See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/327780941

UTILIZAREA S.I.G. ÎN PLANIFICAREA RUTELOR OPTIME DE TRANSPORT A

MATERIALELOR PERICULOASE ÎN MUNICIPIUL IAȘI

Article · October 2017

CITATIONS READS

0 39

2 authors, including:

Adrian Ursu
Universitatea Alexandru Ioan Cuza
62 PUBLICATIONS   84 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

land change and human impact View project

Urban Heat Island of Iași View project

All content following this page was uploaded by Adrian Ursu on 20 September 2018.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Jurnalul Est European de Sisteme Informaționale Geografice și Teledetecție, Vol. 1, nr. 1, 2017

Pagina jurnalului
http://www.geomatica.uaic.ro

UTILIZAREA S.I.G. ÎN PLANIFICAREA RUTELOR OPTIME DE

TRANSPORT A MATERIALELOR PERICULOASE ÎN MUNICIPIUL
IAȘI

Adrian Ursua, Tarhon Alexandru

a
Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași, România

INFORMAȚII ARTICOL AB STR ACT

Keywords: Scopul principal al acestei lucrări a fost dezvoltarea unui Sistem

materiale periculoase Informațional Geografic urban (GIS) care să permită analiza
rute transport multicriterială, ca suport decizional, pentru autorități, în planificarea
municipiul Iași rutelor optime de transport a substanțelor periculoase în Municipiul
Sisteme Informaționale Iași. Am ales această temă deoarece materialele folosite astăzi, în
Geografice
cadrul economiei globalizate, sunt din ce în mai variate și uneori mai
periculoase, indiferent dacă vorbim de materie primă, produs finit sau
deșeuri. Am realizat un model pentru orașul Iași, deoarece în ultimii
27 de ani orașul s-a dezvoltat și transformat rapid, respectând regulile
de planificare urbană doar parțial.

Introducere am creat un sistem informațional geografic

În ultimii ani, la nivelul țărilor în curs
de dezvoltare, numărul accidentelor
tehnologice a fost în creștere. O dată cu
creșterea complexității socio-economice a
unei așezări, crește și riscul producerii unui
accident tehnologic.
Această lucrare a venit ca o necesitate
în urma faptului că legislația României are
reglementări ce privesc în mod exclusiv
pregătirea șoferilor în situația producerii
unui accident. Traseele care sunt totuși
conturate pentru anumite transporturi de
autoritatea competentă, iau în calcul prea
puțini parametri și nu au studiu de impact
asupra factorilor care ar determina
gravitatea accidentului și intervenția
unităților competente. În aceste condiții,
care ne permită în orice moment să
realizăm un traseu optim pentru transportul
materialelor periculoase pe întreaga rază a
municipiului Iași.
De-a lungul istoriei, orașul Iași s-a
dezvoltat într-o locație strategică, fiind
localizat într-o regiune deluroasă, ceea ce
i-a oferit o personalitate urbană particulară.
Acesta este localizat în Nord-Estul
României, în regiunea istorică Moldova,
ajungând o metropolă regională, fiind cel
mai important centru urban al regiunii, cu
o populație de peste 350.000 de locuitori,
conform recensământului din 2011. În
urma analizelor de laborator, bazate pe
materialele cartografice existente și pe
studiile din teren, s-au identificat tipare
evolutive ce au schimbat funcționalitatea
 Adrian Ursu, Alexandru Tarhon
zonei. Cele mai importante schimbări
identificate la nivel local, sunt corelate cu
transformarea fostelor zone industriale în
zone comerciale, imobiliare sau prin
densificarea acestor zone urbane (Ursu et
al., 2016). Din cauza criteriilor enumerate
anterior importantă realizarea unui studiu
pe Iași, care să ia în considerare toate
schimbările produse în ultimii ani.
Metodologie
Societatea de astăzi beneficiază de
industrii chimice, nucleare, electrice și
petroliere. Aceste industrii, necesită
materiale periculoase (Hazmat) în procesul
lor de producție și, de asemenea, produc ca
deșeuri, reziduuri periculoase. O dată cu
dezvoltarea industriilor se accelerează și
cererea de materiale periculoase ca materii
prime pentru producerea de diverse bunuri
comerciale. Acest lucru poate duce la
creșterea cantităților de deșeuri
periculoase, ceea ce reprezintă o
preocupare majoră, în special când vine
vorba de gestionarea corectă și sigură a
acestor deșeuri. Atât Hazmatul cât și
deșeurile periculoase trebuie transportate
de la furnizori la producători în scopuri de
producție și depozitare a deșeurilor. Deși
probabilitatea producerii unui accident în
timpul transportului acestor material este
foarte scăzută, este esențial ca materialele
periculoase să fie transportate în cel mai
sigur mod posibil, dat fiind faptul că un
accident poate fi catastrofal pentru
comunitate și mediu. (Monprapussorn et
al., 2009) .
Categoria materialelor periculoase
include, explozivi, materiale inflamabile
gazoase, lichide și solide, substanțe
oxidante, otrăvitoare și infecțioase,
substanțe corozive și deșeuri periculoase.
Acestea trebuie transportate în condiții de
26
siguranță și prin interiorul orașului și din
acest motiv este necesară minimizarea
riscurilor.
Jenning și Scholars au fost primii care
au luat în considerare riscul în transportul
materialelor periculoase. Ei au formulat un
sistem regional de gestionare a
materialelor periculoase (RHWMS), ca o
problemă de rulare a vehiculelor în
încercarea de a atinge ca obiectiv, un cost
minim sau un risc minim. (Monprapussorn
et al., 2009).
Pentru a răspunde nevoilor societății în
ceea ce privește transportul materialelor
periculoase , cercetătorii din diferite zone
au conceput metodologii proprii. Dintre
aceste au fost selectate două metodologii
ce sunt prezentate în lucrarea științifică
realizată de către T.S. Glickman, Samina
T. Panhwar, Robert Pitt și Michael D.
Anderson pentru Statul Alabama din
Statele Unite ale Americii (2000) și cea
realizată de către Sathaporn
Monprapussorn, Daniel J. Watts și Ruth
Banomyong pentru regiunea Chiang Mai,
Thailanda (2009).
Metodologia de calcul e preluată de la
Monprapussorn et al., 2009 privind factorii
ce trebuie luați în considerare când se
transportă materiale periculoase și modul
de calcul. Metodologia propusă de
Monprapussorn et al. are ca rezultat hărți
separate pentru rute alternative în funcție
de parametrul luat în considerare. Lucrarea
de față își propune realizarea unei hărți
unice care să ia in calcul toții parametrii,
un sistem care să integreze toți factorii într-
un strat vectorial.
Astfel, am conceput o nouă
metodologie care integrează cele două
metode și le completează cu o serie de alții
parametri precum panta reliefului și
concentrarea populației. Scopul principal
este acela de a realiza un strat vectorial cu
 Utilizarea S.I.G. în planificarea rutelor optime de transport a materialelor periculoase în Municipiul Iași

rețeaua de drumuri, care să conțină atribute
referitoare la favorabilitatea pentru
transportul a substanțelor periculoase, pe
fiecare sector de drum. În acest sens am
decis crearea unui sistem de bonitare a
tronsoanelor de drum, oferind note de la 1
la 7, unde 7 reprezintă zone favorabile, iar
nota 1 zone de evitat.
Acordarea notelor pe tronsoane de
drum s-a realizat, luând în seamă o serie de
factori precum:
a) cei care descriu zone ce trebuie
evitate, precum cele aflate în imediata
apropiere a unităților de învățământ sau a
unităților sanitare, precum și zonele cele
mai intens populate, sau cele cu potențial
agravant precum stațiile de alimentare cu
carburant.
b) cei care descriu zone prin apropierea
cărora este indicat să treacă vehiculele ce
transportă materiale periculoase, pentru ca
instituțiile specializate să poată interveni
într-un timp cât mai scurt și cu eficacitate
maximă (secții de poliție, stații de
pompieri, stații ISU).
c) cei care pot îngreuna deplasarea
precum înclinarea versanților.
Într-o primă etapă am realizat
straturilor vectoriale de bază: rețeaua de
drumuri, clădirile, harta pantelor,
distribuția spațială a unităților de
învățământ, a celor de sănătate, a
benzinăriilor etc.
După identificarea locațiilor aferente
parametrilor, am creat zone buffer pentru
fiecare în parte, iar în funcție de categoria
din care fac parte și de distanță, le-am
oferit note de la 1 la 7.
În lucrare prezentă am utilizat pentru
trasarea rutei de transport a materialelor
periculoase 7 parametri: instituții de
învățământ, benzinării + depozite pentru
combustibil, spitale, secții de poliție, stații
de pompieri, densitatea populației pe
sectoare de drum și pante.
Tabelul 1 prezintă notele de bonitare
acordate fiecărei zone. Cu cât segmentul
de drum are punctaj mai mare, cu atât este
mai sigur pentru transportul materialelor
periculoase.

Tabel 1 Parametri utilizați și valorile acestora

NOTĂ
1 2 3 4 5 6 7
Economic
Pante >35% 25-35% 15-25% 5-15% 0-5%
Expunerea societății (factori
Distanța dintre parametrul ales și rută
negativi)
Densitatea populației pe sector de
50 100 150 200 250 300 350
drum (m)
Instituții de învățământ / cămine
50 100 150 200 250 300 350
stud. (m)
Benzinării (m) 50 100 150 200 250 300 350
Spitale (m) 50 100 150 200 250 300 350
Siguranța societății (factori
Distanța dintre instituție și rută
pozitivi)
Apropierea de secțiile de poliție
350 300 250 200 150 100 50
(m)
Apropierea de stații de pompieri
>2 1.5-2 1-1.5 0.5-1 0.1-0.5 0-0.1
(Km)

27
 Adrian Ursu, Alexandru Tarhon
Zonele tampon în jurul punctelor de
interes au fost calculate conform datelor
din tabel. Astfel, pentru spitale am dat
buffere de 50, 100, 150, 200, 250, 300 și
respectiv 350 de metri pentru a delimita
zonele de risc minim și maxim din jurul
acestora. Am ales să includem spitalele în
categoria zonelor ce trebuie evitate,
datorită dificultății cu care ar putea fi
evacuați pacienții în caz de catastrofă, dar
Figura 1. Harta buffere spitale
Al doilea parametru utilizat a fost dat de
stațiile de benzină și depozitele de
carburant de pe teritoriul orașului. Acest
parametru a fost inclus în categoria
factorilor negativi pentru a minimiza riscul
propagării unei explozii. După
identificarea poziției geografice, am
delimitat zona din jurul lor prin buffere de
50, 100, 150, 200, 250, 300 și 350 de metri
(Figura. 2). După analizarea acestui
parametru s-au evidențiat trei zone în care
densitatea benzinăriilor pe o arie relativ
mică este foarte mare. Aceste zone sunt
Păcurari – Canta, Sensul giratoriu din
28
și pierderea unui loc în care ar putea fi
îngrijite eventualele victime. Densitatea
mare a spitalelor din zona Copou – Centru
face ca acest sector să intre în categoria
celor care ar trebui evitate, în restul
orașului, spitalele având o densitate mai
mică sunt mai ușor de evitat. Excepție face
zona Socola – Bucium unde nu există rute
alternative pentru vehicule (Figura. 1).
Podul de Piatră și Bulevardul Socola.
Toate aceste trei puncte critice sunt de
asemenea puncte rutiere foarte importante
pentru municipiul Iași. Zona Păcurari –
Canta și Bulevardul Socola nu pot fi
evitate pentru că nu au rute alternative.
Cel de-al treilea parametru luat în
considerare și care trebuie evitat în
conceperea unei rute de transport a
materialelor periculoase sunt instituțiile de
învățământ. După localizarea spitalelor și a
clinicilor, au fost realizate buffere, în jurul
acestora (Figura. 3). Numărul mare de
instituțiilor de învățământ la care se adaugă
 Utilizarea S.I.G. în planificarea rutelor optime de transport a materialelor periculoase în Municipiul Iași

și cele două mari campusuri studențești fac
ca acest parametru să fie foarte greu de
evitat în planificarea rutelor optime de
transport a materialelor periculoase, în
special în intervalele orare: 08:00 – 14:00
în cazul școlilor, liceelor și a grădinițelor;
în intervalul orar 08:00 – 18:00 în cazul
Universităților. În schimb, în afara acestui
interval orar și în cele două zile de
weekend acest parametru devine neutru în
planificarea rutelor deoarece, numărul
celor aflați în aceste instituții poate scădea
până aproape de 0.

Figura 2. Harta buffere stații de benzină și depozite de carburant

Figura 3. Harta buffere instituții de învățământ

29
 Adrian Ursu, Alexandru Tarhon

Stațiile de pompieri și secțiile de poliție invers proporțional. Astfel, au fost date

sunt următorii doi parametri utilizați în
conceperea rutelor. Spre deosebire de
parametri precedenți, după ce au fost
localizați și au fost făcute buffere în jurul
lor, le-au fost acordate note de bonitare
note mari pentru rutelor plasate în
apropierea acestor instituții pentru faptul
că unitățile competente ar interveni mult
mai ușor și într-un timp foarte scurt în
cazul unui accident (Figura 4, 5).

Figura 4 Harta buffere secții de poliție

Figura 5. Harta buffere stații de pompieri

30
 Utilizarea S.I.G. în planificarea rutelor optime de transport a materialelor periculoase în Municipiul Iași
În conceperea rutelor pentru transportul
materialelor periculoase din Iași nu putea
fi ignorată panta, deoarece orașul este
dispus pe mai multe dealuri cu fragmentare
diferită, iar îngreunarea deplasării
vehiculelor este semnificativă pe unele
tronsoane din oraș.
Odată finalizată realizarea straturilor
derivate, a urmat suprapunerea acestora și
însumarea valorilor, pentru a evidenția
Figura 6. Harta – suma parametrilor pozitivi și negativi
În continuare au fost atribuite valorile
rezultate, sectoarelor de drum de pe
rețeaua trasată pe baza ortofotoplanurilor,
obținând în acest fel o clasificare a
sectoarelor de drum numit SUMA (Figura
7).
Următorul pas a constat în adăugarea
factorului populație. Pentru determinarea
densității populației pe sectoare de drum,
s-a realizat harta densității populației pe
blocuri de locuințe (Figura 8).
zonele cu expunere ridicată în cazul unui
accident. Se observă că zona centrului
istoric, a cartierele Podu Roș și Mircea cel
Bătrân trebuie evitate de mijloacele de
transport care au încărcătură periculoasă.
Totuși harta finală nu indică ca fiind
problematică, zona cartierului Alexandru
cel Bun unde trăiesc în jur de 70000 de
oameni (Figura 6).
Pornind de la stratul cu clădirile din
municipiul Iași, am estimat populația luând
în calcul un număr de trei membri per
familie. Am estimat numărul de familii,
pornind de la numărul de apartamente din
bloc, acestea au fost calculate la rândul lor
pornind de la numărul de etaje a clădirii și
de la numărul de scări. Ulterior am arondat
fiecărui sector de drum locuințele
individuale sau colective de pe marginile
sale și am obținut în acest fel un număr de
persoane/sector de drum.
31
 Adrian Ursu, Alexandru Tarhon

Figura 7. Harta – suma parametrilor atribuiți sectoarelor de drum (fără populație)

Figura 8. Distribuția populației în Municipiul Iași suprapusă hărții din fig. 7

32
 Utilizarea S.I.G. în planificarea rutelor optime de transport a materialelor periculoase în Municipiul Iași

În final, am combinat valorile de pe favorabilității pentru rute optime însă

rasterul SUMĂ cu parametrul „densitatea transformarea sa într-un sistem interactiv
populației” , pe fiecare segment de drum, este imperios necesară pentru a putea
rezultând astfel harta finală. Această hartă sprijini deciziile luate de instituțiile
finală reprezintă doar o fotografie a publice (Figura 9).

Figura 9 Harta finală

Simularea funcționalităților rețelei utilizarea funcției Network Analysis. Am

rutiere are o importanță critică în zilele
noastre pentru că: ne oferă posibilitatea de
a înțelege arhitectura rețelelor și
accesibilitatea locațiilor într-o manieră
rapidă și eficientă (Bulai et al., 2012).
Realizarea unui Sistem informațional
Geografic interactiv, care să poate fi folosit
de instituții publice a fost posibil prin
transferat valorile obținute în urma analizei
multicriteriale, de pe rasterul final, pe
sectoare de drum în format vectorial.
Astfel, notele de bonitare s-au transformat
în impedanță (frecare), am acordat
impedanța mai mare zonelor cu note de
bonitare mai mici și invers (Figura 10).

33
 Adrian Ursu, Alexandru Tarhon

Figura 10. Atribuirea valorilor de impedanță

Testarea modelului propus a fost făcută
prin interogarea bazei de date spațiale și
tabelare, în sensul indicării traseului cel
mai rapid între punctul 1. Canta și punctul
2. Piața Independenței. În primul caz am
cerut un traseu pentru un transport normal
de produse nepericuloase. După cum
putem observa (Figura 11), traseul oferit ca
răspuns de model, marcat cu o linie de
culoare roșie, este de fapt o linie aproape
dreaptă între cele 2 puncte.
În cea de a doua situație am cerut o rută
pentru un transport periculos între aceleași
2 puncte, luând în seamă valorile de
impedanță (frecare) acordate anterior.
Observăm că cel de al doilea traseu oferit
este diferit de primul, el evitând zonele cu
multe unități spitalicești, școli și cu o
densitate mare a populației (Figura 12).
Deci modelul oferit se dovedește valid și
fiabil, el putând fi îmbunătățit în viitor.

Figura 11. Traseu pentru un transport de mărfuri normale

34
 Utilizarea S.I.G. în planificarea rutelor optime de transport a materialelor periculoase în Municipiul Iași
Figura 12. Traseu pentru transporturi periculoase
Concluzii
În timpul transportului de materiale
periculoase se pot întâmpla accidente care
pot avea consecințe grave pentru populație
și pentru mediul înconjurător. Un astfel de
riscul nu poate fi eliminat, dar poate fi
redus prin planificare. Scopul lucrării a
fost conceperea unui traseu sigur, pentru
materialele periculoase de la locația de
origine într-o locație de destinație prin
intermediul SIG.
În lucrare au fost testate două obiective
diferite: expunerea societății și răspunsul
de urgență al autorităților. Valoarea totală
în ecuație este maximizată, în scopul de a
obține traseul cu cel mai mare punctaj.
Rezultatele relevă faptul că buna
performanță a unui factor este
contrabalansată de un rezultat mai puțin
satisfăcător la alți factori
Prin integrarea analizei multicriteriale
într-un sistem informațional geografic
(GIS) funcțional, am formulat un cadru
îmbunătățit de decizie pentru autorități în
planificarea transportului acestor tipuri de
materiale, pentru municipiul Iași. Cadrul
propus poate fi personalizat și aplicat și
altor studii de caz și nu doar la cel prezentat
în acest document.
Luarea deciziilor pe baza unui sistem
integrat de date și analiza efectivă poate
aduce o contribuție utilă în ceea ce privește
prevenirea riscurilor.
Modelul propus poate fi îmbunătățit
prin luarea în calcul a mai multor factori,
prin introducerea variabilei timp și prin
schimbarea scării de analiză.
BIBLIOGRAFIE
Glickman, T. G. (1992). Acts of God and
Acts of Man: recent trends in natural
disasters and major industrial accidents.
Washington, D.C.: Center for Risk
Management, Resources for the future.
As. J. Energy Env. (2009), 10(02), 122-
132.
Panwhar S. T., Pitt R., Anderson M.
(2000). Development of a GIS-based
hazardous materials transportation
35
 Adrian Ursu, Alexandru Tarhon

management system. UTCA report transportation: a risk-analysis-based

99244 routing methodology.
Monprapussorn S., Daniel J. W., Ursu A., Burțilă R., Minea V., Marius A.,
Banomyong R. (2009), Sustainable Ichim P. (2015) – Urban public
hazardous materials route planning with transportation system changes, in post
environmental consideration. communist period in Iași municipality,
Monprapussorn, S., Thaitakoo, D., Watts, 15th International Multidisciplinary
D. J., Banomyong, R. (2009). Multi Scientific GeoConference SGEM 2015,
criteria decision analysis and geographic Conference Proceedings -Nano, Bio and
information system framework for Green Technologies for Sustainable
hazardous waste transport sustainability. Future, pp. 615–621, ISBN
Radu C. (2011). Transportation of 978¬619¬7105¬43¬8, ISSN
dangerous substances. Substances - risk 1314¬2704.
factors for environment protection and Adrian Ursu, Andrei Marius, Chelaru Dan
human factor. Presentation of case. Adrian, Ichim Pavel - Built-Up Area
Analele Universității din Oradea, Change Analysis In Iasi City Using Gis,
Fascicula: Ecotoxicologie, Zootehnie si Publication date 2016/06/15, Present
Tehnologii de Industrie Alimentară, pg. Environment and Sustainable
321,322. Development, VOL. 10, no. 1, Page
Lownes N. (2014). Risk assessment of 201-216, DOI 10.1515/pesd-2016-0018
hazardous material transportation routes
in the City of New Haven. Connecticut:
University of Connecticut.
Novak T. (1998). “Local Governments
Views-Hazardous Materials Transport
Legislation,” in Proceedings of the
National Conference on Hazardous
Materials Transportation, American
Society of Civil Engineers. New York.
Bulai M., Ursu A. (2012) Creating,
Testing And Applying A GIS Road
Travel Cost Model For Romania -
Geographia technica no. 1, ISSN 2065-
4421
The State of Montana Multi-Hazard
Mitigation Plan and Statewide Hazard
Assessment, O. 2. (2004). Events.
Preluat pe 2014, de pe The Journal of the
Wild Rockies: ttp://wildrockies.org
Journal of Hazardous Materials, 71(1-3):
283-300 (2000). Leonelli, P., Bonvicini,
S., & Spadoni, G.. Hazardous materials

36

View publication stats