Factorii care influenţează

evoluţia comerţului internaţional

Cursul Nr. 4.
 Schimburile comerciale internaționale actuale
se caracterizează prin:

• sunt derulate prin participarea unui număr tot

mai mare de actori comerciali;
• se desfășoară tot mai mult la nivel regional;
• sunt apanajul unui număr relativ mic de
companii foarte mari;
 De ce este participarea la CI o cerință obiectivă?
• A sporit constant complexitatea economiei mondiale;
• Devine tot mai presantă incidenţa progresului tehnic;
• Asistăm la evoluția într-un ritm tot mai mare a
procesului de diversificare a proceselor economice;
• Se accentuează interdependențele dintre economiile
naţionale;
• Actorii economici devin tot mai conștienți de avantajele
ce se pot obţine de pe urma specializării internaţionale
dar și de pericolele la care se expun cei ce preferă
autarhia.
 Participarea la CEM este vitală pentru asigurarea
creșterii economice sustenabile pentru că:
• Schimburile economice internaţionale pot să asigure înzestrarea
economiei naţionale cu factori de producţie;
• Participarea la circuitul economic mondial permite diversificare
ofertei interne de bunuri şi servicii;
• Participarea la schimburile economice internaţionale trebuie să
permită valorificarea eficientă a resurselor interne excedentare,
sau specializarea pentru export în ramurile in care ţara respectivă
deţine avantajul comparativ;
• Racordarea la circuitul economic mondial creează de asemenea
un climat favorabil în plan politic, militar, etnic, religios, cultural
etc., care poate fi, la rândul său, în mod direct, un catalizator al
creşterii economice.
 Factorii
• Redefinirea constantă a raportului de forţe în plan economic şi
comercial;
• Apariţia şi maturizarea fenomenelor de integrare economică
regională;
• Diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de politică
comercială;
• Factorii demografici;
• Fluxurile de investiții;
• Progresul tehnologic;
• Transformările în plan energetic și în cel al altor resurse
naturale;
• Evoluția costurilor de tranzacție;
• Modificarea cadrului instituțional;
 Redefinirea raportului de forţe
• Comerţul internaţional continuă să crească în
ritmuri tot mai rapide,
• Ideile economice maturizate în ţările dezvoltate
au fost tot mai mult asumate de ţările în curs de
dezvoltare şi de cele în tranziţie,
• În următorii ani, W va atinge un nivel care va
redesena tabloul polilor de putere,
• Se maturizează a patra revoluţie industrială
care face ca lumea să devină multipolară.
 Cont.
• Europa şi America trebuie să-şi asume
provocările lansate în alte zone şi să caute soluţii
la acestea;
• Se redefineşte scala avantajelor comparative şi
competitive;
• Spiritul de competiţie cuprinde toate economiile
indiferent de nivelul lor de dezvoltare;
• Tot mai multe state îmbrăţişează valenţele
liberului schimb şi ale economiei de piaţă.
 Tabloul raporturilor de forţe poate fi sintetizat astfel:
• Situaţia Europei nu este semnificativ mai bună sau mai
rea decât a celorlalte regiuni (fragmentare politică, tensiuni
etnice, fluxul de migranți, creştere economică relativ modestă,
accentuarea competiţiei pentru factori de producţie);
• SUA trebuie să facă faţă unui echilibru sensibil între
dimensiunea geopolitică şi cea comercială, să-şi
sporească competitivitatea externă şi să facă gesturi
politice surprinzătoare;
• Ţările din Asia trebuie să depăşească o serie de
probleme structurale și să gestioneze provocările
integrării de tip deschis;
• Ţările în tranziţie trebuie să finalizeze noua arhitectură
a relaţiilor lor comerciale.
 Apariţia şi maturizarea grupărilor regionale
• S-au constituit iniţial ca derogări de la CNMF sub
formă de zone de liber schimb şi uniuni vamale;
• Ca urmare a efectelor de creare şi deturnare de
comerţ au amplificat dar şi distorsionat fluxurile
comerciale tradiţionale;
• Devin laboratoare unde se experimentează noi norme
de conduită în plan comercial;
• Regionalizarea nu este incompatibilă cu dezideratul
de liberalizare comercială;
• Consacră noi actori comerciali cu o forţă comercială
şi de negociere sporită.
 Crearea și deturnarea de comerț
• Crearea de comerţ - înlocuirea unei surse de
furnizare mai puţin avantajoase d.p.d.v al
costurilor de producţie cu o sursă mai
avantajoasă din acelaşi p.d.v.
• Deturnarea de comerţ- substituirea unei surse
de furnizarea mai avantajoasă, ca şi costuri de
producţie, dar situată în afara grupării
integraţioniste cu una mai puţin avantajoasă
d.p.d.v. al costurilor dar din interiorul grupării
care devine artificial mai eficientă din punct de
vedere al preţurilor ca urmare a tratmentului
comercial diferenţiat.
 Efectele statice ale extinderii teritoriului vamal pot fi
sintetizate astfel
• Atât crearea cât şi deturnarea de comerţ generează
câştiguri și pierderi pentru participanţi;
• Deturnarea de comerţ este preferabilă creării de comerţ
pentru ţara care acordă preferinţe comerciale atunci
când nu se implică sacrificarea unei producţii
industriale interne;
• Atât crearea cât şi deturnarea de comerţ pot conduce la
creşterea eficienţei economice cu care operează o
economie, ca urmare a efectelor pozitive ale economiei
de scară.
 Efectele dinamice ale grupărilor integraţioniste
 Economia de scară este stimulată prin creşterea
dimensiunilor pieţei atât pentru sectoarele productive cât
şi pentru fiecare economie în parte care se situa sub
optimul productiv înainte de apariţia grupării
integraţioniste;
 Economiile externe care aveau impact contradictoriu
asupra costurilor generale şi specifice ale firmelor sau
anumitor sectoare se atenuează;
 Apare şi se amplifică efectul de polarizare;
 Apar influenţe asupra volumului şi localizării
investiţiilor;
 Apar efecte pozitive asupra eficienţei economice
generale.
 continuare
• Ţărilor care nu participă încă la astfel de grupări
nu le rămâne decât să adere la cele existente sau
să creeze noi grupări;
• Marile puteri comerciale care au respins
regionalizarea şi-au schimbat între timp vocaţia;
• Crearea unor grupări integraţioniste conduce la:
• Internalizarea schimburilor comerciale;
• Crearea unor centuri protecţioniste;
• Redefinirea scalei avantajelor comparative;
• Accentuarea concurenţei;
• Uniformizarea și simplificarea reglementărilor.
 Diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor
de politică comercială
• Comerţul internaţional este derulat în condiţiile unei
concurenţe imperfectate de obstacole comerciale;
• Gama acestor bariere s-a îmbogăţit iar eficacitatea lor
a sporit continuu;
• S-a conturat o lege a protecţiei constante;
• Generează însemnate pierderi de bunăstare;
• Puseurile de protecţionism însoţesc de regulă
momentele de conjunctură nefavorabilă;
• Barierele subminează bazele specializării.
 Factorii demografici
• În unele state în curs de dezvoltare și în toate țările dezvoltate
tranziția demografică se află deja în stadiul său final, sporul natural
este descrescător și s-a instalat deja proceseul de
„grizonare„ demografică;
• Provocările sunt: imigrarea, creșterea nivelului de educație și de
urbanizare;
• Factorii demografici influențează comerțul internațional pe cel
puțin două canale:
• modificările care se produc la nivelul scalei avantajelor comparative;
• transformările care au loc în ce privește mărimea și compoziția cererii de
importuri;
• Umanitatea a înregistrat, în ultimii 40 de ani un dividend
demografic
 Unele aspecte relevante
• Procesul de convergență demografică din ultimii 50 de ani a
evoluat în evidentă asimetrie cu cel al disparităților de dezvoltare
din aceeași perioadă;
• Evoluțiile demografice diferențiate își pun amprenta asupra
costurilor cu forța de muncă și asupra fundamentelor specializării
în producției și competitivității la export;
• Când analizăm impactul factorului demografic asupra
schimburilor comerciale ar trebui să ne concentrăm mai ales
asupra modificărilor care se produc la nivelul cererii;
• Unele tendințe demografice:
• Creșterea ponderii celor care aparțin clasei de mijloc;
• creșterea nivelului de ducație;
• creșterea ponderii persoanelor active înalt calificate;
• creșterea ponderii femeilor în total forță de muncă activă.
 În concluzie
• Evoluțiile demografice influențează atât scala avantajelor comparative cât și
nivelul și structura cererii și deci și a importurilor;
• Trebuie să ne așteptăm ca statele în care există sau va fi în creștere rata de
dependență a persoanelor de vârsta a treia să devină din net exportatori de
bunuri intensive în capital net importatori de astfel de bunuri și să își vadă
erodate avantajele comparative deținute acum la produsele intensive în capital
uman;
• Creșterea ponderii persoanelor de vârsta a treia va conduce la creșterea cererii
pentru bunuri și servicii destinate special acestei categorii;
• Emergența clasei de mijloc va contribui la schimbări importante în structura
schimburilor comerciale internaționale;
• Creșterea nmărului persoenelor bogate din țările acum în curs de dezvoltare va
genera noi și complexe oportunități de afaceri cee ace va contribui la creșterea
comerțului internațional.
 Factorii investiționali
• Acumularea de capital fizic poate influența schimburile
comerciale în mai multe moduri;
• Investițiile străine influențează natura și structura schimburilor
comerciale;
• Teoria economică privitoare la comerțul internțional și cea
referitoare la investițiile internaționale, s-au dezvoltat multă vreme
separat;
• procesul de „dezintegrare verticală a producției„ amplifică
tranzațiile transfrontaliere cu componente, piese, subsamble sau
părți dar și cu produse finite și modifică direcția fluxurilor
comerciale;
• Teoria economică postulează că, un volum mai mare de fonduri
investite conduce la un volum, proporțional de mare, de schimburi
comerciale
 În concluzie
• Investițiile publice în infrastructură pot contribui la apariția în viitor
a unor noi jucători la nivelul peisajului comercial;
• O infrastructură de transport de calitate poate stimula schimburile
comerciale la nivel regional, impulsiona comerțul cu servicii și
modifica fundamentele viitoare ale specializării pe produse și
procese;
• Prin intermediul investitțiilor devine posibil ca o țară, specializată în
prezent în sectoare intensive mai ales în forță de muncă slab
calificată, să promoveze, pe termen mediu sau lung, structuri de
specializare bazate pe sectoare intensive tehnologic;
• Există riscul ca, în absența unui cadru reglementar unitar privind
investițiile străine directe sau de portofoliu, să se amplifice
coeficientul de divergență reglementară care poate afecta alocarea
eficientă a resurselor la scară internațională.
•
 Factorul tehnologic
• Diferențele în ce privește situarea pe o scală a intensivității
tehnologice determină decalaje între state în ce privește nivelurile
veniturilor și ale deschiderii comerciale externe;
• Avansul în plan tehnologic a reprezentat principalul vector al
creșterii economice și al dinamicii comerțului internațional în
ultimele două secole și va fi și mai important în secolul actual;
• Analiza fundamentelor schimburilor comerciale cu produse
intensive în tehnologie de vârf ne oferă posibilitatea să constatăm
că asistăm la o regionalizare a efectelor de antrenare pe care le
induce avansul tehnologic;
• Evoluțiile din ultimii ani produse la nivelul producerii de
cunoaștere și la cel al preferințelor consumatorilor arată că
efectele de economie de scară și de diversitate, în prezent apanaj
al marilor companii, nu vor mai avea relevanța pe care o au, alții
fiind determinanții competitivității în viitorul previzibil.
 Tehnologia - schimbări de logică dominantă

Domeniul 1700 - 1900 1900-2000 2000-

referențial
Economie Agricultura Manufactură Informație

Tehnologie Plugul Mașini Computere

Producție Alimente Bunuri Informatizată

Resurse Pământ Capital Cunoaștere

Arhitecturi societale Familie Companie Rețele

Energia folosită Mușchii Combustibilii fosili Inteligența

Tipul de concurență Locală Națională Globală

Educația Primitivă Proceduri Învățare

Cerința Minimală Remarcabilă continuitate

Focalizarea What? How? Why?

 Factorul tehnologic 2
• Relația dintre progresul tehnologic și schimburile comerciale
transfrontaliere este una bidirecțională;
• Avandul tehnologic este un principal detonator al dinamicii și
mai ales structurii schimburilor comerciale;
• Printre factorii care s-a demonstrat că influențează semnificativ
înclinația către inovare, se detașează comerțul internațional;
• În teoria economică se postulează că firmele cele mai productive
exportă și că, dintre acestea, cele și mai productive își
internaționalizează activitățile productive;
• În teoria economică tradițională nu s-au luat în considerare
efectele de antrenare pe care le are progresul tehnologic asupra
fluxurilor de import și de export;
• Avansul tehnologic a avut un impact notabil asupra nivelului
costurilor de tranzacție.
 Factorul tehnologic 3
• Diminuarea costurilor cu serviciile de comunicații influențează
comerțul internațional în mai multe feluri:
• se reduc costurile de tranzacție variabile ceea ce va genera creșterea volumului
schimburilor comerciale, la un nivel cel puțin similar cu cel la care a contribuit
liberalizarea comercială;
• asistăm și la diminuarea costurilor fixe de tranzacție, pe calea îmbunătățirii accesului
exportatorilor și importatorilor la informații cu privire la potențialii parteneri și la cadrul
reglementar și instituțional aplicabil;
• costurile de tranzație mai reduse influențează structura schimburilor comerciale;

• Progresele obținute în creșterea stocului de cunoaștere și

diseminarea acesteia au contribuit la:
• creșterea ponderii produselor intemediare în total schimburi comerciale externe;
• o dinamică impresionantă a comerțului cu servicii;
• proliferarea comerțului electronic;
• atragerea țărilor în curs de dezvoltare în comerțul internațional
 În viitor vom asista la:
• creșterea importanței comerțului electronic în
raport cu formele tradiționale de schimburi
comerciale;
• creșterea participării IMM-urilor la comerțul
internațional;
• la implicarea unor noi actori economici în
sectoarele înalt intesive tehnologic;
• la modificarea de fond a scalei avantajelor
comparative.
 Provocarea energetică și cea a dotării cu alte resurse
naturale
• Analiza impactului resurselor naturale asupra schimburilor comerciale internaționale
trebuie făcută cu luarea în considerare a următoarelor axe de cauzalitate:
• neuniformitatea distribuției lor geografice;
• volatilitatea prețurilor;
• volumul dotării cu astfel de factori;
• procesele inovative implicate;
• externalități negative la contact cu provocările ambientale.
• Toate aceste axe influențează atât prodcția cât și schimburile comerciale externe având ca
suport aceste resurse;
• Neuniformitatea răspândirii pe glob a acestor factori, influențează atât avantajelor
comparative ale statelor cât și fundamentele intensității în factori de producție a proceselor
productive;
• Din punct de vedere al factorului resurse s-au conturat câteva dileme: cum determină
piețele, fie ele concurențiale sau nu, rata de extracție a resurselor naturale epuizabile? Cum
poate fi luat adecvat în considerare echilibrul intergenerațional ?
• Unul dintre indicatorii cei mai relevanți de care depinde noua competitivitate a produselor
și proceselor tehnologice în prezent și mai ales în perspectivă sunt intensitatea și
eficacitatea energetică.
 Factorul logistic
• Costurile ocazionate de transportarea bunurilor de la producător la utilizatorii
acestora influențează volumul, direcția și fundamentele argumentative ale
schimburilor comerciale internaționale;
• Acestea determină unde plasăm linia de demarcație dintre bunurile
comrcializabile și cele necomercializabile și dacă o firmă este apabilă să
exporte și cum își poate organiza producția în străinătate;
• Teoria economică s-a bazat pe numeroase prezumții eronate sau incomplete;
• Prin reducerea ecartului dintre prețurile în țara de origine și cele la destinației,
diminuarea costurilor de transport poate contribui la sporirea gamei de bunuri
atrase în circuitul comercial internațional;
• În legătură cu impactul costurilor de transport asupra schimburilor comerciale
drulate la nivel internațional se pot identifica cel puțin două surse de
incertitudine:
• Prima sursă de incertitudine decurge din maniera în care este organizată
producția la nivel global;
• O a doua sursă de incertitudine decurge din volatilitatea cererii pentru anumite
produse .
 Factorul logistic 2

• Costurile de transport sunt influențate de:

• caracteristicile produselor,
• distanța geografică,
• disponibilitatea și calitatea rețelelor de
infrastructură,
• concurența existentă pe piața transporturilor,
• evoluțiile tehnologice,
• facilitățile comerciale,
• costurile carburanților.
 Modificările produse la nivelul cadrului instituțional
• În decursul timpului s-a consolidat o interesantă legătură de cauzalitate dintre
progresele înregistrate în planul armonizării reglementărilor și arhitecturilor
instituționale și evoluția schimburilor comerciale la nivel regional și
internațional;
• relația de cauzalitate este una biunivocă, fiecare determinant influențând și fiind
influențat de ceilalți;
• Problema pe care trebuie să o urmărim este dacă acest factor este unul endogen
sau unul exogen peisajului comercial internațional;
• În domeniul științei economice, instituțiile sunt cadre principiale și normative
complexe, compuse din norme sociale, legislație de bază, regimuri politice sau
acorduri internaționale în conformitate cu care sunt elaborate și implementate
politicile publice (în cazul nostru, politica comercială) și sunt structurate
schimburile economice;
• Instituțiile sunt formale sau informale. Atât cadrul instituțional formal cât și cel
informal influențează comerțul internațional;
• Diferențele de natură instituțională între state generează costuri de tranzacție
adiționale care scumpesc bunurile comercializate și stau la baza procesului de
configurare a scalei avantajelor comparative pentru anumite sectoare de export
 Redefinirea rolului companiilor transnaţionale
• Noile schimbări în tabloul comercial au făcut
posibilă globalizarea iar CTN au transpus-o în
practică,
• CTN nu sunt actori noi ai tabloului economic,
ce s-a schimbat este doar rolul lor în cadrul
schimburilor comerciale;
• Este comentabilă comparaţia între potenţialul
statelor şi cel al corporaţiilor;
• Comerţul internaţional este tot mai mult o
afacere intracorporatistă.