Sunteți pe pagina 1din 14

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING

FISĂ DE MARKETING A ŢARII


TURCIA

STUDENT: BÎRSAN DELIA


GRUPA 1740
AN III

BUCUREŞTI
2009
1. Harta Ţării: Turcia este întinsă pe 2 continente. 97% din suprafaţa ţării se află în Asia şi 3% în Europa.
Turcia are graniţe cu opt ţări: Grecia şi Bulgaria la N-V, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan la N-E, Iran la E, Irak
şi Siria la S.

2. Scurt istoric: Turcia este o republică democratică, laică, constituţională, al cărei sistem politic a fost
stabilit în 1923. Este însa apreciată ca fiind un stat “semi-democratic”, aflat în plină tranziţie. Armata joacă un
rol important, deşi informal, în viaţa politică a ţării. Turcia este un stat membru al ONU, NATO, OSCE, OECD,
OIC şi al Consiliului Europei. În octombrie 2005 şi Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu
Ankara.

3. Indicatori fizico-geografici

3.1. Suprafaţa ţării: 783,560 km²

3.2. Structura administrativ-teritorială: Turcia este împărţită în 81 de provincii. Fiecare provincie este
împărţită în subprovincii. Provincia poartă de obicei acelaşi nume cu capitala acesteia, considerată subprovincia
centrală. Capitala Turciei este oraşul Ankara, dar capitala istorică Istanbul rămâne centrul financiar, economic si
cultural al ţării. Aproximativ 68% din populaţia Turciei locuieşte în centre urbane.

3.3. Configuraţia teritorială: Suprafaţa totală a Turciei, incluzând lacurile, este de 814.578 kilometri pătraţi,
din care 790.200 sunt in Asia si 24.378 sunt situaţi în Europa.
Turcia este împărţită în şapte regiuni: regiunea Mării Negre, regiunea Marmara şi regiunile Egeeană,
Mediteraneană, Anatolia Centrală, Anatolia de Est şi Anatolia de Sud-Est.
Terenul accidentat din Anatolia de nord situat de-a lungul Mării Negre seamănă cu o centură îngustă şi
lungă. Pământul din această regiune este aproximativ 1/6 din suprafaţa de pământ a Turciei.
Regiunea Marmara cuprinde suprafaţa care încercuieşte Marea Marmara şi include întreaga parte
europeană a Turciei, ca şi nord-vestul Câmpiei Anatoliei. Deşi este cea mai mică dintre regiunile Turciei după
regiunea Anatoliei de Sud-Est, are cea mai mare densitate a populaţiei dintre toate regiunile. Cel mai important
vârf din regiune este Uludag (2,543 metri). În partea dinspre Anatolia a regiunii sunt câmpii fertile.
Regiunea Egeeană se întinde de la coasta egeeană până la părţile dinspre continent ale Anatoliei de
vest. Există diferenţe semnificative între zonele de coasta şi cele de pe continent, atât în termeni de caracteristici
geografice cât şi de aspecte economice şi sociale.
În regiunea Mediteraneeană, localizată în sudul Turciei, Munţii Taurus de vest şi centrali se ridică
brusc din spatele liniei de coastă.
Regiunea central anatoliană este situată în centrul Turciei şi dă aparenţa că ar fi mai puţin muntoasă
comparativ cu alte regiuni.
Regiunea Anatolia de est este cea mai mare şi mai înaltă regiune a Turciei. Aproximativ 3/4 din ea se
situează la o altitudine de 1,500-2,000 metri. Este compusă din munţi izolaţi şi din lanţuri întregi de munţi, cu
platouri şi câmpii vaste.

3.4. Climat: Clima Turciei este temperat-maritimă pe litoralul Mării Negre şi subtropicală pe litoralul Mării
Mediterane. În ianuarie, temperaturile medii sunt de 5 °C în nord, la Samsun, -4 °C în podişul Anatoliei la
Kayseri şi 11 °C în sud, la Antalya. Precipitaţiile sunt reduse în sud şi centru (în jur de 400 mm/an) şi bogate în
nord-vest, pe litoralul Mării Negre (1.600 mm/an).

3.5. Resurse naturale si energetice: Industria energetică este reprezentată în principal prin industria
cărbunilor(mai ales lignit şi huilă),cu centre de exploatare în nord-vestul Anatoliei. Energia electrică se obţine
predominant în cadrul hidrocentralelor şi termocentralelor. În anul 2008, peste 90% din necesarul de
combustibili al Turciei a provenit din afara ţării.

3.6. Avantaj competitiv: Turcia este înconjurată de mare pe trei laturi, şi anume de Marea Neagră în nord, de
Mediterană la sud şi de Marea Egee în vest. În partea de nord-vest mai există de asemenea o importantă mare
interioară, Marea Marmara. Între strâmtorile Dardanele şi Bosfor , importante canale leagă Marea Neagră de
restul lumii.
4. Indicatori demografici
4.1. Mărimea populaţiei ţării: 71,517,100 locuitori
(2008)

4.2. Densitatea medie a populaţiei: 93 locuitori /km² (cea


mai ridicată– 2,444 locuitori/km2 în Istanbul) (2008)

4.3. Durata medie de viaţă: 71.69 ani (69.30 ani la


bărbaţi şi 74.20 ani la femei) (2007)

Age Group
4.4. Raportul dintre populaţia care domiciliază în
mediul rural şi în mediul urban: populaţia care
domiciliază în mediul urban se regăseşte în proporţie de
70.5% iar cea care domiciliază în mediul urban de
29.5%. Cele mai mari concentraţii sunt în Istanbul şi pe
litoral.

4.5. Rata natalităţii şi mortalităţii: Rata natalităţii a


de 19.41‰ în anul 2007, iar rata mortalităţii de
6.62‰.
90+ fost

85 - 89
4.6. Sporul natural al populaţiei: 1.28% (2007)

4.7. Migraţia populaţiei: Procentul de imigranţi este de 1.814% din populaţia ţării, iar cel al emigranţilor de
17.58/1000 locuitori.

80 - 84
Migraţia netă a Turciei este una pozitivă, de 0.56/1000 locuitori (2009), iar raportul dintre numărul imigranţilor
şi cel al emigranţilor este aşadar de 1.03.

4.8. Structura populaţiei pe grupe de vârstă: Structura demografică a Turciei indică o populaţie tânără, cu un
procent al populaţiei cu vârsta peste 65 de ani de numai 6.8% , în vreme ce în statele U.E. acesta este de

75 - 79
aproximativ 15%. De asemenea, populaţia cuprinsă în grupa de vârstă 0-14 ani este de 26.3% (2008). Persoanele
din grupa de vârstă 15-64 ani, populaţia activă, reprezintă 66.9% din totalul populaţiei.

4.9. Structura populaţiei pe categorii de sex: 50.2% bărbaţi, 49.8% femei.

70 - 74
4.10. Structura populaţiei după statutul marital: Rata căsătoriilor este de 9,03/1000 locuitori, iar cea a
divorţurilor de 1,4/1000 locuitori (2008). Ambele sunt într-o uşoară creştere faţă de anii trecuţi. Vârsta avută la
prima căsătorie este în medie de 26,2 ani la bărbaţi şi de 22,9 ani la femei.

65 - 69
5. Indicatori economici care definesc performanţele şi structura economiei ţării
5.1. Produsul intern brut: PIB (preţuri curente) – 513.30 miliarde USD, PIB /cap de locuitor – 6,876.73 USD

60 - 64
(2008). Economia Turciei este într-o perioadă de tranziţie, bazându-se într-o destul de mare măsură pe
agricultură şi industria grea (10.2%, respectiv 29.7% din PIB), şi cu un sector terţiar în plină expansiune (60.1%
din PIB).

55 - 59
50 - 54
45 - 49
5.2. Venitul mediu pe locuitor: Venitul mediu net al unei gospodării era de aproximativ 11,900 USD/an în
2007. Veniturile totale ale populaţiei sunt formate în proporţie de 39.7% pe salarii şi aprox. 18.2% pe transferuri
sociale. Ele sunt apreciate ca făcând parte din clasa medie inferioară, iar aprox. 20% din populaţie trăieşte sub
limita sărăciei.

5.3. Repartiţia veniturilor pe categorii de populaţie: Indicele GINI este de aprox. 0.43, ceea ce înseamnă o
diferenţiere relativ pronunţată între veniturile populaţiei.

5.4. Structura cheltuielilor consumatorilor: Cea mai mare parte din totalul cheltuielilor o ocupă cele legate de
locuinţă (chirie, întreţinere) – 29.1%. Urmează cele ocazionate de cumpărarea de mâncare şi băuturi non-
alcoolice – 22.6%, transport – 14,1%, mobilă şi electrocasnice – 5.8%, îmbrăcăminte şi încălţăminte -5.4%,
comunicaţii – 4.4%, restaurante, hoteluri – 4.4%, diverse bunuri şi servicii – 4.1%, băuturi alcoolice, ţigări –
3.8%, servicii educaţionale – 2%, sănătate – 1.9%.

5.5. Gradul de ocupare a forţei de muncă: Rata şomajului – 9.9% (2007)

5.6. Indicatori monetari şi financiari: Moneda naţională – lira turcească (TRY); rata de schimb –
1TRY=0.46EUR; inflaţie – aprox. 4.6% (2008); soldul balanţei de plăţi - -41,416 mil. USD (2008); soldul
balanţei comerciale - -53,183 mil. USD (2008); principalii parteneri externi: clienţi (exporturi) – Germania, UK,
Italia, SUA, Franţa, furnizori (importuri) – Rusia, Germania, China, Italia, Franţa; datorie externă - 251,476,782
mii USD (2007)

5.7. Producţia principalelor ramuri din diferite domenii de activitate: Agricultură - 49,902,489,810 USD
(2007); Construcţii - 21,537,283,256 USD (2007); Minerit, manufactură, utilităţi - 123,195,000,000 USD (2007);
Transport, comunicaţii - 70,124,290,689 USD (2007); Comerţ, servicii - 99,955,484,983 USD (2007)

5.8. Investiţii străine directe: 22,029 mil. USD (2007)

5.9. Investiţiile ţării în străinătate:


Lorenz curves (Turkey)
5.10. Bariere tarifare şi netarifare, riscuri 100
100
financiare: Conform analizei de risc a ţării, 2006
90
Turcia apare ca având un risc comercial mare,
Cumulative income percentages

80 2007
clasa C. Este o economie emergentă, moderat
liberală. 70
60 53,1
6. Infrastructura existenta: Turcia are o 50 51,7
reţea extinsă de drumuri bine intreţinute, făcând 40 31,6
legătura între oraşe, sate şi ariile turistice 30
populare. Guvernul turc a investit şi continua să 29,8
20 16,4
investeasca pentru imbunataţirea reţelei de 5,8
10 15,0
drumuri. Numărul de vehicule de pe drumurile 5,1
turceşti este relativ redus comparativ cu 0
standardele europene. 20 40 60 80 100
Cum ulative individual percentages
6.1. Infrastructura rutiera: Lungimea reţelei
naţionale a drumurilor a atins 62 000 Km din care
1 726 Km sunt autostrăzi si 55 000 Km drumuri asfaltate. 95 % din transportul de pasageri si 90 % din
transportul de mărfuri este realizat prin transportul rutier si pe sosele.

6.2. Infrastructura feroviara: Lungimea totala a căilor ferate este de 10 933 Km din care 2 133 sunt in prezent
electrificate.
6.3. Infrastructura aeriana: Terminale internaţionale: Istanbul (Atatürk şi Sabiha Gökcen), Ankara (Esenboga),
Izmir (Adnan Menderes), Adana, Trabzon, Van, Erzurum, Bursa, Samsun, Antalya, Dalaman, Milas-Bodrum
terminale interne: Bursa, Tekirdag – Çorlu, Erzurum, Gaziantep, Kars, Sinop, Mardin, Kayseri, Denizli-Cardak,
Van.

6.4. Infrastructura navală: Turcia are 8 430 Km de coastă 15 porturi principale in proprietatea statului..Porturi
principale: Samsun, Haydarpasa (Istanbul), Izmir, Izmit, Trabzon, Mersin, Iskenderun.

6.5. Infrastructura militară: In ultimii 21 de ani de la instaurare, si ca urmare a unor mari eforturi, Ministerul
Aparării a avut mari succese in crearea unei infrastructuri naţionale moderne de apărare in Turcia, cu rezultate
foarte mulţumitoare in anumite arii vitale.

6.6. Infrastructura Financiară: este asigurată prin sistemele integrate TIC-RTGS şi TIC-ESTS, sisteme ce
asigură efectuarea tranzacţiilor in timp real pe teritoriul Turciei, in monedă natională. Pe baza acestor siteme
operează 48 de bănci, iar entitatea de centralizare si control (proprietarul efectiv al sistemelor) este CBRT.
Tranzacţiile efectuate prin acest sistem au atins un procent de 21,5% (valoare absoluta aproximativ 22 mlrd
TRY) in 2008, cu o creştere de 12,5% faţă de anul anterior.

7. Indicatori tehnologici:

7.1. Gradul de actualitate a tehnologiilor din principalele ramuri de activitate: Puternica industrializare a
Turciei este principalul motiv pentru dezvoltarea sa economică din ultimii ani. Gradul de înzestrare tehnică in
industrie este relativ ridicat, însa investiţiile private nu au fost incurajate de guvern, descurajarea provenind in
primul rand din faptul ca unele sectoare sunt înca monopolizate sau dominate de unităţi de producţie controlate
de stat.

7.2. Gradul de calificare a forţei de muncă: Gradul de scolarizare al populaţiei din Turcia este destul de
ridicat. Conform statisticilor in anul 2007 aproximativ 96% din populaţia aflată in grupa de vârstă adecvată, erau
inscrise într-o instituţie de învaţământ primar. In cazul învăţământului secundar, procentul este de 80,16%, iar in
cazul studiilor superioare de calificare profesională de 36,30%.

7.3. Gradul de dotare cu automobile este de 67 automobile/100 locuitori şi vechimea medie a acestora este de
aproximativ 10 ani, conform statisticilor din anul 2008.

7.4. Densitatea reţelei de televiziune prin cablu: in Turcia există 635 staţii de emisie a televiziunii prin cablu,
pentru aproximativ 21 milioane de televizoare care le recepţionează.

7.5. Gradul de pătrundere a reţelei INTERNET, precum şi a telefoniei fixe sau mobile: in Turcia erau
înregistraţi in anul 2007 3,180,100.00 abonaţi ai serviciilor Internet,si 13,150,000.00 utilizatori efectivi. Gradul
de pătrundere a telefoniei mobile este şi mai ridicat, înregistrându-se un numar de 34, 75 telefoane mobile/100 de
locuitori şi aproximativ 43 milioane abonamente.

7.6. Gradul de înzestrare a populaţiei cu bunuri de folosinţă îndelungată şi de consum: Atat puterea de
cumpărare, cât si gradul de încredere al cetăţenilor turci, sunt in ultima perioadă in scădere, fapt ce s-ar putea
datora si actualei situaţii economic. Astfel conform statisticilor, probabilitatea ca acestia să achiziţioneze bunuri
de lungă durată in urmatoarele 6 luni este de aproximativ 13%. În cazul bunurilor de consum, sumele alocate
acestora/gospodărie sunt de aproximativ 1265 TRY în mediul urban şi 828 TRY în mediul rural.

7.7. Rolul afacerilor în societate: Importanţa sectorului privat in economie este in creştere prin scăderea
influenţei statului. Se încearca eliminarea monopolurilor si privatizarea multor unitati aflate în administraţia
statului. Pentru încurajarea investiţiilor private, au existat si există numeroase iniţiative legislative şi se încearcă
de asemenea reducerea barierelor de intrare pe piaţa si a constrângerilor impuse la cooptarea creditelor pentru
dezvoltare.
7.8. Tipul şi mărimea afacerilor: IMM-urile reprezintă peste 90% din numărul total de companii private din
Turcia, inca de la începutul anilor 2000. Existenţa acestora este înca totuşi relativ efemeră, având în vedere că un
numar mare dintre acestea sunt înfiinţate sau lichidate in fiecare lună. De asemenea ele operează cu un procent
destul de mic din totalul capitalului, si participă cu doar aproximativ 26% la valoarea adăugată. Ele angajează
peste 80% din totalul fortei de muncă Majoritatea sunt întreprinderi de comerţ şi producţie.

8. Indicatori socio-culturali:

8.1. Limba naţională şi dialectele utilizate: Limba oficiala este turcă, iar aproximativ 10% din populaţie
vorbeşte altă limbă, de obicei kurda sau araba.

8.2. Religia (religii, grupări religioase, instituţii religioase): TURCIA are 99% din populatie musulmani, deci
sunt islamici. Islamismul este o religie monoteistă, fondată de profetul Mahomed şi este bazată pe perceptele
Coranului –carte sfanta la musulmani. Islamul este cea mai mare putere religioasă din Turcia din 1928. Cei
care cred in Iisus fiind doar in număr de 20.000.

8.3. Educaţia (nivel şi structură): Când s-a născut republica, mai mult de 90% din populaţie era analfabetă.
Atatürk, conducătorul primei republici, a construit şcoli noi si Constitutia decreta că primele patru clase sunt
obligatorii si gratuite. Conform statisticilor în anul 2007 aproximativ 96% din populaţia aflată in grupa de vârstă
adecvată, erau înscrise intr-o instituţie de învăţământ primar. În cazul învăţământului secundar, procentul este de
80,16%, iar în cazul studiilor superioare de calificare profesională de 36,30%.

Instituţii majore sunt: Universitatea din Istambul (1453),Universitatea Egeeana din Izmir (1955), Universitatea
din Ankara (1946), Universitatea tehnica a Orientului Mijlociu din Ankara (1956).

8.4.Sărbători legale ale turcilor sunt: Anul Nou (Yilbasi): 1 ianuarie, Ziua Copilului (Çocuk Bayrami): 23
aprilie, Ziua tineretului si Sportului (Gençlik Bayrami) : 19 mai, Ziua Victoriei (Zafer Bayrami): 30 august,
Ramadan (Ramazan Bayrami): 31 august (variaza in fiecare an), Festivalul Zahărului (Seker Bayrami): 30
septembrie-2 octombrie, Ziua Republicii (Cumhuriyet Bayrami): 29 octombrie, Festivalul Sacrificiului (Kurban
Bayrami): 20-23 decembrie (variaza in fiecare an). Sărbătorile si tradiţiile sunt cele tipice religiei musulmane sau
obiceiurilor locale.

8.5. Rolul familiei/al femeii în societate: De la înfiinţarea Republicii Turce în 1920, femeile au devenit egale
cu bărbaţii, cel putin în faţa legii, dar societatea continuă să fie cel putin formal condusă de sharia (legea
religioasa islamica). Statutul femeii este diferit de cel din alte ţări occidental. Din unele puncte de vedere,
femeile par înca supuse bărbatului, dar în Turcia s-a ales ca judecătorul suprem al curţii de justiţie o femeie, cu
mult înaintea ţărilor occidentale iar şeful de guvern este tot o femeie, lucru cu care foarte puţine ţari occidentale
se pot lăuda. Valul nu a mai fost obligatoriu prin lege, legi referitoare la divorţ şi căsăorie au fost stabilite,
femeile au obţinut dreptul la vot (cu mult înainte ca femeile din Elveţia să aibă acest drept), dreptul de a deţine
funcţii politice şi dreptul la proprietate.

8.6. Importanţa muncii în societate: Un procent foarte mare din populaţie activează în câmpul muncii, doar
aproximativ 10% fiind în şomaj.

8.7. Modalităţi de petrecere a timpului liber (numărul mediu de ore lucrate/săptămână, durata concediului de
odihnă, destinaţii): Contractul de muncă este reglementat prin negocierile dintre părţi.
Contribuţia la asigurările sociale este de: 19,5% angajatorul şi 14% angajatul.
Timpul legal de lucru: 45 ore/săptămână.
Salariul minim. În 2007, salariul minim pentru 30 zile calendaristice, pentru angajaţii în vârstă de peste 16 ani a
fost de 531 YTL (aproximativ 380 UD$), iar costul angajatorului a fost de 645,17 YTL. Vârsta de pensionare:
bărbaţii se pensionează la 65 de ani si femeile la 60 de ani.
În timpul liber, destinaţii cu un grad mare de popularitate sunt cazinourile, restaurantele atât tradiţionale dar şi
mai sofisticate, în special în marile oraşe. De asemenea cafenelele şi barurile, dar şi locuri de recreere precum
băile şi spa-urile, sau parcurile de distracţii acvatice, mai ales in zona de litoral. Cele mai practicate si urmărite
sporturi sunt fotbalul, baschetul şi voleiul.

9. Coordonate ale mediului politic:

9.1. Climatul politic: Turcia este o republică parlamentară secularizată (în sens religios) fondată pe principiul
separării puterilor între legislativ, executiv şi sistemul judecătoresc. Constituţia este legea supremă a ţării.

9.2. Tipul de guvernare: Politica Turciei este una republicanǎ. La fiecare 4 ani se voteazǎ alt
preşedinte. Preşedintele Turciei este Abdullah Gül. Există şi 15 Comisii Parlamentare care
sunt responsabile pentru examinarea proiectelor de legi, ele propunând amendamente.
Partidele politice care vor să formeze un grup în Parlament au nevoie de cel putin 20 de
locuri. Grupurile partidelor politice formează Comisiile Consultative, care se întalnesc sub
conducerea echipei Presedintelui Marii Adunări Naţionale.

9.3. Sistemul partidelor politice:


Partide Politice: Partidul Comunist Turc (TKP), Partidul Stânga Democrată (DSP), Partidul Democrat Popular
(DEHAP), Partidul Turcia Democrată (DTP), Partidul Ţării (YP), Partidul Fericirii (SP), Partidul Marii Uniri
(BBP), Partidul Turciei Independente (BTP), Partidul Dreptate si Progres (AKP), Partidul Laburist (EMEP),
Partidul Liberal Democrat (LDP), Partidul Libertatii şi Solidaritaţii ŐDP, şi altele.

9.4. Existenţa claselor sociale: Indicele GINI este în cazul Turciei de 43%, ceea ce indică o disparitate destul de
pronunţată a distribuţiei veniturilor în societate. Conform statisticilor din anul 2007, aproximativ 80% din
venituri erau acumulate de numai putin peste 50% din populaţie.
9.5. Naţionalismul şi situaţia minorităţilor: În Turcia principalele categorii de minorităţi sunt cele aferente
etniilor: caucaziene, kurde, laz, romi, şi altele (asiriene, armene, bulgare etc). Populaţia turcă reprezintă
aprximativ 80% din totalul populaţiei. Politicile în ceea ce priveşte tratamentul minoritaţilor au cunoscut
schimbări în ultimii ani, în special în vederea aderarii la U.E.

9.6. Numărul mediu de zile de grevă: 28 zile nelucrate/1000 angajaţi.

10. Caracteristici ale mediului juridic:

10.1. Sistemul juridic naţional: Turcia are un sistem legislativ unificat format din curţi civile si militare, fiecare
cu câte o Curte de Apel in Ankara. Curtea Constituţională investighează constituţionalitatea legilor şi a
decretelor cu putere de lege, ca si a Regulamentelor de funcţionare ale Marii Adunări Naţionale. Deciziile sale
sunt publicate imediat in Monitorul Oficial şi au putere totală, inclusive asupra executivului şi legislativului.
Judecatorii sunt numiţi de către preşedinte. Înalta Curte de Apel este cea mai înaltă instanţă în ceea ce priveşte
analizarea deciziilor si judecăţilor emise de către curţile de justiţie. Judecătorii săi sunt aleşi de către Consiliul
Superior al Magistraţilor şi Procurorilor. Consiliul de Stat este tribunalul administrativ cel mai înalt. Trei sferturi
din membrii săi sunt aleşi de către Consiliul Superior al Magistraţilor şi procurorilor în vreme ce un sfert sunt
aleşi de către preşedinte. Constitutia din 1982 stipulează instituirea Curţilor pentru Securitatea Statului care va
avea în vedere atentatele la adresa suveranitaţii nationale si teritoriale, a ordinii democratice, ofensele împotriva
securitaţii interne si externe a statului. În plus, există un număr mare de curţi civile şi militare.

10.2. Legislaţia naţională şi internaţională (acorduri internaţionale la care ţara a aderat): bazele sistemului
legal din republica turcă sunt menţionate în articolele 138 şi 160 din constituţia instituita în anul 1982. jurisdicţia
civilă şi cea militară sunt separate. Turcia este un stat membru al ONU, NATO, OSCE, OECD, OIC şi al
Consiliului Europei. În octombrie 2005 şi Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Ankara.
10.4. Legislaţia referitoare la investiţiile străine (facilităţile acordate investitorilor străini): din punct de vedere
al investţtiilor străine raportul de ţară al turciei indica un grad destul de ridicat de siguranţa politică, dar unul
foarte ridicat de risc comercial. Legislaţia încurajează investiţiile străine de care are nevoie, fiind o economie
emergentă. Se acordă unele facilitaţi fiscale investitorilor străini, constând în reduceri ale procentului de
taxare(1-8%).

10.5. Respectarea drepturilor de proprietate industrială şi intelectuală: Cadrul legal pentru protectia
proprietaţii industriale şi intelectuale este într-un proces de aliniere la standardele europene, principalul demers
constând în înfiinţarea institutului naţional de brevetare a invenţiilor. De asemenea au fost instituite sancţiuni
penale pentru furtul de proprietate industrială şi intelectuala.

10.6. Nivelul corupţiei: Corupţia este o problemă gravă, prezentă în mai toate domeniile de activitate. Au fost
instituite legi pentru a o combate, însă acestea nu sunt impuse cu suficientă stricteţe. În general la nivelul
populaţiei există un grad ridicat de tolerantă faţă de corupţie.

11. Caracteristici ale mediului comercial


11.1. Existenţa reţelelor de distribuţie; organizarea comerţului cu ridicata şi a comerţului cu amănuntul;
principalele companii de distribuţie: Este de observat că 1572 de companii cu denumiri comerciale au fost,
recent înfiinţate în sectorul de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul.
Distribuirea de denumiri comerciale nou înfiintate (3606) de activitatea economică pot fi rezumate după
cum urmează: 1572 fac parte din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; reparaţia autovehiculelor, motocicletelor
şi a bunurilor personale şi de uz casnic, 637 aparţin de construcţie, 367 aparţin de fabricaţie, 299 aparţin hoteluri
şi restaurante, 249 fac parte din transport, depozitare şi comunicaţii, 226 aparţin imobiliare, închirieri şi activităţi
de afaceri, 125 aparţin altor comunităţi, sociale şi activităţi de servicii personale, 51 fac parte din activităţile de
intermediari financiare, 42 aparţin la educaţie, 17 aparţin pentru sănătate şi sociale de lucrări, 10 fac parte din
industria extractiva, 9 aparţin la agricultură, vânătoare şi silvicultură şi 2 aparţin de pescuit.
Ca firme de distribuţie cu ridicata, cele mai importante sunt: CARREFOURSA CARREFOUR SABANCI
TICARET MERKEZI A S , METRO GROSMARKET BAKIRKOY ALISVERIS HIZMETLERI TICARET
LTD STI, MIGROS TURK TICARET A S.

11.2. Centre comerciale (hipermarketuri, supermarketuri, mall, tradiţionale): Dintre supermarketuri si


magazine mari unde se practică comerţul cu amănuntul, se pot enumera: DIASA DIA SABANCI
SUPERMARKETLERI TICARET A S, MARKA MAGAZACILIK A S, PEHLIVANOGLU MARKETCILIK
GIDA PAZARLAMA SANAYI VE TICARET A S, PRAKTIKER YAPI MARKETLERI A S, REAL
HIPERMARKETLER ZINCIRI A S, SEREF MAKROMARKET SANAYI VE TICARET A S, YUNUS
MARKET ISLETMELERI TICARET LTD STI.

11.3. Structura şi densitatea reţelei comerciale: La sfârşitul anului 2000, în Turcia existau 45 de centre
comerciale de tip mall. Începând cu 2001, această cifră a crescut într-un mod impresionant, la sfârsitul anului
2007 în Turcia fiind înregistrate 147 de mall-uri. În 2008 se mai aflau în diverse faze de construcţie alte 90 de
centre comerciale. Cresterile înregistrate în acest sector au dus în mod firesc si la majorarea cererii de spaţii de
depozite şi logistică.
Printre cele mai importante zone cu spaţii logistice trebuie menţionate Istanbul (în vestul ţării), Ankara (capitala
ţării), Izmir (port pe coasta de vest) si Mersin (aflat pe coasta de sud). Zonele dimprejurul marilor porturi si
aeroporturi sunt iarăsi locaţii importante pe piaţa logistică turcească: porturile Istanbul, Mersin si Izmir si
aeroporturile Istanbul, Antalya, Esenboga, Izmir Adnan Menderes si Trabzon.

11.4. Obiceiuri de cumpărare locale: Cel mai popular loc pentru cumpăraturi este Marele Bazar din Istanbul, o
imensă hală acoperită care concentrează peste 4000 de “magazine”: haine, încalţăminte, produse de
marochinarie, lenjerie de pat, decoraţiuni interioare, covoare, obiecte artizanale, mirodenii, ceaiuri, dulciuri –
marfă pentru toate gusturile şi buzunarele. În interiorul bazarului există şi restaurante, fast-food-uri mâncare
tradiţională şi cafenele.
În Turcia exista foarte multe afaceri de familie, astfel încat patronul magazinului este, in acelasi timp, si
vânzător. El are tot interesul să-şi trateze foarte amabil clientul şi să-i facă reduceri substanţiale. Adesea, el stă în
afara magazinului şi invită turiştii să intre să-i vadă marfa. O data intraţi, ei sunt tratati ca musafiri – sunt serviţi
cu ceai, cafea, lokum (un fel de jeleu aromat, tipic turcesc), apă rece sau dulceaţă. Acesta este “preludiul”
negocierii. Negocierea începe de la un preţ mare (de mult ori dublul preţului real), pentru ca apoi vânzătorul să
ofere discounturi sau bonusuri (obiecte sau servicii gratuite), în functie de cantitatea de marfă achiziţionată,
calitatea produselor şi interesul potenţialului cumpărător.

11.5. Vânzările cu amănuntul: Deşi există şi magazine cu preţuri fixe (în special supermarket-uri şi farmacii),
la baza comerţului stă practica negocierii. Este considerată o lipsă de politeţe ca, o data agreat un preţ,
cumparatorul sa plece fară a achiziţiona marfă.

11.6. Încrederea consumatorilor: Potrivit practicii locale, succesul afacerilor pe piaţa Turciei este condiţionat
şi de construirea de relaţii personale cu potenţialii parteneri pentru stabilirea încrederii si a înţelegerii reciproce.
În Turcia, unde a împrumuta bani era pană nu demult o afacere de familie, a fi dator era un titlu ce te împovăra
de ruşine. Asta până când consumatorii au prins gustul tranzacţiilor prin intermediul cărţilor de credit. Unele
persoane de aici îl asemuiesc cu oprobiul ce împinge oamenii la crime de onoare, crime ce încă se mai petrec în
anumite colţuri ale lumii.

12. Caracteristici ale mediului de marketing


12.1.Agenţii de publicitate şi de cercetare a pieţei: Top 10 agenţii (Turcia) în $ de titluri de participare: 1.
Cenajans Grey, Istanbul, 2. Guzel Sanatlar, Istanbul, 3. Manajans / Thompson, Istanbul, 4. McCann Erickson
Pars, Istanbul, 5. Ajans Ada, Istanbul, 6. Moran, Ogilvy şi Mather, Istanbul, 7. Yaratim / Publicis FCB, Istanbul,
8. Young & Rubicam Turcia, Istanbul, 9. Grafika: Lintas, Istanbul, 10. RPM/Radar, Istanbul

12.2.Număr de posturi de radio şi televiziune naţionale: Guvernul conduce patru posturi de radio nationale si
cinci televiziuni.

12.3.Număr de cotidiene şi reviste de specialitate economică cu menţionarea celor mai importante: Dintre
cele 22 de cotidiene şi reviste periodice, cele mai importante, în funcţie de numarul vânzărilor săptamânale, sunt:
Dunya, Referans si Askam.

12.4. Volumul investiţiilor în publicitate: În anul 2006 investiţiile în publicitate s-au ridicat la suma de
8.666.905 euro, reprezentând 4,08% din totalul investiţiilor efectuate.

12.5.Manifestări expoziţionale internaţionale: Patrimoniul cultural bogat al turciei este expus în diverse ţări
din întreaga lume, inclusiv Spania, Suedia, Marea Britanie, Germania, Qatar şi Statele Unite.
În fiecare an între Turcia si Georgia au loc evenimente expoziţionale bazate pe parteneriate consolidate în timp,
iar rezultatele pot fi observate în timpul târgurilor. Tuyap, fiind cel mai mare organizator de târguri şi expoziţii
din Turcia şi în străinătate, joacă rolul cel mai activ în consolidarea legăturilor dintre oamenii de afaceri
georgieni şi turci.
Oraşele cu cele mai multe expoziţii şi târguri sunt: Istanbul, (cu o suprafaţă disponibilă de expunere de 162.256
m² ),Ankara (8.000 m²), Antalya (45.000 m²) si Izmir (23.750 m²).

13. Situaţii de risc ridicat


13.1.Stări conflictuale: În zilele noastre Turcia este implicată, la diferite niveluri, în politica internatională, şi a
mediat în conflicte precum cele din Balcani, Orientul Mijlociu sau Caucaz. La nivelul ţării, turcii sunt în conflict
cu populatia kurdă. Minoritatea, care azi reprezintă aproape în totalitate un popor rural, nu este lasată să îşi
predea propria limba în şcoli.
Turcia şi Armenia au ajuns mai aproape de stabilirea unor relaţii diplomatice şi redeschiderea unor noi frontiere,
cu puţin timp în urmă, când au emis o declaraţie comună , prin care aveau 6 săptămâni la dispoziţie pentru a
finaliza acordurile menite să pună capăt celor aproape 100 de ani de animozitate.

13.2.Atentate teroriste: Pericolul atentatelor teroriste a crescut în ultimii ani, fiind implicate atât organizaţii
teroriste internaţionale cât şi locale.
De regulă, atacurile teroriste au drept ţintă obiective religioase, politice, bancare şi staţiuni balneare precum
Kuşadasi sau Ceşme, Adana-Antalya dar şi oraşe mari precum Ankara , Istanbul şi Bursa.
În 2008, doua bombe au explodat în Istanbul, omorând 16 persoane si rănind alte 100, în cel mai grav atentat
terorist de la explozia de la consulatul britanic în 2003. Atentatele precedente din Turcia au fost revendicate de
separatiştii kurzi, grupări islamice şi antiguvernamentale.

13.3.Calamităţi naturale: Turcia se află pe locul 6 în topul ţărilor cu cele mai multe proiecte în caz de
catastrofe, cu un buget alocat de 3,4 miliarde $. Inundaţiile sunt al doilea tip de dezastru în ţară, ca nivel de
distructivitate, după cutremure, în conformitate cu rapoartele întocmite de Ministerul Lucrarilor Publice
Generale "Direcţia de Afaceri în caz de catastrofe” şi statul Waterworks Authority (DSI). Potrivit Direcţiei
Generale de Afaceri în caz de catastrofe, 287 inundaţii au avut loc în Turcia, în ultimii 20 de ani. Turcia este o
regiune activă din punct de vedere al miscării plăcilor tectonice, care are parte frecvent de cutremure
dezastruoase. La o scară înaltă, plăcile tectonice din regiunile apropiate cutremurelor sunt controlate de
coliziunea plăcilor Arabe şi Eurasiene.

13.4.Boli periculoase: Rata de prevalenţă în cazul virusului HIV este de 0.1 la persoanele cu vârste cuprinse
între 15 şi 49 de ani; cazurile de tuberculoză sunt cuantificate la 28,81 / 100.000 locuitori; rata mortalităţii în
cazul bolilor intestinale este de 15,51%; 12% din populaţie suferă de obezitate.

13.5.Consumul de droguri: Turcia este ruta-cheie de tranzit a heroinei între Sud-Vestul Asiei şi Europa vestica,
iar la o scară mai mică, Statele Unite – pe rute aeriene, terestre sau acvatice; oranizaţii principale de trafic
operează în afara Istanbulului; laboratoare pentru a converti baza de morfina importată în heroină există în
regiuni îndepartate ale Turciei şi lângă Istanbul; Guvernul susţine controale stricte asupra zonelor de cultivarea a
macului opiaceu şi asupra producţiei de paie de mac concentrat.
Consumul de droguri este înca privit ca o problemă relativ mică în Turcia, dar oficialii din domeniul sănătaţii
recunosc faptul că dependenţa de heroină şi cocaină este în crestere constantă, existând un potenţial destul de
mare de creştere în continuare. În absenţa datelor epidermiologice şi a statisticilor, estimările cu privire la
numărul real al experţilor variază între cateva mii de consumatori în întreaga tară până la jumătate de milion doar
pentru populaţia Istanbulului.

13.6.Sentimentul de nesiguranţă al cetăţenilor: Infracţiuni de tipul furtului din buzunare, înşelăciunilor sau
furtului de maşini pot apărea în zone aglomerate.

14. Alte particularităţi ale macromediului tării ce ar putea influenţa activitatea de


marketing internaţional:
Turcii sunt mândrii de istoria, cultura şi modernizarea lor şi se consideră europeni. Stilul de comunicare verbal al
turcilor este intens şi expresiv. În mare parte, comunicarea este mai mult indirectă şi delicată decât directă,
provenind din ospitalitate şi politeţe, dar discuţiile de afaceri sunt specifice şi dinamice. Comunicarea non-
verbală este de asemenea intensă şi expresivă, distanţa fizică între oameni în cazul saluturilor este ceva mai mică,
iar contactul fizic poate fi mai intens decât suntem noi obişnuiţi.
Economia se împarte în doua zone bine delimitate: atmosfera cosmopolită în zonele urbane cu asemănări cu
oricare economie de Vest, iar zonele rurale sunt mai puţin dezvoltate din punctul de vedere al pieţii, unde se
practică mai mult valorile sociale tradiţionale.
Ierarhia sociala este foarte importantă pentru ei, treapta ierarhică fiind prioritară vârstei sau sexului. Turcii sunt
foarte mândrii de istorie, ţară, cultură şi nu în ultimul rând de familie, onoarea fiind un subiect foarte des abordat
în diferite conversaţii.
În afaceri, deciziile sunt întotdeauna luate de persoane cu vechime, directori, manageri generali. Sunt evitate
riscurile, fie si cele calculate, şi se merge întotdeauna pe ideea că regulile conferă stabilitate şi certitudine. Turcii
au încrdere aproape doar în membrii familiei şi prieteni apropiaţi. Sunt cunoscuţi a fi buni negociatori,
dezbaterile şi certurile făcând parte din procesul de negoţ. Puterea şi beneficiile băneşti sunt cheia motivării
turcilor în afaceri, preţul este un element important în negociere şi decizia de cumpărare.

Majoritatea turcilor sunt musulmani, dar societatea turcă este modernă si predominant seculară, astfel încât stilul
vestimentar european predomină. Vestimentatia turcilor este o partea importantă a vastei lor culturi si este
reflexia multor aspecte socio-culturale ale istoriei şi stilului lor de viaţă.
Stilul alimentar al turcilor diferă de la mediul urban la cel rural, ca în fiecare tara de altfel. În marile oraşe aceştia
servesc mesele la restaurante sau acasă cu familia, punând mai putin accent pe tradiţie decât cei din zonele mai
puţin urbanizate. Se întâlnesc foarte des fast-food-uri cu tradiţionalul kebab, însă există o sumedenie de
restaurante de prestigiu unde localnicii servesc mesele de prânz si cinele împreună cu familia sau prietenii în
scopul socializării. Organizarea ierarhică tradiţională a familiei, în cazul în care membrii depind economic de
familie, precum şi organizarea socială tradiţională, în cazul în care relaţiile sunt subliniate de comunitate, sunt
încă caracteristici proeminente ale oraşelor. Ca urmare a economiei agricole, viaţa la sat reflectă un stil complet
rural şi tradiţional. Cele mai multe forme de artă tradiţională, cum ar fi ţesutul, olăritul, prelucrarea lemnului,
precum şi ceremoniile de nuntă, piesele de teatru popular, sansurile şi festivalurile (unele fiind o continuare a
samanismului din Asia şi vechile ritualuri din Anatolia) sunt păstrate în forma lor originală.
Bibliografie:
1) http://www.turkstat.gov.tr/PreTablo.do?tb_id=37&ust_id=11
2) http://news.alibaba.com/article/detail/country-profiles%2523turkey/100019938-1-
turkey-economic-political-outline.html
3) http://www.sesrtcic.org/member_countries_info_figures.php?c_code=1&cat_code=5
4) http://www.euromonitor.com/FactFile.aspx?country=TR
5) http://www.frontnews.ro/externe/social/turcia-rata-somajului-a-atins-13-6-nivel-record-
in-contextul-crizei-financiare-26937
6) http://www.tcmb.gov.tr/yeni/evds/yayin/finist/sectionIV-8.pdf
7) http://www.nationsencyclopedia.com/economies/Asia-and-the-Pacific/Turkey-INFRASTRUCTURE-
POWER-AND-COMMUNICATIONS.html
8) http://news.alibaba.com/article/detail/country-profiles%2523turkey/100019941-1-turkey-business-
environment.html
9) http://209.85.135.132/search?q=cache:RDfPShkvFfwJ:www.nationmaster.com/graph/lab_str-labor-
strikes+strike+days+in+turkey+statistics&cd=6&hl=ro&ct=clnk&gl=ro
10) http://en.wikipedia.org/wiki/Turkey#Culture
11) http://www.oecd.org/dataoecd/5/11/31932173.pdf
12) http://www.nationmaster.com/red/country/tu-turkey/peo-people&all=1
13) http://www.fedee.com/strikes.html
14) http://www.sesrtcic.org/member_countries_info_figures.php?c_code=1&cat_code=16
15) http://www.turkstat.gov.tr/PreTablo.do?tb_id=15&ust_id=5
16) http://www.turkstat.gov.tr/PreTablo.do?tb_id=15&ust_id=5
17) http://209.85.135.132/search?q=cache:eMmYkC9aglsJ:www.europages.ro/anuar-
firme/did-24/hc-21693/cc-
TUR/rezultate.html+principalele+companii+de+distributie+turcia&cd=2&hl=ro&ct=clnk
&gl=ro
18) http://209.85.135.132/search?
q=cache:plwqso63QbwJ:www.sfin.ro/articol_13350/batalia_imobiliara_se_da_pe_taramul
_autostrazilor.html%3Faction
%3Dprint+distributia+centrelor+comerciale+in+turcia&cd=6&hl=ro&ct=clnk&gl=ro
19) http://209.85.135.132/search?
q=cache:_79zuloBM4oJ:www.consiliervacante.ro/index.php/component/content/article/1
4-shopping/68-marele-bazar-inima-comertului-
turcesc.html+obiceiuri+de+cumparare+ale+turcilor&cd=3&hl=ro&ct=clnk&gl=ro
20) http://209.85.135.132/search?q=cache:ReMVk2DqL1oJ:www.zf.ro/business-
international/consumatorii-turci-sunt-ademeniti-de-creditul-in-stil-american-
3182244/+increderea+consumatorilor+turci&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro
21) http://209.85.135.132/search?
q=cache:L4sCFHBMuboJ:www.trtromanian.com/trtinternational/ro/newsDetail.aspx
%3FHaberKodu%3Dc5def3f9-a2ac-4197-9fe1-
28c165f2cd68+distributie+centrelor+comerciale+in+turcia&cd=2&hl=ro&ct=clnk&gl=ro
22) http://ec.europa.eu/avpolicy/docs/library/studies/2003/44_03_co_tr.pdf
23) http://www.todayszaman.com/tz-web/detaylar.do?load=detay&link=150363
24) http://www.turkishculturalfoundation.org/pages.php?ID=6
25) http://www.geotimes.ge/index.php?m=home&newsid=8281
26) http://www.turkishconnextions.co.uk/turkish-property-exhibitions
27) https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/tu.html
28) http://en.qantara.de/webcom/show_article.php/_c-476/_nr-1201/i.html
29) http://www.ufi.org/media/pdf/congress_presentations/istanbul2008/2008-co-
istanbul_bekir_cakici.pdf
30) http://209.85.135.132/search?
q=cache:BvKHu6tWHrMJ:www.reuters.com/article/idUSTRE57U65L20090831+conflict
s+in+turkey&cd=16&hl=ro&ct=clnk&gl=ro
31) http://209.85.135.132/search?q=cache:HYlt2P_BYC8J:www.zf.ro/prima-pagina/atentat-
terorist-la-istanbul-16-morti-si-100-de-raniti-
3176564/+atentate+teroriste+in+turcia&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro
32) http://209.85.135.132/search?q=cache:yOCKlbUWX5IJ:www.mae.ro/index.php%3Fid
%3D29855%26unde%3Ddoc+atentate+teroriste+in+turcia&cd=9&hl=ro&ct=clnk&gl=ro
33) http://www.todayszaman.com/tz-web/news-186692-101-floods-2nd-most-destructive-
natural-disaster-in-turkey.html
34) http://www.worldbank.org/ieg/naturaldisasters/docs/natural_disasters_fact_sheet.pdf
35) http://www.unodc.org/pdf/turkey_programme.pdf
36) http://www.turkeytravelplanner.com/details/WomenTravelers/women_wear.html\
37) http://www.mapsofworld.com/turkey/culture/turkish-clothing.html
38) http://www.nirvanainternational.com/lifestyle/food.php
39) http://www.asiaminortours.com/turkey/culture_politics.htm