Analiza conjuncturii economice a Greciei

GRECIA
1. Date generale
Localizare: Republica Elenă se situează în sudul Europei, fiind mărginită la vest de Marea
Ionică, la sud de Marea Mediterană şi la est de Marea Egee. În nord se învecinează cu Albania,
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) şi Bulgaria, iar graniţa de nord-est delimitează
ţara de Turcia. Lungimea de coastă este de 13.676 km
Suprafaţă:
Total: 131.940 km2, din care 13.676 km2 acoperiţi de apă.
Utilizarea suprafeţei:
• teren arabil = 19%
• culturi permanente = 8%
• păşuni permanente = 41%
• păduri = 20%
• altele = 12%
Relief: Grecia continentală are un ţărm sinuos cu golfuri şi
peninsule, masivele muntoase ocupă cca. 4/5 din teritoriu iar câmpiile ocupă suprafeţe
însemnate în partea de nord. Grecia insulară cuprinde cca. 2 000 de insule grupate în
arhipelagurile Sporade, Ciclade, Ionice, din care sunt locuite permanent 700.
Climă: Clima este mediteraneană, cu veri toride (temperaturi medii în iulie: 27°C), temperate de
brize pe litoral şi de altitudine în restul ţării. Iernile sunt umede, blânde (temperaturi medii în
ianuarie: 10°C), ploioase în sud şi aspre, cu zăpezi, în munţii din nord.
Populaţie: 10.601.527 locuitori; Speranţa de viaţă de 78,44 ani (bărbaţi 75,89 ani, femei 82
ani) este cea mai mare din tarile Uniunii Europene.
Limba oficială: Greaca, uzuale in mediile de afaceri engleza si franceza
Capitala: Atena – 3.072.922 locuitori (impreuna cu Pireu aproape 5 milioane)
Împărţire administrativă: Grecia este formată din 10 regiuni împărţite în 51 de districte şi o
regiune autonomă.
Oraşe principale: Salonic, Patras, Larissa, Iraklion, Volos.
Ziua naţională: 25 martie – aniversarea proclamării independenţei (1821)
Alte sarbatori nationale care sunt zile nelucratoare: 1 Ianuarie, 6 Ianuarie, 25 Martie, 28
Aprilie, 24 Iunie, 15 August, 8 Septembrie, 28 Octombrie, 25-26 Decembrie, 31 Decembrie si trei
zile de Paste.
Religie: Religie de stat este religia creştin ortodoxă: 98%; se mai întâlnesc în proporţie de 2%
musulmani, catolici, evrei, protestanţi.
Forma de guvernământ: Republică parlamentară.
Moneda naţională: Incepand de la 1 ianuarie 2002, Grecia a aderat la moneda unica Euro.

Resurse naturale
1.Principalele resurse naturale ale Greciei sunt: bauxita, lignitul, magneziul, petrolul, marmura.
Rezervele de bauxita ale Greciei sunt estimate la cateva sute de milioane de tone din care peste 100
de milioane de tone exploatabile. .
Rezerevele de minereuri fero-nichel ale Greciei sunt estimate la cca 100 de milioane de tone cu
continut de nichel 1-1,4 %.
Rezervele de minereuri cu continut de plumb, zinc si argint se situeraza la cca. 3,8 milioane de tone.
Rezervele de minereuri cu continut de aur de 0,89 gr./tona si 0,56 gr./tona continut de cupru sunt
estimate la circa 129,5 milioane de tone.
Rezervele geologice de minereuri cu continut de 0,54 % cupru si 0,8 gr./tona aur subt estimate la
cca.206 milioane de tone.
Rezervele de bentonita ale Greciei sunt estimate la cca. 20 de milioane de tone.
Rezervele de magnezita sunt estimate la cca.8 milioane de tone
Rezervele geologice de gips sunt estimate la cca. 200 de milioane de tone iar cele exploatabile la
cca.8 milioane de tone
Din datele publicate, productia de minereuri a Greciei este:
- bauxita – 2,2 milioane de tone (in anul 2004). Grecia este cel mai mare producator
din Europa.
- nichel - 2,6 milioane de tone (in anul 2003)
- dolomite – 129 de mii de tone (in anul 2003)
- perlite – 780.000 tone perlite crude si 440.000 tone perlite cernute (in anul 2000).
Grecia este pe locul in lume si unul din principalii exportatori.
- marmura – 233 de mii de m.c. (in anul 2003)
- concentrate de plumb-zinc – 21.320 de tone (in anul 2000)
- concentrate de zinc – 32.370 de tone (in anul 2000)
- aur – 6 tone/an
Productia de concentrate de minereuri si de produse metalurgice este:
- aliaje de nichel – 18.000 tone (in anul 2003)
- magnezita – 43.700 tone si 115.000 tone de magnezita caustica (in anul 2003)
- alumina – 784.500 tone (in anul 2004)
- aluminium – 167.800 tone (in anul 2003)
Produse din cariere:
- marmura – 233.000 tone (in anul 2003)
- gips – 732.000 tone (in anul 2003)
- bentonita – 1,15 milioane de tone (in anul 2003)
- caolina – 60.000 tone (in anul 2003)

2. IMPORTURI
Statisticile elene publicabile nu sunt detaliate pe produse. Obtinerea acestora se face, contra cost, in
baza unei aprobari de la Ministerul Economiei si Finantelor.
Conform datelor publicate, importul de minereuri se situeaza in jurul cifrei de 260 de milioane de
Euro iar cel de ingrasaminte si de produse de cariera in jurul cifrei de 94 de milioane de Euro.
Importul de materii prime, cu exceptia combustibililor si carburantilor, s-a situat la nivelul de 1,2
miliarde de $ in primele 10 luni ale anului 2006.
In anul 2004, importurile Greciei de minereuri, produse siderurgice etc. s-au situate la nivelul de :
• ingrasaminte – 145,5 mil. Euro
• minerale neferoase – 548,9 mil. Euro
• fonta si otel – 1,0 miliarde Euro
 • metale neferoase – 834,8 mil. Euro
• aluminium si articole din aluminium – 473 milioane de Euro
• cupru si articole din cupru – 396 de milioane de Euro
• sare si sulf – 89 de milioane de Euro
• aricole din piatra, ciment si azbest - 84 de milioane de Euro
• zinc si aricole din zinc – 24 de milioane de Euro
• nichel si produse din nichel – 6,8 milioane de Euro
• zinc si articole din zinc – 5,8 milioane de Euro
• aur si produse din aur (nemonetare) – 34 milioane de Euro

EVALUARE A STRATEGIEI DE APROVIZIONARE A ROMANIEI IN RELATIA CU GRECIA

Romania importa din Grecia urmatoarele categorii de produse :

• Articole din aluminium – cca 36 de milioane de Euro/an
• Produse minerale – cca. 25 de milioane de Euro/an
• Azbest si articole din azbest – cca 4 milioane de Euro / an
Romania importa anual produse minerale in valoare de peste 5 miliarde de Euro iar metale comune
si articole din acestea in valoare de peste 2,8 miliarde de Euro.
Evaluarea noastra este ca, Grecia, cu exceptia unor produse din aluminium pentru industria de
bauturi unde sunt investitii elene, nu reprezinta o tara strategica din punct de vedere al aprovizionarii
cu resurse naturale necesare dezvoltarii economiei romanesti.

PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE

AGRICULTURA
Importanţa sectorului agricol în economia Greciei depăşeşte cu mult importanţa pe care acest
sector o prezintă pentru celelalte ţări europene, contribuind cu 8,7% la formarea PIB şi antrenând
17,8% din populaţia activă, în anul 2000, de aproape 4 ori mai mult decât media din statele
Uniunii Europene.
Aproximativ 29% din teritoriul Greciei este ocupat de terenul agricol, arabil si nearabil
remarcându-se producţia de măsline, struguri, pepeni, piersici, roşii şi portocale.
Dintre culturile industriale, cele mai profitabile rămân în continuare bumbacul şi tutunul. Grecia
este renumită si pentru calitatea deosebită a uleiului de măsline.
În ceea ce priveşte producţia animalieră, Grecia se remarcă prin creşterea păsărilor şi a porcilor
şi mai puţin a vacilor şi oilor.
Pescuitul în Grecia se desfăşoară în cadrul unui regim foarte strict, având ca obiectiv principal
protejarea Mării Mediterane de poluare şi supra-pescuit. Producţia de peşte se menţine constantă
în jurul valorii de 16 milioane USD, dar nu este suficientă pentru satisfacerea cererii interne, astfel
încât Grecia este nevoită să apeleze la importuri.
INDUSTRIA
Industria contribuie cu 14% la formarea PIB. Printre industriile tradiţionale în Grecia se numără
construcţiile, industria textilă, industria alimentară şi cea a cimentului. În ultimii ani, s-au dezvoltat
in ritm sustinut industria echipamentelor de înaltă tehnologie şi telecomunicaţiile.
Industria construcţiilor
Construcţiile sunt, în mod tradiţional, una dintre ramurile industriale cele mai importante ale
economiei greceşti. Începand cu anul 2001, acestea au înregistrat o dezvoltare puternică, datorită
creşterii volumului investiţiilor private şi lucrărilor de construcţii publice. Doua motiva principale au
stat la baza acestei cresteri : investitiile legate de desfasurarea Jocurilor Olimpice 2004 de la
Atena si implementarea celuI de al treilea Suport de Asistenta Comunitara (CSF III) acordat
Greciei de catre Uniunea Europeana in valoare de 51,3 miliarde euro.
Industria alimentară
Industria alimentară reprezintă un sector foarte dinamic şi profitabil în Grecia, constituind una din
industriile cheie ale economiei elene, cu aproximativ 20% pondere în industria prelucrătoare.
Conform statisticilor oficiale, acest sector concentrează cca. 10.000 unităţi de prelucrare a
alimentelor şi 700 unităţi având ca obiect de activitate producerea băuturilor, si ocupa 17% din
forţa totală de muncă angajată în industrie. Acest sector prelucrează aproximativ 70% din
producţia agricolă a Greciei. Cele mai mari concentrări ale unităţilor de acest gen se regăsesc în
regiunile Macedonia, Thessalia, Creta şi Peloponese.

Industria extractivă

Minereuri. Industria minieră şi cea a prelucrării metalelor au constituit întotdeauna o parte mică,
dar importantă în economia naţională grecească şi se caracterizează prin concentrarea producţiei
într-un număr restrâns de companii (aproximativ 60% din venitul sectorului este realizat de 5
companii miniere).
Cele mai importante produse miniere sunt bentonita, magnezitul şi perlita, producţia ultimelor
două fiind cea mai mare la nivelul Uniunii Europene.
Petrol. Grecia are rezerve limitate de petrol, evaluate la 10 milioane barili. Producţia este de 9000
de barili/zi, fiind departe de a acoperi necesarul zilnic pentru consum, de 396.000 barili/zi
(estimări 2001).
Gaze naturale. Cu resursele de gaze naturale de doar 1 miliard mc., Grecia produce o cantitate
neînsemnată de gaze naturale. Consumul, deşi a scăzut în ultimii ani, se preconizează că va
creşte simţitor, de aproape 4 ori, în acest deceniu. Cererea internă de gaze naturale este
acoperită în general prin importuri.
Cărbuni. Lignitul reprezintă cea mai importantă sursă indigenă de energie. Resursele de lignit
estimate se ridică la 2874 milioane tone. Principalele zăcăminte se găsesc în nordul ţării.
SECTORUL ENERGETIC
Scopul principal al politicii guvernului grec în domeniul energetic este de a creşte competiţia pe
piaţa energiei (energie electrică, gaz şi combustibili lichizi) şi de a promova utilizarea eficientă a
acesteia şi a resurselor regenerabile.
Sectorul energetic a început să fie liberalizat începând din 2001, în acest sens fiind înfiinţată o
autoritate independentă de reglementare– Autoritatea de Reglementare pentru Energie (RAE),
aflată sub supravegherea Ministerului Dezvoltării. Rolul RAE este de a monitoriza operaţiunile
efectuate pe piaţa energiei (acordarea de licenţe de import, supravegherea preţurilor etc.) şi de a
propune autorităţilor proiecte de legi menite să încurajeze concurenţa şi să protejeze interesele
consumatorilor.
TURISM
În Grecia se combină peisajul exotic, clima temperată şi apele curate cu vestigiile istorice şi
cultura, vechi de peste 3000 de ani.
Industria turismului a cunoscut o revigorare însemnată ca urmare a strategiei guvernamentale de
implementare a unor noi forme de turism, alternative şi combinate. Această strategie se
concentrează pe construirea unor hoteluri de 4 şi 5 stele, centre de conferinţă, staţiuni
balneoclimaterice şi pentru talasoterapie, waterland şi alte parcuri cu teme specifice şi urmăreşte
combinarea lor cu diferite tipuri de turism (agro-turism, cultural, arheologic, religios etc.).
Grecia este una dintre cele mai populare destinaţii turistice, locul 10 în lume din acest punct
de vedere. In anul 2007 s-au inregistrat 15,0 milioane de turisti dintre care 93,2% originari din
Europa, 70,2% provenind chiar din cadrul Uniunii Europene. Veniturile directe din turism
depasesc 13 miliarde de Euro
 In afara de capitala principalele destinatii turistice sunt insulele ( Creta Rodos, Corfu,
Insulele Ciclade). In anul 2004 capacitatea de cazare a celor 8.100 de hoteluri era de 592.400
locuri. Alte 450.000 de locuri aparţin de cele 28.000 capacităţi de cazare secundare.
Pentru mai multe detalii se poate accesa site-ul Ministerului Turismului www.mintour.gr unde sunt
prezentate informatii privind traseele turistice, cazarea, evenimentele culturale sau sportive,
transportul spre punctele turistice etc.

TRANSPORTURI

Transportul feroviar

Reţeaua feroviară a Republicii Elene are o lungime de 2548 km, din care 1565 km sunt construiţi
conform standardelor internaţionale şi leagă ţara de Macedonia şi Europa de Vest, în nord, de
Turcia şi Orientul Mijlociu, în est. Ecartamentul corespunzător restului de 961 km este mai îngust
decât cel standard.
Transportul rutier

Transportul rutier reprezintă principala cale de transport în Grecia. Reteaua bogata de străzi
şi autostrăzi construite pe 2 si 4 benzi benzi leaga diferitele regiuni ale Greciei intre ele.
Transportul aerian
Liberalizarea transportului aerian, din aprilie 1997, a făcut ca un număr de companii private să
devină active şi să capete o importanţă tot mai mare, încurajând astfel concurenţa şi implicit
scăderea preţurilor. Ca urmare a schimbărilor survenite, numărul total al locurilor disponibile a
crescut cu 225%.
În Grecia există 39 de aeroporturi construite la standarde internaţionale, printre care se remarcă
aeroporturile din: Atena – Elefterios Venizelos, Iraklio, Rodos, Corfu, Salonic, Kos, Chania,
Zakynthos, Samos, Mykonos, Santorini .

Transportul maritim

Ca trăsătură generală, industria grecească este concentrată în jurul celor 20 de porturi maritime,
datorită ponderii pe care o au importurile de materii prime la obţinerea produselor finite. Cele mai
mari porturi se află la Atena (Pireu), Salonic, Patras, Volos, Elefsinei, Igoumenitsa, Iraklio şi
Kavala.
Portul Salonic ocupă o poziţie strategică pe ţărmul de NV al Golfului Thermaicos, la punctul de
intersecţie al drumurilor ce leagă estul de vest, fiind cel mai apropiat port european pentru traficul
cu mărfuri al ţărilor Balcanice, ale Europei de Est şi al celor ce vin prin Marea Neagră. În mod
convenţional, acest port a fost divizat în două părţi, o parte constituind punct terminus pentru
mărfurile din Uniunea Europeană şi, o parte, constituind o zonă liberă pentru mărfurile originare
din ţările terţe.
Un alt port de importanţă naţională, din punctul de vedere al localizării sale, este Igoumenitsa,
situat în NV Greciei, care, împreună cu Patras, formează “poarta de vest” a ţării, îmbunătăţind
accesul spre Italia şi restul Europei. La sfarsitul anului 2006, flota elena inregistra un numar de
2.013 nave cu un tonaj total de 34,7 milioane de tone. Din acestea 632 de nave sunt tip cargo,
467 tancuri petroliere si de gaze lichefiate si 914 nave de pasageri.

TELECOMUNICAŢII
Sectorul telecomunicaţiilor se află în plină dezvoltare, Organizaţia Elenă a Telecomunicaţiilor
(OTE) extinzându-şi reţeaua digitală, în anul 1999, cu 92%. În prezent, sunt disponibile legături
telefonice cu 88 de ţări, numărul total al liniilor telefonice instalate fiind de aproximativ 5,5
milioane.
La 1 ianuarie 2001 a fost începută privatizarea serviciilor de telefonie fixă, în timp ce licitaţia
pentru serviciile de telefonie mobilă universală a avut loc în aprilie 2001.
În ceea ce priveşte piaţa telefoniei mobile, evoluţia acesteia este una de succes. In anul 2007
principalii furnizori de servicii de telefonie mobila COSMOTE, VODAFONE si WIND au atras
împreună aproape 7 milioane de abonaţi

COMERŢ EXTERIOR
Grecia este o ţară dependentă de importuri. În anul 2005, acestea s-au cifrat la 41,09 miliarde de
Euro în timp ce exporturile nu au depăşit 14,0 miliarde de Euro cu o creştere de 2,3 % faţă de
anul 2004. In primele 11 luni ale anului 2007, volumul total al comertului exterior al Greciei a
inregistrat un nivel de 68,05 miliarde de Euro din care 17,15 miliarde de Euro export ( crestere cu
4 % ) si 50,9 miliarde de Euro import ( crestere cu 9 % ).
În mod tradiţional, principalele ţări furnizoare sunt ţările Uniunii Europene, dintre care se remarcă
Italia, Germania şi Franţa si Marea Britanie precum si SUA, Japonia, Coreea de Sud.
Referitor ţările de destinaţie ale exporturilor, pe primele 3 locuri se află Germania, Italia şi Marea
Britanie, Bulgaria urmate de SUA si tarile din zona balcanilor ( acestea din urma au o pondere de
20% din valoarea exporturilor elene )
Principalele produse care fac obiectul importurilor grecesti sunt: echipamente industriale, masini
si aparate electrice, produse chimice (mase plastice, fertilizanti), petrol, alte produse minerale si
materii prime, autoturisme, produse metalice, materiale de constructii, confectii si incaltaminte,
bauturi, mobila si material lemnos, produse de sticlarie si cereamica, produse alimentare si
bauturi.
Principalele produse care fac obiectul exporturilor grecesti sunt: echipamente electronice si de
telecomunicatii, tehnica de software, medicamente, produse alimentare, tutun, confectii.
Sectorul bancar
Este unul din sectoarele dinamice ale Greciei. Conform informatiilor furnizate de catre
Asociatia Elena a Bancilor, pe teritoriul Greciei functioneaza 24 de banci din care 13 sunt
grecesti. Principalele banci elene EUROBANK, BANCA NATIONALA A GRECIEI, ALPHA BANK,
PIRAEUS BANK, MARFIN Bank actioneaza si in Romania.
Pentru mai multe detalii se poate accesa site-ul Asociatiei Elene a Bancilor
www.hba.gr/english
Bursa de Valori Atena
Anii 2006 si 2007 au fost un ani buni pentru BV Atena, volumul mediu al tranzactiilor zilnice
fiind intre 250 si 500 de milioane de Euro, indexul general al Bursei crescand cu 31,5 % ;
La sfarsitul anului 2007 se inregistrau 1,5 milioane de actionari ;
Volumul tranzactiilor a fost acoperit in proportie de 60 % de catre participanti din afara Greciei,
45 % din actiunile tranzactionate apartinand unor firme straine ;
Anul 2005 a marcat cotarea pe piata bursiera din Romania a unor firme elene ;
In anul 2006 s-au pus bazele cooperarii cu Bursa de Valori din Cipru actionanduse pe o
platforma tehnologica comuna ;
Transformarea BV Atena intr-o bursa regionala va atrage mai multi investitori straini.
Alte detalii se pot obtine pe site-ul BV Atena www.ase.gr

2. EVOLUTIA ECONOMICA A GRECIEI SI PERSPECTIVE (2000 – 2008)

Accederea Greciei la Uniunea Economica si Monetara a creat un cadru nou de dezvoltare al

economiei elene , cu rata dobanzilor scazuta , cu riscul ratei de schimb extrem de limitat si cu o
incredere mai mare a participantilor la stabilitatea mediului economic .
Economia elena este monitorizata pe baza Programului de Stabilitate si Dezvoltare al
Greciei 2000 elaborat de catre Ministerul Economiei Nationale ( MEN ) si aprobat de ECOFIN
( Community Financial Ministries Council ) , program reactualizat in anul 2005 pentru perioada
2005-2008. Pentru detalii se poate accesa adresa :
www.ypetho.gr/ GR-SGP-2005-HA-final .
 In ultimii ani Grecia a avut un ritm de dezvoltare mai ridicat decat cel al mediei UE si relativ
crescator , variind de la 3,6 % in 1999 , 4,1% in 2000 si 2001, 3,7 % in anul 2005, 4,4 % in anul
2006 , 3,9 % in anul 2007 si 3,6 % in trimestrul I 2008. Ritmul de dezvoltare la un nivel bun si
pentru perioada urmatoare , se datoareaza catorva factori majori :
- noi investitii mari ca urmare a acordarii transei a III-a in cadrul sustinerii financiare
comunitare ( 3-rd Community Support Frame - CSF III ) precum si perspectiva alocarii a inca 24
de miliarde de Euro pentru perioada urmatoare ca urmare a negocierilor in cadrul CSF IV. La
sfarsitul anului 2007, din cele 34,27 miliarde de Euro alocate in cadrul CSF III, Grecia a absorbit
doar 26,4 miliarde de Euro ( Programul se deruleaza incepand cu anul 2000 si se va incheia
in anul 2008 );
- intarirea investitiei publice ( ex. privatizarea in sectoarele energetic , transporturi,
comunicatii etc ) ;
- schimbarile structurale planificate din care unele au inceput sa fie implementate ( ex.
reforma fiscala , programul de masuri sociale ) ;
- initiativele guvernului elen concentrate pe stabilitatea macroeconomica , cresterea
competitivitatii pietei , reducerea datoriei publice si coeziunea sociala determinata de masurile
sociale luate in ultimii ani .

1. INDICATORI MACROECONOMICI

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2007

PIB ( mld E ) 123,4 132,7 141,8 152 163,1 199,0 229

PIB la preturi curente
(mld E ) 121,5 130,5 139,6 149,5 160,2
Ritm crestere ec. ( %PIB ) 3,6 4,1 4,1 3,5-4 4 4 3,7 3,4
Rata somaj ( % ) 11,9 11,4 10,5 10,5 9,8 9 9,7 7,9
Deficit bugetar ( %PIB ) -1,8 -0,8 +0,1 +0,8 +1,0 +1,2 2,7
Rata inflatiei ( % ) 2,7 3,2 3,4 3,4 3 2,8-3 3,5 3,9
Datoria publica ( %PIB ) 104,6 102,1 102,6 99,3 94,4 90 107,9 104,5
Comert exterior
- exporturi FOB ( mldE ) 9,9 12,3 13 13,9 14,9 15,8 14,0 17,1
- importuri CIF ( mldE ) 30,9 31,9 34,5 36,8 40,1 43,6 41,0 50,9
Investitii ( mldE ) total la sf.an 27,6 30,0 33,4 37,8 41,6 44,0 47,7
Rezerve valutare ( mld$ ) 17,7 13,1
Pentru mai multe detalii si date economice se recomanda accesarea urmatoarelor adrese
:
www.statistics.gr
www.acci.gr ( Camera de Comert Atena )
www.ebeth.gr/eb/currentDevelop.asp ( Camera de Comert si Industrie a Salonicului - Evolutii
recente si de perspectiva ) ;
www.ypetho.gr ( Ministerul Economiei si Finantelor )
www.ypan.gr ( Ministerul Dezvoltarii )
www.nbg.gr/publications/eco_fin_bulletin/home.html ( Banca Nationala a Greciei - Buletine
de analiza economica ) .

Despre zona Attica (Atena si Pireu)

- Attica realizeaza circa 36 % din PIB – ul total al Greciei
- In domeniul agricol, Attica produce citrice, cartofi, rosii, masline si struguri;
- Este cea mai densa regiune a tarii. Circa 1,5 milioane de rezidenti activeaza in
companiile publice sau private. Din care 1,3 % in agricultura, 24,18 % in industria
alimentara ,rafinarea uleiului de masline, productia de electrocasnice, radio si televiziune,
telecomunicatii. Circa 74,5 % lucreaza in turism ( 692 de firme ).
 - Sediul central al principalelor banci elene se afla la Atena ( ALPHA BANK, NATIONAL
BANK OF GREECE, EFG ERGASIAS EUROBANK, PIRAEUS BANK, BANK OF ATTIKA
etc )
- In Atena au sediul: Uniunea Camerelor Elene de Comert si Industrie,Camera de Comert
si Industrie Atena, Camera Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Camera Comerciantilor, Bursa
de Valori, Centrul Elen de Promovare a Exporturilor, Centrul Elen pentru Investitii

Despre zona Macedonia si Tracia ( MT )

Un rol deosebit in economia Greciei il joaca Macedonia si Tracia ( MT ) ce se gaseste in

partea de nord a tarii , ce se inscrie a doua ca importanta economica dupa Attica si care este
descrisa in continuare comparativ . MT este compusa administrativ din 16 prefecturi repartizate in
3 regiuni si anume :
MT de Vest : Grevena , Kastoria , Kozani si Florina ;
MT Centrala : Salonic , Imathia , Kilkis , Pella , Pieria , Serres , Halkidiki ;
MT de Est : Drama , Kavala , Evros , Xanti si Rodopi .
Geografic , Tracia curpinde prefecturile Evros , Rodopi si Xanti , iar Macedonia restul de
13 prefecturi .
MT detine 32,4 % din teritoriul Greciei si un procent de 25,09 % din totalul populatiei
elene de 10,26 mil locuitori , localizat 16,67 % in partea centrala , 5,56 % la est si 2,86 % la vest .
Orasul Salonic avand cca 1 mil de locuitori , reprezinta cca 38 % din totalul populatiei MT , fiind si
centrul activitatii economice .
De mentionat ca , daca in Grecia pe total medie , 50 % din populatia activa este prezenta
in sectoarele productive , 27 % in comert si 23 % in servicii , in MT populatia activa se gaseste in
sectorul productiv in proportie de 73,5 % , in comert 13,4 % , iar in servicii 13,1 % .
MT realizeaza cca 25 % din PIB al Greciei cu o populatie activa de 26,74 % din total si
din datele prezentate de asociatiile profesionale , 50 % din exporturile totale , avand urmatoarea
structura aproximativa : imbracaminte si incaltaminte 44 % , produse alimentare si bauturi 22 % ,
produse din piele si blanuri 8 % , produse textile 5 % , cereale 4 % . Trebuie aratat ca in cadrul
cooperarii transfrontaliere inceputa cu Bulgaria cu 4 - 5 ani in urma , o mare parte a
intreprinderilor elene de confectii si textile si-au transferat productia in investitii noi de-a lungul
granitei cu aceasta tara , de unde efectueaza exporturi in Europa de vest ( ex. Germania ) .
In general , nordul Greciei este importator de animale vii ( taurasi , oi , miei ) avand o
infrastructura industriala de procesare a carnii si laptelui destul de dezvoltata si moderna
tehnologic , cherestea ( stiut fiind ca Grecia are lemn de padure mai mult pentru foc , cca 67% ,
dar o adevarata industrie de procesare a lemnului cu precadere mobila si stratificate
melaminate ) , blocuri de aluminiu necesare pentru fabricile de prelucrare a aluminiului pentru
fabricarea de profile in general pentru constructii , unele cereale , produse ale maselor plastice
cum ar fi PVC si HDPE ( high density polyethylene ) necesare pentru fabricarea unor
produse din material plastic ( ex. ambalaje pentru produse alimentare - legume , vin , bauturi ,
scaune si mese , produse specifice pentru constructii , pentru irigatii si gradinarit etc. ) , articole
de imbracaminte si incaltaminte , unele produse ale grupei masini si echipamente . Din
aceasta regiune se exporta in special produse agricole , inclusiv bumbac , tutun si sucuri din
fructe , confectii si incaltaminte , orez , fructe ( ex. in special piersici , mere , cirese ) ,
masline si ulei de masline , legume proaspete sau procesate , miere , lactate ( ex. iaurt ) ,
paste fainoase , vopseluri si materiale izolante pentru constructii , mobila . Sectoarele de
activitate din nordul Greciei sunt repartizate procentual astfel : textile si confectii ( 29,9 % ) ,
produse alimentare ( 18,5 % ) , masini si echipamente ( 11,6 % ) produse chimice si din material
plastic ( 10,0 % ) , ceea ce reprezinta 70 % din total . Tarile de preferinta pentru exporturile din
nordul Greciei sunt Bulgaria ( 22% ) , FYROM ( 13,3 % ) , Germania ( 9,4 % ) , Iugoslavia (
7,3 % ) , Romania ( 5,9 % ) .
Analistii estimeaza ca MT realizeaza peste 35 % din totalul productiei agricole elene in
principal la cereale , produse lactate si procesate din carne , fructe si legume , pe o suprafata de
36 % din cea totala cultivabila ( in principal piersici , orez , grau , mere , tutun , tomate , bumbac ,
lapte si carne ) , partea centrala fiind zona de pondere din tara , pentru cresterea bovinelor si o
mare parte din restul septelului . Tot in partea nordica a Greciei se realizeaza 40 % din totalul
industriei elene la urmatoarele produse : textile , confectii , industria blanurilor , mobila si produse
din lemn , tutun , productia agricola si alimentara , produse siderurgice , produse chimice si din
mase plastice , unele produse electrotehnice , constructii , mine si cariere .
Orasul Salonic , capitala Macedoniei si Traciei detine ponderea dezvoltarii economice in
aceasta regiune . Conform datelor Camerei de Comert si Industrie a Salonicului , aici exista
18.000 de societati comerciale , 520 cu caracter industrial , 25.000 de societati industriale mici si
mijlocii , 2.500 de companii exportatoare si 35.000 de comercianti . Sectorul bancar si financiar s-
a dezvoltat de asemenea foarte rapid in ultimii 20 de ani .
In ultimii ani , autoritatile elene au conferit Salonicului o pozitie de leader al actiunilor de
cooperare interregionala balcanica . De asemenea Salonicul este sustinut pentru a deveni o
platforma energetica nodala pentru regiunea balcanica si o poarta furnizoare pentru Europa , prin
proiectele energetice de gaze naturale si petrol care sunt in faze finale de contractare , in
principal conducta dinspre Iran - via Turcia - calea Egnatia - Italia , conducta dinspre bazinul
caspic - Burgas - Alexandroupolis - bazinul mediteranian , precum si conducta Salonic - Skopie .
Ar mai fi de mentionat ca Salonicul a devenit in ultimii ani gazda si organizator al unor
reuniuni internationale din cele mai importante pentru cooperarea regionala balcanica , la care
participa in mod curent oficiali ai tarilor est europene si ai UE , reprezentanti ai UN , Pactului de
Stabilitate , initiativei SECI , Cooperarii Economice de la Marea Neagra ( CEMN ) , Agentiei
Europene pentru Reconstructie ( AER ) , Banca Europeana de Investitii , Banca Mondiala ,
institutii financiare internationale etc . Deschiderea oficiala a Bancii de Comert si Dezvoltare a
Marii Negre in luna iunie 1999 , a AER in luna mai 2000 si a Oficiului Pactului de Stabilitate in
luna ianuarie 2001 , dau o importanta noua acestui oras , de capitala a MT .
Salonicul este recunoscut pentru organizarea Targurilor Internationale, “Agrotica“ la
inceput februarie (pentru produse si echipamente agricole, industria alimentara), “Detrop“ cu
editii la doi ani (pentru echipamente specifice industriei alimentare si hoteliere) , “Infacoma “ si “
Marmin “ la mijloc februarie (pentru materiale si echipamente de constructii), “ Furnima “ si “
Furnidec “ in prima decada a lunii martie (pentru produse si echipamente ale industriei
lemnului) , “Sportexpo“ la mijloc aprilie (pentru materiale si echipamente sportive si de
recreere), “ Infosystem “ la inceput octombrie (pentru produse specifice IT si
telecomunicatiilor) , “Filoxenia“ la inceput noiembrie (pentru turism si industria turismului), “TIF“
(targ de marfuri generale), “Zootehnia“ la sfarsit septembrie (pentru pentru productia de animale
si pasari si echipamente conexe) si “Hygeia & Care“ la mijloc noiembrie (pentru echipamente din
domeniul igienei si sanatatii) , targuri care se bucura si de participarile unor societati comerciale
romanesti, fie ca expozante fie ca vizitatoare.
In nordul Greciei se gasesc urmatoarele institutii si organizatii profesionale principale:
biroul HEPO (Hellenic Foreign Trade Board, apropiat de activitatea CRPC - Centrul Roman
pentru Promovarea Comertului) , TIF (Targul International de la Salonic), Centrul Bursier de la
Salonic , Banca de Comert si Dezvoltare a Marii Negre , Agentia Europeana pentru
Reconstructie , Pactul de Stabilitate , DIPEK ( Centrul de Afaceri Balcanic si al Marii Negre ) ,
Camera de Comert si Industrie a Salonicului , FING (Federatia Industriilor din Nordul
Greciei) ,SEVE (Asociatia Exportatorilor din Nordul Greciei) si altele de importanta pentru viata
economica elena din nordul Greciei .
Pentru mai multe detalii se poate accesa adresa Camerei de Comert si Industrie a
Salonicului : www.ebeth.gr
In continuare prezentam cateva coordonate din Salonic , utile pentru activitatea
oamenilor de afaceri care se deplaseaza in zona :

- DIPEK , Paris Mavridis – director tel 0030310 – 282313 fax 287333

mavridis@dipek.gr
- HEPO , Iorgos Karakassis - director tel 0030310 – 262120 fax 236570
thes@hepo.gr
- HELEXPO , secretariat presedinte tel 0030310 - 291633,4 fax 256827
exhibitions@helexpo.gr
- Thessaloniki Chamber of Commerce and Industry tel 0030310 – 220920 fax 279026
presedinte Dimitris Bakatselos root@ebeth.gr
- Exporters’ Association of Northern Greece tel 0030310 – 535333 fax – 543232
presedinte Evghenios Plalis seve@hyper.gr
- Federation of Industries of Northern Greece tel 0030310 – 539817 fax 541933
Presedinte George Milonas info@sbbe.gr
- Trader’s Association of Thessaloniki tel 0030310 – 538790 fax 538263
presedinte Haralambos Haralambidis
- Knitting – Clothing Industries Association tel 0030310 – 257075 fax 257076
of Northern Greece , presedinte Nikolaos Koumlis sepve@spark.net.gr
- Black Sea and Development Bank tel 0030310 – 290400 fax 290432
- Chamber of Small and Medium Enterprises tel 0030310 – 241383 fax 232667
presedinte Kouloussis Athanassios president@beth.gr

Pentru a afla coordonatele camerelor de comert si industrie din Grecia, se pot accesa adresele:
www.uhcci.gr si www.uhcci.gr/Melh.htm
4. CADRUL JURIDIC ROMANO-ELEN
In domeniul schimburilor comerciale

Principalele documente care definesc cadrul juridic al relaţiilor bilaterale în acest domeniu
sunt:
- Acordul de aderare a Romaniei la UE
- Acordul privind promovarea şi garantarea reciproca a investiţiilor (22.05.1997);
- Acordul privind evitarea dublei impuneri (17.09.1991);
- Acord intre guvernele României şi Republicii Elene pentru promovarea exporturilor.
In baza Acordului din iunie 1971, s-a infiinţat Comisia mixta guvernamentala de colaborare
economică . Ultima sesiune a Comisiei mixte a avut loc la Bucuresti în perioada 21 -22 februarie
2006. De la 1 ianuarie 2007 se realizeaza consultari bilaterale la nivel de directori generali din
MAE elen si Ministerul Economiei si Comertului din Romania. Ultima intalnire a avut loc la
Bucuresti, in perioada 26 – 27 martie 2008.
În domeniul cooperării economice

Cadrul juridic a fost actualizat si completat dupa 1989, prin semnarea unor importante
documente bilaterale:
Tratatul de prietenie , cooperare si bună vecinatate (semnat in noiembrie− 1991, intrat în
vigoare în aprilie 1993);
Acordul de colaborare in domeniul cercetarii si tehnologiei (14.12.1993);−
Acord cu privire la colaborarea în domeniul turismului (9.06.1993);−
Protocol pentru combaterea crimei organizate ( 6.09.1994 ) ;−
 Acordul privind notificarea rapida a unui accident nuclear si schimbul de− informatii asupra
instalatiilor nucleare ( 10.03.1995 ) ;
Acord de cooperare in domeniul invatamantului , stiintei si culturii (− 3.11.1995 ) ;
Acord pentru reglementarea definitiva a compensarii contributiilor de− asigurari sociale ale
refugiatilor politici greci repatriati din Romania ( 23 februarie 1996 ) ;
Memorandum privind promovarea cooperarii între Guvernul Romaniei şi− Guvernul Republicii
Elene (22 mai 1997) .
- Acordul interguvernamental de cooperare in domeniul energiei, semnat in data de 7 februarie
2008.
S-au mai încheiat protocoale de colaborare pe linia ministerelor de externe , de interne si
transporturi .

5. RELATIILE ECONOMICE BILATERALE

Relatiile si cooperarea economica dintre Romania si Grecia au cunoscut o evolutie

crescatoare rapida , exploziva in ultimii ani . Va prezentam pe scurt in continuare valorile
acestora din statisticile CRPC , exprimate pe total importuri si exporturi in milioane us$ , dupa
cum urmeaza :

mil$ / euro
1989 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

total
179,6 363,4 696,0 642,8 652,58 750,3 1068,5
692,36 666,5 862,15 849,0 988,92 1281,19
export
143,2 205,0 324,1 315,7 388,05 425,9 627,6
411,73 379,5 507,35 474,7 507,50 501,61
import
36,4 158,3 371,8 327,0 264,53 324,4 440,9
280,63 286,7 354,8 374,3 481,42 779,58
sold
106,8 46,7 -47,7 -11,3 123,52 101,2 186,7
131,10 92,5 152,55 100,4 26,08 -277,97

La export predomina urmatoarele grupe de produse : masini si ehipamente electrice

-22,2 %, metale si articole din acestea 16,3 % textile si articole din piele – 13,3 %animale vii ,
produse minerale ( ex. benzine si diesel ) – 7,8 % , produse chimice ( ex. ingrasaminte ) si
materiale plastice ( inclusiv fire si fibre sintetice ) – 8,7 %.
La import predomina : masini , aparate si echipamente electrice – 24,9 %, produse
chimice si materiale plastice – 13,6 %, produse minerale 12,1 % , metale si articole din acestea
11,1 %, textile si articole din piele 8,6 5.
 Investitii elene in Romania

La 31.12.2007 in Romania erau inregistrate 4102 societati comerciale cu capital elen,

reprezentand 2,78% din numarul total ( investitii directe de capital ), avand un capital social total
de 578,63 mil euro ( locul 9 ) reprezentand 3,26 % din capitalul total al investitiilor straine in
Romania. Grecia afirma ca investitiile insa in Romania sunt la nivel de cca 3,0 miliarde Euro cele
mai mari din Europa de est, facand mentiunea ca mare parte din acestea au capital de
provenienta elena, dar transferat din alte tari cum ar fi Cipru si Luxemburg, Elvetia etc.

Principalele domenii in care au fost efectuate investitiile de capital elen sunt: serviciile de
telecomunicatii ( Romtelecom, Cosmorom ), sectorul bancar ( National Bank of Greece, Alpha
Bank, Eurobank, Commercial Bank of Greece, Piraeus Bank si Egnatia Bank, adica principalele 6
banci elene ), societati de asigurari ( Interamerican, Garanta Ethniki Insurance ), societati de
investitii financiare ( Alpha Finance, Global Finance ), industria producatoare de echipamente
electronice si de telecomunicatii ( Intrarom, ICME-ECAB ), industria alimentara ( morarit-
panificatie Moara Loulis, Titan SA Bucuresti, Mopan Targu Mures, Chipita, Best Foods, Star
Foods ); industria laptelui (Tyrom Baraolt, Dorna Lactate, Delta Dairy, Parametru ); prelucrarea
carnii ( Ifantis ); ape minerale si bauturi racoritoare ( Coca Cola Hellenic Bottling Co ), metalurgia
neferoasa ( Sometra Copsa Mica ), productia de echipamente de refrigerare ( Frigorex
Timisoara ), constructii ( Diekat, AEGEK, Proodeftiki, Mochlos ), industria mobilei
( Neoset ), industria de mase plastice ( Petzetakis ), industria ambalajelor ( Maillis ), industria
tutunului ( Papastratos ), comert general ( Germanos, Elgeka, Romsar Cosmetics, Pescarul,
Genko, Elmec Sport etc ), alimentatie publica ( Gregory’s, Everest) consultanta juridica ( Rokas )
etc.
In anii 2003 - 2004 s-au remarcat cateva investitii directe mari si anume :
- Extinderea Morii Loulis la Cernica, de la investitia initiala de 20 mil euro la 100 mil
euro investitie directa in curs de derulare;
- Achizitionarea Bancii Romanesti de catre Banca Nationala a Greciei;
- Cumpararea si modernizarea unei fabrici de prelucrare a lemnului de catre grupul
Vardinoianis in orasul Odorheiul Romanesc.
- Doral SA care este leader in fabricarea de profile de aluminu si producator de componente
de constructii ( usi , ferestre etc ) , cu un depozit de profile de aluminiu cu active estimate la
cca 0,5 mil euro.
In anul 2005 principalele investitii au fost:
- COSMOTE la COSMOROM– 20 milioane de Euro
- ALPHA BANK – 126 de milioNE DE Euro prin lansare de actiuni si eurobonduri
- PMG DEVELOPMENT Bucuresti – 6,1 milioane de Euro
In perioada 2005 - 2007 Alpha Bank a investit 30 mil euro pentru extinderea a 29 de
sucursale, lansarea de noi produse si schimbarea sistemului informatic.
Conform statisticilor elene, primii 50 de investitori cu investitii mai mari de 2 mil $
insumeaza un capital de cca 1,7 miliarde euro conform avizarilor facute de acestia, iar pe total
investitori aproximativ 3,0 miliarde euro, daca se au in vedere si investitiile realizate prin filialele
din Cipru, Luxemburg, Elvetia, Olanda, Irlanda ale unor mari companii elene, apreciate la peste
40% din investitiile elene in tarile Europei Centrale si de Est.

6. PLANUL ELEN PENTRU RECONSTRUCTIA BALCANILOR

 In conformitate cu recomandarile Comitetului de Asistenta pentru Dezvoltare al OECD
prin care tarile dezvoltate acorda asistenta finanaciara pentru dezvoltarea altor tari in
limita a 0,2 % din PNB, Guvernul Greciei a incheiat, in anul 2002, 6 acorduri de asistenta
financiara pentru reconstructie in Balcani . Programul, denumit HiPERB ( Planul Elen de
Reconstructie in Balcani ) a fost aprobat prin legea nr.2996/2002. Valoarea otala a
programului este de 550 de milioane de Euro.
 Cele 6 tari beneficiare sunt:
- Romania – 70,43 mil. Euro
- Albania 49,89 mil. Euro
- Bosnia si Hertegovina 19,53 mil. Euro
- Bulgaria 54,29 mil. Euro
- Serbia si Muntenegru 250,00 mil. Euro
- F.R.I. Macedonia 74,84 mil. Euro
 Administrarea fondurilor pentru Romania se face astfel :
- 1 %, destinate unor proiecte locale mici, de catre Ambasada Greciei la Bucuresti ;
- 20 %, destinate activitatilor productive private, de catre ANIMMC
- 79 %, destinate proiectelor oficiale cu aplicatie nationala, de catre Ministerul
Finantelor.
- prelungirea programului elen de reconstructie in Balcani ( HiPERB ) pana in anul 2011
a fost aprobata de catre Parlamentul elen. In cadrul acestui program Romaniei i-au fost
alocate 70,43 milioane de Euro din care s-au utilizat sau sunt in curs de utlizare pentru
proiecte aprobate 12,63 milioane de Euro. Din cota de 79 % prevazuta pentru proiecte
propuse de catre Guvernul roman ( 55,64 milioane de Euro ) s-au aprobat doar doua
proiecte in valoare de 6,55 milioane de Euro ( Muzeul secolului 21 din Constanta
si SeeLight Project ). Pentru alte 2 proiecte propuse de Romania s-au cerut clarificari
suplimentare ( Reabilitarea si modernizarea Clinicii de urgenta Sfanta Maria din Iasi
 si Centrul regional de urgenta din Targu Mures ) . Partea Elena este interesata sa
finanteze integral alte 2 proiecte ( Reabilitarea satului Izvoarele si a bisericii Buna Vestire
din Braila ) La ambele proiecte partea elena este implicata istoric prin populatia de origine
greaca. Pentru utilizarea altor fonduri este necesar ca partea romana sa transmita urgent
noi proiecte concrete.

7. ÎNFIINTAREA SI ORGANIZAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

Societăţile greceşti se clasifică în 2 mari categorii: societăţile "de capital" şi societăţile

"personale". Principalele trăsături ale acestor 2 categorii sunt următoarele:
Societate de capital , prin care se înţelege în general o societate pe acţiuni (S.A.) si care este
sau intenţionează să fie o societate cu capital însemnat, deşi, în Grecia, multe dintre acestea
sunt înfiinţate cu minimum de capital necesar subscris de membrii aceleiaşi familii, în timp ce
pentru societăţile personale nu există o sumă minimă legală de capital ce trebuie depusă la
înfiinţare .
Capitalul unei S.A. este divizat în părţi egale ( acţiuni ) care sunt instrumente negociabile ce
pot fi transferate în mod liber, în timp ce capitalul societăţilor personale nu beneficiază de aceste
avantaje .
Societăţile de capital se înfiinţează printr-un contract notarial, spre deosebire de societăţile
personale unde este suficient simplul acord dintre parteneri .
Membrii unei societăţi de capital sunt răspunzători pentru obligaţiile companiei în limita acţiunilor
pe care le deţin, în timp ce la societăţile personale, răspunderea se bazeaza pe proprietăţile din
posesie .
Societăţile de capital sunt întotdeauna societăţi comerciale, în timp ce societăţile personale
capătă acest caracter doar dacă desfăşoară activităţi comerciale .
Spre deosebire de societăţile personale, societăţile de capital sunt privite întotdeauna ca
persoane juridice .
Modalitatea de luare a deciziilor diferă pentru cele 2 categorii de companii: la societăţile de
capital, majoritatea hotărâtoare se calculează în funcţie de ponderea acţiunilor în totalul
capitalului, în timp ce la societăţile personale aceasta se calculează în funcţie de numărul
partenerilor .
Membrii unei S.A. nu participă la managementul societăţii, în timp ce în cel de-al doilea caz,
acest lucru se întâmplă .
Dizolvarea societăţii de capital nu se face în funcţie de situaţia şi starea acţionarilor (faliment,
moarte etc.) , în timp ce existenţa societăţilor personale este strâns legată de acestea .
Înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni (A.E.)
 Înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni, cunoscută în Grecia sub denumirea de "Anonymous
Etairia"-A.E., se face conform Legii nr. 2190/1920 şi amendamentelor la aceasta şi implică 4
etape :
1. Adoptarea statutului societăţii;
2. Subscrierea capitalului în acţiuni, limita minimă a acestui capital fiind de 60.000 de
Euro;
3. Autorizarea administrativă , Statutul trebuind sa fie aprobat de către prefectura sau
departamentul de comerţ pe raza căruia societatea este înfiinţat ;
4. Publicarea;
5. Prevalidarea numelui comercial;
6. Proiectul articolelor de Asociere;
7. Aprobarea numelui comercial si inregistrarea de catre Camera Coerciala
Într-o asemenea societate, puterea executivă aparţine Consiliului Director, iar organul
suprem este Adunarea Generală a Acţionarilor.
Impozitarea companiilor care sunt listate la bursa sunt impozitate pe profit cu 35% , iar
cele ce nu sunt cotate , cu 40% .
Costul înfiinţării unei astfel de societăţi este determinat prin cumulul următorilor factori
(sumele aproximate) :
Taxa pentru prevalidarea numelui comercial la Camera de Comert – depzit de 30 de Euro;
Taxele pentru Baroul Avocaţilor – 1% din capitalul total,depozit ;
Taxa pentru publicarea în Monitorul Oficial – 544,67 Euro;
Taxa pentru inregistrarea societatii la Biroul Fiscal –1 % din capitalul total
Taxele de înregistrare a societăţii la Camera de Comert – 372 de Euro.
Înfiinţarea unei societăţi cu răspundere limitată (EPE)
Înfiinţarea EPE ("etairia periorismenis efthinis") intră sub incidenţa Legii 3190/1955 şi
amendamentelor la aceasta. Conform acestora, o societate cu răspundere limitată poate fi
înfiinţată de 1, 2 sau mai multe persoane fizice sau juridice, structura şi activitatea sa fiind
reglementate prin statut. Capitalul societăţii este de 18.000 de Euro, vărsaţi integral, în bani sau
alte active. Dacă partenerii nu sunt de naţionalitate greacă, atunci capitalul vărsat de catre
parteneri trebuie certificat în prealabil de către o bancă, printr-un document special care să ateste
intrarea capitalului în Grecia.
Procedurile de înregistrare şi publicare sunt după cum urmează:
După semnarea actului notarial, conţinând statutul societăţii, aceasta se− înregistrează în
Registrul Societăţilor al curţii locale aferente;
Sub supravegherea partenerilor sau managerilor, trebuie publicat în− Monitorul Oficial un
sumar al actului constitutiv;
Compania se înregistrează la Biroul Fiscal şi Camera de Comerţ locală.−
 Un EPE funcţionează în baza deciziilor administratorului şi a Adunării Partenerilor.
Impozitul este in medie 35% pe profit .
Costul înfiinţării unei astfel de societăţi are în vedere plata următoarelor sume aproximative :
Taxa pentru depunerea capitalului subscris – 1% din capital:
Taxele notariale, de timbru şi alte taxe;
Contribuţii la Fondul Avocaţilor 5,8 Euro + 0,30% din totalul capitalului subscris;
Taxa pentru publicare în Monitorul Oficial – 290 de Euro;
Taxa de inregistrare la Camera de Comert 30 de Euro pentru prevalidarea numelui comercial si
372 de Euro pentru inregistrare;
Detalii la:
www.elke.gr ( ELKE – Hellenic Center for Investment )
www.ebeth.gr/eb/registrations_2.asp ( Thessaloniki Chamber of Commerce and Industry )
8. RELATII DE MUNCA

In cele ce urmeaza se prezinta pe scurt relatiile de munca pe piata elena . Pentru detalii
se recomanda accesarea adresei: www.elke.gr/elkeweb/static/labourlaw.htm
Grecia este membra a Organizatiei Internationale a Muncii si constitutia acesteia contine
prevederi legate de angajarea fortei de munca , aliniate la legislatia UE .
Proceduri pentru emiterea unui permis de rezidenta si munca

Prevederile care regleaza emiterea permiselor de munca si rezidenta in Grecia sunt

diferite pentru cetatenii UE si non – UE .
Pentru cetatenii din afara spatiului UE se aplica legea 3386/ 2005 aricolul 26:
Permisul de munca este eliberat ca urmare a permisului de rezidenta pentru o perioada
egala cu durata acestuia . Pentru eliberarea unui permis preliminar de munca, angajatorul este
obligat sa depuna o cerere in 3 copii la Oficiul de Munca . Ministerul Muncii verifica exactitatea si
oportunitatea supunerii documentelor si faptul ca postul solicitat nu poate fi ocupat de un
cetatean grec sau UE, dupa care depune dosarul la Ministerul Ordinei Publice . Acest minister
investigheaza cazierul persoanei si daca aceasta ar constitui un pericol public , lucru care nu i-ar
permte accesul in Grecia . In cazul favorabil , Ministerul Afacerilor Externe transmite un ordin
consulatului grec din tara de origine a angajatului pentru a-i elibera un Permis Consular de
Munca .
Obligatiile angajatului dupa sosirea in tara sunt urmatoarele :
- in 5 zile sa se prezinte la Departamentul de Sanatate al prefecturii locale pentru a incepe testele
de sange in spitalul local ;
- sa se prezinte intr-o perioada de 30 zile impreuna cu angajatorul la Biroul local pentru Straini .
 Permisul preliminar de munca permite strainului sa obtina un permis de rezidenta pentru
o perioada de 1 an care poate fi reinnoit pentru maxim 5 ani . La Biroul pentru Straini trebuie
depusa o cerere in 3 luni de la data intrarii . Documentatia necesara pentru permis este
urmatoarea :
1. pasaport valabil ;
2. documente care sa ateste ca solicitatorul intra in categoriile Art. 2 si 3 paragrafe 2 si 3 ale
decretului Prezidential 525/1983 ;
- un certificat de sanatate eliberat de Autoritatea Nationala a Sanatatii certificand ca angajatul nu
sufera de nici o boala sau disfunctiune conform listei anexate la decretul mentionat mai sus .
Informatii suplimentare se pot obtine prin accesarea site-ului www.elke.gr / residence and work
permits

9. REGIMUL INVESTITIILOR IN GRECIA

Regimul investitiilor si facilitatile acordate investitorilor este reglementat prin legea nr.3299/
2004 , modificata prin legea nr. 3552/2006 .
Prin lege se stabilesc 3 sectoare de activitate:
- sectorul primar ( ferme, pescuit);
- sectorul secundar ( prelucrare, energie etc );
- sectorul tertiar ( turism, cercetare, centre comerciale etc )

Teritoriul Greciei este impartit in 3 zone pentru care se aplica diferite facilitati in domeniul
imprumuturilor pentru investitii, sistemelor de exceptarii sau reducerii de impozite.
In demararea unei investitii, derularea acesteia si obtinerea de facilitati sunt implicate:
- Directoratul General pentru Investitii Private din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor;
- Directoratul de Planificare si Dezvoltare a Regiunilor;
- ELKE ( Centrul Elen pentru Investitii;
- Secretariatul General pentru Industrie din cadrul Ministerului Dezvoltarii
Cetatenii straini pot cumpara propietati pe teritoriul Greciei. Pentru detalii se poate accesa
pagina web www.elke.gr / buying property in Greece
Alte detalii se pot gasi pe site-ul ELKE : www.elke.gr / investment law

10. IMPOZITAREA

In Grecia nivelul TVA este de19 % pentru produse si servicii.cu exceptiile;

- ziare, carti , bilete de teatru – 4,5 %
- pentru produsele alimentare de baza - 9 %
- produse farmaceutice, , transporturi, energie electrica, gaze naturale - 9 %
- o reducere cu 30 % TVA pentru locuitorii din insulele Dodecanese si Egee
- sunt exceptate de TVA serviciile medicale, educatia si asigurarile sociale
Persoanele fizice sunt impozitate anual dupa cum urmeaza:
- 0 pentru venituri de pana la 12.000 de Euro/ persoana
- 27 % pentru venituri inre 12.000 si 30.000 de Euro;
- 37 % pentru venituri intre 30.000 si 75.000 de Euro ;
- 40 % pentru veniturile ce depasesc 75.000 de Euro/an

Persoanele juridice sunt impozitate astfel:

- 20 % la societatile cu raspundere limitata;
- 25 % la societatile pe actiuni si la societatile mixte;
- 25 % - notariatele

11. REGLEMENTARI VAMALE

Ca membra a UE, Grecia aplica tariful vamal comun (CCT) al UE in comertul cu tarile in
afara spatiului comunitar .
Pentru cei interesati, aceste taxe si retrictii pe categorii de marfuri conform tarifului vamal
pe produse (exprimate in 8 digiti) se regasesc la adresa :
www.europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/el/home.htm , la care se selecteaza fisierul
TARIC .
Taxele vamale se diferenţiază în funcţie de sensibilitatea economică a produsului şi ţara de
origine astfel :
− materiile prime şi produsele semifabricate, care nu sunt produse în cadrul UE şi care
urmează a fi prelucrate, beneficiază, în general, de taxe vamale mai scăzute sau zero in
functie de interesul produselor si destinatia produsului final ;
− produsele agricole, ce fac obiectul Politicii Agricole Comune, sunt supuse unor taxe vamale
variabile, care prin aplicarea lor conduc la egalizarea preţurilor produselor importate cu cele
ale produselor comunitare;
majoritatea− produselor alimentare sunt supuse taxelor suplimentare de import, în funcţie de
concentraţia în zahăr, grăsime, proteine şi amidon ale produsului .

Evaluarea în vamă
Apartenenţa la UE face ca procedurile vamale, inclusiv clasificarea şi evaluarea în vamă a
produselor ce intră în Grecia, să fie guvernate de regulile comunitare. Reglementările actuale de
evaluare a produselor în vamă stipulează că acolo unde există "un lanţ de vânzări" care conduce
spre intrarea mărfurilor în Uniune, poate fi folosit, ca bază pentru determinarea valorii în vamă a
produsului, preţul plătit în cadrul oricăreia din aceste vânzări.
UE studiază problema schimbării metodei de calcul a valorii în vamă a produselor importate.
Conform noilor reglementări, valoarea la vamă nu se va putea baza decât pe preţul de vânzare
final, ceea ce ar implica creşterea preţurilor la produsele extra-comunitare.
In acelaşi timp, Grecia a aderat la "Acordul privind evaluarea în vamă" al OMC care, prin
regulile detaliate de determinare a valorii, asigură un sistem de evaluare corect, uniform şi neutru
şi previne folosirea valorilor arbitrare sau nereale. De altfel trebuie mentionat ca vama este foarte
atenta ca nivelurile de pret stipulate infacturi sa fie aliniate la cele reale practicate si in practica
consulta de multe ori firme specializate sau importatoare .

Licenţe de import
Licenţele de import se eliberează în baza prevederilor acordurilor comerciale ale UE şi
respectării anumitor cote, care se stabilesc în funcţie de aceste acorduri şi necesităţile economiei
greceşti.
Anumite produse agricole importate din ţările din afara UE cad sub incidenţa Politicii Agricole
Comune (PAC). Cerealele, laptele şi untul, animalele pentru sacrificare şi produsele din carne
destinate consumului uman se importă în conformitate cu un sistem special de control şi reguli
din cadrul PAC şi cu legea ce guvernează producţia şi comerţul cu animale şi produse
animaliere.
In general, produsele textile şi produsele din fier şi oţel importate din anumite ţări, se află sub
supraveghere conform cotelor impuse de Uniunea Europeană. Licenţele pentru majoritatea
acestor articole se acordă automat, doar câteva fiind subiectul licenţierii restrictive.
In ceea ce priveşte importul de produse farmaceutice, trebuie obţinută o aprobare din partea
Organizaţiei Naţionale pentru Produse Farmaceutice. Pentru produsele care corespund Codului
Alimentar, nu se aplică restricţii, cu excepţia seminţelor, păsărilor şi nucilor.
Documente de export
Informaţiile cuprinse în documentele de export ale unei tranzacţii trebuie să corespundă
în mod exact. In caz contrar bbancile resping documentele si in consecinta, platile facturilor.
Documentele necesare unei tranzacţii, indiferent de valoarea contractului sau modalitatea de
transport, sunt: facturile comerciale, documente de transport, poliţa de asigurare dupa caz şi
certificatele de origine . În funcţie de natura mărfurilor transportate, se mai cer şi alte documente
speciale: sanitare, de sănătate, fito-sanitare etc.
Conosamentul
Sunt necesare minim 2 exemplare originale , uzual 3 . Se acceptă şi conosamentele la ordin.
In conosament se indica specificatia si valoarea exactă a mărfurilor precum si companiile de
transport . Datele privind marfa in conosament , trebuie sa coincida cu cele din factura .
Certificatul de origine
Certificatul de origine este solicitat în cazurile în care UE aplică contigente sau
supraveghează comerţul cu anumite produse si trebuie să conţină cel puţin următoarele
informaţii: numele transportatorului şi destinatarulu , modalitatea de transport , locul de
producţie , marcajul , ambalajul şi numărul coletelor, descrierea produselor inclusiv greutatea /
unitatea de măsură . Agentul vamal intocmeste actele necesare si elibereaza documentele dupa
vamuire , poate semna certificatul în numele producătorului sau exportatorului . De obicei
certificatul de origine trebuie certificat de către o cameră de comerţ locală recunoscută. Dacă
produsele unei ţări sunt importate în Grecia din stocuri aflate într-un port străin ca fiind " în tranzit
", certificatul de origine poate fi emis de autorităţile vamale ale portului respectiv, cu menţiunea că
produsele sunt originare din acea ţară .
Factura comercială
Factura comercială se emite în original semnata si stampilata in buna regula , in numarul
convenit cu importatorul şi trebuie să conţină elementele din cotract sau din proforma – invoice :
descrierea detaliată a mărfii ;−
greutatea in legatura cu specificatia de colisaj ;−
numărul de cod pentru fiecare produs cu preţul unitar al produselor;−
valoarea totală a mărfii , valoarea FOB şi cheltuielile detaliate pentru− valoarea CIF.;
discounturi sau bonificatii , dupa caz ;−
modalitatea de plata . Intrucat costurile bancare sunt destul de reduse− pentru deschiderea de
acreditive ( 0,2 – 0,3% ) , este recomandabil a se utiliza aceasta modalitate de plata , cel
putin in faza de inceput a negocierilor . De asemenea se mai recomanda ca transferul setului
documentelor aferente exporturilor sa se faca pe circuitul normal bancar si nu sa fie
transferate direct firmelor , asa cum se practica de multe ori , putand da nastere la
neindeplinirea unor conditii de plata agreate de comun acord la inceputul afacerii .
Cu cât factura este mai detaliată şi prezintă o acurateţe mai mare, cu atât mai uşoară
este vămuirea mărfurilor.

Polita de asigurare
Acest document este prezent în aproape toate tranzacţiile comerciale internaţionale,
urmărindu-se instrucţiunile importatorului şi/sau societăţii de asigurări. În ceea ce priveşte
revendicările legate de primele de asigurare, documentele de asigurare trebuie să indice sumele
exacte .
Factura proforma
Factura proforma poate fi cerută de importator, ca prim pas în negocierea unui contract de
import, sau poate susţine lista de preţuri a vânzătorului . Informaţiile cuprinse în acest document
sunt informaţii suplimentare faţă de cele cerute de importator, bancă sau oficiul vamal şi sunt
următoarele:
preţul unitar al produsului ;−
valoarea totală a produsului ;−
comisionul agentului ;−
alte discounturi sau bonusuri acordate.−
Intrucat factura proforma are caracterul unei comenzi si nu contine elemente de obligativitate
contractuale reciproce complete ( drepturi , obligatii si arbitraj ) , se recomanda in general
incheierea de contracte pe baza carora sa se emita factura proforma , ca anexa .
Alte documente
Pentru importul de animale, se cere un certificat emis de autoritatea sanitară
corespunzătoare, care să stipuleze că animalele în cauză nu suferă de nici o boală contagioasă.
Pentru fiecare grupă de produse alimentare, la import, sunt obligatorii următoarele documente:
certificat de sănătate pentru: păsări, carne, peşte şi produse derivate;−
certificat fito-sanitar pentru: legume, cartofi, plante, seminţe, fructe;−
permis special pentru importul şi marcarea în Grecia pentru: seminţe,− produse din carne,
nuci, produse lactate;
certificat special, conform reglementărilor UE, pentru seminţe;−
un document care să ateste efectuarea testului− aflatoxin, pentru nuci.
Pentru importurile de produse second-hand în Grecia, este necesară obţinerea unui certificat
emis de o autoritate sanitară corespunzătoare, care să ateste că produsele în cauză au fost
dezinfectate .
Nota . Pe parcursul lucrarii s-au facut referiri si recomandari privind consultarea site-urilor
insitutiilor si organizatiilor profesionale mentionate , deoarece acestea cuprind date si analize
utile actualizate periodic de catre specialistii care le elaboreaza .