ANALIZA INDICATORILOR PE BAZA BILANŢULUI

Obiective:
- Înţelegerea principalelor corelaţii bilanţiere,
- Determinarea şi interpretarea indicatorilor de echilibru pe baza bilanţului,
- Conştientizarea importanţei indicatorilor de lichiditate, solvabilitate, grad de îndatorare în
analiza financiară

Documentele de sinteză redau o imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniale, rezultatelor şi

situaţiei financiare a întreprinderii. Toţi agenţii economici (toate persoanele juridice) sunt obligaţi să
întocmească bilanţ contabil.
Putem defini bilanţul ca fiind documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de
activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar precum şi în alte situaţii
prevăzute de lege (fuziune, încetarea activităţii etc.).
Punctul de plecare în analiza financiară este studiul structurii financiare a bilanţului, ceea ce
înseamnă studiul relaţiilor care există între diferite posturi de activ, de capital şi de datorii, care să
definească condiţiile de echilibru financiar al întreprinderii, altfel spus, capacitatea de a asigura
solvabilitatea sa pentru a preîntâmpina riscul de faliment.
Adunările Generale ale Acţionarilor, Consiliile de Administraţie, managerii unităţilor patrimoniale
analizează periodic situaţia economico-financiară, pe baza bilanţului contabil, a anexelor sale şi a
raportului de gestiune, componente de bază ale dării de seama contabile.
Bilanţul, potrivit reglementărilor MF, are formă listă ce include următoarele elemente:
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
II. CREANŢE
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI
C. CHELTUIELI ÎN AVANS
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
G. DATORII:SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN
H. PROVIZIOANE
I. VENITURI IN AVANS
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL
II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 23
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 24
IV. REZERVE
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă)
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR
Repartizarea profitului
CAPITALURI PROPRII
Patrimoniul public
CAPITALURI - TOTAL

Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza prin analiza fondului de rulment, a necesarului de fond
de rulment şi a trezoreriei, după cum urmează:
1. Fondul de rulment poate fi determinat fie pe baza elementelor bilanţiere pe termen lung fie a
celor pe termen scurt .
Dacă se determină pe baza elementelor pe termen lung, el reflectă realizarea echilibrului financiar pe
termen lung şi contribuţia acestuia la finanţarea activelor curente nete.

Pe baza elementelor pe termen lung Pe baza elementelor pe termen scurt

FR = CP – AIN
CP- capital permanent
AIN- active imobilizate nete
În acest caz, fondul de rulment exprimă
excedentul de resurse permanente care asigură
finanţarea activelor circulante. Acest excedent
de resurse permanente este folosit pentru
acoperirea nevoilor temporare, fiind destinat
reînnoirii activelor circulante.
FR  0 FR = 0
FR= AC – DTS
AC – active curente
DTS – datorii pe termen scurt
În acest caz, fondul de rulment reflectă
corelaţia dintre lichiditatea activelor circulante
şi exigibilitatea datoriilor pe termen scurt. Se
mai numeşte activ curent net/datorii curente
nete, după caz.
FR > 0

- o parte din datoriile pe Este situaţia care Se inregistreaza un excedent de

termen scurt au fost marchează respectarea lichiditati potentiale pe termen
folosite la finanţarea regulilor de principiu ale scurt fata de exigibilitatea
activelor stabile (cu durata finanţării; activele pe termen potentiala pe termen scurt.
mai mare de 1an) scurt pot fi finanţate integral Intreprinderea are o situatie
Sunt previzibile dificultăţi pe seama datoriilor pe termen favorabila in termeni de
din punct de vedere al scurt. solvabilitate, pentru ca este in
asigurării echilibrului Solvabilitatea pe termen masura sa faca fata obligatiilor la
financiar, respectiv scurt pare a fi asigurata, dar scadenta, dispunand in plus de un
solvabilitatea, impunându- acest echilibru este fragil, stoc tampon de lichiditati
se intervenţii corectoare putand fi compromis de orice potentiale.
(apelarea la împrumuturi dereglare in realizarea Existenţa unui fond de rulment
pe termen scurt, creantelor. pozitiv diminuează riscul de
accelerarea încasărilor, insolvabilitate, întreprinderea
încetinirea plăţilor). dispunând de o marjă de securitate,
Atenţie la duratele de plată care o poate proteja parţial sau
a datoriilor şi la duratele integral în cazul unor decalaje între
de rotaţie clienţi! încasări şi plăţi.

Factorii care influenţează nivelul şi tendinţa fondului de rulment :

Factori care diminuează FR Factori de creştere a FR
1. Creşterea activelor imobilizate 1. Diminuarea activului imobilizat prin:
 Investiţii  Amortizare
 Reevaluare  Vănzări de active fixe
 Aporturi de capital în natură  Reevaluare
 Retragere aport

2. Diminuarea capitalului permanent
 Reducerea capitalului propriu
- distribuirea rezervelor
- pierderi din anii precedenţi
- reducerea sau anularea
provizioanelor reglementate
 restituirea împrumuturilor
termen mediu şi lung
 Vânzarea titlurilor financiare
2. Creşterea capitalului permanent
 creşterea capitalului propriu
- constituirea şi creşterea rezervelor
- aporturi de capital
- primirea de subvenţii
- repartizarea profitului pentru
pe dezvoltare
- provizioane reglementate
 contractarea de împrumuturi pe termen
mediu şi lung

2. Nevoia de fond de rulment reprezintă diferenţa dintre necesităţile de finanţare curentă a ciclului
de exploatare şi datoriile de exploatare, relaţia de calcul fiind:
NFR= (Active temporare - Active de trezorerie) – (Pasive temporare – Pasive de trezorerie)

Interpretarea necesarului de fondului de rulment

NFR<0 NFR=0 NFR>0

-semnifică un surplus de Cazul NFR=0 apare foarte -semnifică un surplus de nevoi

resurse temporare în raport cu
nevoile temporare. Este
considerată o situaţie pozitivă,
normală dacă se datorează
accelerării vitezei de rotaţie a
stocurilor şi creanţelor sau a
angajării unor datorii de
exploatare cu termene de plată
mai relaxate.
rar deoarece foarte rar se temporare în raport cu resursele
întâmplă ca nevoile temporare. Este o situaţie normală
dacă este determinată de politica de
temporare ale firmei să fie
investiţii a firmei privind activele
egale cu resursele temporare imobilizate, dacă este datorată
având în vedere caracterul creşterii vânzărilor sau măririi
pemanent dinamic al ciclului de fabricaţie datorită creşteri
activităţilor desfăşurate de complexităţii produselor.
agenţii economici.

Factorii care influenţează nivelul NFR:

Factori care diminuează NFR Factori de creştere a NFR

1. Scăderea CA 1. Creşterea CA
2. Creşterea vitezei de rotaţie a 2. Scăderea vitezei de rotaţie a stocurilor
stocurilor 3. Creşterea costurilor de producţie
3. Scăderea costurilor de producţie 4. Creşterea duratei ciclului de exploatare
4. Scăderea duratei ciclului de
exploatare.
 3. Trezoreria netă reprezintă diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment şi
este reflectarea cea mai pertinentă a desfaşurării unei activităţi echilibrate şi eficiente,
caracterizând ecilibrul general al întreprinderii atât pe termen lung cât şi pe termen scurt.

Relaţia de calcul este: TN = FR-NFR, semnificaţia rezultatului fiind :

TN<0 TN=0 TN>0

-evidenţiază un dezechilibru
financiar
- Reflectă o situaţie nefavorabilă
concretizată într-un nivel mai
scăzut al lichidităţii din contul la
bancă şi din casă faţă de nivelul
creditelor curente şi al soldului
creditor la bănci.
Acest deficit de trezorerie trebuie
acoperit prin contractarea de noi
credite ( angajate la cel mai mic
cost posibil).
Este o situatie ipotetica, ce
poate să apară într-un anumit
moment static dar nu se
regăseşte practic.
Este rezultatul echilibrului
financiar curent al
întreprinderii, concretizîndu-se
în disponibilităţi băneşti în
conturi şi în casă.
Important în acest caz este
modul în care se utilizează
excedentul .
.

Pe baza elementelor bilanţiere evidenţiem câteva categorii de rate de lichiditate, solvabilitate, grad de
îndatorare ce au importanţă diferită, de la cunoaşterea situaţiei firmei la un moment dat la determinarea
punctajelor necesare dacă dorim să apelăm la un credit bancar pentru finanţarea activităţii.

Active curente
- Rata de lichiditate curentă = Datorii curente ¿ 100, reflecta posibilitatea componentelor
patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichidităţi pentru a satisface obligaţia de
plǎţi exigibile.
Active curente−Stocuri
- Rata de lichiditate rapidă = Datorii curente ¿ 100 , exprimă capacitatea
întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe si disponibilităţi.
Disponibiliti
×100
- Rata lichidităţii imediate = Datoriicurente caracterizează capacitatea de rambursare
instantanee a datoriilor ţinând cont de disponibilităţile existente.

- Solvabilitatea = reprezintă capacitatea unităţii patrimoniale de a face faţă obligaţiilor scadente care
rezultă fie din angajamente anterioare contractate, fie din operaţii curente, fie din prelevări obligatorii.

Datorii totale
- Gradul de îndatorare totală = Datorii+CPR . Gradul de îndatorare măsoară ponderea
datoriilor în total capital propriu şi datorii şi reprezintă practic procentul de capital asigurat de creditori
 Datorii financiare
- Gradul de îndatorare financiară = Datorii+CPR