Sunteți pe pagina 1din 24

Universitatea George Bacovia Bacau Facultatea de Management-Marketing Specializarea Economia Comertului Turismului si Serviciilor

STUDENT: FORCOS CLAUDIA MADALINA GRUPA: EC 31

TURCIA

1.

CONSIDERATII GENERALE

1.1. Principalii Indicatori economici i sociali


Denumirea oficiala Structura de stat Republica Turcia

Preedintele Republicii Abdullah GUL

Marea Adunare Naional (parlament unicameral) Consiliul de Minitri, condus de Prim-ministru, Recep Tayyip ERDOGAN Organizarea teritoriala Forma de guvernmnt Poziia geografica

Suprafaa

Resurse naturale Populaia

7 regiuni i 80 de provincii conduse de guvernatori Democraie parlamentar sud-estul Europei si sud-vestul Asiei, ar aezat pe 2 continente (Europa i Asia) vecini: Marea Neagra, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Iran, Irak, Siria, Grecia si Bulgaria 780.580 Kmp, din care 9.820 Kmp reprezint suprafaa acoperita de ape 30,93% suprafaa arabila, din care: 3% culturi permanente si 62% alte destinaii Bor (70% din rezervele mondiale), marmur (40% din rezervele mondiale), crbune (lignit), minereu de fier, cupru, crom, antimoniu, mercur, aur, barit, argile i calcar vrsta medie a populaiei: 28,5 ani durata medie de viata: 68,9 ani la brbai si 73,8 ani la femei compoziia pe vrste :

- 73.722.988 milioane locuitori (2010)

37,2% 15-24 ani, 51,5% peste 25 ani

52,9 milioane persoane peste 15 ani 25,6 milioane persoane, populaia activ 22,7 milioane persoane, populaia angajat 2,9 milioane omeri (11,7%) 9,5 milioane populatia nagajata, neinregistrata Ankara (4.467 mii locuitori). Al doilea mare centru industrial i comercial, dup Istanbul. In Ankara au sediu principalele asociaii si organizaii ale oamenilor de afaceri i principalele societi de construcii Istanbul, cel mai important centru industrial, comercial si financiar Bursa, 13 zone industriale cu peste 950 companii (textile, auto, maini si pentru prelucrarea metalelor etc.) Izmir, al doilea port pentru export, zona libera Gaziantep, 3 zone industriale, 22 de baraje care iriga 1,5 milioane hectare Konya, principala zona agricola a Turciei, agro-industrie Kayseri, una din cele mai mari zone industriale (300 companii), specializata in principal in industria textila Eskiehir, centru industrial in dezvoltare, fabrica de avioane Adana, port, zona industriala cu peste 220 companii (textile, confectii, prelucrarea metalelor, alimentare, plastic, maini etc.) Ceyhan, hub energetic in dezvoltare, terminalul oleoductelor Baku-Tbilisi-Ceyhan si KikukCeyhan, rafinrie Antalya, centru turistic, zona agricola (legume, citrice) Samsun, port la Marea Neagra, terminal pentru gazoductul Blue Stream, turism termal

Capitala

Principalele centre industriale si comerciale

Produsul Intern Brut PIB/locuitor Comertul exterior Turismul Investiiile straine directe (nete) Rata inflatiei Deficitul contului curent Fusul orar Programul de lucru

Mersin, Balikesir, Diyarbakir, Hatay, Kocaeli, Manisa, Trabzon, anliurfa 735,8 miliarde dolari n 2010 (8,9% fata de 2009), 618 miliarde dolari, n 2009 (-4,7% fata de 2008) 10.079 dolari n 2010, 8.590 dolari n 2009, Export: 114 miliarde USD n 2010, 102 miliarde USD n 2009 si 132 miliarde USD n 2008 Import: 185 miliarde USD n 2010, 141 miliarde USD n 2009 i 202 miliarde USD n 2008 Numar turisti: 33 milioane turiti strini n 2010, 32 milioane turiti strini n 2009 Incasari din turism: 20,8 miliarde doali n 2010, 21,2 miliarde dolari n 2009 8,9 miliarde dolari in 2010, 8,4 miliarde dolari n 2009, 19,5 miliarde dolari n 2008 5,4% n 2010, 6,53%, n 2009 47,64 miliarde dolari n 2010, 13,99 miliarde dolari n 2009 2 ore fa de GMT (ora Romniei) 8.30-123.00 / 13.30-17.00 bnci 9.00 17.30 / 9.00 - 18.00 firme 8.30-12.30 / 13.30-17.30 instituii publice turca in afaceri se folosete in principal limba engleza si parial germana, franceza i rusa 31 mai 2011: USD =1,5859 TL Euro = 2,2844 TL TL = 0,5494 RON

Limba oficiala Moneda: Lira turca (TL)

Prefix telefonic

+90 312 ........... Ankara +90 212 ............Istanbul (Europa) +90 216 ............Istanbul (Asia) 01 Ianuarie - Anul Nou 23 Aprilie - Suveranitatea naionala si Ziua Copilului 19 Mai - Ziua Tineretului si Sportului 30 August - Ziua Victoriei 29 Octombrie - Ziua Naionala Ramazan: 2011: 1 - 29 august 2012: 20 iulie - 18 august 2013: 9 iulie - 7 august 2011: 30 august - 1 septembrie 2012: 19 - 21 august 2013: 8 - 10 august

Srbtori legale

- Bayram: Religia

Islam 98%, restul de 2% fiind ortodoci, gregorieni, catolici, protestani, evrei

1.2. Importanta pietei Turcia este membru al OCDE i G20. In 2010, a fost a 16-a economie din lume si a 6-a din Europa. Dei, n 2009, sub impactul crizei financiare internationale rata de crestere a sczut cu 4,7%, n 2010 a consemnat o cretere semnificativa, cu 8,9% mai mare fa de 2009. Turcia are o piata intern mare, in continu dezvoltare, att d.p.d.v al numarului de consumatori (73,7 milioane consumatori), ct si d.p.d.v al ritmului de cretere. Relaiile comerciale cu rile UE se deruleaz n baza Acordului de Uniune Vamala, semnat in 1995. Din 2005, Turcia este tara candidata la UE si, in perioada de pregtire, primete importante fonduri de la UE. Turcia este un important nod comercial n zon. Firmele romanesti pot folosi partenerii turci pentru a participa ca subfurnizori/subcontractori la proiecte de interes pe pieele din Orientul Mijlociu (Irak, Iran, Siria), Caucaz (Azerbaidjan, Georgia), Asia Centrala (Turkmenistan, Kazakhstan, Uzbekistan etc.) si Africa. 1.3. Oportunitati Turcia are o industrie moderna, n continu expansiune, cu un potenial de import, in valoare de 185 miliarde dolari (2010), care ofer importante oportunitati de export, cooperare si investitii firmelor romanesti. 1.4. Important de stiut Turcia este o piata complexa, in continua schimbare, care cere adaptabilitate si perseverenta. Exportatorii romani se pot confrunta pe aceasta piaa cu politici comerciale contradictorii, decizii juridice, legi i reglementri imprevizibile, masuri de aparare comercial, inclusiv msuri administrative (licene, standarde, certificate etc.), neconforme cu prevederile Acordului de Uniune Vamala, lipsa de transparenta la adjudecarea licitaiilor.

Cunoaterea reglementarilor si a modului de a face afaceri este foarte dificila fara sprijinul unui partener local, experimentat, de incredere, care cunoaste reglementarile, legile, limba si are contacte/relatii in mediul de afaceri. Pentru intrarea pe piat se recomand n prima faz cooperarea cu un reprezentant/agent/distribuitor local i pe msura dezvoltarii afacerilor, permanentizarea prezentei pe piat prin nfiinarea unui birou de reprezentare comercial (liaison office) sau a unei filiale/sucursale locale. Potrivit practicii locale, relaiile personale cu potenialii parteneri pot contribui definitoriu la stabilirea ncrederii i la succesul n afaceri. 1. DIMENSIUNEA PIETEI, CARACTERISTICI SI IMPORTANTA Turcia este membru al OCDE, G20 i una din rile fondatoare a Organizaiei de Cooperare Economic la Marea Neagr (care are sediul n Turcia). In 2010, Turcia a continuat sa fie a 16-a economie din lume si a 6-a din Europa. Dei, n 2009, PIB-ul a sczut cu 4,7%, n 2010 a crescut cu 8,9% fa de 2009. Turcia are o piata intern mare (73,7 milioane consumatori), in continu dezvoltare. Turcia dispune de resurse energetice limitate : 43 milioane tone rezerve confirmate de titei i 6,2 miliarde mc rezerve confirmate de gaze. Resurse importante : 40% din rezervele mondiale de marmur (n peste 100 varieti), 66% din rezervele mondiale de bor, 50% din rezervele de pirit, 20% din resursele de bentonit, 6,9% din resursele de bariu, 4,9% din resursele de azbest, 2,5% din resursele de wolfram i antimoniu i 1.1% bauxit, mercur i zinc. Turcia ocupa locul 3 mondial n privina consumului de aur (peste 80 tone) dup China i India, fiind urmat de SUA. n 2010, Turcia a continuat s fie principalul partener comercial extracomunitar al Romniei i al 5-lea partener n cadrul schimburilor comerciale totale, respectiv: a 4-a pia de export i al 9-lea furnizor la import. In acelasi timp si Romania este un partener comercial important al Turciei. Potrivit statisticii turce, n 2010, Romnia a fost a 12-a pia pentru exportul Turciei i al 15-lea furnizor de mrfuri. 2.1. Structura exportului i importului Romniei in Turcia (2010)
Grupa de produse Metale comune si articole metalice Maini, aparate, echipamente electrice Produse minerale Vehicule, aeronave si echipamente transport Produse ale industriei chimice si conexe Produse ale regnului vegetal Mase plastice si articole, cauciuc Lemn, crbune lemn, pluta, mpletituri Materii textile si art. din acestea Articole piatra, ipsos, ciment, sticla, ceramica Produse alimentare, buturi, tutun Pasta lemn, hrtie, carton si articole conexe Piei crude/tabacite, blanuri si art. din acestea Aparate optice, foto si de msura Alte marfuri : Mobila, mobilier medical, articole de pat Export (%) 45.5% 13.3% 15.2% 11.5% 7.0% 4.9% 3.2% 3.0% 1.2% 0.8% 0.6% 0.2% 0.1% 0.1% 0.2% Import (%) 20.1% 19.8% 22.0% 13.2% 4.6% 4.9% 9.3% 0.2% 12.8% 2.6% 1.4% 1.9% 0.3% 0.3% 1.6%

Potenialul de import al Turciei a fost de 185 miliarde dolari n 2010 (n crestere cu 31% fa de 2009). UE este primul partener comercial al Turciei, iar Turcia este al aptelea partener la importul UE i al aselea la exportul UE. Turcia este un important partener al Romniei si pe linia cooperrii economice. Firmele romneti au participat la realizarea unor obiective energetice de referin n Turcia, cum sunt: furnizor de echipamente pentru 10 hidrocentrale i la Rafinria Krkkale, explorri petroliere n Marea Neagr i Marea Marmara, construirea a 2 staii de uscare la Silivri. In prezent, se afl n diverse faze de negociere noi proiecte de cooperare pentru foraje petroliere in marile din vecinatatea Turciei, construirea unui cablu electric submarin ntre Constana i Istanbul etc. Turcia ocup locul 15 n topul investitorilor directi in Romania. La 31 dec. 2010, erau nregistrate in Romania 12036 societati comerciale cu participare turca, cu o valoare a capitalului subscris de 433,1 milioane euro (531,3 milioane dolari). Dac se iau in considerare si investitiile turce prin firme offshore, valoarea totala a investitiilor turce in Romania este estimata la peste 4,5 miliarde dolari.

Principalele domenii n care au investit firmele turce n Romnia, sunt: servicii bancare i de asigurri, industria prelucrtoare i alimentar, complexe comerciale (Bucureti Mall, Plaza Romnia, Titan Outlet), parcuri logistice (Romta Transport and Logistic Center, Omsan Romania Bucureti i Mioveni, Romglob Invest SRL Orastie jud. Hunedoara, Galaxy Center - Cheia Dmboviei), hoteluri (Ramada-Majestic, Lido, Hotel Duke, Romta Hotel), birouri i construcii rezideniale (Anchor Plaza, Romta Business Center, InCity Residences, Bneasa Residential Park, Cozmopolis-Stefanesti), ferme agricole (Banvit n Agrofood Urziceni i Banvit Aliments Brila). Investiiile firmelor romneti n Turcia, efectuate de firme i persoane fizice, nsumeaz circa 15 milioane dolari, n 99 de societi mixte, din care: 31 din domeniul comerului cu ridicata i cu amnuntul, 18 n industria prelucrtoare, 10 transport, depozitare i comunicaii, 10 servicii sociale i de personal, 8 societi de construcii, 8 servicii hoteluri i restaurante, 8 imobiliare, 3 n domeniul electricitii, gazelor i aprovizionrii cu ap, 2 n agricultur i o societate n domeniul mineritului i carier. Oportuniti de investiii de interes pentru firmele romne: turism (hoteluri pentru turitii romni pe litoralul Mrii Egee i la Mediteran), industria prelucrtoare (echipamente energetice, prelucrarea metalelor, componente pentru autovehicule, textile-confectii), producia de energie (hidraulic, lignit) etc. Guvernul turc exercit o puternic influen asupra economiei prin controlul asupra ntreprinderilor de stat, prin stimulente acordate firmelor productoare i exportatoare (reducerii/reealonari de impozite i taxe, subsidii, asisten pentru marketing i promovare) i prin impunerea de msuri pentru protejarea industriei naionale de concurena produselor din import (standarde, licene, sisteme de nregistrare, control de calitate, salvgardare si antidumping). Lista principalelor msuri de aprarea comercial, n vigoare, este disponibil la capitolul Regimul Comerului. Pentru orientarea exportatorilor romni cu privire la oportunitile de export pe piaa turc prezentm, mai jos, principalele produse la importului Turciei. 2.2. Principalele produse la importul Turciei, in 2009 i 2010
Capitolul Total import animale vii si produse ale regnului animal lapte, produse lactate, oua; miere; produse comestibile de origine animal legume, plante, rdcini si tuberculi alimentari fructe comestibile; coji de citrice si de pepeni cereale (gru, porumb, orz) semine si fructe; plante ind. si medicinale; furaje grsimi si uleiuri de origine animala sau vegetala preparate de cereale, faina, amidon, lapte; patiserie preparate alimentare diverse buturi, lichide alcoolice si oeturi reziduuri si deeuri ale industriei alimentare tutun si nlocuitori de tutun sare; sulf, pmnturi si pietre; ipsos, var si ciment minereuri, zgura si cenua combustibili; uleiuri minerale; materii bituminoase produse chimice anorganice produse chimice organice produse farmaceutice ngrminte extracte tanante sau colorante uleiuri eseniale si rezinoide; produse de parfumerie spun, produse organice tensio-active substane albuminoidale; amidon modificat; cleiuri; produse fotografice sau cinematografice produse diverse ale industriei chimice materiale plastice si articole din material plastic cauciuc si articole din cauciuc piei brute (altele dect blnurile) si piei tbcite obiecte din piele; articole de curelrie lemn, crbune de lemn si articole de lemn pasta de lemn sau din alte materiale fibrolemnoase hrtie si carton; articole din pasta de celuloza cri, ziare, ilustrate, imprimate, manuscrise etc. lina, par de animale; fire si esturi din par de cal bumbac alte fibre textile vegetale; fire si esturi din hrtie filamente sintetice sau artificiale fibre sintetice sau artificiale discontinue vata, psl; fire speciale; sfoara, cordoane, frnghii covoare si alte acoperitoare de podea din mat. textile esturi speciale; dantele, tapiserie; pasmanterie esturi impregnate, cauciucate, acoperite, stratificate esturi tricotate sau croetate articole si accesorii de mbrcminte din tricotaje 2009 - Mii dolari 140.928.421 33.664 117.049 246.209 312.392 1.202.124 1.054.493 1.094.195 147.458 329.422 128.229 556.349 400.124 259.647 962.310 29.905.305 1.091.697 3.341.722 4.080.491 1.057.507 1.276.064 839.860 521.366 366.536 217.268 1.473.007 6.944.490 1.555.423 296.794 366.088 731.506 342.629 2.214.106 127.847 308.114 2.098.707 146.315 1.243.638 1.519.976 373.035 141.494 129.442 218.698 230.459 752.858 % 100,0 0,0 0,1 0,2 0,2 0,9 0,7 0,8 0,1 0,2 0,1 0,4 0,3 0,2 0,7 21,2 0,8 2,4 2,9 0,8 0,9 0,6 0,4 0,3 0,2 1,0 4,9 1,1 0,2 0,3 0,5 0,2 1,6 0,1 0,2 1,5 0,1 0,9 1,1 0,3 0,1 0,1 0,2 0,2 0,5 2010 - Mii dolari 185.492.859 333.293 128.277 315.380 315.147 1.056.747 1.558.753 990.266 169.328 375.926 138.990 739.079 368.274 314.261 998.513 38.488.949 1.423.788 4.400.320 4.410.043 1.016.777 1.544.969 984.291 625.525 429.274 223.838 1.795.440 9.730.407 2.321.569 473.295 408.842 1.098.395 544.970 2.819.707 138.059 369.946 3.385.670 256.953 1.685.919 2.088.920 420.354 181.415 173.846 285.182 372.156 1.007.291 % 100,0 0,2 0,1 0,2 0,2 0,6 0,8 0,5 0,1 0,2 0,1 0,4 0,2 0,2 0,5 20,7 0,8 2,4 2,4 0,5 0,8 0,5 0,3 0,2 0,1 1,0 5,2 1,3 0,3 0,2 0,6 0,3 1,5 0,1 0,2 1,8 0,1 0,9 1,1 0,2 0,1 0,1 0,2 0,2 0,5 Cretere (%) 31,6 890,1 9,6 28,1 0,9 -12,1 47,8 -9,5 14,8 14,1 8,4 32,8 -8,0 21,0 3,8 28,7 30,4 31,7 8,1 -3,9 21,1 17,2 20,0 17,1 3,0 21,9 40,1 49,3 59,5 11,7 50,2 59,1 27,4 8,0 20,1 61,3 75,6 35,6 37,4 12,7 28,2 34,3 30,4 61,5 33,8

01 04 07 08 10 12 15 19 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 37 38 39 40 41 42 44 47 48 49 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61

62 63 64 68 69 70 71 72 73 74 75 76 78 79 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 94 95

articole de mbrcminte si accesorii alte articole textile confecionate nclminte, ghete si articole similare articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, mica produse ceramice sticla si articole din sticla perle, pietre pretioase, monede fonta, fier si otel produse din fonta, fier sau otel cupru si articole din cupru nichel si articole din nichel aluminiu si articole din aluminiu plumb si articole din plumb zinc si articole din zinc unelte si scule, tacmuri din metale comune articole diverse din metale comune boilere, maini si dispozitive mecanice maini, aparate si materiale electrice si componente vehicule si echipamente pentru caile ferate automobile, tractoare, biciclete, alte vehicule navigaia aeriana sau spaiala navigaia maritima sau fluviala instrumente si aparate optice, fotografice, cinema ceasornicrie mobila; mobilier medico-chirurgical; articole de pat jucrii, jocuri, echipament sportiv

1.157.344 110.793 539.468 326.666 274.524 474.579 2.003.646 11.351.640 1.526.071 1.985.367 121.598 1.602.482 145.019 252.243 398.040 500.458 17.131.962 12.243.100 742.838 8.975.864 1.049.721 1.202.471 2.833.287 180.076 789.849 336.318

0,8 0,1 0,4 0,2 0,2 0,3 1,4 8,1 1,1 1,4 0,1 1,1 0,1 0,2 0,3 0,4 12,2 8,7 0,5 6,4 0,7 0,9 2,0 0,1 0,6 0,2

1.549.812 146.877 659.674 427.958 390.126 616.460 3.036.958 16.114.736 1.966.561 3.291.265 168.362 2.487.566 179.709 433.671 583.014 673.968 21.241.733 14.637.191 526.476 13.422.060 3.156.117 1.040.619 3.437.245 253.280 1.080.841 471.801

0,8 0,1 0,4 0,2 0,2 0,3 1,6 8,7 1,1 1,8 0,1 1,3 0,1 0,2 0,3 0,4 11,5 7,9 0,3 7,2 1,7 0,6 1,9 0,1 0,6 0,3

33,9 32,6 22,3 31,0 42,1 29,9 51,6 42,0 28,9 65,8 38,5 55,2 23,9 71,9 46,5 34,7 24,0 19,6 -29,1 49,5 200,7 -13,5 21,3 40,7 36,8 40,3

2.3. Principalii exportatori de mrfuri in Turcia, in 2009 i 2010


- milioane USD-

Nr. crt.

2009 Tara - mil. USD140.928 56.588 965 83.375 25.886 5.700 12.275 38.733 648 19.450 14.097 12.677 8.576 7.673 7.092 3.406 3.777 3.118 3.473 3.157 2.258 1.903 2.782 2.372 2.543 1.999 1.817 1.349 1.687 2.028 % 100,0 40,2 0,7 59,2 18,4 4,0 8,7 27,5 0,5 13,80 10,00 9,00 6,09 5,44 5,03 2,42 2,68 2,21 2,46 2,24 1,60 1,35 1,97 1,68 1,80 1,42 1,29 0,96 1,20 1,44

2010 - mil. USD185.493 72.215 875 112.403 30.301 6.412 16.798 57.508 493 21.592 17.530 17.180 12.318 10.203 8.176 7.645 4.840 4.764 4.677 3.830 3.448 3.410 3.298 3.214 3.156 3.154 2.621 2.464 2.440 2.275 % 100,0 38,9 0,5 60,6 16,3 3,5 9,1 31,0 0,3 11,64 9,45 9,26 6,64 5,50 4,41 4,12 2,61 2,57 2,52 2,06 1,86 1,84 1,78 1,73 1,70 1,70 1,41 1,33 1,32 1,23

Crestere (%) 31,6 27,6 -9,3 34,8 17,1 12,5 36,8 48,5 -23,9 11,01 24,35 35,53 43,64 32,96 15,29 124,45 28,15 52,78 34,64 21,34 52,72 79,22 18,54 35,51 24,10 57,73 44,24 82,69 44,68 12,17

TOTAL IMPORT din care: PE ZONE GEOGRAFICE EU (27) B- Zone libere din Turcia C- alte tari Alte tari europene Africa America Asia Australia and Noua Zeelanda din care: PE TARI 1 Federatia Rusa 2 Germania 3 China 4 SUA 5 Italia 6 Franta 7 Iran 8 Spania 9 Coreea 10 Marea Britanie 11 Ucraina 12 Romnia 13 India 14 Japonia 15 Belgia 16 Olanda 17 Elvetia 18 Polonia 19 Kazakhstan 20 Arabia Saudit 21 Algeria

3.1. Canalele de distribuie i de vnzare pe pia Cunoaterea reglementrilor si a modului de a face afaceri este foarte dificila fara sprijinul unui partener local. De aceea, pentru a depi cerinele complicate ale birocraiei, obstacolele de limb i specificul actelor de vnzare-cumprare, firmele strine angajeaz un agent/reprezentant sau un distribuitor local. Potrivit uzanelor locale, construirea de relaii personale cu potenialii parteneri turci este foarte important pentru succesul afacerilor.

Cele mai utilizate metode de intrare pe piaa sunt: angajarea unui agent/reprezentant local sau a unui distribuitor, nfiinarea unui birou de reprezentare comercial (liaison office) si, pe msura creterii exportului, nfiinarea unei filiale/sucursale locale. Istanbulul i zona urban din jurul Mrii Maramara este cel mai important centru de distributie/vnzare din Turcia. 3.2. Alegerea unui agent local Cine poate s fie agent? Candidatul trebuie s fie cercetat atent pe baza CV-ului i a scrisorilor de referin de la locurile de munc ocupate anterior. Dac agentul nu este de ncredere, mputernicirea legal poate deveni un instrument legal periculos n mna acestuia. Agentul trebuie s acioneze n baza indicaiilor proprietarului i este de preferat s nu fie lsat s ia decizii de unul singur. Se recomand ca agentul local s fie solicitat s prezinte periodic rapoarte. Pentru securitatea proprietarului, banii trebuie depui n conturi separate. Agentul trebuie s prezinte n scris activitatea financiar i s furnizeze situaii financiare periodice privind banii cheltuii i ncasai n contul proprietarului. Este foarte important ca agentul s fie de ncredere pentru a nu utiliza banii sau afacerea n scop personal. Elemente obligatorii ale contractului de agent: tipul de agent (unic sau exclusiv, recomandabil nonexclusiv), produsele, piaa de desfacere, teritoriul, cifra de afaceri, nivelul comisionului, limite de negociere, banca comerciala, modul de efectuare a controlului, termene de raportare, condiii de terminare a contractului i modul de rezolvare a disputelor. mputernicirea agentului local Delegarea de autoritate agentui local se face prin mputernicire legal (Power of Attorney), n limba turc, nregistrat la notar, care trebuie s defineasc clar limitele de responsabilitate, data intrrii n vigoare i data expirrii. Sugestii pentru atribuiile unui agent local: - s cumpere, s vnd sau s nchirieze o proprietate sau un spaiu lucrativ; - s conduc o afacere i tranzaciile bancare; - s investeasc sau s utilizeze banii n scopul afacerii, conform atribuiilor delegate; - s fac reclamaii i s reprezinte proprietarul n cazul unor litigii comerciale; - s rezolve problemele fiscale. n caz de abuz, agentul poate s fie reclamat la asociaia profesional din care face parte sau poate s fie deferit curii de justiie ('Adliye Sarayi' in Turkish), numai pentru cazurile n care frauda poate s fie justificat cu documente. Agentul poate s fie revocat n orice moment prin notificarea scris a acestuia, a bncii i a instituiilor financiare. Angajarea de personal local Contractul de munc este reglementat prin negocierile dintre pri. Contribuia la asigurrile sociale este de: 19,5% angajatorul i 14% angajatul. Timpul legal de lucru: 45 ore/sptmn. Salariul minim:
Salariul minim brut n USD - Total deduceri (14% CAS, 1% omaj, 15% impozit pe venit, alte) Salariul minim net Costuri pentru angajator (19,5% CAS, 2% omaj) Soursa: Ministry of Labor and Social Security of the Republic of Turkey Valabil pentru semestrul I 2011 De la 1 iulie 2011, salariul minim va crete cu 5,1% Rata de schimb: USD = 1,6 TL 506,7 105,9 400,7 615,6

3.3.

Vrsta de pensionare: brbaii se pensioneaz la 65 de ani si femeile la 60 de ani. Info costuri servicii: www.invest.gov.tr/EN-US/INVESTMENTGUIDE/INVESTORSGUIDE/Pages/BusinessPremises.aspx 3.4. Angajarea de personal strin n Turcia Modul de transmitere a cererii i documentele necesare pentru obtinerea aprobrii pentru viza de lucru i permis de munc de la Ministerul Muncii: a) La Ambasada/Consulatul din tara de resedinta (persoane fizice)

pasaport cerere de viza, tip permis de munc una fotografie tip pasaport

- copie dup contractul de angajare Documente pentru obtinerea permisiului de munca si aprobarea pentru viza de lucru de la Emniyet Mudurlugu Yabancilar Subesi, dupa obtinerea aprobarii de la Ministerul Muncii: taxa de procesare a vizei, taxa de procesare a permisului de munca i pasaportul in original.

b) Direct la Ministerul Muncii de persoanele straine care au viza valabil cel putin 6 luni
cerere pentru permis de munca cerere tip pentru personal expatriat copie a pasaportului, in limba turca, certificat de un notar public copie a diplomei de studii, in limba turca, certificata de un notar public Curriculum Vitae cerere scrisa pentru permis de munca de la angajator balanta de venituri si pierderi pentru anul precedent, certificata de autoritatea fiscala investitorii, structura actionariatului, originalul sau copia certificata de la Registrul Comertului

pentru ingineri si arhitecti, Ministerul Muncii va cere avizul naltului Consiliu pentru Educatie (Higher Education Council) i a Uniunii Camerelor Inginerilor i Arhitectilor din Turcia (Union of Chambers of Turkish Engineers and Architects). Criterii de evaluare a cererilor pentru acordarea permisului de munca de ctre Ministerul Muncii:

- angajarea a cel putin 5 cetateni turci, la un cetatean strain. Aceasta cerinta nu se aplica peroanelor
angajate in invatamant sau servicii casnice,

- capitalul varsat al copmaniei sa fie de cel putin 100.000 TL sau vanzarile brute anuale sa fie de cel
putin 800.000 TL sau exportul din ultimul an sa fie de minim 250.000 dolari. Aceasta cerinta nu se aplica personalului angajat la asociatii, fundatii, in invatamant, servicii casnice si reprezentantilor companiilor aeriene, - copartenerii in copmanii trebuie sa detina cel putin 20% din actiunile companiei, in valoare de minim 40.000 TL

- nivelul salariului platit de angajator trebuie sa fie in concordanta cu functia si competentele


profesionale. In functie de salariul minim de la data angajarii, salariul persoanei straine angajate trebuie sa fie minim:

de 6,5 ori mai mare decat salariul minim pentru senior executives, piloti, ingineri si arhitecti
de 4 ori mai mare decat salariul minim pentru branch manager, ingineri si arhitecti

de 3 ori mai mare decat salariul minim pentru persoanele straine care urmeraza sa fie angajate ca
profesor, expertiz i competen de1,5 ori mai mare decat salariul minim pentru persoanele straine care urmeraza sa fie angajate in servicii casnice si alte ocupatii. - evaluarea salonului de masaj si a licentei obtinut de la Ministerul Turismului pentru hotelurile de minim 4 stele, care doresc sa angajeze masori, masoze sau terapiti in saloanele SPA

- anagajarea a cel putin 10 peroane turce, in cazul firmelor care solicita permis de munca pentru
persoanal strain specializat n activitati distractive, animatie turistica cu inalta expertiza si competenta in domeniu. Deschiderea unui birou de reprezentare comercial n Turcia (liaison office) Birourile de reprezentare de tipul liaison office, sunt birouri speciale, prin care firmele strine au dreptul s realizeze studii de pia, studii de fezabilitate i s identifice oportuniti pentru investiii, dar nu au dreptul s realizeze activiti comerciale. Pentru deschiderea unui birou de reprezentare, firmele strine trebuie s obin aprobarea Direciei Generale pentru Investiii Strine din cadrul Subsecretariatului turc pentru Trezoreie. Aprobarea iniial se da pentru 3 ani i se poate extinde n funcie de activitile desfurate n ultimii 3 ani i a planului de activitate pentru perioada urmtoare. 3.6. nregistrarea unei firme n Turcia

3.5.

Potrivit legii investiiilor strine, investitorii strini beneficiaz de acelai tratament ca i firmele locale. Tipuri de societati: - societate pe actiuni (A. .)

- societate cu raspundele limitata (Ltd.)


- societate in comandita - societate in nume colectiv Procedura de inregistrare a companiei:

- listarea i validarea la notar a articolului de asociere din contractul de societate, declaratia sub
semnatura a managerilor, copii dupa CI sa pasaportul fiecarui manager si documentele comerciale - transferul unui procent din capital la Autoritatea de Competiie - constituirea depozitului bancar i obtinerea certificatului de capital vrsat

- copletarea formularului de inregistrare i obtinerea declaratiei de inregistrare de la Registrul comertului


- certificarea documentelor la notar - inregistrarea fiscal si notificarea numarului la Registrul Comertului Informaii documente si costul de nregistrare pentru inregistrarea unei societi comerciale n Turcia i sunt disponibile pe saiturile: www.invest.gov.tr ; www.sanayi.gov.tr ; www.hazine.gov.tr 3.7. Vnzarea direct Avnd n vedere complexitatea cerinelor birocratice i barierele de limb, vnzare direct fr un agent/ reprezentant sau distribuitor local, nu se recomand. 3.8. Vnzarea la sectorul public (participarea la licitaii internaionale) Legea achiziiilor publice prevede ca toate documentele in legtura cu organizarea licitaiilor finanate de la bugetul de stat sa fie redactate in limba turca i apostilate. In limba engleza sunt redactate numai documentele privind licitaiile pentru achiziii publice finanate din programe internaionale de asistenta acordate Turciei. Firmele romnesti care doresc sa participe la licitaiile pentru achiziii publice finanate din bugetul statului, trebuie depun documentele solicitate prin caietul de sarcini (company establishment certificate, letter of authorizations, job completion certificates si alte certificate specificate in caietul de sarcini) si ofertele cu care participa la licitatie, traduse n limba turc i apostilate. Participanii la licitaii pot sa fie descalificai pentru lipsa de conformitate. Tipurile de licitaii practicate la achiziiile guvernamentale sunt:

licitaii deschise, la care anunul se public cu cel puin 40 de zile nainte de data licitaiei i la care pot participa toate firmele interesate; licitaii cu participare restns, la care anunul este deschis, iar invitaia de participare se transmite numai firmelor precalificate;

licitaie cu negociere, care se aplic n cazul n care la licitaiile deschise sau restrnse nu s-au nscris participani i n cazul n care nu se pot defini aspectele tehnice i financiare. Achiziiile directe sunt practicate n cazul furnizorilor unici sau cnd valoarea achiziiei nu depete suma de 28.800 TL (22.000 dolari). Preul, calitatea, plata pe credit si lungimea perioadei de rambursare a creditului sunt factori determinani in luarea deciziei de adjudecare a licitaiilor. Prezint importan, de asemenea, reputaia furnizorului, referinele privind calitatea si fezabilitatea produselor, conformitatea cu standardele UE, referinele, calificarea partenerilor locali si experiena in relaiile cu ali furnizori privai. Valabilitatea ofertei trebuie sa fie de la 3 la 6 luni de la data licitaiei. Acelai termen trebuie sa fie si la garania de participare la licitaie (L/C). Scrisoarea de buna executare a contractului este de regula de 6% din valoarea contractului si trebuie sa fie contragarantat de o banc turc. Firmele locale sunt favorizate la licitaiile publice n cazul n care preul oferit este mai mare cu 15%, cu condiia s ca acetia s dovedeasc cu documente c bunurile sunt produse pe plan local. In Turcia funcioneaz o autoritate independent pentru supravegherea modului de desfurare a licitaiilor publice (www.ihale.gov.tr). Contestaiile privind rezultatele participrii la licitaii publice se adreseaz la autoritatea pentru supravegherea licitaiilor publice.

Se recomanda firmelor romaneti care doresc sa participe la licitaii organizate de instituiile publice din Turcia sa angajeze in prealabil un reprezentant/agent local. La licitaiile de valori nsemnate, anse mai mari au firmele care se asociaz cu parteneri locali. Surse suplimentare: reglementari si documente solicitate la licitaiile publice in Turcia: www.ihale.gov.tr/Yayinlar_Dokumanlar/dokumanlar_english.htm 3.9. Comerul electronic Majoritatea tranzaciilor de comer electronic sunt n domeniul e-banking si fservicii financiare (aproximativ 70%). Diferena revine companiilor de e-comer pentru livrare produse alimentare, crii, CDs, confecii, bunuri de consum, servicii recreative i servicii de turism, bilete de cltorie, bilete la spectacole etc. Site-uri importante pentru identificarea de oportuniti de afaceri:

- promovarea ofertelor concrete de export i identificarea de oferte concrete de import:


www.turkishexportal.com/joinus_1_3.aspx ; http://www.igeme.org.tr/english/bobb/login.cfm

- identificarea de parteneri poteniali pentru export, import, cooperare economic i investiii:


www.igeme.gov.tr/introeng.htm ; www.turkyievitrin.com; www.oaib.gov.tr ; www.aib.gov.tr/htmleng ; www.iib.org.tr/eng/index.html; www.aosb.org.tr ; www.atonet.org.tr/turkce/index12.html; www.tmb.org.tr/index.php?l=eng;

- studii de pia: www.ibsresearch.com/contact ; www.ozugerginconsultancy.com.tr/inden.htm - date statistice: www.dtm.gov.tr; www.treasury.gov.tr; - oportuniti pentru participarea la licitaii internaionale: www.resmiihaleler.com , www.cfcu.gov.tr
(pentru proiecte cu finanare din fonduri UE); www.teias.gov.tr; www.tpao.gov.tr; www.bedas.gov.tr; www.tetas.gov.tr, www.euas.gov.tr; www.taskomuru.gov.tr; www.dsi.gov.tr; www.tcdd.gov.tr 3.10. Deschiderea unui cont n valut n Turcia n Turcia se pot deschide conturi n moned local (lire turceti, prescurtat TL) sau n orice valut convertibil (FX). Nu exist limit privind numrul de conturi. La conturile de depozit, se poate ncasa dobnda la termenul de expirare a depozitului. n cazul desfiinrii depozitului nainte de termen, deponentul are dreptul numai la valoarea capitalului, fr dobnd. La conturile de depozit este important s v asigurai dac banca rennoiete automat termenul de depozit. Bncile turceti pot oferi strinilor servicii de economisire sau de investiii n bonuri de tezaur, aciuni i obligaiuni, fonduri mutuale, speculaii valutare etc. Bncile, de regul, desemneaz consilieri financiari pentru clienii lor. Bncile turce ofer i servicii de internet banking. Persoanele fizice au voie s deschid conturi bancare pe baza urmtoarelor documente: numr fiscal de la orice administraie fiscal i copia paaportului. Lista bncilor i a organizaiilor financiare din Turcia este disponibil pe site-ul: www.bddk.org.tr 3.11. Reclama i publicitatea comercial Camerele de Comer, Camerele pentru Industrie, asociaiile i publicaiile sectoriale pot fi utilizate pentru identificarea de oferte, reclam i publicitate comercial. Televiziunile comerciale i marea majoritate a cotidienelor sunt eficiente pentru reclam i publicitate comercial. Principalele cotidiene locale: Cumhuriyet, Dunya, Hurriyet, Milliyet i Sabah, au sediul n Istanbul i filiale la Ankara. Cel mai eficient cotidian economic i comercial, cu circulaie naional, este Dunya (www.dunya.com). Ziare n limba englez: Todays Zaman (www.todayszaman.com/tz-web) i Hurriyet Daily News (www.hurriyetdailynews.com) Periodice: Anka Haber economic (www.ankaajansi.com.tr); Barometre economic (www.barometre.com.tr) ; Briefing - politic, economic (www.briefing.com) ; Detay - licitaii internaionale pentru achiziii i proiecte de infrastructur. Alte publicaii sunt disponibile pe site-ul: www.gazeteler.com 3.12. Obiceiuri, protocol Regulile de protocol sunt cele europene. In timpul zilelor dedicate postului de Ramazan, cetenii religioi nu mnnc, nu beau si nu fumeaz. 3.13. Regimul de vize

ncepnd cu luna ianuarie 2009, cetenii romni cltoresc fr viz de intrare n Turcia. 4.1. Cadrul general Turcia este membru al Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC) din anul 1995 i al Organizaiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OCDE). Din anul 1996, dup semnarea Acordului de Uniune vamal cu UE, Turcia a adoptat tariful vamal comun al UE (TARIC). Acordul prevede alinierea politicii tarifare n relaiile cu rile membre UE, rile tere i cu rile SGP. n conformitate cu prevederile Acordului de Uniune vamal cu UE, Turcia a semnat acorduri de comer liber cu tarile membre EFTA, Muntenegru, Albania, Israel, Macedonia, Croaia, Bosnia Heregovina, Maroc, Autoritatea Palestinian, Siria, Tunisia, Egipt, Georgia, Iordania i continu negocierile cu Liban, Insulele Feroe, Africa de Sud, Mexic, Chile i Rep. Coreea. La comisia mixt pe probleme de Uniune Vamal, Turcia a menionat c ncheierea de acorduri de comer liber cu Republica Coreea, India i Canada prezint unele riscuri. Turcia este parte a Euro-Mediterranean Partnership, care prevede stabilirea unei zone de comer liber n regiunea Mrii Mediterane. Turcia i dezvolta relaiile sale cu tarile islamice sub tutela Organizaiei Islamice de Cooperare (OCI), in cadrul creia deine secretariatul general. Pe lng dezvoltarea relaiilor politice si economice speciale cu tarile vecine, in prezent desfoar o politica promoional susinuta in relaiile cu tarile din zona Marii Caspice i Asia Central (Azerbaidjan, Krgstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Kazakhstan, Uzbekistan i Iran). Acordul de Uniune Vamala intre Turcia si Uniunea Europeana prevede n principal urmtoare: eliminarea, de la 1 ianuarie 1996, taxelor vamale de import la produsele industriale i, de la 1 ianuarie 1999, a taxelor pentru 142 produse siderurgice acoperite de Acordul CECO; adoptarea, de la 1 ianuarie 1996, a Tarifului Vamal Comun Extern al Uniunii Europene in relaia cu tarile tere i, de la 1 ianuarie 2001, a tuturor acordurilor prefereniale ncheiate de Uniunea Europeana cu tarile tere; eliminarea restriciilor cantitative sau a masurilor avnd efecte echivalente impuse asupra comerului cu mrfuri industriale derulat cu Uniunea Europeana; implementarea regulilor de politica comerciala a Uniunii Europene, inclusiv regulile privind importurile, procedurile de administrare a contingentelor tarifare si acordarea de credite la export; adoptarea regulilor europene privind concurenta; armonizarea legislaiei turce cu cea a UE in ceea ce privete eliminarea barierelor tehnice in calea comerului bilateral ncepnd cu 1 ianuarie 2001;

4.1.

- asigurarea unei protecii adecvate si efective a drepturilor de proprietate intelectuala, industriala si


comerciala; adoptarea de la 1 ianuarie 1999 a procedurilor de brevetare a produselor farmaceutice. Dei, Acordul de Uniune Vamal a fost semnat, n anul 1996, Turcia nu a adoptat msurile necesare pentru aliniere total, mentinand si chiar impunand noi masuri de protectie. Principalele bariere comerciale la exportul de produse din tarile UE n Turcia sunt disponibile pe site-ul: http://mkaccdb.eu.int/madb_barriers/barriers_result.htm?sectors=none&countries=TR&measures=none In Anexa 1 sunt prezentate informaii suplimentare cu privire la problemele n discuie intre Turcia si UE pe tema alinierii la prevederile Acordului de Uninune Vamala. 4.2. Tariful vamal Exportul si importul de bunuri din tarile UE in Turcia sunt reglementate prin Acordul de Uniune Vamala si sunt supuse taxelor interne (TVA, taxa de consum i taxe administrative). Tariful vamal de import al Turciei cuprinde taxe ad valorem n proporie de 97,9% i taxe specifice (la 30 poziii tarifare de la capitolele: 22, 25 i 37), mixte (la 113 poziii tarifare de la capitolele: 04, 15, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 35 i 38), compuse (la 151 poziii tarifare de la capitolele: 21, 33, 57, 70, 72 i 91) i variabile (la 83 poziii tarifare de la capitolele: 04, 17, 18, 19, 20, 21 i 33), n total la 378 poziii tarifare (la 12 cifre). Taxele non-ad valorem nu sunt n concordan cu reglementrile OMC si acquisul comunitar Anumite bunuri sunt importate numai prin punctele vamale specializate, astfel: importul de vehicule cu motor, tractoare, motociclete i componente pentru acestea prin punctele vamale de la Yesilkoy i Gebze; produsele textile prin punctele vamale de la Halkali, Atatrk Havaliman, Gemlik, Mersin, Izmir Denizli, Ankara, Kayseri i Gaziantep; solvenii i produsele petrochimice prin punctul vamal de la Gebze.

Informaii privind produsele la care Turcia aplica taxe vamale i documentele solicitate la importul din tarile UE, pe produs sau grup de produse, sunt disponibile pe site-ul Uniunii Europene, la adresa: http://mkaccdb.eu.int/mkaccdb2/datasetPreviewFormATpubli.htm?datacat_id=AT&from=publi 4.3. Reguli de origine Turcia aplic reguli de origine prefereniale i neprefereniale. Ca parte a Uniunii Vamale cu UE, Turcia aplic regulile de origine ale UE la importul din ri tere. Preferine bilaterale de cumul al originii aplic cu rile cu care a ncheiat acorduri de comer liber. Din 1999, Turcia este parte a sistemului Pan Europeande cumul al originii (diagonal Pan-European Origin Cumulation System), care permite utilizarea de materiale din orice ar din zona UE, AELS i rile membre ale sistemului Pan-European de cumul al originii (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Autoritatea Palestinian, Siria i Tunisia). 4.4. Preferine tarifare n baza prevederilor Acordului de Uniune vamal UE-Turcia, importurile de produse industriale i de componente industriale de produse agricole prelucrate din rile UE sunt exceptate de la plata taxelor vamale (tax vamal zero), iar importul produse agricole este contingentat (108 poziii tarifare, la 6 cifre), mare parte din acestea avnd taxa vamal zero (milk powder, butter, cheese, egg yolks, flower bulbs, live plants, fresh cut flowers, foliage, mushrooms, frozen beans, pears, strawberries, potato seed, apple, peach, tamarinds, passion fruit, tea, wheat, rye, barley, rice, maize, oats, malt, sunflower seeds, sugar beet seed, cotton seed, crude and refined soya bean oil, sugar, crude sunflower oil, crude rape, colza and mustard oil, tomato paste, prepared vegetables, jams and jellies, fruit juices, sparkling wine, vinegar, flours, meals and pellets of meat or meat offal of fish or of crustaceans, oilcake and other solid residues, dog or cat food and other animal feeds). 4.5. Produse interzise la import Din motive de protecie a mediului, securitate public, sntate moral public i pentru respectarea angajamentelor internaionale, n Turcia este interzis importul la urmtoarele 10 articole: produse narcotice (hai i opium preparat); substane cu coninut diminuat de ozon (un articol); substane colorante (un articol); arme chimice (4 articole); instrumente de msuri neconforme cu standardele turceti (6 articole); arme i muniii, explozibili, focoase i capse detonatoare (3 articole); instrumente pentru jocuri de noroc, cu excepia celor destinate turismului (un articol); produse interzise la utilizare public; pmnt, frunze, ramuri i compost natural pentru utilizare n agricultur i germeni pentru viermi de mtase. Din anul 1996, Turcia a interzis importul de animale vii i carne de vit, capr, oaie i pasre. Ca urmare a creterii fr precedent a preului la carne roie pe piaa local, n aprilie 2010, guvernul turc a ridicat restriciile la importul de animale vii din 8 ri membre UE (Norvegia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Finlanda, Suedia, Grecia) i la carne de vit din 25 tari membre ale UE, cu exceptia Bulagariei si Romaniei. Printro Not Verbal transmis Comisarului pentru Integrare, Turcia s-a angajat s ridice restriciile i la importul din toate rile UE. 4.6. Documente i cerinte la import Licente la Import. In 1996, Turcia a renuntat la sistemul de licentiere a importului, pentru import fiind necesara o autorizatie de la o banca comerciala. La importul produselor agricole este obligatorie licenta si certificatul de control emise de Ministry of Agriculture and Rural Affairs General Directorate of Protection and Control. La toate importurile in Turcia se solicita factura comerciala i B/L sau AWB. Licente de import i certificate fitosanitare sunt necesare la importul de produse alimentare si agricole. Factura comercial trebuie sa fie transmisa n 3 exemplare (originalul + 2 copii) si trebuie sa contina descrierea completa a bunurilor si conditiile de plata. Exportatorul trebuie sa mentioneze pe original: "We hereby certify that this is the first and original copy of our invoice, the only one issued by our firm for the goods herein mentioned." O copie a facturii trebuie sa insoteasca bunurile iar originalul trebuie transmis la importator prin banca corespondenta. Certificatul de origine trebuie sa fie emis in limba engleza de o camera locala de comert, in 2 exemplare. Nu sunt admise corecturi pe certificatul de origine. O copie a certificatului de origine trebuie sa insoteasca marfa la vama. Detaliile inscrise in B/L si AWB trebuie sa corespunda intocmai cu cele inscrise in celelalte docuemnte comerciale. Originalul B/L trebuie sa fie in trei exemplare cu 3 copii. Factura proforma trebuie sa nu fie datata mai mult de 6 luni de la data solicitarii aprobarii de import, sa contina termenul limita de optiune, sa indice separat greutatea si costul asigurarii si numele importatorului.

Certificatul de sanatate este necesar la importul plantelor, semintelor, animalelor si produselor animale. Plantele, legumele si fructele trebuie sa fie libere de parazii i boli i s fi fost cultivate n mod substanial ntro zon liber de duntori i boli interzise. Bauturile alcoolice pot sa fie importate de sectorul privat numai dupa obtinerea licentei si a aprobarii de la Tobacco, Tobacco Products and Alcoholic Drinks Market Regulatory Authority (TAPDK). La importul de bauturi alcoolice exista numeroase bariere netarifare, cerinte anevois de documentat si taxe vamale mari pentru limitarea importului de bauturi alcoolice. Tigarile pot sa fie importate numai de TEKEL si de producatorii de tigari (Philip Morris, RJ Reynolds, British Tobacco, etc.). Filmele medicale pentru raze X pot sa fie importate numai de Red Crescent Association. Metalele pretioase (aur, argint, platina) se pot importa numai de membrii The Istanbul Gold Exchange, care este compus din: banci turce sau straine inregistrate in Turcia, companii din domeniul metalelor pretioase, care de schimb valutar, companii de productie sau trading i rafinarii de metale pretioase. Informatii suplimentare: www.iab.gov.tr. Pentru importul de produse farmaceutiece, produse chimice organice, in special a celor utilizate in productia de medicamente sau a produselor medicale, vaccinurile pentru uz uman si animal, produsele cosmetice, produsele chimice pentru uz alimentar, animale vii si plante, cereale si seminte pentru plante este necesar certificat de contraol emis de Directorate General of Curative Care Service of the Ministry of Health and Agriculture. Pentru obinerea cetificatului sunt necesare urmatoarele documente: factura proforma, certificatul de sanatate, certificatul de analize, formula sau lista produselor continute, certificatul pedigree i un raport de analiza a radiaiilor. Toate aceste documente trebuie sa fie obtinute sau aprobate de autoritatile din tarile exportatoare. Documentele trebuie sa fie prezentate la autoritatile vamale, in original cu traducere in limba turca. Pentru importul produselor care necesita service dupa livrare, cum sunt: vehicule cu motor, aprate electro-casnice, computere si echipamente pentru birou, aparate video si Tv, aparate de incalzit, masini industriale, automobile si echipamente wireless este necesara aprobarea Ministerului Industriei i Comertului. Pentru obtinerea aprobarii importatorii trebuie sa garanteze ca vor asigura service-ul si piesele de schimb dupa livrare sau sa prezinte un contract cu o fisrma de service. La importul de echipamente de telecomunicatii, wireless, echipamente de procesare a datelor, aparate pentru linii telefonice si telegrafie, echipamente de raspuns automat necesita aprobare de la the Telecommunications Regulatory Authority . Certificat de mediu de la Ministerul Mediului este necesar la importul de carbune, cocs de petrol, iei, arsenic, mercur sulfuri de plumb si carbonati, flurocarbonati, alte produse chimice i deseuri din metal. 4.7. Standarde tehnice i de calitate Turcia a adoptat 23 de Directive Europene n domeniul industriei, prin care se armonizeaza 70% din standardele UE n domeniul industriei. Pentru importul de produse cu marca fabricat n CE, in conformitate cu reglementrile Comunitii Europene si care circula liber pe piaa intern a Uniunii Europene, se emite un Certificat de conformitate de autoritatea acreditata din UE sau o "Declaraie de conformitate" (numai pentru cazurile in care Directivele prevad acesta formalitate) nainte de efectuarea importului: TSE poate solicita dosarul tehnic al produsului sau efectuarea de "teste de produs". 4.8. Msuri de aprare comercial Potrivit Comisiei Europene, Turcia aplica in exces masurile de aparare comerciala pentru protejarea industriei locale de competitia produselor din import. Din 6 februarie 2003, Turcia aplic o tax anti-dumping cuprins ntre 25 i 45 dolari/tona la importul de PVC emulsie de la compania romaneasca Oltchim, Rmnicu Vlcea. n 2008, a prelungit msurile existente la importul de PVC emulsie originar din Romnia. La data de 22 februarie 2011 a declansat o investigatie antidumping la importul de dioctilftalat de la Oltchim, Rmnicu Vlcea. Pe site-ul Subsecretariatului pentru Comert Exterior sunt disponibile informatii cu privire la investigatiile declansate si masurile de protectie aplicabile la produsele exportate de firme din UE: (http://www.dtm.gov.tr/dtmweb/index.cfm?action=detayrk&yayinID=1246&icerikID=1357&dil=EN) 4.9. Regimul importurilor temporare Turitii cu viz valabil de intrare n Turcia, au voie s introduc autoturismele personale pentru o perioad de 3 luni. Rezidenii care au permis de munc sau un loc de munc, pot introduce autoturismului n teritoriul vamal al Turciei, numai n baza unei garanii depus de angajator, prin care garanteaz scoaterea autoturismului din teritoriul vamal la expirarea contractului de munc.

Mrfuri pot s fie introduse temporar n teritoriul vamal, far plata taxelor vamale si a impozitelor (TVA), dac acestea sunt utilizate in productzie pentru export. Pentru scutirea de taxe vamale si impozite importatorul trebuie sa depuna o garantie bancara si sa obtina aprobarea Subsecretariatului pentru Comert Exterior. Garantia bancara se restituie dupa efectuarea reexportului. Turcia este semnatara a Conventiei Internationale pentru Facilitarea Importului de Mostre si Materiale pentru Reclam Comerciala (The International Convention to Facilitate the Importation of Commercial Samples and Advertising Material), n baza careia admite importul mostrelor fara valoare comercial Pentru mostrele cu valoare comercial se platesc taxe vamale si impozite, care se restituie in czul in care mostrele sunt reexportate n 6 luni de la introducerea n teritoriul vamal. Crti, ziare, reviste, cataloage, brouri si alte materiale similare pentru reclama comercial sunt exceptate de la plata taxelor vamale. Bunurile scutite de plata taxelor vamale i de garantii bancare, care pot sa fie introduse in teritoriul vamal turc, cu Carnet ATA, sunt prezentate pe saitul: www.uscib.org. Informaii suplimentare: www.gumruk.gov.tr 4.10. Subventii la export Dei a aliniat legislaia comerciala la regulile internationale ale comertului si la aquisul comunitar, Turcia continu sa acorde subventii pentru promovarea exportului, in special de produse agricole. Traditional, graul si zaharul sunt cele mai subventionate produse. Subventii cuprinse intre 10 si 20% se acorda la 16 produse agricole primare si prelucrate. 4.11. Zone libere Informatii privind avantajele si regimul zonelor libere din Turcia sunt disponibile pe saitul:
www.dtm.gov.tr/dtmweb/index.cfm?action=detayrk&yayinID=364&icerikID=463&dil=EN

5. REGIMUL INVESTIIILOR STRINE 5.1. Cadrul legal Orice persoana fizica sau juridica straina poate sa deschida o afacere in Turcia, cu conditia inregistrarii la Registrul Comertului de pe langa camera de comert locala. Principalele prevederi ale legii investiiilor strine

- Investitorii strini pot investi in sectorul industrial, comercial, agricol sau in orice alt sector economic ca
si investitorii privai din Turcia;

- Cota de participare a capitalului strin este permisa pana la 100%, cu excepia unor sectoare pentru
care cota de participare a capitalului strin este limitata: 20% pentru televiziune, 49% pentru aviaie, servicii de telecomunicaii si transport maritim;

- formele de organizare ale societilor: pot fi societi cu rspundere limitata sau societi pe aciuni. - forma de participare la capital: - cash sub forma de moneda strina convertibila, din gama celor acceptate de Banca Centrala a
Turciei;

- aparate, echipamente, subansamble si bunuri similare; - active si bunuri ale cetenilor strini, altele dect titlurile de stat; - proprietate intelectuala sub forma drepturilor de licene si mrci de comer; - societile si filialele nfiinate, conform Codului Comercial turc, sunt considerate persoane juridice
turce, fiind supuse aceluiai tratament ca si societile autohtone;

- profitul, dividendele si cotele de capital pot sa fie transferate in strintate dup deducerea impozitelor
legale. Informaii suplimentare la punctul 3 - Cum se fac afaceri in Turcia 5.2. Costul afacerilor in Turcia Costul afacerilor in Turcia: www.invest.gov.tr/en-US/investmentguide/investorsguide/Pages/BusinessPremises.aspx 5.3. Facilitai oferite investitorilor strini, pentru investiii n: - zonele de dezvoltare defavorizate - zonele de dezvoltare tehnologic - zonele industriale organizate - zonele libere

- cercetarea i dezvoltarea - nvmntul privat - investiiile n activiti culturale 5.4. Investitori strini in Turcia Principalii investitori strini n Turcia (2006-2010):
Zone geografice/Tari Total Uniunea Europeana Germania Franta Olanda Marea Britanie Italia Alte tari europene SUA Africa Canada Asia Orientul Mijlociu Tarile din Golf 2006 17.639 14.489 357 439 5.069 628 189 7.807 848 21 121 1.927 1.910 1.783 2007 19.137 12.601 954 367 5.442 703 74 5.061 4.212 5 11 1.405 608 311 2008 14.747 11.076 1.237 679 1.343 1.335 249 6.233 868 82 23 2.345 2.184 1.963 2009 6.250 4.927 497 617 718 350 314 2.431 260 2 52 673 361 209 2010 6.260 4.762 498 589 501 233 54 2.887 318 0 56 873 437 371

Principalele companii transnaionale prezente in Turcia: - Cisco, Mictrosoft, Nortel, Vodafone, Motorola, Telecom Italia, Citybank, BNP Paribas, JP Morgan Chase, AEG, Mobil, Shell, BP, ExxonMobile, General Electric, Siemens, Castrol, Toyota, FIAT, Renault, Hyundai, Ford Motor Co, Daimler Chrysler, Bosch, Pirelli Tire, Bridgestone-Firestone, Goodyear, Unilever, RJR Nabisco, Philip Morris, United Defense, Cargill, Novartis, Coca Cola, Colgate-Palmolive, Lockheed Martin, Gillette, Hilton International, Aventis, McDonald's, Nestle, Pepsi, Pfizer, Procter & Gamble, InterGen, Abbot Laboratories etc. Domenii in care au investit firmele strine in Turcia Majoritatea companiile straine au investit n comertul cu ridicata si cu amanuntul, industria prelucratoare (textile, pindustria chimica, industria alimentara si bauturi racoritaoare) i imobiliare. 5.5.Garantarea reciproca a investiiilor Acordul pentru garantarea si protejarea reciproca a investiiilor ntre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Turcia, a fost semnat la 4 martie 2008. Documentul a fost ratificat de partea romana si in cursul anului 2009 i de Parlamentul turc cu Legea nr. 4960/16/03/2010. Surse suplimentare: - Agenia pentru Promovarea Investiiilor Strine: www.invest.gov.tr - Centrul pentru Promovarea Exportului: www.igeme.org.tr 6. REGIMUL FISCAL 6.1. Impozitul pe venit Impozitul pe venit se aplic tuturor categoriilor de venit obinute de persoanele fizice locale i strine i de companiile rezidente n Turcia. Veniturile obinute de persoanele nerezidente prin angajare, deinere de proprieti, tranzacii comerciale i orice alte activiti care genereaz venituri pe teritoriul Turciei.

6.1.1. Impozitul pe veniturile companiilor


Impozitul pe profitul companiilor este de 20% Impozitul pe venituri obinute de companiile rezidente din: - dividende 15% - dobnzi obinute la bonurile de tezaur 0% - dobnzi obinute din depozite bancare 15% - transferul profitului 15% - vnzarea/transferul aciunilor 15% 6.1.2. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice Impozit progresiv, aplicabil la veniturile brute, ncepnd cu anul 2010:

Nivelul venitului Pn la 8.800 TL 8.801 22.000 TL 22.001 50.000 TL Peste 50.001 TL

Cota de impozit 15% 20% 27% 35%

6.1.3. Contribuia la sistemul de asigurri sociale - contribuia angajatorului 19,5% - contribuia angajatului 14% 6.2. Taxele de consum 6.2.1. Taxa pe valoarea adugat (KDV) Rata de KDV variaza ntre 1% si 8% la produsele alimentare i 18% la celelalte produse 6.2.2. Taxa special de consum (OTV) Se aplic la principalele grupe de produse: - produse petroliere, gaz natural, lubricani, solveni i derivatele solvenilor - automobile i alte vehicule, motociclete, avioane, elicoptere, iahturi - tutun i produse din tutun, buturi alcoolice - produse de lux 6.2.3. Taxe pe tranzacii bancare i asigurri Companiile bancare i de asigurri sunt exceptate de la plata KDV, dar sunt subiect al taxelor pe venituri obinute din tranzacii bancare i asigurri: - taxa general pe venituri din tranzacii bancare i asigurri 5% - taxa pe venituri obinute din mprumuturi interbancare 1% - taxa de schimb valutar 0,1% 6.2.4. Taxa de tampil (Stamp Duty) Taxa de tampil se aplic la o gam larg de documente: contracte comerciale, acorduri, note de plat, contribuii la capitalul social, scrisori de credit (L/C), scrisori de garanie (L/G), situaii fiscale etc. Taxa de tampil, n funcie de valoarea documentlui, este cuprins ntre 0,165% i 0,825%. 6.3. Impozitul pe avere Se mparte n 3 categorii: - impozitul pe moteniri i cadouri - impozitul pe proprietate - impozitul pe vehicule cu motor Impozitul pe cldiri i pe terenuri: - cldiri cu destinaia de reedin 0,1% - impozitul pe cldiri cu alt destinaie 0,2% 6.4.Faciliti fiscale - zonele de dezvoltare defavorizate - zonele de dezvoltare tehnologic - zonele industriale organizate - zonele libere - cercetarea i dezvoltarea - nvmntul privat - investiiile n activiti culturale Informaii suplimentare: www.invest.gov.tr/en-US/investmentguide/investorsguide/Pages/Taxes.aspx 7. OPORTUNITATI DE EXPORT, COOPERARE SI INVESTITII 7.1. PETROL SI GAZE Turcia dispune de rezerve confirmate la iei de 43 milioane tone si la gaze de 6,2 miliarde mc, fiind dependent de importul de energie (n proporie de peste 70%, fa de media UE 50%), din care: 93% la iei i 97% la gaze.

In 2010, factura la importul de titei si gaze a depasit 21 miliarde dolari (11,35% din totalul importului) i in scopul diminarii dependentei de import, Turcia aloc importante resurse pentru investitii in explorari petroliere. Potrivit estimrilor, Turcia a explorat numai 20% din potentialul terestru (onshore) i 1% din potenialul zonei economice maritime (offshore). In 2011 vor continua explorarile in Marea Neagra si in zona maritim din sud est. Portul Ceyhan este proiectat sa devina principalul hub energetic al Turciei de la Marea Mediteran. Este terminalul conductelor de titei BTC si Kirkkuk Ceyhan, ct si pentru proiectatul oleoduct Samsun Ceyhan, pentru care sunt in curs de pregatire 6 pachete de licitatii. Rafinariile turce acopera numai 60% din necesarul de consum la produse petrochimice. Diferenta provine din import. Pentru reducerea importului sunt in curs proiecte pentru 2 reafinrii: una in portul Ceyhan de consortiul Calik Enerji i Eni, i cea de-a doua la Aliaga, Izmir de consortiul Socar-Turcas, care va produce nafta si motorina. In 2011, se estimeaza ca se vor solicita oferte pentru acest proiect la cheie. Cerere in crestere este si pentru materiale plastice (PVC, polipropilena si, in special pentru polietilena si HDPE). BOTA are un important proiect de construire a unui depozit de gaze sub Lacul Srat (Tuzgol), cu o capacitate de 9560 milioane mc. Banca Mondiala aprobat un credit in valoare de 325 milioane dolari pentru acest proiect. Oportunitti: - proiecte pentru explorari pentroliere terestre i in zonele economice din Marea Neagr - echipamente si servicii petroliere - turbine, compresoare si pompe pentru conductele de petrol si gaze - sisteme de control, monitorizare si automatizare industriala - echipamente pentru rafinarii - sofware pentru proiecte petroliere - echipament pentru desulfurizare - echipament pentru constructia de conducte de petrol si gaze - regulatoare de presiune Informatii de afaceri: - Botas: www.botas.gov.tr - TPAO: www.tpao.gov.tr - Petform: www.petform.org.tr - Agentia de Reglementare a Pietei Energie: www.emra.org.tr - Directoratul General pentru Afaceri Petroliere: www.pigm.gov.tr 7.2. ENERGIE Strategia n domeniul energiei Pe termen lung (pn n anul 2023, la 100 a aniversare a Republicii), Turcia dorete s integreze n economie resursele de crbune i hidrologice, s creasc capacitatea instalat la energia eolian la 20.000 MW i la geotermal la 600 MW i se asigure 5% din necesarul de energie din energia nuclear. Pe termen mediu (strategia 2010 2014), Turcia are ca obiectiv principal s reduc dependena de import, prin creterea produciei interne la iei, gaze i crbune, valorificarea resurselor regenerabile i construcia de centrale nucleare. n 2011, Turcia se va Integrarea n UCTE. Proiecte pentru diversificarea resurselor interne de energie i reducerea dependenei de import

- Construirea de hidrocentrale electrice pe rurile interioare. Turcia dispune de 9 cursuri de ap cu un potenial


hidroenergetic estimat la 180 miliarde KWh, din care utilizeaz numai 20%, prin 61 de hidrocentrale. Sectorul privat a primit licene pentru construirea a 1500 de hidrocentrale noi, din care 136 n anul 2009. n aprilie 2008, consoriul de firme din Germania, Austria i Elveia au ntrerupt finanarea pentru construirea celei mai mari hidrocentrale de la Ilisu, pe rul Eufrat, la 24 Km de grania cu Siria, din motive politice, sociale, economice, de mediu i arheologice. Guvernul turc intentioneaza sa aloce resursele necesare pentru demararea lucrrilor de construcie la hidrocentrala, Ilisu, cu fore proprii.

- Construirea unor centrale electrice pe crbune. Producia de energie pe baz de crbune reprezenta 44%
din potenialul existent. Rezervele de crbune ale Turciei sunt estimate la 4,2 miliarde tone de lignit. Se prevede ca puterea instalat a centralelor pe crbune s creasc la 3.500 MW pn in 2014.

- Folosirea energiei eoliene. Capacitatea instalata pentru producia energiei eoliene este de 800 MW i se prevede
ca aceasta s creasc la 5.000 MW, pn n 2014 i la 10.000 MW pn n 2015.

- Folosirea energiei geotermale. Puterea instalat a centralelor geotermale este de 77,2 MW i se


prevede s creasc la 300 MW pn n 2015.

- Construirea de centrale atomo-electrice. n perspectiva anilor 2017-2018, Turcia estimeaza ca 20% din consumul
de energie s fie satisfcut din energie nuclear. n ianuarie 2010, Turcia a ncheiat cu Rusia un acord guvernamental pentru formarea unui consoriu care s construiasc prima central nuclear pe coasta Mrii Mediterane, la Mersin (Akyyu). Acordul a fost ratificat de Parlamentele celor dou ri n 2010. Se estimeaz c realizarea studiilor seismice i de fezabilitate vor dura un an, dup care va ncepe construcia centralei. Dup retragerea ofertei coreene pentru construirea celei de-a doua centrale nucleare n nord estul Turciei, n noiembrie 2010, compania japonez Mitsubishi a prezentat o nou ofert pentru construirea centralei cu tehnologie i investiie japonez. Negocierile au fost ntrerupte cu firma japonez Mitsubishi, ca urmare a pagubelor suferite de centrala de la Fukushima, n timpul cutremurului i valului tzunami din 11 martie ac, si vor fi reluate dup ce Turcia se va convinge de sigurana centralei i nu de tehnologia japonez n care are ncredere deplin.

- Avnd in vedere ca in vecintatea Turciei se afl 73% din rezervele mondiale de iei i 72% din rezervele
mondiale de gaze naturale, aceasta i-a propus ca obiectiv strategic s devin coridor pentru tranzitul produselor energetice din direciile est i sud-est ctre rile vest europene. n ndeplinirea acestui obiectiv, Turcia a iniiat sau a devenit parte la numeroase proiecte energetice care vizeaz transportul produselor energetice pe teritoriul su, unele din acestea fiind deja realizate iar altele aflndu-se n diferite stadii de dezvoltare. UE coopereaz cu Turcia pentru realizarea Coridorului de Gaze Sud European nr. 4, pe doua rute: Turcia-Bulgaria-RomniaAustria (Nabucco) i Turcia-Grecia-Italia (interconectorul ITGI). Oportunitati de export: - echipament energetic pentru hidrocentrale, - transformatoare pentru staii si substaii de transformare, - cabluri electrice, izolatori, - echipamente si tehnologii pentru utilizarea energiei eoliene si solare. Oportunitati de cooperare si investiii: Sectorul privat turc este interesat de parteneriate cu firme strine pentru realizarea de proiecte si investiii pentru: - producia de energie din surse regenerabile (hidroelectrica, eoliana, solara, biomasa si termala) - transfer de tehnologie in vederea producerii de echipamente energetice; - echipamente avansate (turbine de gaze si abur, boilere pentru recuperarea caldurii) pentru construirea de centrale pe baza de carbune sau cu combustibili combinati. Informatii de afaceri: - Ministerul Energiei si Resurselor Naturale: www.menr.gov.tr - Autoritatea pentru Reglementare a Pieei Energiei: www.epdk.org.tr - Compania Nationala a Petrolului: www.tpao.gov.tr - Compania Nationala de Comercializare a Energiei (TETAS): www.tetas.gov.tr - Compania Nationala pentru Transportul Electricitatii (TEIAS): www.teias.gov.tr - Compania Nationala de Distributie (TEDAS): www.tedas.gov.tr - Compania Nationala pentru Transport Titei si Gaze prin Conducte (BOTAS): www.botas.gov.tr - Agenia pentru Promovarea Investiiilor: www.invest.gov.tr/InvestorsGuide.aspx?ID=8 7.3. AGRICULTURA SI INDUSTRIA ALIMENTARA Producia agricol i industria alimentar satisface, n principiu, consumul propriu i creeaz unele disponibiliti pentru export, in special la legume si fructe proaspete. Importul de produse vegetale este estimat la 2,1 miliarde dolari, din care: cereale, seminte de legume si plante la 242 milioane dolari. Evoluia importului la principalele produse:
2009 2010 2011 previziuni
1 2 3 4

2012 previziuni 1250 1100 22 150

Soia boabe - mii tone Porumb - mii tone Ulei de soia - mii tone Animale vii mii capete-

1150 1150 20 4

1200 485 12 140

1250 1000 20 150

Importul de produse agricole si alimentare este protejat prin numeroase bariere netarifare, intre care:

- interzicerea importului de bovine vii, carne si produse din carne de bovine. In 2010, ca urmare a cresterii preturilor pe piata interna la carnea de vita si la produsele din carne, Turcia a inceput sa liberalizeze treptat importul de bovine si carne de bovine. In prezent, este admis importul de bovine din 8 tri membre UE (Norvegia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Finlanda, Suedia i Grecia) si importul de carne de bovine din 25 tri membre UE, cu exceptia Bulgariei si Romaniei. - certificate de control, inspecie fitosanitar si carantina la importul de plante si legume - certificat de origine si de sntate la importul de furaje care conin ingrediente fabricate in tari din afara UE - controlul preului la buturi alcoolice de ctre autoritatea de reglementare - suprataxe la import - la vin: 63.3% taxa de consum dar nu mai putin de 3,25 TL/litru (275% la vinuri spumante), 50% taxa speciala la importul de vin din tarile UE si 18% TVA - la carne de vita, proaspata sau congelata:
- taxa vamala, in %)
CN Code 0201.10.00.00.00 0201.20.20.00.00 0201.20.30.00.00 0201.20.50.00.00 0202.10.00.00.00 0202.20.10.00.00 0202.20.30.00.00 0202.20.50.00.00 Name of product Carcass or semi carcass Quarter carcass (equally divided) Forequarters of the carcass (separated or not) Hindquarters of the carcass (separated or not) Carcass or semi carcass Quarter carcass (equally divided) Forequarters of the carcass (separated or not) Hindquarters of the carcass (separated or not) EU, EFTA 60 60 60 60 60 60 60 60 Alte tari 60 60 60 60 60 60 60 60

- certificate i control la produse alimentare i furaje privind modificri genetice (GMO), n vigoare din 28 aprilie ac, cu valabilitate pn la finele lunii septembrie 2010, cnd va intra n vigoare Legea privind securitatea biologic (Biosaftey Law) adoptat de Parlamentul turc, la data de 18 martie 2010. Barierele comerciale si documentele solicitate la importul de produse agricole in Turcia sunt disponibile pe saitul UE, la adresa: http://mkaccdb.eu.int/madb_barriers/barriers_select.htm n 2010, Romania a exportat in Turcia produse vegetale n valoare de 126 milioane euro (62 milioane euro cereale i 56 milioane euro furaje) si a importat din Turcia legume si fructe in valoare de 84 milioane euro. Oportunitati de export - cereale (grau, orz, porumb, soia), furaje, ln spalata si pieptenat, ulei vegetal brut (din floarea soarelui, soia si porumb). Oportunitati de cooperare si investitii - protectia si ameliorarea solului, managementul mediului, ferme pentru cultura plantelor tehnice cu valoare mare adugata (soia, rapita etc.). Informatii suplimentare - Federatia Asociatiilor din Alimentatie: www.gdf.org.tr - Asociatia Producatorilor de Furaje: www.turkiyeyembir.org.tr - Asociatia Producatorilor de Seminte: www.turkted.org.tr - Asociatia Fermierilor: www.tzob.org.tr - Asociatia Producatorilor de Lapte, Carne si Produse Alimentare: www.setbir.org.tr - Asociatia Crescatorilor de Pasari: www.besd-bir.org - Federatia Morarilor: www.usf.org.tr 7.4. MEDIU Turcia se afl n plin proces de armonizare la standardele de mediu ale UE. Potrivit evalurilor fcute de Comisia European, stadiul actual de adaptare este destul de redus. Unele progrese s-au fcut n domeniul deeurilor, apei, proteciei naturii i calitii aerului. Progrese limitate s-au remarcat n domeniul produselor chimice i nici un fel de progrese n domeniul polurii industriale. Procesul de armonizare este prevzut a se ncheia n 2024, timp in care Turcia trebuie sa investeasc in infrastructur i tehnologie de mediu peste 70 miliarde euro, din care: 37 miliarde euro in domeniul apei i 33 miliarde euro in domeniile: deeuri, industrie, produse chimice, nuclear, aer, natura i zgomot. Oportunitati de export si cooperare: - aparate pentru msurarea si controlul gradului de poluare. (Turcia este producatoare si exportatoare de pompe si valve)

- construirea de staii de tratare a apelor reziduale in zonele industriale. In Turcia sunt 87 de zone industriale si numai 41 din acestea au staii de tratare a apelor reziduale - construirea de staii de canalizare si tratare apei menajere. Potrivit estimrilor, 1900 de municipalitati turce au nevoie de sisteme de canalizare si 2900 de municipalitati au nevoie de staii de tratare a apelor menajere, - construirea de staii de tratare a apei potabile Surse pentru identificarea proiectelor de licitaii: - Unitatea Centrala de Contractare si Finantare: www.cfcu.gov.tr (proiecte cu finantare din fondurile UE) - Suplimentul Jurnalului Oficial al UE: http://ted.europa.eu/Exec?Template=TED/editorial_page.htm&DataFlow=ShowPage.dfl&StatLang=RO - Ministerul Mediului si Padurilor: www.cevreorman.gov.tr - Municipiul Istanbul - Departamentul pentru Protecia Mediului si Dezvoltare: www.ibb.gov.tr - Autoritatea pentru Apa si Canalizare Istanbul (ISKI): www.iski.gov.tr - Autoritatea pentru Apa si Canalizare Ankara (ASKI): www.aski.gov.tr - Autoritatea pentru Apa si Canalizare Izmir (IZSU): www.izsu.gov.tr 7.5. METALURGIE n 2010, Turcia aocupat locul 10 n lume i al 3-lea n Europa la producia de oel, cu 29,1 milioane tone. Turcia produce: - 21 milioane tone/an la produse lungi si consuma 11-12 milioane tone/an - 7,3 milioane tone/an la produse plate si consuma de 15 milioane tone/an. In 2010, Turcia a exportat produse metalurgice in valoare de 7,8 miliarde dolari, din care: bare din otel, profile si sarma n valoare de 4,6 miliarde dolari, tevi si fitinguri pentru conducte, in valoare de 1,6 miliarde dolari. Romania a exportat in Turcia produse metalurgice n valoare de 1167 milioane euro )din care: 1118 milioane euro fonta, fier si otel, inclusiv fier vechi, 37,5 milioane produse din fonta, fier si otel i 9,6 milioane euro aluminiu), a importat din Turcia metale comune si articole din metal, n valoare de 345 milioane euro (137 milioane euro fonta, fier si otel, 137 milioane euro articole din fonta, fier si otel, 28 milioane euro articole din aluminiu i 28 milioane euro radiatoare din fier si otel, broate si articole de montaj etc). Oportunitati de export: produse plate (tabla groasa pentru industria navala, benzi si tabla subire pentru industria de autovehicule). Surse de contact: - Asociatia Producatorilor de Autovehicule: www.osd.org.tr - Asociatia Producatorilor de Componente Auto: www.taysad.org.tr - Asociatia Constructorilor de Vapoare : www.gisbir.com/en/default.aspx - Asociatia Producatorilor de Bunuri Electrocasnice: www.beysad.org.tr/index_eng.asp - Asociatia Producatorilor de Fier si Otel (DD): www.dcud.org.tr/members.htm - Asociatia Producatorilor din Siderurgie: www.tudoksad.org.tr - Camera Inginerilor Metalurgi : www.metalurji.org.tr 7.6. INDUSTRIA AUTO Turcia este al 17-lea productor mondial de autovehicule (1,1 milioane vehicule in 2010), cel mai mare productor de autobuze si al treilea producator de vehicule comerciale din Europa. Sectorul auto este principala ramura a industriei, avnd 13 linii de asamblare din care: 5 companii produc autoturisme (Fiat, Honda, Hyundai, Renault, Toyota), 9 companii produc camioane si pickup si 9 companii produc autobuze si minibuze. Peste 700 de firme produc componente auto. In 2010, Romnia este a fost a 17-a pia de export a Turciei la export autovehicule i a 2-a pia la exportul de componente auto, dup Germania. In 2010 s-a finalizat trasferul fabricii de autovehicule Ford Conect din Turcia la Craiova). In 2010, Romnia a exportat in Turcia autoturisme si componente auto in valoare de 295 milioane euro i a importat autovehicule si componente n valoare de 225 milioane euro. Oportunitati de export: componente auto, echipamente pentru producerea de componente auto. Surse de contact: - Asociatia Distribuitorilor de Autovehicule: www.odd.org.tr - Asociatia Producatorilor de Autovehicule: www.osd.org.tr - Asociatia Distribuitorilor Autorizai de Autovehicule: www.oyder-tr.org - Asociatia Producatorilor de Componente Auto: www.taysad.org.tr

7.7. TEXTILE SI CONFECTII Industria textil este a doua ramur industrial a Turciei. n acest sector funcioneaz peste 35 mii companii. In 2008-2009, industria textila a fost puternic afectata de criza financiara internaionala, cnd numeroase fabrici si-au redus substanial activitatea sau au intrat in faliment. Turcia este al doilea exportator de produse textile n rile UE, dup China. In 2010, Romnia a exportat in Turcia articole textile din lna, filamente si fire sintetice si articole de pasmanterie, in valoare de 31 milioane euro i a importat din Turcia materii textile si produse din acestea in valoare de 220 milioane euro. Oportunitati de export: confecii fabricate sub mrci recunoscute pe plan internaional, textile tehnice (pentru protecie si sanitare), articole de pasmanterie, filamente si fire sintetice. Surse de contact: - Asociaia Productorilor de Confecii: www.tgsd.org - Patronatul Industriilor din Sntate (SEIS): www.seis.org.tr ; www.sader.org.tr - Asociaia Industriailor si a Oamenilor de Afaceri Independeni: www.musiad.org.tr - Asociaia Industriailor si a Oamenilor de Afaceri (TSAD) : www.tusiad.org.tr 7.8. CHIMIE Industria chimica turca a dezvoltat semnificativ productia de materii de baza si intermediare pentru sectoarele chimiei i petrochimiei (produse chimice organice si anorganice, ingrasaminte, vopsele, medicamente, sapun si detergenti, fibre sintetice, uleiuri esentiale si produse cosmetice). In 2010, Romnia a fost a 7-a piat de export a Turciei pentru produse chimice 79 milioane euro (ingrasaminte, extracte tanante si colorante, sapun i produse organice tensio active, produse organice, anorganice si) iar Romania a exportat n Turcia produse chimice n valoare de 179 milioane euro (produse chimice organice, anorganice, produse organice tensio-active i ingrasaminte). Oportunitati de export: PVC, ngrminte chimice Surse de contact: - Asociaia Productorilor din Chimie (TKSD): www.tksd.org.tr/UYE-ENG.htm - Asociaia Industriailor si a Oamenilor de Afaceri Independeni: www.musiad.org.tr - Asociaia Industriailor si a Oamenilor de Afaceri (TSAD) : www.tusiad.org.tr 7.9. MATERIAL PLASTIC SI MAINI PENTRU PRELUCRARE MATERIAL PLASTIC Industria materialelor plastice este una din cele mai dinamice sectoare ale industriei turce. Industria turca de material plastic reprezint 1,6% din industria mondiala. Turcia este al 2-lea productor de fibre sintetice, al 3-lea productor de PVC si dispune de a 5-a capacitate de prelucrare material plastic din Europa. In acest sector lucreaz peste 6950 de companii, din care 99% sunt IMM-uri. In 2010, importul de material plastic si maini pentru prelucrare material plastic a nsumat 10 miliarde dolari i se estimeaz c n 2011, va fi de 11 miliarde dolari si n 2012 de 12,5 miliarde dolari. Material plastic Producia locala de material plastic satisface numai 15% din necesarul de consum. Piaa turca a materialului plastic consta din: - PP (polipropilena), utilizata pentru producia de fire pentru mochete, saci, folii, conducte din plastic si articole casnice - LDPE (polietilena de mica densitate), utilizata pentru producia de folii (90%), matrie prin injecie (2%) si matrie prin suflare (5%). 25% din necesarul de consum provine din import. - LLDPE (polietilena de mica densitate lineara). 100% din import. - HDPE (polietilena de nalta densitate), marea majoritate provine din import. - PVC, utilizat pentru izolare fire electrice, industria auto, jucrii, profile, scuturi de protecie, conducte, folii pentru ambalaje, piele artificiala si articole tehnico-sanitare. 80% din necesarul de consum se asigura din import. - PS (polistiren), utilizat pentru izolaii si aparate casnice. Marea majoritate a consumului se asigura din import. - PET (polietilen-tereftalat), utilizat in industria recipientelor din plastic, auto si electrotehnica. - ABS (acrilo-butadien-stiren), se utilizeaza in industria produselor termoplastice. Necesarul de consum se asigura din import.

Principalii furnizori de material plastic ai Turciei, sunt: Germania, Belgia, Arabia Saudita, Olanda, Italia, Frantae, Coreea de Sud, Spania, SUA si Israel. Masini pentru procesare material plastic China este principalul furnizor de maini pentru procesare material plastic al Turciei, cat si principalul competitor al acestea pe pieele externe. Importul Turciei consta din: maini cu injecie (27%), maini pentru tiat si format (26%) si maini de extrudat (21%). Principalii furnizori de maini pentru procesare material plastic, sunt: Germania, Italia, China, Taiwan, Austria, Japonia, Elveia, SUA, Frana si Coreea de Sud. Oportunitati pentru export - PP, HDPE, PVC, PS. LLDPE si ABS. - masini pentru taiat si format material plastic - masini cu injectie - masini de extrudat Infrmatii de afaceri - Asociatia Industriasilor de Material Plastic (PAGDER): www.pagev.org.tr 7.10. MAINI I ECHIPAMENTE ELECTRICE I MECANICE Turcia produce maini industriale grele, maini unelte i scule, echipamente de foraj, pompe i compresoare, maini textile, echipamente alimentare, echipamente pentru procesarea lemnului, motoare cu combustie intern, turbine, semntoare, tractoare (3 linii de asamblare), valve, benzi transportoare, boilere i pri i accesorii pentru acestea. Industria electrotehnic i electronic produce: electronice pentru consum casnic (frigidere, maini de splat, aparate de aer condiionat), echipamente de telecomunicaii, echipamente industriale i profesionale, computere, echipamente militare i componente pentru acestea. n 2010, Romnia a exportat in Turcia maini i echipamente electrice i mecanice, n valoare de 390 milioane euro (149 milioane euro masini si dispozitive mecanice i 240 milioane euro masini, aparate si echipamente electrice, inclusiv parti ale acestora) si a importat din Turcia, n valoare de 378 milioane euro (290 milioane euro masini si dispozitive mecanice i 88 milioane euro masini, aparate si echipamente electrice, inclusiv parti ale acestora). Oportunitati de cooperare - n producia de maini si echipamente electrice si mecanice pentru export pe tere piee. Surse de contact: - Asociaia Exportatorilor si Importatorilor (Turktrade): www.turktrade.org.tr - Asociaia Industriailor si a Oamenilor de Afaceri Independenti: www.musiad.org.tr - Asociaia Industriailor si a Oamenilor de Afaceri (TSAD) : www.tusiad.org.tr - Asociaia Productorilor de Maini: www.mib.org.tr/english.html - Asociaia Productorilor de Pompe: www.pomsad.org.tr/eng/giris.htm - Asociaia Industriilor Electronica si Informatica: www.tesid.org.tr/eng-ani.htm - Asociaia Productorilor de Bunuri Electrocasnice: www.beysad.org.tr/index_eng.asp 7.11. MATERIALE DE CONSTRUCTII Turcia este unul din marii productori de materiale de construcii de baz din lume, ntre care: oel beton, evi i conducte din metal i plastic, sticlrie, gresie i faian (locul 5 mondial), articole sanitare (locul 4 mondial), vopsele (locul 6 n Europa), crmid, ciment (locul 10 n lume), marmur, cherestea i profile din plastic i aluminiu (locul 5 n Europa la ui i ferestre din plastic). Oportunitati de cooperare - Parteneriat pentru construirea de fabrici de ciment in Romnia si pe tere piee. Informatii de afaceri - Asociaia Contractorilor Turci (TMB): www.tmb.org.tr- Asociaia Industriailor si a Oamenilor de Afaceri (TSAD) : www.tusiad.org.tr - Asociaia Exportatorilor si Importatorilor (Turktrade): www.turktrade.org.tr - Asociaia Productorilor de Ciment: www.tcma.org.tr/en - Asociaia Productorilor de Ceramica: www.turkishceramics.com 7.12. ECHIPAMENTE PENTRU CONSTRUCTII

Migratia populatiei de la sate la orase din ultimii 30 de ani a dinamizat industria constructiilor din Turcia si a facilitate creterea cererii pentru echipamente si materiale de construcii.
- milioane dolari 2009 Marimea pieei Productia locala Export Import 2.200 700 600 2.100 2010 2.400 700 600 2.300 Estimari 2011 2.650 1.100 925 2.450 2012 4.650 1.800 1.150 4.000

La creterea cererii pentru echipamente de constructii a contribuit si prezenta contractorilor turci pe pietele externe. Potrivit estimarilor 70% din necesarul pietei turce consta din excavatoare, incarcatoare si stivuitoare, iar diferenta consta din: macarale mobile, macarale turn, macarale pe enile, echipamente de demolare, utilaje pentru minerit i tuneluri, echipamente de forare, pompe de beton, cilindrii buldozer, cilindri compactori, mixere, etc. Oportunitati de export - macarale mobile, macarale pe enile, macarale turn (de mare tonaj), - gredere, buldozere - role, burghie de roca - instalatii de foraj - maini de minerit - maini de sapat tuneluri - betoniere Informaii de afaceri: - IMDER (Construction Equipment Manufacturers and Distributors Association of Turkey): www.imder.org.tr/?yenilisan=en - Vincder (Crane Operators Association of Turkey): www.vincder.com 7.13. CONSTRUCTII n sectorul construciilor din Turcia funcioneaz peste 200 mii companii, parte din acestea i-au extins activitatea n peste 60 de ri, n special, din Nordul Africii, Orientul Mijlociu, rile CIS, Caucaz, Asia Central i Balcanii de vest. In 2009, 33 de comapnii turce de Constructii a fost listate in revista World Top 225 Contractors List, a doua tara dupa numarul firmelor si valoarea contractelor, dupa China. n 2009, Romnia ocupa locul 7 n cadrul lucrrilor angajate de firmele turceti de construcii n strintate (3,44% din volumul total). n 2008, n Romnia activau peste 70 de companii de construcii turceti, la 103 proiecte, n valoare de peste 3,1 miliarde dolari. n 2009, n contextul crizei financiare internaionale numrul firmelor turce prezente n Romnia a sczut. Holdingul turc Enka este partenerul companiei Bechtel pentru construirea autostrzii Transilvania, cu o participaie de 50%. Oportunitati de cooperare - Parteneriate cu firme turce la realizarea unor proiecte de dezvoltare pe tere piee (Irak, Caucaz, Asia Central, Orientul Mijlociu, Balcanii de Vest, Nordul Africii, rile CIS) Informatii de afaceri - Asociaia Contractorilor Turci (TMB): www.tmb.org.tr - Asociaia Oamenilor de Afaceri Turci din Romnia (TIAD): www.tiad.ro 7.14. TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICATIILOR Industria de soft este una din cele mai dinamice sectoare ale economiei turce. Companiile de software produc pachete de programe pentru contabilitate, salarizare, aplicaii sectoriale (servicii financiare, telecomunicaii, procese de prelucrare industriala, comer cu amnuntul, sntate si educaie). Oportunitati de cooperare - realizarea de sisteme de programe educative noi pentru modernizarea educaiei in colile primare, secundare si universitatile din Turcia, precum si pentru export pe tere piee. Informatii suplimentare

- Asociaia Informaticienilor: www.tbd.org.tr - Asociaia Industriilor Electronica si Informatica: www.tesid.org.tr/eng-ani.htm - Asociaia Industriailor pentru Procesare a Datelor: www.tubisad.org.tr ; www.bthaber.com.tr - Ministerul Educaiei Naionale: www.meb.gov.tr - Consiliul pentru Educaie Superioara: www.yok.gov.tr