Comert

La dinamica economiei globale contribuie:

•Tendinţa tot mai pronunţată de deschidere a economiei spre mediul extern;
•transformările din domeniul logisticii internaţionale;
•dezvoltarea dinamică a tehnologiei informaţiei;
•tranziţia de la economia transnaţională la economia globală.(transformarea
rolului economic al statului; abandonarea concepţiei keynesiste sau fordiste şi
însuşirea celei neo-liberale)

Globalizarea obligă actorii economici să:

•Reacţioneze rapid în procesul de negociere;
•aleagă oportunităţile optime;
•prefere noi tipuri de tehnici tranzacţionale,
•aibă o viziune strategică;
•fie gestionari de mari portofolii;
•perceapă şi să-şi asume regulile jocului.

Se schimbă specificităţile actorilor comerciali

•Firma multinaţională:
-se află în căutarea factorilor de producţie;
-caută debuşeele optime pentru produsele şi serviciile sale;
-se străduieşte să minimizeze costurile ca principal atu al competitivităţii.
•Firma globală:
-integrează cele trei obiective;
-are o viziune globală asupra pieţei şi a concurenţei;
-trebuie să-şi cunoască foarte bine principalii rivali concurând sau asociindu-se
cu aceştia;
- se comportă ca un jucător global;
-tehnologiile au un rol tot mai important în coordonarea filialelor;
-cultivă un lanţ de localizare, delocalizare, relocalizare;
-se înscrie în triunghiul –global networking, global switching, global focusing.

În prezent comerţul internaţional:

•Se asociază cu
-imaginea unei mari companii;
-rivalitatea între variaţi actori economicii;
-practicile comerciale neloiale;
-negocierile, de multe ori confidenţiale în cadrul unor forumuri regionale sau
multilaterale.
•Conectează oamenii obişnuiţi din toate zonele lumii pe o axă producţie-consum
tot mai complexă;
•Determină modul în care oamenii.
-se hrănesc
 -se îmbracă
-locuiesc şi petrec timpul liber
-au acces la educaţie
-le sunt respectate drepturile fundamentale
-participă la interdependenţele globale
•Este perceput şi asociat în mod diferit cu:
•Preţul la cafea a distrus comunitatea noastră.Atunci când era favorabil mi-am
putut trimite copii la şcoală şi să-i hrănesc adecvat.Acum evoluţia preţului la
cafea face imposibile aceste deziderate.
•Acum mă tem de pierderea slujbei. Ni s-a spus că piaţa americană a
computerelor se află în criză ceea ce va conduce la reducerea producţiei. Fără
această slujbă viaţa familiei mele va deveni foarte grea.
•Nu pot înţelege cum pot fermierii americani să-şi vândă cerealele la preţuri aşa
de mici. Am auzit că guvernul le acordă subvenţii. Ceea ce ştiu foarte clar este că
nu putem concura cu ei. Importurile distrug piaţa noastră internă.
•Comerţul se derulează având la bază o reţea de norme de conduită naţionale,
regionale sau internaţionale,
•Comerţul are o pronunţată dimensiune umană;
•Fluxurile de bunuri şi servicii: -implică creare şi transfer de bunăstare; -
consolidează dezvoltarea durabilă; -contribuie la atenuarea sau adâncirea
decalajelor.

La modul cel mai comun Sistemul comercial internaţional este

•O reţea de pieţe în care consumatorii se angrenează în schimburi cu alţi actori
invizibili pentru ei, dar ale căror vieţi sunt afectate de reguli care le guvernează
comportamentul economic;
•Aceste reguli pot schimba fundamental vieţile oamenilor şi pot crea un mediu în
care sunt partajate beneficiile fluxurilor comerciale,
•O mare parte din importantul potenţial al comerţului de a acţiona ca forţă a
creşterii economice se risipeşte pentru că este gestionat inadecvat

Modificarea determinanţilor diplomaţiei comerciale

•Interdependenţele tot mai pronunţate permit ţărilor să se specializeze în
sectoarele şi activităţile în care sunt mai competitive;
•Se produce o tot mai evidentă deschidere spre mediul economic extern care
generează avantaje dar şi disconfort;
•Concurenţa, dinamica şi structura pieţelor de export, evoluţia cererii sunt
influenţate de avantajele tehnologice şi de modificarea preferinţelor
consumatorilor;
•Ţările cu economiile cele mai deschise au de câştigat pe termen mediu şi lung.

Fundamentele comerţului internaţional sunt influenţate de:

•Avantajele comparative şi competitive ale statelor şi companiilor;
•Structura sectoarelor analizate;
•Specificităţile strategiilor şi de managementul firmelor;
•Natura, previzibilitatea şi eficacitatea politicilor guvernamentale;
•Inerţia istorică( tradiţii, obiceiuri, moduri de viaţă specifice)
Naţiunile fac comerţ între ele pentru că:
•Este tehnic imposibil şi economic nerentabil ca să se producă la nivel naţional
tot ceea ce cere funcţionarea unei economii moderne;
•Economiile de scară şi de gamă implică dimensiuni productive care nu se
regăsesc în cadrul relativ îngust al unei economii naţionale;
•Factorii de producţie sunt relativ asimetric răspândiţi pe glob;
•Au nevoie de rezultatele creaţiei ştiinţifice şi de forţele concurenţei externe

Câştigurile obţinute din participarea la comerţul internaţional

•Locuri de muncă mai bune şi mai bine remunerate;
•Pieţe cu dimensiuni mai mari
•Mai multă stabilitate şi armonie la scară regională şi internaţională,
•Reducerea sărăciei şi a subdezvoltării;
•Creşterea interesului pentru forme instituţionalizate de raporturi comerciale,
•Descoperirea şi utilizarea unor tehnici de comercializare noi şi adecvate şi a unor
noi reţele logistice,
•Diseminarea tehnologiilor şi îmbunătăţirea canalelor de comunicare;
•Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial.
•Apele politicii actuale se izbesc de alte tipuri de stânci.
•Apare un nou raport între forţa interdependenţei şi cea a teritorialităţii.

Globafobie sau antiglobalizare

•Există o notabilă deosebire între cele două curente;
•Luările de poziţie împotriva globalizării reprezintă provocări la adresa SCI şi a
regulilor care îl guvernează şi nu respingerea comerţului în sine,
•“Globafobia” este, mai degrabă, o percepere pesimistă a comerţului
internaţional;
•Susţinătorii acesteia consideră că globalizareaproduce mai multă sărăcie,
polarizare socială, exploatarea ţărilor sărace de către cei dezvoltaţi şi de CTN,
pagube ambientale. Nu se poate demonstra că fluxurile comerciale sunt
responsabile de aceste efecte.

Globafilia
•Susţinătorii acestui curent practică un optimism nesustenabil;
•Are o puternică susţinere în cadrul FMI, BIRD, OMC şi în ţările dezvoltate;
•Se concentrează pe creşterea exporturilor, liberalizarea importurilor şi sporirea
coeficientului de integrare la nivelul economiei mondiale;
•Se consideră că toate fluxurile comerciale sunt un lucru pozitiv iar barierele
comerciale sunt un “rău nenecesar”;
•Principala provocare este transformarea comerţului internaţional în generator
de bunăstare prin schimbarea instituţiilor, a normelor de conduită şi a
comportamentului actorilor economici.

Factorii care influenţează evoluţia comerţului internaţional

•Redefinirea constantă a raportului de forţe în plan economic şi comercial;
•Apariţia şi maturizarea fenomenelor de integrare economică regională;
•Diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de politică comercială;
•Fenomenele cu evoluţie complexă asupra economiei internaţionale,
•Progresul tehnico-ştiinţific,
•Instituţionalizarea comerţului internaţional,
•Globalizarea sistemelor de producţie,
•Redefinirea rolului companiilor transnaţionale.

Redefinirea raportului de forţe

•Comerţul internaţional continuă să crească în ritmuri tot mai rapide,
•Ideile economice maturizate în ţările dezvoltate sunt tot mai mult asumate de
ţările în curs de dezvoltare şi de cele în tranziţie,
•În următorii ani, W va atinge un nivel care va redesena tabloul polilor de putere,
•Se maturizează a treia revoluţie industrială care face ca lumea să devină
multipolară.
•Europa şi America trebuie să-şi asume provocările lansate în alte zone şi să caute
soluţii la acestea;
•Se redefineşte scala avantajelor comparative şi competitive;
•Spiritul de competiţie cuprinde toate economiile indiferent de nivelul lor de
dezvoltare;
•Astăzi vorbim de dragoni şi tigrii asiatici şi de gazele americane şi europene;
•Tot mai multe state îmbrăţişează valenţele liberului schimb şi ale economiei de
piaţă.

Probleme sensibile pe agenda negocierilor comerciale

•Politicile şi practicile în domeniul concurenţei;
•Problematica ambientală;
•Respectarea drepturilor economice ale lucrătorilor;
•Aspectele comerciale ale DPI
•Aspectele comerciale ale proceselor investiţionale;
•Comerţul cu servicii;
•Soluţionarea noii generaţii de diferende comerciale
•În condiţiile acestui fragil dar dinamic raport de forţe SCI are nevoie de noi
ancore mai solide dar mai flexibile pentru a reuşi să gestioneze riscurile globale;
•Tabloul comercial actual nu mai este unul exclusiv al ţărilor devenind unul al
blocurilor comerciale;
•Cea mai mare parte a fluxurilor comerciale se derulează în interiorul QUAD;
•Modificările produse în arhitectura raporturilor de forţe în plan economic şi
comercial influenţează dinamica, structura şi orientarea geografică a fluxurilor
comerciale
Tabloul raporturilor de forţe poate fi sintetizat astfel:
•Situaţia Europei nu este semnificativ mai bună sau mai rea decât a celorlalte
regiuni( fragmentare politică, tensiuni etnice, creştere economică relativ
modestă, accentuarea competiţiei pentru factori de producţie);
•SUA trebuie să facă faţă unui echilibru sensibil între dimensiunea geopolitică şi
cea comercială, să-şi sporească competitivitatea externă şi să facă gesturi politice
surprinzătoare;
•Ţările din Asia trebuie să depăşească efectele crizei, să se înscrie pe culoarele
integrării de tip deschis;
•Ţările în tranziţie trebuie să-şi recompună arhitectura relaţiilor comerciale

Apariţia şi maturizarea grupărilor regionale

•S-au constituit iniţial ca derogări de la CNMF sub formă de zone de liber schimb
şi uniuni vamale;
•Ca urmare a efectelor de creare şi deturnare de comerţ au amplificat dar şi
distorsionat fluxurile comerciale tradiţionale;
•Devin laboratoare unde se experimentează noi norme de conduită în plan
comercial;
•Regionalizarea nu este incompatibilă cu dezideratul de liberalizare comercială;
•Consacră noi actori comerciali cu o forţă comercială şi de negociere sporită
•Ţărilor care nu participă încă la astfel de grupări nu le rămâne decât să adere la
cele existente sau să creeze noi grupări;
•Marile puteri comerciale care au respins regionalizarea şi-au schimbat între
timp vocaţia;
•Crearea unor grupări integraţioniste-internalizează schimburile comerciale,
creează noi centuri protecţioniste,redefineşte scala avantajelor comparative,
accentuează concurenţa, uniformizează şi simplifică reglementările.

Diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de politică comercială

•Comerţul internaţional este derulat în condiţiile unei concurenţe imperfectate de
obstacole comerciale
•Gama acestor bariere s-a îmbogăţit iar eficacitatea lor a sporit continuu;•S-a
conturat o lege a protecţiei constante;
•Generează însemnate pierderi de bunăstare;
•Puseurile de protecţionism însoţesc de regulă momentele de conjunctură
nefavorabilă;
•Barierele subminează bazele specializării.

Fenomenele cu evoluţie complexă asupra economiei internaţionale

•Se prezintă sub forma: exploziei preţurilor la unii factori de producţie, crizelor
structurale, volatilităţii cursurilor valutare, conştientizării caracterului epuizabil
al resurselor;
•Raportul de schimb s-a deteriorat în defavoarea ţărilor în curs de dezvoltare;
•În deceniile 8, 9 şi 10 s-a conturat o corelaţie interesantă între fluxurile de
mărfuri şi cele de capital şi tehnologie.

Progresul tehnico-ştiinţific
•Evoluţiile tehnologice au modificat determinanţii comerţului internaţional pe
toate axele sale;
-s-a diversificat gama produselor şi serviciilor;
- s-a redus distanţa economică dintre agenţii economici;
- se creează noi oportunităţi de afaceri,
 -creşte numărul de consumatori şi solvabilitatea acestora;
-se modernizează reţelele de distribuţie şi se produce internaţionalizarea
acestora.

Instituţionalizarea comerţului internaţional

•A devenit necesară ca urmare a:
- apariţiei unor noi actori ai comerţului;
- modificării reacţiei firmelor la noii stimuli ai pieţei;
- accentuării caracterului sinergic al instrumentelor de politică sectorială,
-diversificării factorilor care contribuie la schimbările societale.
•S-a realizat sub o formă provizorie GATT, permanentizându-se prin crearea
O.M.C.

Globalizarea sistemelor de producţie

•Transformările tehnologice şi liberalizarea comercială au deplasat limitele
opţiunilor productive;
•O parte tot mai mare din comerţul internaţional este produsul sistemelor globale
de producţie;
•Analiştii denumesc acest proces dezintegrare verticală a producţiei sau comerţ
intra-produs;
•La dinamizarea acestui proces au contribuit barierele comerciale dar şi noile
tehnici de comunicare.

Redefinirea rolului companiilor transnaţionale

•Noile schimbări în tabloul comercial au făcut posibilă globalizarea iar CTN au
transpus-o în practică,
•CTN nu sunt actori noi ai tabloului economic, ce s-a schimbat este doar rolul lor
în cadrul schimburilor comerciale;
•Este comentabilă comparaţia între potenţialul statelor şi cel al corporaţiilor;
•Comerţul internaţional este tot mai mult o afacere intracorporatistă.