbunătăţirii performanţelor lor economice;
• Tratament specific pentru ţările cel mai puţin dezvoltate;
• Principiul angajamentului unic.
 Clauza stand-still
• Pe parcursul rundei nu se va adopta nici-o nouă
măsură incompatibilă cu conduita comercială
multilaterală care ar putea distorsiona fluxurile
comerciale internaţionale;
• În exercitarea drepturilor derivate din statutul de
PC să nu se adopte măsuri comerciale care
depăşesc cadrul necesar pentru a remedia
distorsiunile invocate la adoptarea măsurii;
• Să nu se adopte măsuri doar cu scopul de a face
mai consistentă oferta pe parcursul tratativelor.
 Clauza Roll-back
• Toate măsurile cu efecte distorsionante
incompatibile cu conduita comercială
multilaterală vor fi eliminate sau făcute
compatibile înainte de încheierea oficială a
tratativelor;
• Angajamentul va fi pus în aplicare treptat, pe
baze echitabile incluzându-i pe toţi cei ale căror
interese sunt afectate;
• În schimbul retragerii măsurilor neconforme nu
se va pretinde nici-o concesie de la ceilalţi
parteneri.
 Domenii de negociere
• Taxe vamale • Revederea unor prevederi
• Măsuri netarifare ale GATT
• Comerţul cu produse • Subvenţii şi taxe
tropicale compensatorii
• Comerţul cu produse • Reglementarea
realizate prin folosirea diferendelor
resurselor naturale • Aspectele comerciale ale
• Comerţul cu textile şi DPI
confecţii • Aspectele comerciale ale
• Comerţul cu produse proceselor investiţionale
agricole • Funcţionarea SCI
• Salvgardarea • Comerţul cu servicii
 Noi provocări pentru agenda negocierilor
• S-a produs o “schimbare de paradigmă”, în sensul că
atenţia s-a deplasat spre alte tipuri de probleme:
 Reglementările interne
 Practicile moderne de afaceri ale companiilor
 Dificultăţile de natură structurală
 Politicile în domeniul concurenţei
 Aspecte economice neconexe direct cu comerţul
• Reacţia a fost discutarea – comerţului cu servicii,
TRIPs, TRIMs; achiziţiilor guvernamentale.
• Aceste măsuri sunt mai puţin transparente şi îşi au
originea în: tradiţii, cultură, relaţiile dintre guvern şi
cercurile de afaceri, raporturile interinstituţionale
 GATT versus OMC
• În cadrul GATT s-au finalizat 10 acorduri (80 de
pagini) comparativ cu 28 de acorduri doar la Runda
Uruguay (26.000 de pagini; 200 kg.);
• Aspecte ale comerţului care se bucurau în textul
GATT de 1-2 articole au devenit în cadrul OMC
acorduri în sine;
• Termenul reformă nu se regăseşte în textul GATT dar
se regăseşte de 10 ori doar în Acordul cu privire la
agricultură;
• GATT este un acord “al diplomaţilor, articolele fiind
concise iar termenii lor nu sunt precişi;
 Ce este OMC?
• Este un forum de negociere;
• Este administratorul unui nou set de norme de
conduită;
• Este o arhitectură care facilitează soluţionarea
diferendelor comerciale între ţările membre;
• Un areal instituțional la nivelul căruia se
efectuează evaluarea periodică a
comportamentului comercial al stateleor
membre.
 Structura OMC

Conferinţa Ministerială
Organismul de examinare
OSD Consiliul General
a politicilor comerciale

Consiliul pentru Consiliul pentru Consiliul pentru

Comitete
bunuri servicii TRIPs

Accesul la pieţe
Agricultură
MSF
Bariere tehnice Comerţ şi mediu Comitetul pentru servicii
Subvenţii Comerţ şi dezvoltare Financiare
Acorduri regionale
Practici AD Balanţe de plăţi
Grupul de lucru pentru
Evaluare vamală Buget finanţe şi administraţie Reglementări interne
Reguli de origine Grupuri de lucru
Licenţe
TRIMs
salvgardare
 OMC-Funcţii
• Crearea condiţiilor pentru punerea adecvată în aplicare a
prevederilor acordurilor multilaterale;
• Forum de organizare şi desfăşurare a unor noi runde de
negocieri;
• Administrarea mecanismului de soluţionare a
diferendelor comerciale dintre membrii;
• Gestionarea mecanismului de examinare periodică a
politicilor comerciale ale ţărilor membre;
• Cooperarea cu celelalte organisme internaţionale pentru
a se obţine un nivel sporit de coerenţă la nivelul
procesului decizional global.
 Principalele deosebiri între OMC şi GATT
• GATT a fost un acord provizoriu şi adoptat pe baze ad-
hoc,OMC este o organizaţie internaţională având baze
legale solide;
• OMC are membrii în timp ce participanţii la GATT s-
au numit părţi contractante;
• GATT s-a ocupat exclusiv de comerţul cu bunuri în
timp ce activităţile OMC vizează şi comerţul cu servicii
şi cu DPI;
• Mecanismul OMC de soluţionare a diferendelor este
mai rapid, mai predictibil şi acţionează în mod automat
iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici-o ţară
membră.
 Proceduri decizionale
Procedura decizională Tipul de probleme vizate
Unanimitatea Amendarea unor principii de bază ale
sistemului
Majoritatea de 3/4 Interpretarea unor prevederi ale OMC şi
acordarea unor derogări de la principiile
fundamentale

Majoritatea de 2/3 Amendarea prevederilor referitoare la

alte aspecte decât principiile
generale;aderarea de noi membrii.

Consensul Acolo unde nu se specifică altă

procedură.
 Aderarea la OMC este mai complexă decât
cea la GATT pentru că:
• Problematica abordată de OMC este semnificativ
mai cuprinzătoare;
• S-a schimbat substanţial atitudinea marilor puteri
comerciale faţă de problemele economice;
• Marii actori comerciali percep tot mai evident
procesul aderare ca un pas esenţial în integrarea
ţării candidate în economia mondială şi de
asumare a valorilor economiei de piaţă;
• Procesul de aderare este un proces asimetric;
 concluzii
• OMC trebuie să ia în considerare ONG-
urile şi societatea civilă;
• OMC trebuie să devină o organizaţie mai
agilă prin
Accentuarea dezbaterilor privind standardele
sociale
Creşterea transparenţei interne şi externe
Îmbunătăţirea procesului decizional
• OMC trebuie să se repoziţioneze în cadrul
procesului de guvernare globală.
 Etapele mecanismului OMC de soluţionare a
diferendelor

• Consultări şi mediere;
• Cererea de constituire a unui panel de experţi;
• Activitatea propriu-zisă a panelului de experţi;
• Adoptarea deciziilor şi apelul;
• Implementarea
 Aspecte sistemice ale mecanismului de
soluţionare a diferendelor:
• Sunt implicate direct doar guvernele;
• Compensarea pierderilor suferite de anumiţi
parteneri nu este de regulă cerută sau acordată;
• Capacitatea de punere în aplicare a deciziilor
OSD este asimetrică;
• Costurile de administrare a procesului sunt
ridicate;
• Cele mai multe cazuri se solutionează pe calea
consultărilor bilaterale.
 Principalele acorduri administrate de OMC
• Acordurile vizează cele maicuprinzătoare aspecte ale
comerţului internaţional şi se definesc prin trei
elemente structurale de fond:
 Debutează cu principiile de bază :GATT, GATS, TRIPs şi
TRIMs;
 La acestea se adaugă acorduri complementare şi numeroase
anexe cuprinzând cerinţe aferente unor sectoare specifice
sau aspecte specifice ale comerţului internaţional;
 Există calendare detaliate şi bine structurate cuprinzând
angajamentele asumate de fiecare ţară membră.
 Acordurile cadru şi anexele la acestea se
referă la:
• 1.În domeniul comerţului cu bunuri:
 Agricultura
 Reglementările sanitare şi fitosanitare
 Textile şi confecţii
 Normele tehnice aplicabile produselor
 Aspectele comerciale ale măsurilor investiţionale
 Măsurile antidumping
 Metodele de evaluare vamală
 Inspecţia înainte de expediere
 Regulile de origine
 Licenţierea importurilor
 Subvenţii şi taxe compensatorii
 Salvgardare
 Acordurile cadru şi anexele la acestea se
referă la:

• 2. În domeniul comerţului cu servicii:

 Deplasarea persoanelor fizice
 Serviciile de transport
 Serviciile financiare
 Transporturile maritime
 Telecomunicaţiile de bază.
 Acordul privind comerţul cu produse agricole
• S-a convenit ca prevederile sale să fie puse în aplicare
în decurs de 6 ani de către ţările dezvoltate şi de 10 ani
de către ŢCD începând cu 1995;
• Obiectivul său principal este reformarea comerţului
pentru a face politicile în domeniu mai orientate spre
piaţă şi a spori predictibilitatea mediului comercial;
• Noile reglementări şi angajamente vizează:
 Accesul la pieţe
 Sprijinul intern
 Subvenţionarea exporturilor.
 Sprijinul intern
• Măsuri interne de sprijin care nu distorsionează
fluxurile comerciale(zona verde-green box); sunt
exceptate de la angajamentele de reducere putând fi
chiar amplificate;
 Programele guvernamentale prestatoare de servicii;
 Plăţile directe către producători care nu sunt direct legate de
deciziile productive;
 Măsuri destinate dezvoltării,
 Măsurile adoptate în cadrul programelor de limitare a
producţiei (Blue Box);
 Măsurile agregate de sprijin;
• Măsuri interne de sprijin cu efecte distorsionante
notabile (amber box – cutia de chihlimbar);
 Subvenţiile de export
• În categoria de subvenţii tratate de Acord intră:
 Subvenţiile directe de export în funcţie de performanţele
obţinute la export;
 Vânzarea la export a stocurilor necomerciale de produse
agricole la preţuri sub nivelul celor practicate pe piaţa internă;
 Programele guvernamentale care presupun prelevarea unor
sume asupra întregii producţii care se folosesc apoi pentru
subvenţionarea unei anumite părţi din producţie,
 Măsurile de reducere a costurilor prin subvenţii menite să
diminueze costurile de comercializare;
 Subvenţionarea transportului intern doar în cazul produselor
exportate,
 Subvenţionarea imput-urilo folosite la realizarea produselor
alimentare.
 Comerţul cu textile şi confecţii
• A fost permanent un sector deosebit de protejat;
• Din 1974 acest segment al comerţului a fost
guvernat de AMF, un aranjament de
comercializare ordonată a produselor, compus
dintr-o reţea de acorduri bilaterale şi de
angajamente unilaterale bazate pe contingente;
• La Runda Uruguay s-a convenit ca AMF să nu
mai fie renegociat, şi până în 2005 comerţul cu
textile să fie reintegrat sub incidenţa regulilor
SCI;
 Reintegrarea comerţului cu textile
Etapa Ponderea Ritmul
produselor înlăturării
integrate contingentelor
Prima etapă 1.01.1995 16% 6,96%

A doua etapă 1.01.1998 17% 8,70%

A treia etapă 1.01.2002 18% 11,055

A patra etapă 1.01. 2005 49% ...............

 Acordul privind comerţul cu servicii
• Prin adoptarea GATS se speră promovarea creşterii
economice la scară internaţională;
• Se face o distincţie între barierele comerciale care
distorsionează concurenţa şi restrâng accesul
prestatorilor la pieţe şi reglementările necesare pentru a
atinge obiective legitime de politică economică şi pentru
asigurarea funcţionării adecvate a pieţelor;
• Un principiu de bază al Acordului este asumarea unor
angajamente specifice de către fiecare ţară semnatară
într-o manieră comensurabilă;
• Măsurile vizate pot îmbrăca forma de: legi, regulamente,
decizii administrative, linii directoare, cutume,
obiceiuri sau practici uzuale care afectează comerţul
 Conţinutul Acordului
• Obligaţii necondiţionate –se aplică tuturor sectoarelor
prestatoare de servicii independent de faptul că o ţară şi-a asumat
sau nu angajamente specifice; acestea se referă la CNMF, la
transparenţă, la reglementări interne, la monopoluri, practici de
afaceri şi la creşterea participării ŢCD;
• Obligaţii condiţionate- sunt norme de conduită generale
care angajează ţările semnatare doar în sectoarele la care şi-
au asumat angajamente specifice.
• Derogări şi excepţii- când participă la aranjamente de
integrare sau urmăresc protejarea sănătăţii şi a ordinii
publice
• Posibilitatea unor reglementări ulterioare.
 Principiile de bază ale GATS
• Toate serviciile intră sub incidenţa prevederilor GATS;
• CNMF se aplică tuturor serviciilor cu excepţia unor
situaţii concret precizate şi doar pe baze temporale;
• Tratamentul naţional se aplică doar în domeniile care fac
obiectul unor angajamente asumate;
• Transparenţa reglementărilor,
• Reglementările trebuie să fie obiectiv justificabile şi
rezonabile;
• Nu trebuie să fie restricţionate decontările aferente
tranzacţiilor cu servicii,
• Angajamentele individuale ale ţărilor se negociază şi
sunt supuse consolidării;
• Liberalizarea progresivă a comerţului se va face pe calea
unor negocieri viitoare.
 Codul antidumping
• Se consideră că un preţ este sub valoarea normală atunci
când este:
 Inferior celui practicat de exportatorul respectiv pe piaţa sa
internă cu condiţia ca economia acestuia să fie de piaţă;
 Mai mic decât cel practicat de exportator pe o terţă piaţă
reprezentativă pentru exporturile lui;
 Inferior costurilor de producţie la care s-a adăugat o marjă
rezonabilă de profit;
• Măsurile antidumping trebuie retrase în cel mult 5 ani de
la iniţierea lor indiferent dacă se poate dovedi că
renunţarea la ele poate prejudicia anumite sectoare;
• Investigaţia de dovedire a dumpingului trebuie să
înceteze imediat dacă volumul importurilor este sub
35% din totalul importurilor la acel produs şi marja de
dumping este sub 25% din preţul de export al
produsului.
 Subvenţiile de export
• Subvenţii interzise(zona roşie)- au ca scop
principal să stimuleze direct exporturile sau să-i
determine pe cei ce le primesc să prefere
produsele indigene celor importate;
• Subvenţii acţionabile (zona galbenă)- trebuie să
se demonstreze că practicarea lor a produs efecte
negative în plan economic sau comercial.
• Subvenţii permise(neacţionabile-zona verde)-
se pot folosi pentru cercetare-dezvoltare, pentru
susţinerea unor sectoare incipiente, pentru
sprijinirea unor regiuni dezavantajate etc.
 Metodologii de evaluare vamală
• Valoarea vamală se calculează pornind de la preţul de
tranzacţie;
• Preţul unor bunuri identice importate de la acelaşi
furnizor într-o perioadă relevantă de timp;
• Preţul unor mărfuri similare;
• Preţul la care sunt revândute bunurile respective pe
piaţa internă a ţării importatoare din care se deduc
elementele de acumulare pe parcurs intern;
• Valoarea calculată pe baza elementelor de cost ale
bunurilor identice sau similare la care se adaugă o
marjă de profit.
 OMC şi guvernarea globală
• Deşi organizaţia se prezintă ca un real succes şi pare a
avea perspective favorabile, este supusă la numeroase
critici;
• Este criticat faptul că OMC pare a nu rezolva adecvat
problemele pe care le ridică noua economie globală şi
evoluţiile sociale tot mai sensibile;
• ŢCD apreciază că OMC le neglijează în continuare
problemele specifice;
• O parte tot mai mare a mediului de afaceri consideră că
deciziile adoptate sunt contradictorii şi este
nemulţumită de rezultatele negocierilor;
 Probleme sensibile pe agenda OMC
• Grupările economice regionale;
• Comerţ şi mediu;
• Comerţ şi investiţii;
• Politicile în domeniul concurenţei;
• Transparenţa în domeniul pieţelor publice;
• Simplificarea practicilor şi procedurilor comerciale;
• Comerţul electronic;
• Comerţul şi standardele sociale- nu se află, în principiu, pe
agenda OMC, dar întrucât a suscitat o mare atenţie merită
analizată.