Anglia

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer
Piata turistica a Angliei
Capitolul I Elemente de cadru Denumire oficiala Asezare, vecini Capitala Suprafata Populatia si densitatea populatiei Populatia urbana Impartirea administrativa Sarbatoarea nationala Limba oficiala Religii Moneda Drapelul Capitolul II Istoria Capitolul III Situatia economica PIB si PNB pe locuitor Principalele industrii Ritmul de dezvoltare Venituri, preturi si tarife Evolutia ratei somajului Alte fenomene si elemente economice cu influente asupra turismului Transporturile Capitolul IV Populatia si demografia Numarul populatiei, natalitatea si mortalitatea Distributia populatiei pe medii Populatia in principalele orase si zone Structura populatiei pe sexe, varsta, etnie, religie Populatia activa si populatia ocupata Capitolul V Mediul politic Forme de guvernare Impartirea puterii in stat Partide politice Grupari teroriste Alte fenomene si elemente socio-politice cu in influenta asupra turismului Capitolul VI Mediul cultural Festivaluri, sarbatori Pelerinaje, procesiuni Targuri
2
Concerte, spectacole Figuri emblematice Alte elemente culturale cu influenta asupra turismului
Capitolul VII Mediul natural Relieful Clima Hidrografia Vegetatia si fauna Arii protejate Factorii naturali de cura Capitolul VIII Resurse turistice antropice Orase Obiective turistice Atractii turistice Folclorul Capitolul IX Baza tehnico materiala Cazare Alimentatia Agrementul Tratamentul Capitolul X Activitatea turistica Turismul interior Principalele destinatii Principalele oferte si produse turistice Motivatii de calatorie Forme de turism practicate Mijloace de promovare Unitati de cazare Activitati intreprinse Forme de organizare Profilul turistului Perioade Elemente specific Indicatori ai circulatiei turistice Turismul emitator Principalele destinatii Motivatii de calatorie Forme de turism Indicatori ai cererii si circuitele turistice Capitolul XI Organizarea activitatii de turism in Anglia
Capitolul XII Relatii durabile ale Angliei cu Romania
Capitolul I Elemente de cadru Denumire oficiala Regatul Unit al Marii Britanii i al Irlandei de Nord (de obicei prescurtat sub forma Regatul Unit sau Marea Britanie). Asezare, vecini Marea Britanie este situat n vecintatea coastei de nord-vest a Continentului European. Teritoriul su este compus din Insula Marea Britanie, partea de nord a Insulei Irlanda i un numr de mici insule aflate n mrile nconjurtoare (circa 1000 de insule). Marea Britanie este mrginit de Oceanul Atlantic i mrile adiacente acestuia - Marea Nordului, Canalul Mnecii, Marea Celtic i Marea Irlandei. n Insula Irlanda, provincia Irlanda de Nord are o grani terestr cu Republica Irlanda. Marea Britanie deine 14 Teritorii de peste Mri, rspndite pe tot globul. Acestea sunt de o mare diversitate, de la minuscula insul Pitcairn, n mijlocul Oceanului Pacific, cu cei 47 de locuitori ai si, pn la Bermuda, n Atlanticul de Nord, care are o populaie de 62.059 locuitori i este unul dintre cele mai importante centre financiare din lume. Teritoriile de peste Mri sunt: Anguilla, Teritoriul Antarctic Britanic, Bermuda, Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Insulele Falkland, Gibraltar, Montserrat, St Helena i Dependenele (Insula Ascension i Tristan da Cunha), Insulele Turk i Caicos, Insula Pitcairn, Insulele South Georgia i South Sandwich, Zonele Bazei Suverane din Cipru. Capitala Londra este capitala Angliei i a Regatului Unit. Este cel mai important centru politic, financiar (datorit City-ului), cultural i artistic al Regatului Unit, i unul din cele mai importante orae ale lumii. Populaia Londrei este de 7.421.229 locuitori (la 1 ianuarie 2005) n Londra Mare, crora li se adaug alte cteva milioane din zona metropolitan. Exist o imens diversitate de etnii, culturi i religii, Londra fiind unul din cele mai cosmopolite orae din Europa i din lume. Aici locuiesc, permanent sau temporar, muli dintre cei mai bogai oameni ai lumii. n Londra se gsesc sediile a numeroase instituii i corporaii de importan global; multe cldiri importante: palate, muzee, teatre, sli de concerte, aeroporturi, staii de cale ferat; ca i numeroase ambasade i consulate. Westminster (Palatul i Abaia) i Biserica Sf.Margareta din Londra au fost nscrise n anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Suprafata Marea Britanie are o suprafata de 244 110 km2 (locul 12). Tara include insula Marea Britanie, NE din insula Irlanda si o multime de insule si insulate. Insula Marea Britanie, despartita de continentul eruropean prin stramtoarea Doner/Pas de Calais, este cea mai extinsa (217 800kmp) si se desfasoara pe o lungime de circa 900 km si o latime variind intre 70 si 500km; niciun punct din interior nu se afla la o distanta mai mare de 120 km de mare. Poate fi separata, printr-o linie imaginara ce uneste orasele Newcastle (din NE) si Exeter (din SV), in
4
doua regiuni distincte: una mai calda (muntoasa), in NV, si alta joasa(campii si dealuri), in SE.
Populatia si densitatea populatiei Populatia Angliei este de 59.512.000 locuitori. Anglia a devenit cea mai aglomerata zona a Europei, cu o densitate de 395 de personae pe kilometrul patrat, ca rezultat al imigratiei masive, devansnd Olanda, pna nu demult cea mai dens populata tara de pe continent, informeaza Oficiul National de Statistica. n Anglia, populatia este concentrata in special in sud si in est unde in ultimii ani s-a stabilit o importanta populatie imigranta pentru a lucra in agricultura, constructii si servicii, iar previziunile spun ca populatia se va concentra si mai mult in viitor. Oficiul National de Statistica estimeaza ca densitatea populatiei in Anglia va creste la 464 de persoane pe kilometrul patrat pna in 2031. Noile estimari au fost facute publice la doar o saptamna dupa formarea unei aliante fara precedent care a reunit personalitati de toate culorile politice pentru a sustine ideea unei imigratii echilibrate. Populaia urban reprezint 90% din populaia total a Angliei. Imparirea administrativ Din punct de vedere administrativ, Anglia este divizat n entiti subnaionale ce pot fi grupate pe patru nivele. Diverse legislaii au creat entiti subnaionale alternative la diferite nivele. Nivelul regional Cel mai nalt nivel de diviziune administrativ a Angliei este regiunea ce conine unul sau mai multe comitate. Nou regiuni au fost create n 1994 iar din 1996 acestea au rolul de circumscripii ale Parlamentului European pentru Anglia. Toate au acelai statut, dar doar regiunea Londra Mare are un nivel substanial de autonomie administrativ local. De asemenea, regiunile variaz foarte mult att n ceea ce privete populaia ct i suprafaa ocupat. Nivelul comitatelor Anglia este divizat n Comitate Ceremoniale numite uneori Comitate Geografice sau simplu comitate. Fiecare comitat are numit un Lord Locotenent care este reprezentantul Coroanei Britanice n respectivul comitat. Aceste comitate sunt folosite de majoritatea oamenilor pentru a se descrie locul unde locuiesc n Anglia. Cu toate acestea, multe nu sunt utilizate ca subuniti administrative, deoarece fie sunt prea mari, fie includ arii urbane foarte populate. Ele sunt luate ns n consideraie pentru a determina circumscripiile electorale.Actuala diviziune dateaz din 1974 cnd Comitatele istorice au fost reorganizate. Din considerente administrative, Anglia este divizat n patru tipuri de subuniti naionale la nivelul comitatelor ce sunt folosite pentru administraie local. Comitat metropolitan Sunt ase comitate metropolitane, fiecare divizat n districte metropolitane, numite burg-uri (englez boroughs), care acoper zonele urbane mari cu excepia Londrei. Au fost create n 1974 iar n 1986 consiliile comitatelor au fost desfiinate, funciile lor fiind transferate districtelor individuale sau nlocuite cu autoriti comune ale mai multor districte.
5
Comitat de tip "shire" Comitatele shire au fost create tot n 1974 i sunt cunoscute din punct de vedere legal ca i comitate ne-metropolitane. Acestea sunt divizate n districte ne-metropolitane i acoper cea mai mare parte din ar, dar n principal zonele rurale. Acestea pot fi identificate prin faptul c numele multora, dar nu al tuturora, conine sufix-ul "-shire". n cele mai multe, administraia local este organizat pe dou nivele: un consiliu al comitatului i mai multe consilii ale districtelor constituente. Termenul "comitat shire" este o tautologie, deoarece n englez, termenul comitat (county) este de origine francez iar termenul shire provine din saxon. Autoritate unitar Autoritile unitare au fost create n anii 90 i sunt uniti administrative organizate pe un singur nivel, ce combin funciile consiliilor comitatelor i ale districtelor din cazul comitatelor ne-metropolitane. Sunt definite fie ca i comitate formate dintr-un singur district fie comitate fr districte. Autoritile unitare sunt fie orae mari ce sunt administrate independent fa de consiliul comitatului nvecinat, fie comitate cu populaii reduse. n practic ns, cele mai multe autoriti unitare nu sunt n totalitate unitare deoarece multe servicii ca de exemplu poliia, pompierii, transportul public sau serviciile de ecologizare sunt comune cu ale altor autoriti. Londra Mare Londra Mare a fst creat n 1965 i este considerat uneori ca un comitat metropolitan, dar nu este definit astfel. Este divizat n dou orae: City of London i City of Westminster i 31 de London Boroughs ("burguri londoneze"). Nivelul districtelor Districtele Angliei sunt nivele de organizare administrativ sub nivelul comitatelor. Exist cteva tipuri speciale de districte: burg (englez borough), ora (englez city) sau burg regal. District metropolitan Comitatele metropolitane sunt divizate n districte metropolitane numite de obicei burg-uri. Odat cu dizolvarea consiliilor comitatelor metropolitane, puterile administrative ale districtelor au fost lrgite, ele avnd un statut asemntor cu cel al autoritilor unitare. District ne-metropolitan Comitatele shire sunt divizate n districte ne-metropolitane. Administraia este mprit cu consiliul comitatului. Burgurile Londrei n Londra Mare cele 31 de burg-uri i City of Westminster au aproximativ acelai statut cu autoritile unitare, cu diferena c Autoritatea Londrei Mari exist i are rolul de a le coordona activitatile. Nivelul parohiilor civile Nivelul parohiilor civile este cel mai de jos nivel de organizare administrativ n Anglia. Parohiile civile nu ocup toat suprafaa Angliei, fiind de exemplu interzise n Londra
6
Mare i neexistente n metropole sau n oraele mari. Totui, guvernarea actual ncurajeaz formarea de noi parohii civile i numrul acestora este n cretere, n ultimul deceniu aproape 100 noi parohii civile fiind nfiinate. Acestea sunt administrate de obicei de ctre un consiliu cu diverse responsabiliti locale. Consiliile parohiilor civile pot, dac doresc, s devin consilii oreneti, iar preedintele consiliului n acest caz poart titlul de Primar. Din cele aproape 8700 de parohii civile conduse de un consiliu, aproximativ 400 sunt conduse de consilii oreneti. Consiliile parohiilor se aleg prin vot pe o perioad de patru ani. n cazul n care o parohie civil conine mai puin de 200 de persoane cu drept de vot, este considerat prea mic pentru a avea un consiliu i atunci este guvernat prin reuniuni ale parohiei civile, acesta fiind un exemplu de democraie direct. Exist aproximativ 1500 de parohii civile fr consiliu. Sarbatoarea nationala n Marea Britanie nu se serbeaz Ziua Naional ca n alte ri. Numai n Irlanda de Nord (i n Republica Irlanda) Ziua Sf. Patrick este srbtoare oficial. Toate celelalte zile naionale sunt zile normale lucrtoare: - 1 Martie Sf. David este Ziua Naional a rii Galilor -17 Martie Sf. Patrick este Ziua Naional a Irlandei de Nord i a Republicii Irlanda - 23 Aprilie este Ziua Naional a Angliei - 30 Noiembrie este Ziua Naional a Scoiei A doua zi de smbt a lunii iunie este srbtorit, n Marea Britanie, ca Zi Oficial de Natere a Majestii Sale Regina. Limba oficiala Dei Marea Britanie nu are o limb oficial, limba predominant este engleza. Celelalte principale limbi indigene sunt limbile celtice insulare sau limbile celtice din Insulele Britanice galeza, corni, irlandeza i scoiana. Emigranii venii dup al doilea rzboi mondial, inclusiv cei provenind din Conmonwealth, vorbesc un mare numr de limbi, printre care gujarati, hindi, punjabi, urdu, bengaleza, cantoneza, turca sau poloneza. Marea Britanie are cel mai mare numar de vorbitori de hindi i punjabi care triesc n afara Asiei. Religii Cretinismul este cea mai practicat i declarat religie n Anglia.Biserica Anglican este stabilit biserica oficial deinnd o poziie special-constituional pentru Regatul Unit.Dup cretinism,religiile cu cei mai muli adepi sunt: Islamism, Hinduism, Sikhism, Iudaism, Budism, Credina Bahai,Micarea Rastafari i Neopgnismul.Exist deasemenea,organizaii care promoveaz lipsa de religiozitate,unanim ateismul i secularismul.n trecut,diverse alte religii(de obicei pgne)au fost importante n ar,n special Politeism celtic,Politeism Roman,Pgnismul Anglo-Saxon i Pgnismul Nordic.Singura religie larg rspndit n lume a fost creat n Anglia,este religia Neopgn de Wicca.Cele mai numeroase i notabile cldiri i monumente religioase din Anglia sunt n natur,inclusiv Stonehenge,ngerul de Nord,Westminster Abbey,Catedrala Sf.Paul i Catedrala Canterbury.Festivalurile de Crciun i Pati,ambele de origine religioas sunt nc comemorate pe scar larg n ar. Moneda Moneda Marii Britanii este lira sterlin, reprezentat prin simbolul . Banca Angliei este banca central care emite moneda, dar bncile Scoiei i cea a Irlandei de Nord pstreaz
7
dreptul de a emite propriile bancnote de lire sterline, cu condiia s dein n rezerv suficiente bancnote emise de Banca Angliei, care s acopere propriile emisiuni. Marea Britanie nu a adoptat moneda Euro, Guvernul angajndu-se s organizeze un referendum pe aceast tem n momentul n care vor fi ndeplinite cinci teste economice. n prezent, opinia public din Marea Britanie se mpotrivete acestei opiuni. Drapelul Drapelul Angliei este de fapt Crucea Sfntului Gheorghe pe un dreptunghi alb. Crucea orizontal de culoare roie a aprut ca o emblem a Angliei n timpul Evului Mediu i al cruciadelor, fiind una dintre cele mai vechi reprezentri cunoscute ale rii. A devenit drapel naional n secolul al 16-lea. Sfntul Gheorghe (sau George) a devenit sfntul patron al Angliei n secolul al 13-lea, dar legenda uciderii dragonului dateaz din secolul anterior
Capitolul II Istoria Preistorie i antichitate Oasele i uneltele din piatr (cremene) gsite n Norfolk i Suffolk dovedesc c Homo erectus a trit pe teritoriul Angliei de azi acum 700.000 de ani. La acea vreme, Marea Britanie era legat de continental European. Ceea ce astzi este Canalul Mnecii (English Channel) era atunci un fluviu ce curgea spre vest i era alimentat de aflueni care mai trziu au devenit Tamisa i Sena(Seine). Aceast zon a fost depopulat n perioada Marii Glaciaiuni, aa cum au fost i alte regiuni ale Insulelor Britanice. n timpul recolonizrii, dup dezghe, cercetarea genetic arat c Anglia de azi a fost ultima zon a Insulelor Britanice care a fost repopulat, cam acum 13.000 de ani. Popoarele migratoare care au ajuns n aceast perioad contrasteaz cu ceilali locuitori ai Insulelor Britanice, venind de pe continent din sud-estul Europei, n timp ce locuitorii care au venit mai devreme au sosit din nord de-a lungul coastei din Iberia. Aceti migratori au adoptat cultura Celtic care a devenit dominant n mare parte a Europei vestice. Pn la 43 d.Hr., momentul marii invazii romane, Britania fusese deja inta unor frecvente invazii, plnuite de forele Republicii Romane i ale Imperiului Roman. A fost invadat pentru prima oar de dictatorul roman Iulius Cezar n 55 .Hr., dar a fost pe deplin cucerit de mpratul Claudius n 43 d.Hr. Ca i alte regiuni aflate la marginea imperiului, Britannia s-a bucurat o perioad lung de legturi comerciale cu romanii, i influena lor economic i cultural a avut o simnificaie deosebit asupra epocii de fier pre-roman a britanicilor, n special n sud. Odat cu cderea Imperiului Roman 400 de ani mai trziu, romanii au prsit Provincia Britannia, teritoriu care n mare parte a stat la baza a ceea ce s-a numit apoi Anglia. Evul Mediu Istoria Angliei anglo-saxone acoper Anglia medieval timpurie de la sfritul Britanniei Romane i stabilirea regatelor anglo-saxone din secolul al V-lea pn la Cucerirea Normand din 1066. Din jurul anului 500 d.Hr. se crede c Anglia era mprit n 7 regate mici, cunoscute ca Heptarhia: Northumbria, Mercia, East Anglia, Essex, Kent, Sussex, Wesse. Temele dominante din secolul al VII-lea pn n secolul al X-lea au fost rspndirea cretinismului i unificarea politic a Angliei. Cretinismul a ptruns din trei direcii: de la Roma n sud, i respectiv Scoia i Irlanda n nord i vest. Aceste regate anglo-saxone tindeau s se uneasc
8
prin rzboi. nc de pe timpul lui Ethelbert din Kent, un rege nu putea fi recunoscut ca Bertwalda (Lord of Britain). n general, titlul a revenit regilor din Northumbria, n secolul al VII-lea; n secolul al VIII-lea, celor din Mercia; n secolul al IX-lea, lui Egbert a Wessexului, care n 825 a nvins pe Merciani n Btlia de la Ellendun. n secolul urmtor, familia sa a domnit n Anglia. Iniial Anglia a fost mai degrab un termen geografic care a descris partea Britanniei ocupat de anglo-saxoni, dect un nume dat unui stat cu o naiune individual. A devenit unit politic prin expansiunea regatului Wessex, al crui rege Athelstan a adus pentru prima dat toat Anglia sub un singur conductor n 927, dei unificarea nu a devenit permanent pn n 954, cnd Edred l-a nfrnt pe Eric Bloodaxe i a devenit Regele Angliei. n 1016, Anglia a fost cucerit de regele danez Canute cel Mare i a devenit centru guvernamental pentru imperiul su, care a durat foarte puin. Odat cu ascensiunea lui Edward Confesorul, motenitor al dinastiei engleze autohtone, n 1402, Anglia a devenit din nou un regat separat. Legturile i natura sa au fost total schimbate dup Cucerirea Normand din 1066. Cele cteva sute de ani ce au urmat au poziionat Anglia ca o parte major a expansiunii i decderii imperiilor; n Frana, Regii Angliei au folosit Anglia ca o surs de trupe timp de ani de zile pentru a-i mri proprietile personale n Frana (Rzboiul de 100 de Ani) ncepnd cu Edward al III-lea; de fapt, coroana englez nu a renunat la ultimul ei punct de sprijin pe continent, n Frana, pn cnd nu a fost pierdut Calais-ul n 1558, n timpul domniei Mariei Tudor (insulele Canalului sunt nc dependente de coroan, dar nu sunt parte a Regatului Unit). n secolul al XIII-lea, ara Galilor (Wales) a fost luat prin cucerire sub controlul monarhilor englezi. Acestei cuceriri i s-a dat o form prin Statutul lui Rhuddlan din 1284 i astfel ara Galilor a fost anexat legal Regatului Angliei prin Actele Legilor din Wales, din 1535-1542. ara Galilor a mprit cu Anglia o identitate legal deoarece entitatea care s-a alturat a fost iniial numit Anglia iar apoi Anglia i ara Galilor. n vara anului 1348, "Moartea Neagr", epidemia de cium, a lovit nti Anglia, apoi Europa. Ciuma a ucis ntre o treime i dou treimi din populaia Europei. Anglia singur a pierdut 70% din populaia ei, care a trecut de la 7 milioane la 2 milioane n 1400. Molima s-a ntors n repetate rnduri n Anglia, bntuind-o de-a lungul secolelor al XIV-leaal XVII-lea. Marea Molim (The Great Plague) din Londra din anii 1665-1666 a fost ultima care a izbucnit. Modernism n timpul Reformei engleze din secolul al XVI-lea, autoritatea extern a bisericii Romano-Catolice din Anglia a fost abolit i nlocuit cu Actele (Hotrrile) Supremaiei Regale i ntemeierea Bisericii Angliei (Biserica Anglican) sub guvernarea suprem a monarhului englez. Aceasta s-a ntmplat n timpul domniei lui Henric al VIII-lea. Reforma englez a fost diferit de celelalte reforme din Europa prin faptul c-i avea rdcinile n politic mai mult dect n teologie. Reforma englez a netezit calea spre rspndirea anglicanismului n biseric i alte instituii. Perioada cunoscut ca Rzboiul Civil (1642-1651) a fost martora uneltirilor politice i conflictelor armate ntre suporterii Parlamentului Lung (Roundheads) i regele Carol I (Regalitii) ntre 1642-1645 i 1648-1649, urmat de conflictul dintre suporterii Parlamentului Rump i regele Carol al II-lea ntre 1649-1651. Rzboiul s-a terminat cu victoria parlamentar prin Btlia de la Worchester la 3 septembrie 1651. Ea a condos la procesul i execuia lui Carol I, exilul fiului su Carol al II-lea, nlocuirea monarhiei engleze cu Commonwealth-ul Angliei (1649-1653) i conducerea rii de Oliver Cromwell pe timpul Protectoratului (16531659). Dup moartea lui Oliver Cromwell n 1659, o scurt revenire, o ncercare condus de fiul lui Cromwell, un om slab, la conducerea Commonwealth-ului a avut loc nainte ca Parlamentul s-l invite pe Carol al II-lea s se rentoarc n Anglia n 1660 i s restaureze
9
monarhia. n timpul acestui interregn, monopolul bisericii din Anglia asupra cretinismului sa sfrit i influena dominant Protestant s-a consolidat n Irlanda. Din punct de vedere constituional, rzboaiele au stabilit un precedent ca monarhii britanici s nu poat guverna fr aprobare parlamentar, dei lucrul acesta va deveni bine consolidat abia n secolul urmtor odat cu Revoluia Glorioas. Dei aflate n conflict de secole, Regatul Angliei i Regatul Scoiei se apropiaser tot mai mult de la Reforma Protestant a secolului al XVI-lea i n 1603, cu urcarea pe tronul Angliei a regelui scoian Iacob al VI-lea, cele dou ri au intrat ntr-o uniune personal, fiind conduse de aceeai dinastie Stuart. Dup cteva ncercri de a uni regatele, s-a czut de acord asupra unui Tratat de Uniune la 22 iulie 1706 de ctre parlamentarii englezi i cei scoieni i a fost pus n aplicare prin Actele Unirii care a dus la unirea politic a celor dou state i crearea Regatului Unit al Marii Britanii la 1 mai 1707. Irlanda s-a unit n 1801, iar Regatul Unit al Marii Britanii i al Irlandei a existat pn n 1922, cnd Irlanda, cu excepia Irlandei de Nord, a devenit independent, ceea ce a avut drept rezultat numele de azi al Regatului Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord.
Capitolul III Situatia economica PIB si PNB pe locuitor Regatul Unit are o economie de esen capitalist (a patra ca mrime din lume), i este un centru comercial i financiar de frunte al lumii. n ultimele decenii, guvernul s-a angajat n privatizri majore i a crescut cheltuielile cu protecia social. Agricultura este intensiv, puternic mecanizat i foarte eficient dup standardele europene, producnd 60% din necesarul de hran cu doar 1% din populaia activ. Regatul Unit deine mari rezerve de energie constnd n crbune, gaze naturale i petrol (ultimele dou exploatate din Marea Nordului). Producia de energie contribuie la PIB cu 10%, una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate. Serviciile contribuie la PIB n proporia cea mai nsemnat, ndeosebi serviciile bancare, de asigurri i de consultan de afaceri. Ponderea industriei continu s scad, cu toate c Regatul Unit rmne cel mai important fabricant european de armament, produse din petrol, computere, televizoare i telefoane mobile. Turismul ocup i el un loc important, Regatul Unit fiind a asea destinaie turistic din lume ca popularitate, cu 24 milioane de turiti pe an. Principalele industrii Superioritatea industrial a Marii Britanii, ctigat n primul sfert al secolului 19, s-a bazat pe avansul tehnologic n dou industrii principale: industria bumbacului i metalurgia, susinute de utilizarea extensiv a crbunelui - n calitate de combustibil industrial - i de folosirea tot mai accentuat a motorului cu aburi ca surs de putere mecanic. Mecanizarea prelucrrii bumbacului a devenit complet n principiu n 1820, transformnd-o n prima industrie modern, n vreme ce mecanizarea esutului abia ncepuse. Celelalte industrii textile principale, a lnii i inului, dei ncepuser s se mecanizeze concomitent cu procesul eserii bumbacului, au fcut mari salturi doar n urmtoarele decenii. Industria siderurgic i-a completat tranziia de la topirea minereului de fier cu cocs spre folosirea procesului de pudlaj i a laminoarelor pentru finisarea produciei furnalului.
10
Crbunele era folosit intens nu numai pentru motoarele cu aburi, pentru cuptoarele de pudlaj i pentru furnale, dar i drept combustibil ntr-o serie de alte industrii cum ar fi: fabricarea sticlei, rafinarea srii, fabricarea berii i distilare. Motoarele cu aburi furnizau energie pentru fabricile textile i pentru uzinele metalurgice i pentru acionarea pompelor n minele de crbuni i de cositor; erau, de asemenea, folosite ntr-o mai mic msur n morile de fin, n fabricile de ceramic i n alte industrii. Marea Britanie este o tara puternic industrializata, industria prelucratoare cuprizand 34% din forta de munca. Jumatate din aceasta lucreaza in industria metalurgica si productia de vehicule: masini si utilaje. Din industria prelucratoare rezulta 24% din PIB. Sunt in plina dezvoltare ramurile producatoare sau utilizatoare a tehnicii de varf, dar regreseaza ramuri industriale mai vechi, traditionale, ca productia de oteluri si industria textila. Tot mai multi isi gasesc de lucru in sectorul de servicii. Un loc important il ocupa si constructiile. Evolutia ratei somajului Rata omajului pe tronsonul 18-24 de ani se ridic la 17.7% n Marea Britanie la sfritul anului 2009, aproape dublu fa de categoria de vrst 25-49 de ani i mai mult de triplu fa de 50+ ani, aadar preocuprile Guvernului erau ct se poate de ndreptite n acest sens. Au fost luate o serie de msuri inovative i ndrznee, menite s creeze locuri de munc pentru tinerii aduli aflai n omaj de o perioad mai mare de timp sau pentru cei care au lucrat n sectoare care au avut de suferit n urma crizei. Prin aceast iniiativ (al crei cost se ridic la 1 miliard de lire sterline) vor fi create 150000 de noi locuri de munc, disponibile pentru ambele categorii amintite. Fondul ofer angajatorilor 6500 lire sterline pe angajat /pe lun pe post nou dac sunt ndeplinite urmtoarele: Postul creat trebuie s ofere salariul minim pe economie i s implice cel putin 25 de ore de lucru pe sptmna i s dureze cel putin 6 luni Postul nu putea fi creat fr ajutorul Fondului Postul este persoanele ce se aflau n faa riscului de a sta omere pentru o perioad lung de timp Munca realizat trebuie sa fie n folosul comunitii locale Angajailor li se va oferi suportul de a se angaja ntr-un loc de munc cu dezvoltare durabil, deci pe termen lung ntr-o dezvoltare paralel, Confederaia Industriei Britanice a propus, de asemenea, un plan n cinci puncte de combatere a omajului n rndul tinerilor. Acest lucru a fost eliberat la 24 august 2009 i a inclus urmtoarele puncte: alocarea a un sfert din PIB-ul guvernului de 500 milioane de euro (571 milioane la 8 septembrie 2009) pentru subvenionarea a 50000 angajai noi. CBI propune o subvenie de GBP 2,500 ( 2,855) pentru companii care ofer ucenicie suplimentar pentru tineri, sau celor care angajeaz un internship pentru prima dat. De asemenea, recomand crearea unui fond separat de 25 milioane GBP (28,5 milioane ), pentru a ncuraja companiile s ofere traininguri pentru a mbunti capacitatea de angajare stabilirea unor salarii la nivelul la care ajung s fie atractive pentru lucrtorii tineri.
11
ajutor practic pentru tineri pentru a-i gsi un loc de munc. CBI sugereaz c universitile, serviciile de orientare n carier i angajatorii ar trebui s fac mai mult pentru a ajuta pe elevi s gseasc un stagiu, munca voluntar sau locuri de munc; cretere a posibilitilor de experien n munc. CBI subliniaz mportana angajatorilor care ofer oportunitatea unei experiene n munc pentru tineri; un accent de predare a competenelor de baz n sistemul de nvmnt. CBI consider c este imperios necesar ca toi tinerii s aib cunotinte de literature i de matematica de baz, i ca colile i colegiile ar trebui s sublinieze, de asemenea, "competene de inserie profesional", cum ar fi abilitile de comunicare i de management.
Transporturile Anglia dispune de o retea de drumuri cu invelis rigid de 362.357 km, din care 3147 sunt numai autostrazi. Pe drumurile publice se desfasoara 90% din transportul de persoane si 82% din cel de marfuri. Reteaua de cai ferate se intinde pe o lungime de 37440 km. Centre ale transporturilor fluviale si maritime sunt porturi ca : Londra, Cardiff, Liverpool, New Castle, Glasgow, Belfast, Plymouth, Portsmouth, Aberdeen etc. Tunelul de sub Canalul Manecii leaga Folkestone de portul francez Calais. El are o lungime de 49,94 km. Aeroporturile britanice sunt utilizate annual de peste 90 milioane calatori si pe aici se vehiculeaza 2 milioane tone marfuri anual. Transportul marfurilor si al calatorilor catre/dinspre Regatul Unit se poate face cu o gama diversa de mijloace de transport.Traversarea Canalului Manecii este posibila atat pe mare, prin sistemul de ferry-boat, cat si prin tunelul inaugurat in anul 1994 care permite deplasarea cu trenul sau cu mijloacele auto, fara transbordare, prin terminalele Dover/Folkestone si respectiv, Calais. Capitolul IV Populatia si demografia Numarul populatiei Angliei este de 59,554 milioane locuitori. Concentratia cea mai mare a populatiei este in jurul Londrei, precum si in zonele de Sud, Sud-Est, West Yorkshire, Manchester, West Medlands. Anglia a devenit cea mai aglomerata zona a Europei, cu o densitate de 395 de persoane pe kilometrul patrat, ca rezultat al imigratiei masive, devansnd Olanda, pna nu demult cea mai dens populata tara de pe continent, informeaza Oficiul National de Statistica, citat de Daily Mail. n afara Europei, densitatea populatiei din Anglia este una dintre cele mai mari din lume. Dintre teritoriile cu o populatie de cel putin 10 milioane de locuitori, Anglia ocupa un loc al treilea in topul celor mai dens populate, dupa Bangladesh (1.045 persoane pe kilometrul patrat) si Coreea de Sud (498 persoane pe kilometrul patrat). Potrivit lui Karen Dunnell, de la Institutul National de Statistica, in 2008, la nivelul intregii Marii Britanii, numarul de persoane pe kilometrul patrat a fost de 253, cu 395 in Anglia, in timp ce ultimele date din Olanda indicau ca densitatea in aceasta tara a fost de 395 de locuitori pe kilometrul patrat in 2002 si de 393, in 2005. Singura tara din UE mai populata este Malta, insa aceasta insula mediteraneana reprezinta un caz special, deoarece are doar 400.000 de locuitori, majoritatea concentrati in capitala port La Valletta.
12
n Anglia, populatia este concentrata in special in sud si in est unde in ultimii ani s-a stabilit o importanta populatie imigranta pentru a lucra in agricultura, constructii si servicii, iar previziunile spun ca populatia se va concentra si mai mult in viitor. Oficiul National de Statistica estimeaza ca densitatea populatiei in Anglia va creste la 464 de persoane pe kilometrul patrat pna in 2031. Noile estimari au fost facute publice la doar o saptamna dupa formarea unei aliante fara precedent care a reunit personalitati de toate culorile politice pentru a sustine ideea unei imigratii echilibrate. Sustinatorii acestei idei, condusi de fostul ministru laburist Frank Field si de parlamentarul conservator Nicholas Soames, au cerut ca numarul de straini carora li se permite sa se stabileasca in Marea Britanie sa fie mentinut la aproximativ acelasi nivel cu numarul celor care pleaca. Sustinatorii acestei campanii estimeaza ca in conditiile in care 300.000 de persoane intra anual in Marea Britanie, o politica echilibrata privind migratia ar face ca pna in 2050, Marea Britanie sa aiba 65 de milioane de locuitori, fata de aproape 80 de milioane care ar rezulta ca urmare a actualelor politici guvernamentale. Natalitatea si mortalitatea Marea Britanie prezinta o rata a natalitatii fluctuanta, caracterizata printr-un babyboom intre anii 1960-1965, urmat apoi de o descrestere brusca pana in perioada 1970-1975, de la o valoare de 18,4 la 12,4. Perioadele urmatoare sunt caracterizate de interavale de crestere si descrestere a natalitatii. Marea Britanie este un stat dezvoltat aflat intr-o faza de crestere demografica lenta. Se preconizeaza ca in anul 2025 rata natalitatii a Marii Britanii va ajunge la 11,3. Dupa 1980 si pana in perioada 2005-2010 rata mortalitatii in Marea Britanie scade datorita cresterii sperantei de viata, nivelului ridicat de dezvoltare economica si asistentei sanitare de o buna calitate. Dupa 2015 mortalitatea inregistreaza din nou cresteri. In Marea Britanie sistemul de sanatate este dezvoltat ceea ce duce la scaderea ratei mortalitatii. Distributia populatiei pe medii (urban, rural) Anglia este o ar puternic urbanizat. Peste 90% din populaie triete n orae iar 30% numai n oraele mari i n suburbiile acestora. Populatia in principalele orase si zone Populaia Londrei este de 7.421.229 locuitori (la 1 ianuarie 2005) n Londra Mare, crora li se adaug alte cteva milioane din zona metropolitan. Exist o imens diversitate de etnii, culturi i religii, Londra fiind unul din cele mai cosmopolite orae din Europa i din lume. Aici locuiesc, permanent sau temporar, muli dintre cei mai bogai oameni ai lumii. Liverpool este oras si un Burg Metropolitan in cadrul Comitatului Metropolitan Merseyside in regiunea North West England. Este unul dintre principalele orase engleze, zona metropolitana avnd peste 800.000 locuitori. Birmingham (2 632 000 loc.) , Manchester (2 600 000 loc.) , Leeds (2 053 000 loc.) , Glasgow (1 700 000 loc.) , Sheffield (1 297 000 loc.) ,
13
New Castle (1 135 000 loc.) , Edinburgh (440 000 loc.) , Cardiff (279 000 loc.) , Belfast (279 000 loc.).
Structura populatiei In Marea Britanie in anul 1950 piramida are forma de amfora, cu o baza relativ extinsa si prin urmare o populatie tanara mai numeroasa. Se observa un numar mare al populatiei adulte, grupa de varsta cuprinsa intre 20 si 65 de ani. Varful piramidei este aplatizat ca urmare a sperantei de viata ridicata. Forma piramidei sufera modificari de-a lungul anilor, ajungand in 2010 la o forma asemanatoare unui bradut. Populatia tanara nu mai este la fel de numeroasa ca in anul 1950. Se pastreaza totusi o populatie adulta numeroasa si o populatie varstnica in crestere. In cadrul populatiei adulte se observa cateva fluctuatii. In amandoua perioadele studiate, avem de a face cu un excedent masculin in cadrul grupei tinere, ca urmare a numarului mai mare a populatiei feminine. Situatia se inverseaza la celelalte doua grupe de varsta: adulta si varstnica. Marea Britanie este un stat dezvoltat cu o tendinta de imbatranire demografica datorita numarului mare de varstnici si a unei sperante de viata ridicate Populatia activa si populatia ocupata Populatia activa a Angliei este de 76 %, cei mai muncitori par a fi barbatii din (procent aflat intre 80% si 85% pe perioada 1999 2010), in timp ce barbatii din romania se afla aproape de pragul de 70%, procent care reprezinta si gradul de participare al femeilor din Marea Britanie. Capitolul V Mediul politic Forme de guvernare Revoluia englez a impus n lume modelul monarhiei constituionale (Anglia nu are o constituie, n nelesul modern al cuvntului, ci un pachet de legi care practic fac ct o constituie, de aceea o numim monarhie parlamentar), bazat pe principiul separrii puterilor n stat. Impartirea puterii in stat Parlamentul- Legislativ Prim- Ministru, Cabinetul, Departamentele Guvernamentale si Serviciile CivileExecutiv Curtea Suprema- Judiciara
14
Desi doctrina separarii puterilor in stat joaca un rol foarte important in doctrina constitutiei Marii Britanii, Constitutia Regatului Unit este adesea descrisa ca avand o separare slaba a puterilor,in ciuda faptului ca este ces prevazuta initial de Montesquieu. De exemplu, in Regatul Unit, executivul formeaza un subansamblu de legi,asa cum a facut-o- la o scara mai mica- puterea judecatoreasca pana la stabilirea Curtii Supreme a Marii Britanii. Primul Ministru, ocupa statutul de membru al Parlamentului Regatului Unit, fie un membru al Camerei Lorzilor sau ca un membru ales al Camerei Comunelor (prin conventie,si ca rezultat al suprematiei Casei Inferioare, Prim Ministrul ocupa acum un loc in Camera Comunelor) si poate fi demis printr-un simplu vot al majoritatii. Mai mult decat atat, n timp ce instanele din Regatul Unit sunt, fr ndoial, printre cele mai independente din lume, Justitia de la Curtea Suprema, care sunt arbitrii finali ai disputelor in Regatul Unit, pana de curand asezat simultan in Camera Lorzilor, desi acest aranjament a incetat in 209 cand a intrat in existent Curtea Suprema a Regatului Unit. n plus, datorit existenei suveranitii parlamentare, n timp ce teoria separarii puterilor poate fi studiata acolo, un sistem precum cel din Marea Britanie este descris mai exact ca o " fuziune a puterilor Dezvoltarea constitutiei Marii Britanii, care nu este un document codificat, se bazeaza pe fuziunea Monarhului, care un rol de jucat formal in legislatura, executivul si judiciarul Partide politice Partidele politice din Marea Britanie nu sunt ca n majoritatea statelor de pe continentul european un produs al epocii democratice. Sistemul bipartidist al Whigs i Tories a aprut, n formele sale rudimentare, deja la sfritul secolului XVII. Acest sistem a izvort din conflictele constituionale de pe parcursul secolului XVII dintre dinastia Stuart i parlament. Aceast lupt pentru putere s-a decis n aa numita Revoluie Glorioas de la 1688/89 n favoarea parlamentului. Partidul Whig, susinut mai ales de marii latifundiari, de comerciani i de cercurile extra-bisericeti, se impunea, pe scurt, pentru drepturile parlamentului, iar partidului Torry pentru drepturile coroanei, pe care o vedeau ca adevratul centru al vieii politice a rii. De aceea nu a fost o ntmplare c Whigs au devenit, dup schimbrile constituionale de la 1688/89 pentru mai mult vreme un adevrat partid de guvernmnt, n timp ce Tories s-au vzut, pentru decenii de-a rndul, dai la o parte de pe scena politic a rii. Grupari teroriste La data de 10 august 2006, autoritile britanice au anunat dejucarea unui posibil atac terorist de proporii, care ar fi vizat un numr de avioane ce urmau s decoleze de pe aeroportul britanic Heathrow, cu destinaia Statele Unite. Ca urmare a acestui eveniment, autoritile britanice au ridicat nivelul de alert antiterorist la Critic, cel mai ridicat nivel de alert. Informaii suplimentare pot fi obinute prin consultarea informaiilor furnizate de autoritile britanice. Marea Britanie a fost recent inta unui dramatic atac terorist. La 7 iulie 2005, un atac terorist sinuciga cu bombe detonate pe liniile de metrou din Londra a provocat 52 de mori i peste 700 de rnii. Printre persoanele decedate s-a numrat i o persoan cu dubl cetenie, romn i britanic.
15
Capitolul VI Mediul cultural Anglia are o cultur vast i cu influen care cuprinde att elemente vechi ct i noi. Cultura modern a Angliei este uneori dificil de identificat i greu de separate de cultura ntregului Regat Unit, deoarece naiile ei sunt att de interptrunse. Oricum cultura tradiional i istoric englez rmne distinct cu diferene regionale substaniale. Motenirea englez este un organ guvernamental cu o remitere larg a siturilor istorice, artefacte i mprejurimi ale Angliei. Muzeul Britanic Londonez, Biblioteca Britanic i Galeria Naional conin cele mai frumoase colecii din lume. Englezii au jucat un rol important n dezvoltarea artelor i tiinelor. Multe din cele mai importante figure din gndirea vestic tiinific i filozofic modern fie c s-a nscut sau la un moment dat s-a aflat aici sau chiar a trit n Anglia. Gnditori englezi marcani de o importan internaional include oameni de tiin ca Sir Isaac Newton, Francis Bacon, Michael Faraday, Charles Darwin i Ernest Rutherford (nscut n Noua Zeeland), filozofi ca John Locke, John Stuart Mill, Herbert Spencer, Bertrand i Thomas Hobbes, i economiti ca David i John Maynard Keynes. Mancarea in Anglia Anglia are o populatie diversa datorita numarului mare de imigranti care au sosit din alte tari si s-au stabilit aici pentru a trai, provocand o bucatarie diversificata, iar in prezent mancatul poate fi o experienta interesanta, datorita varietatii abordarilor si stilurilor care se pot gasi. Scena mancarii din Anglia are o multime de localuri in care se ofera mancare, de la felurile de mancare traditionale englezesti pana la cele mai exotice. Exista o mare varietate de restaurante, cafenele, baruri, gastro-puburi in toata tara, pentru toate gusturile, nevoile si portofelele. In Londra puteti observa o mare diversitate a mancarii pentru ca este un oras cosmopolit unde puteti gasi toate tipurile de mancare din intreaga lume. Anglia este cunoscuta pentru traditiile sale culinare, inclusiv ceaiul de dupa-amiaza, pestele si cartofii prajiti, si mai ales pentru extraordinarul mic dejun englezesc. Probabil puburile sunt locul cel mai bun pentru a manca in oras la un pret rezonabil, gustand din mancaruri sofisticate sau din feluri traditionale englezesti. Felurile de mancare mai exotice sunt acum preparate in majoritatea puburilor mai mari si gastropuburile specializate. Mancarea vegetariana este larg disponibila in puburile si restaurantele din Anglia, gasindu-se cateva feluri de mancare vegetariana. Unele din cele mai traditionale mancaruri englezesti sunt descrise mai jos: Peste si cartofi prajiti. Este un fel de mancare traditional englezesc, clasic, facut din cartofi frantuzesti prajiti si peste (cod, eglefin, huss, cambula) prajit bine in aluat de faina.
16
Budinca Yorkshire este un fel de mancare traditional si popular britanic, care provine din nord-estul Angliei, facut din faina, oua si lapte, adica un fel de aluat la cuptor si de obicei insiropat cu zeama de carne (friptura). Toad in the Hole (Broasca Raioasa in Gaura) este asemanator budincii Yorkshire, care carnatii sunt asezati in aluat inainte de a fi pus la cuptor. Fiertura Lancashire este alcatuita in esenta din carne, ceapa si cartofi, ingrediente care sunt gatite la cuptor o zi intreaga intr-o oala mare si la flacara mica. Micul dejun englezesc consta din sunca, oua, carnati, paine, budinca neagra, ciuperci (toate acestea sunt prajite), mazare coapta in sos de tomate, cu paine prajita si unt clatite cu o cantitate mare de ceai puternic sau cafea cu lapte. Bautura in Anglia Scena bauturii in Anglia a crescut timp de multi ani si exista sute de localuri in fiecare oras. Localul traditional pentru baut se numeste pub si poate fi gasit oriunde, in centrul orasului sau in suburbii. Cu toate astea, puburile s-au luptat sa castige mai multi bani din mancare, pentru ca normele actuale ce privesc toleranta bauturii au afectat veniturile localurilor. In centrele oraselor localurile aliniate pe strazile principale sunt mai mult baruri tematice decat puburi, si sunt proiectate deseori pentru bautul in pozitie verticala decat pentru discutii. Cu toate astea, in strazile mai indepartate se ascund inca puburi traditionale, iar majoritatea oraselor au cateva puburi cu bere adevarata imprastiate prin jur, uneori concentrate intr-un grup intr-o zona mica la marginea centrului orasului. Legea permite puburilor sa fie deschise pana la 23:00 si 01:00. Cu toate astea, in majoritatea oraselor mari si in multe din orasele mici, puburile si barurile situate in centru vor ramane deschise pana la 02:00 sau 03:00, mai ales in noptile de vineri si sambata. De asemenea, in timpul sarbatorilor publice, multe puburi isi extind orele de inchidere, mai ales de Revelion. Cea mai populara bere este bitter (amara), cu toate ca lager incepe sa aiba din ce in ce mai multi adepti. Whisky este o bautura foarte populara, mai ales pentru cei din Scotia si Irlanda. O jumatate de halba, daca este umpluta cu bere, se numeste nip and a hauf (o sorbitura si o jumatate). In esenta exista doua tipuri de whisky: single malt si grain (samanta), cu ovaz si un mica cantitate de orz pentru fabricare. Blend este un amestec din cele doua tipuri. Altele foarte diferite sunt whisky-urile malt, a caror calitate depinde de ingredientele folosite in timpul prelucrarii, precum si de apa si de butoaiele de stejar in care este imvechit. Universitatea i colegiile Cea mai veche instituie de nvmnt superior din Regatul Unit este reprezentat de fedreraia a 39 de colegii independente, ce au conducerile, statutul i corpul profesoral separate.Colegiile sunt instituii independente financiar, n timp ce universitatea este finanat din fondurile statului. Studeniituturor colegiilor au dreptul de a utiliza laboratoarele, muzeele i bibliotecile, aparinnd universitii. La Oxford nva aproximativ 17 mii de studeni. Majoritatea cldirilor universitare sunt amplasate n centrul oraului, ntr-o zon relativ restrns. Muzeul Britanic:Fondat n 1753, British Museum (Muzeul Britanic) este unul dintre cele mai vechi i mai importante muzee din lume, cu exponate variind de la mumii egiptene la comori romane.
17
Muzeul Freud: Fugind de persecuia nazist din Viena n 1938, Sigmund Freud, fondatorul psihanalizei s-a refugiat la Londra, unde a petrecut ultimul an al vieii sale. Casa situat la 20 Maresfield Gardens in Hampstead, Londra, care a aparinut familiei pn la moartea din 1982 a fiicei celei mai mici a lui Freud, Anna Freud, a fost ulterior transformat n muzeu. n muzeu, a fost pstrat i mobila, printre care se numr i celebra sa canapea.
Sport nc se mai speculeaz asupra nceputurilor fotbalului. Unii susin c acest sport ar fi fost inventat deja n Roma antic i c a ptruns pe insula britanic prin legiunile lui Cezar. Alii sunt de prere c englezii ar fi creatorii sportului rege. Rebelul Wayne Rooney, care a fost sancionat cu un cartona rou la acest campionat mondial, pare o for a naturii, mereu gata s se ia la btaie cu cineva. Muli consider c acest juctor ntruchipeaz nceputurile mai puin delicate ale fotbalului britanic. Nimeni nu tie exact n ce secol a aprut sportul rege. Unii susin c legiunile lui Cezar ar fi exportat fotbalul din Roma pe teritoriul Angliei de astzi, unde sportul a fost practicat cu atta brutalitate nct un rege din secolul al 15-lea ar fi fost nevoit s interzic fotbalul prin lege. Folk Football, un fel de fotbalul rnesc, era un spectacol sngeros, soldat adesea cu bti ntre sute de tineri din satele britanice. Regulile erau ct se poate de flexibile, iar terenul atingea ntinderi de 3 mile. n loc de mingi, ranii britanici foloseau cranii de animale. n localitatea englez Durham exist chiar o legend potrivit creia primii fotbaliti ar fi alergat n jurul unui craniu de viking. Fotbalul modern este ns creaia epocii reginei Victoria. n cadrul industrializrii, mult lume s-a mutat de la ar la ora. Fotbalul rnesc i-a pierdut astfel baza i s-a renscut n forma unei competiii sportive serioase. n 1846, un profesor englez pe nume Thring a creat regulile generale ale acestui sport pe care l aprecia n mod deosebit, considernd c jocurile de echip sunt instrumentul ideal al educaiei morale a tinerilor n vederea rolului pe care l vor juca mai trziu n societatea complex a Imperiului Britanic. Potrivit profesorului Thring, fotbalul reprezenta cel mai simplu joc din lume, care se poate reduce la doar 10 reguli. Adepii si au nfiinat n 1863 ntr-un pub din Londra primul club, denumit Football Association. n urmtorii ani, cele mai multe cluburi aparineau bisericii i avea misiunea s ridice nivelul moral al clasei muncitoreti. De atunci, fotbalul a fost folosit n cele mai diferite scopuri, povestete antrenorul Frank Hartley: "nainte de primul rzboi mondial, guvernul britanic i trimitea pe oameni la meci ca s uite de mizeria vieii de zi cu zi, dar i ca s-i descarce furia la stadion, ca s nu protesteze prea mult n mprejurri mai periculaose pentru clasa conductoare. La nceputul secolului 20, se ajungea adesea la ciocniri sngeroase nainte sau dup meci." n prezent, fotbalul a devenit o prestigioas afacere internaional, motiv pentru care toat lumea ncearc s-l deprteze ct mai mult de rdcinile sale violente. Stilul jocurilor a devenit mai puin agresiv i suporterii s-au schimbat, subliniaz istoricul David Winner. Naionala de fotbal a Angliei este organizat de ctre The Football Association, instituia care administreaz fotbalul englez, i reprezint Anglia (nu ntreg Regatul Unit) n competiiile internaionale de fotbal, precum Cupa Mondial i Campionatul European de Fotbal. Cum CIO nu accept selecionate reprezentative la nivel regional, Regatul Unit nu mai particip n competiiile fotbalistice de la Jocurile Olimpice. n 1900, 1908 i 1912, cnd a participat cu o selecionat naional la Jocurile Olimpice, Regatul Unit a obinut trei medalii
18
de aur. Este posibil n 2012 s fie format o echip naional a Regatului, special pentru Olimpiada de la Londra.
Capitolul VII Mediul natural Relieful Relieful este diferit, de la teritoriile joase dintre gurile raurilor Exe si Tees -;roci sedimentare moi, creta, argila, gresie-, trecand apoi la dealuri de creta sau calcar ca Costwolds, Chiltenrs, North Downs si South Downs, si munti : Cambrieni, (Snowdon -;1085 m), Penini, Grampiani cu varful cel mai inalt, Ben Nevis 1344 m. Zona de sud-est este o zona de campie, cu sol preponderent argilos. Raurile sunt scurte, dar cu debite importante, ceea ce le face navigabile : Tamisa, Severn(cel mai lung), Trent, Shannon, Exe, Avon, Tees, Ouse. Clima Clima Angliei este moderata, oceanica, aflata sub influenta Curentului Golfului. In cea mai mare parte a anului, vremea este ploioasa si schimbatoare, datorita campurilor ciclonice de joasa presiune formate in Oceanul Atlantic.Cel mai des intalnit fenomen meteorologic este ceata (smog), care in amestec cu fumul rezultat din poluare a dus la aparitia sintagmei ceata londoneza. Cele mai reci luni sunt ianuarie si februarie (+4 0C) iar cele mai calde iulie si august (+16-18 0C). In sud-estul tarii media anuala a precipitatiilor este de 650 mm, iar in vest de 1000 mm. Hidrografia Fiind o insula, Anglia este inconjurata de ape . La vest se afla Oceanul Atlantic, la nord-est Marea Nordului, la sud-sud-est Marea Manecii. Intre Irlanda si Marea Britanie se afla Marea Irlandei. Pana in anii 90 legaturile dintre Anglia si Europa erau pe cale navala si aeriana. Din mai 1994 se poate face legatura pe cale feroviara cu Franta pe sub Canalul Manecii, prin Eurotunel. Vegetatia si fauna In vremurile de inceput, Anglia, la fel ca cea mai mare parte a insulei marii Britanii, a fost puternic impadurita. In principal cu paduri de stejar i fag n zonele joase si paduri de pin si mesteacan n zonele montane. Terenurile forestiere constituie acum aproximativ 8 la sut din suprafaa total tarii . Diferite tipuri de pomi fructiferi sunt cultivati, inclusiv cirei, meri, pruni. Un arbust foarte comun este grozamul. In ceea ce priveste fauna Angliei putem spune ca este specifica climei. Intalnim aici mai multe specii de animale precum cerbul, vulpea, iepuri i bursuci. Pasarile cele mai rspndite sunt vrabiile. Cocoul de munte se gseste n zona de nord. Alte specii sunt cioara, porumbelul, graurul precum si alti membrii ai familiei sturz. Reptilele, dintre care doar patru specii apar pe ntreaga insul a Marii Britanii, sunt rare n Anglia. Cele mai frecvente specii de pesti de ap dulce intalniti aici sunt pstrvul i somonul. Arii protejate
19
Mediul natural al Angliei este unic si reprezinta o contribuie major la caracterul naional i regional al tarii. Geologia, solurile, peisajele cu biodiversitatea lor, mpreun cu ecosistemele marine i de coast reprezinta o motenire bogat. In Anglia exista noua Parcuri Nationale, 36 de Arii Protejate, 222 Rezervatii Naturale Nationale care acoper peste 92.000 de hectare, peste 1.280 Rezervatii Naturale Locale, 4.000 Sit-uri de Interes Stiintific, Zone Speciale de Conservare precum si Zone Marine protejate. Cele noua Parcuri Nationale ale Angliei fac parte dintr-o familie global ce cuprinde 6555 arii protejate, care acoper in total un milion km ptrai sau 12% din suprafaa Pmntului. Anglia este legata de Europa prin intermediul Federaiei EUROPARC - o reea de arii protejate europene cu 360 de organizaii membre n 37 de ri. Parcuri Nationale: Broads, Dartmoor, Exmoor, Lake District, New Forest, Northumberland, North York Moors, Peak District i Yorkshire Dales. Capitolul VIII Resurse turistice antropice Orase Londra Londra este cel mai mare oras din Anglia si unul din cele mai interesante orase din lume. Aflat in sud-estul Angliei, pe raul Tamisa, Londra este un oras cosmopolit care accepta diversitatea culturala a populatiei sale, ce se reflecta in bucatarie, magazine, muzica si festivaluri animate. Construit initial de romani cu numele de Londiniun, de-a lungul istoriei sale Londra sa dezvoltat si s-a extins devenind unul din marile orase ale lumii, dupa ce a trecut prin cateva catastrofe precum Marea Ciuma, Marele Incendiu, amarul Razboi Civil Englez si chiar si un complot de distrugere a Casei Parlamentului si atacuri din partea aviatiei germane Luftwaffe in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Orasul se mandreste cu o extraordinara mostenire istorica si o cultura care este bine cunoscuta pentru arhitectura sa si o mostenire arheologica reprezentata de cele mai desavarsite cladiri din Anglia, precum Casa Parlamentului sau Podul Londrei, precum si caminele colectiilor nationale de arta ale Marii Britanii. Cu peste 200 de muzee, galerii de arta si teatre, explorarea orasului este o experienta culturala unica. Acesta ofera de asemenea o viata de noapte animata, filme, muzica, scene culinare si ale modei, si cele mai bune oportunitati din lume, cu o varietate uriasa de alegeri, de la cele mai renumite buticuri de designeri pana la cele mai mari supermarketuri. In cateva cuvinte Londra are tot ce trebuie pentru a va face vizita memorabila. Cu o populatie de peste sapte milioane este surprinzator de observat ca Londra are multe spatii verzi si parcuri; mai mari prin comparatie cu alte orase din lume care au aceeasi marime; oferind ocazia perfecta pentru plimbari, relaxare si activitati sportive. A ajunge in Londra este ceva usor, cu cinci aeroporturi internationale, ce primesc mii de vizitatori in fiecare zi, o retea rutiera excelenta, o retea intinsa de trenuri subterane, autobuze si taxiuri. Birmingham Birmingham este al doilea cel mai mare oras al Marii Britanii si unul dintre cele mai mari centre industriale din lume. Prosperitatea sa se bazeaza pe inginerie, otel si industria automobilelor. Insa istoria recenta a "fierariei Angliei", ciocolatei Cadbury, locului de nastere
20
a Jaguarului si Austin Martin, este plina de crize economice repetate. Impresionantul Centru International de Conventii deschis in 1991 reprezinta eforturile de revitalizare a economiei, prin introducerea unor noi industrii, precum cea a serviciilor. Ceea ce surprinde prima data vizitatorii este faptul ca orasul sre mai multi copaci si spatii deschise decat orice alt oras din Europa. Mare parte din centrul orasului a fost distrus in timpul celui de-al doilea razboi mondial, iar cladirile ulterior construite nu sunt tocmai motiv de mandrie. Totusi incepand cu anii 90 Birmingham a suferit schimbari radicale, multe cladiri fiind inlocuite, mare parte a centrului fiind pietonal si reteaua de canale fiind curatata. Orasul si-a pastrat mostenirea industriala, insa are o aparenta moderna. Orasul este asociat cu nume de faima mondiala, precum HP Sauce, Tony Hancock, ciocolata Cadbury, Lunar Society, Black Sabbath, Spitfire si masina Mini. De asemenea exista multe asocieri cu literatura - JRR Tolkien, Washington Irwing, care a scris Rip Van Winkle, Conan Doyle, Jim Grace, Judith Cutler si David Lodge. Shropshire, Warwick si Stratford-Upon-Avon sunt locatii din apropierea orasului, care ofera o imagine mai clasica a vechii Anglia. Insa si orasul Birmingham are multe de oferit vizitatorilor, o viata de noapte extrem de animata si cele mai bune zone de cumparaturi din afara Londrei. Manchester Centrul celei mai populate zone din Anglia, Manchester este si un important centru industrial, comercial si cultural. Impreuna cu Salford si alte opt municipalitati formeaza zona Greater Manchester, in care locuiesc aproximativ 3 milioane de persoane. Orasul este renumit in lumea intreaga pentru influenta sa in istoria industriei si a muzicii, precum si pentru legaturile cu sportul. Manchester a avut un rol important in Revolutia Industriala si in dezvoltarea miscarii muncitorilor. Astazi insa, orasul se afla in plina dificultate a procesului de restructurare industriala. La fel ca in orasul vecin Liverpool, in Manchester s-au luat masuri pentru curatarea zonei interioare a orasului si pentru crearea unor noi facilitati sportive si de divertisment.
Liverpool Numele Liverpool evoca imediat celebra formatie Beatles si echipele de fotbal Liverpool si Everton. Acest oras este plin de locuri spectaculoase care asteapta sa fie descoperite, iar de la catedralele gemene ce ofera o priveliste minunata, pana la Muzeul Beatles, aveti destule lucruri cu care sa va umpleti vacanta. Un important port maritim si industrial, Liverpool a fost unul dintre orasele marete ale Regatului Britanic in timpul Revolutiei Industriale. Orasul a fost grav avariat in timpul bombardamentelor din cel de-al doilea razboi mondial, ulterior straduindu-se sa-si revina, osciland intre prosperitate si criza. In anii 60 a fost marcat de explozia pop numita Beatles, iar in anii 90 s-a incercat o renovare a centrului orasului. Zona orasului aflata in apropierea apei este acum declarata zona de patrimoniu, Liverpool alaturandu-se oraselor Edinburg si Bath, cu statut de patrimoniu mondial UNESCO. Liverpool este un oras divers, cu multe cladiri georgiene superbe, cel mai vechi cartier chinezesc din Europa, cateva cladiri victoriene impresionante si multe atractii de nivel mondial. Docurile Albert restaurate in 1980 sunt acum printre cele mai populare atractii din
21
Liverpool, avand restaurante elegante, baruri, magazine si muzee, printre care Merseyside Maritime Museum si Tate Liverpool. Orasul atrage si fanii formatiei Beatles, cu International Beatles Week, o saptamana in luna august dedicata formatiei, si cateva muzee. Cambridge Leaganul celei de-a doua universitati britanice, Cambridge si-a deschis portile pentru studenti incepand din secolul al XIII-lea. In semn de recunostinta, fiecare generatie de arhitecti a ridicat aici cate un grup de cladiri reprezentand spiritul epocii, astfel incat, in prezent, aici sunt reunite cele mai frumoase edificii din toata Anglia. Cel mai mare dintre colegiile complexului, Trinity College, a fost infiintat de catre Henric al VIII-lea in 1546. Se remarca prin frumoasa curte din secolul al XVII-lea, unde se ridica o splendida biblioteca proiectata de Christopher Wren. Deasupra masivei gherete a portarului se afla Great Tom, un ceas de mari dimensiuni, care anunta sonor trecerea fiecarei ore si pe care e posibil sa-l fi admirat fara sa stiti in filmul Carele de foc. Printre elevii de marca ai colegiului se numara printul Charles, care l-a frecventat in anii `60. Cornwall Cornwall este un tinut din sud-vestul extrem al Marii Britanii si include si insulele Scilly. Situata la vest de raul Tamar, Cornwall este una dintre cele mai izolate parti ale regatului, insa este si foarte populara printre turisti. Atractiile acestei destinatii constau in frumusetea naturii, adesea ciudata, cu stanci si mlastini, parcuri si gradini tropicale, plaje cu nisip incantatoare, sate pescaresti pitoresti si vechi comunitati miniere. Cornwall a fost o zona exploatata minier inca de oamenii din Epoca de Bronz, apoi de romani, inaintea regilor anglo-saxoni. In 1068 regele William Cuceritorul l-a numit pe fratele sau vitreg Roger de Mortain primul Earl de Cornwall. Inca din 1503, titlul de Duce de Cornwall este preluat de catre mostenitorul tronului, impreuna cu venitul ducatului. Datorita faptului ca regiunea a fost prima data crestinata de catre calugarii irlandezi, adeseori bisericile din Cornwall sunt dedicate sfintilor necunoscuti pentru restul Marii Britanii. Localnicii sunt foarte mandri de patrimoniul cultural celtic. Limba cornica (Cornish), apropiata de bretona, a devenit o limba moarta la sfarsitul secolului XVIII. Acum, eforturi pentru revitalizarea limbii sunt limitate de lipsa literaturii, fragmentele scrise din 1400 fiind fragmentare. Datorita asocierii cu artele literare si vizuale, Cornwall este tot mai mult o destinatie a turismului cultural. Muzica si dansurile folclorice, celebrarile de May Day derivate din vechile ritualuri de fertilitate, stilul special de lupte, pastele cornice (produse de patiserie umplute cu carne si legume) si chiflele cu sofron sunt doar cateva dintre specialitatile de Cornwall. Obiective turistice London Eye Roata gigantica London Eye, cunoscuta si sub numele de Millenium Wheel, a fost inaugurata in anul 2000 pentru a celebra intrarea in mileniul III. Roata are aproximativ 135 de metri, iar in zilele clare se poate vedea la 40 de kilometri departare. In fiecare capsula pot
22
intra 25 de persoane, iar o rotatie completa dureaza 30 de minute, timp suficient pentru a admira orasul si imprejurimile, dar mai ales pentru a fotografia. Pretul de intrare este de 10,5 lire pentru adulti si de 5 lire pentru cei care au sub 16 ani. Intrarea pentru copii este gratuita. Tower Bridge Tower Bridge este cel mai faimos si mai vizitat pod din lume. A fost proiectat de Sir Horace Jones si inaugurat in 1894. De aici puteti sa vedeti intr-un mod unic Tamisa si Turnul Londrei. O fascinanta experienta veti avea in sala motoarelor unde veti intelege cum functioneaza mecanismul care ridica bratele podului pentru a permite trecerea vaselor. Tot aici va puteti si casatori. Biletul de intrare costa 5,5 lire pentru adulti. Turnul Londrei Turnul Londrei a devenit in timpul evului mediu un temut loc de incarcerare sau de executie pentru dusmanii reali sau imaginari ai regelui. Si astazi se mai simte umbra violentelor din trecut, dar cei mai multi vizitatori uita rapid lacrimile varsate in fata instrumentelor medievale de tortura pentru a se entuziasma la vederea Bijuteriilor Coroanei sau a corbilor care traiesc aici. Legenda spune ca daca nu vor exista tot timpul minim sase corbi in turm atunci Marea Britanie va cadea sub dominatie straina. Obiceiul se respecta cu strictete sin timpul lui Charles I. Intrarea pentru adulti costa 11,3 lire. Palatul Buckingham Resedinta oficiala a monarhilor britanici din 1837, Palatul Buckingham este un punct de atractie pentru ca aici are loc un eveniment pe care toata lumea il asteapta cu sufletul la gura: schimbarea garzii. Cateva camere din Palat se pot vizita in anumite zile din august si septembrie. Totodata, pentru o taxa de 4,6 lire pentru adulti, puteti vedea magnificii cai ai Coroanei. Castelul Belfast Castelul Belfast a fost construit in 1865 pentru Marchizul de Donegall. In 1934 a fost preluat de Corporatia Belfast. Astazi acesta functioneaza mai ales ca restuarant, dar in incinta lui opereaza si Centrul de Vizitatori Cave Hill. Acesta furnizeaza informatii despre istoria castelului si ale imprejurimilor si organizeaza periodic tururi. Cel mai bun motiv pentru a vizita castelul este o plimbare prin gradinile ornamentale si pentru un urcus pana la Fortul lui McArt. Castelul Windsor (Windsor, Berkshire, Anglia) Castelul Windsor - inima identitatii nationale Britanice - este cel mai vechi si mai mare din Insulele Britanice, dar in acelasi timp si cel mai mare castel locuit din lume, avand aproximativ 1000 de camere. Actuala regina a Angliei Elisabeta a II-a si-a petrecut copilaria aici nefiind de mirare ca durerea ei a fost simtita de public cand un foc devastator a distrus partial in anul 1992 peste 100 de camere in apartamentele oficiale si private. Anul 1992 este cunoscut ca fiind "annus horribilis" pentru regina. Magnifica restaurare a castelului a fost terminata in anul 1997 si a costat circa 53 de milioane de dolari. Restaurarea a fost realizata de artizani, folosind aceleasi metode ca cele din anul cand a fost construit castelul in urma cu 900 de ani sub conducerea lui William Cuceritorul. Castelul a fost ocupat de 8 case regale care s-au succedat. Palatul Blenheim (Woodstock, Oxfordshire, Anglia)
23
Din nenumaratele case de tara din Anglia, Blenheim este justificabil cel mai faimos. Dimensiunea si bogatia sunt marturia belsugului istoric: a fost un cadou de recunostinta din partea Reginei Anne catre Generalul John Churchill, Primul Duce de Marlborough; dupa infrangerea zdrobitoare a Frantei in 1704 la Blenheim, un mic sat bavarez de pe Dunare. Victorie meritata de general, palatul este raspunsul Angliei catre Versailles, locul unde conducatorul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, Sir Winston Churchill s-a nascut in anul 1874. Considerat ca cel mai adevarat conac baroc din Marea Britanie, el este asezat in mijlocul a 2000 acrii, care o data au fost terenul de vanatoare a regilor Saxoni. Desi conacul a fost schimbat putin structural de la finalizarea sa din 1722, parcul si gradinile, initial stabilite de Henry Wise, gradinarul reginei Anne, au fost transformate in anii 1760 de Lancelot "Capability" Brown, marele gradinar, care a adaugat de asemenea Lacul Blenheim. Inca spectaculos, gradinile includ faimosul Labirint Marlborough, cel mai mare gard viu labirint din lume. Feathers Inn va promite o masa remarcabila in imprejurimile atmosferice. Semineuri pline de viata, plafoane cu grinzi, precum si o frumoasa curte, va invita la sejururi peste noapte intr-o mirifica atmosfera de tara. Big Ben Big Ben este unul dintre cele mai importante obiective turistice in Londra, devenind aproape o emblema a capitalei britanice. Big Ben arata de-a dreptul incantator noaptea cand fatada si cesurile de pe fiecare fata sunt iluminate. Atunci cand Parlamentul se afla in sesiune o lumina straluceste peste fatada ceasului. Cadranele ceasului au o suprafata de peste doi metri patrati, iar minutarul are peste 4 metri. Big Ben are un pendul urias care este reglat de un sac de monezi si este un ceas excelent care s-a oprit foarte rar. Madame Tussauds Turistii ce aleg sa viziteze acest obiectiv turistic trebuie sa fie pregatiti sa dea frau liber emotiilor si sa fie pregatiti sa intre in lumea vedetelor si a personajelor celebre. Faima si grandoarea pot fi simtite pe viu in sectiunea Blush, frica in Camera Groazei si momente de distractie maxima pot traite in Planetarium. Blush de la Madame Tussauds este o atractie interactiva care duce vizitatorii in spatele usilor inchise, chiar acolo unde vedetele serbeaza si se distreaza pe cinste iar pe vizitatori ii pune chiar in inima actiunii cu ajutorul unor actori ce se straduiesc sa reproduca cat mai bine astfel de momente. Turistii pot afla ultimile zvonuri si barfe din lumea mondena, pot sa-i sopteasca lui J-Lo la ureche pentru a o face sa roseasca iar fetele pot sa-l ciupeasca de fund pe Brad Pitt. Tot la Madame Tussauds turistii se pot bucura si de atractia numita The Spirit of London (Spiritul Londrei), care-i poarta inapoi in timp spre vremurile Londra de acum mai bine de 400 de ani. Aici pot experimenta si simti mirosul orasului si confortul taxiurilor londoneze. De la marele incendiu si epidemia de ciuma pana la Londra lui Chirstopher Wren si moda anilor 60, Spiritul Londrei este o atractie extraordinara care va poarta prin istoria unuia dintre cele mai marete orase ale lumii. In camera groazei turistii cu inima tare pot trai senzatii tari. Coridoarele confuze pline de cadavre atarnate de pereti si sunete morbide ii vor speria pana si pe cei mai tari cu duhul. Atractii turistice Anglia are sute de ani de istorie si o mare varietate de lucruri de oferit pentru oricine, si este motivul pentru care este atat de unica. O multime de cladiri istorice, catedrale si alte
24
puncte de interes sunt disponibile pentru vizite.Printre cele mai populare atractii turistice din Anglia se numara: Lake District Parcul National Lake District este una din cele mai frumoase regiuni din Anglia si cel mai mare parc national al Angliei. Aflat in nord-vestul tarii in regiunea Cumbria, ofera un amestec fascinant de peisaje cu munti si lacuri, incluzand 16 lacuri si 53 de iezere. Lacurile sunt situate in zona accidentata a Muntilor Cumbrian si regiunea este punctata de orase atractive si vai placute. Lake District este un paradis pentru excursionisti in orice moment, iar unul din cele mai populare locuri, pentru variantele foarte placute de a cutreiera dealurile, este Varful Scafell, cu o inaltime de 3210 picioare, cel mai inalt munte din Anglia. Palatul Buckingham Palatul Buckingham este resedinta oficiala din Londra a regalitatii engleze inca din 1837. Proiectat de John Nash, palatul este inconjurat de o gradina de 40 de pogoane si pe langa aripa vestica a cladirii palatului a mai fost adaugata o aripa estica, inspre gradina, in 1847 si apoi inlocuita complet in 1913. Turnul Londrei si Bijuteriile Coroanei Turnul este unul din cele mai populare destinatii turistice din Marea Britanie si adaposteste Bijuteriile Coroanei inca din 1303. Turnul a fost un palat, inchisoare, trezorerie, gradina zoologica si depozit de arme. A fost caminul tuturor monarhilor de la William Cuceritorul (secolul al XI-lea) pana la Henric al VIII-lea (secolul al XVI-lea). Casa Bijuteriilor se afla in aripa Waterloo, unde sunt expuse buzdugane regale, sabii si alte obiecte ceremoniale precum coroana regala. Stonehenge Stonehenge este cel mai important monument preistoric din Anglia, dateaza din perioada neolitica si se afla in campia Salisbury din Wiltshire. Exista multe teorii legate de scopul monumentului de la Stonehenge, care variaza de la ideea unui templu druid pentru venerarea soarelui pana la un loc de imormantare sau calendar astronomic. Alton Towers Turnurile Alton reprezinta unul din cele mai faimoase parcuri tematice din Anglia, cu atractii si distractii pentru fiecare membru al familiei. Aflate in nordul satului Alton din Staffordshire, turnurile dateaza din perioada victoriana si au fost proiectate de Augustus Welby Pugin. Printre distractiile sale se numara plimbari cu barca pe lac, cu telecabina si multe gradini prin care sa va plimbati. Baile Romane si Camera Pompei din Bath Baile Romane si Templul lui Sulis Minerva, construite in 75 i.Hr. in jurul celor mai mari trei izvoare termale, sunt extraordinar de impresionante si printre locurile cele mai vizitate din Londra, in special in lunile de vara. Construit pentru zeita Sulis Minerva, romanii au facut un templu si bai care au o vechime de 2000 de ani. Marea Baie are pavaje romane si o fundatie care este inconjurata de arcade din secolul al XIX-lea. Camera Pompei este un loc de intalnire in stil neoclasic si este inima sociala a comunitatii din Bath.
25
Castelul Windsor Castelul Windsor, cel mai mare castel locuit din lume, este una din resedintele oficiale ale reginei. De cand William Cuceritorul a construit primul castel in 1080, a fost apreciat atat pentru apropierea de Londra cat si pentru vechile paduri de vanatoare din vecinatate. Apartamentele de Stat adapostesc opere de arta de Rembrandt, Rubens, Holbein si Van Dyck precum si mobilier si portelan francez si englez extraordinar.
Folclorul Folclorul englezesc este bogat i divers. Multe din cele mai vechi legende ale rii impart teme i resurse cu folclorul celtic a rii Galilor, Scoiei i Irlandei, un exemplu tipic fiind legenda lui Herne Vntorul, care are mulze asemnri cu legenda tradiional vel a lui Gwyn ap Nudd. Valurile successive de invadatori pre-normanzi i locuitorii de la romani ncoace, via saxonii, Iuii, Anglii, oamenii nordului (Norse) i pn la cucerirea normand au influenat mitul i legenda Angliei. Unele poveti, ca cea a lui Lambton Worm arat o influen distinctiv norvegian, n timp ce altele, n special evenimentele i personajele associate cu legendele Arturiene arat o tendin distinct romano-galic. Dintre cele mai frumoase poveti folclorice englezeti sunt legendele Regelui Arthur, dei ar fi greit s considerm aceste poveti ca avnd o origine pur englezeasc deoarece ele au n vedere i ara Galilor, i ntr-o mic msur Irlanda i Scoia. De aceea ele pot fi considerate ca parte a folclorului tuturor Insulelor Britanice. Povestirile perioadei post-normande includ povetile lui Robin Hood, care exist n multe forme. i poveti ale altor eroi folclorici ca Hereward the Wake i Fulk FitzWarin, care dei bazate pe personaje istorice, au devenit legende.
Capitolul IX Baza tehnico materiala Unitatile de cazare folosite de catre rezidentii Marii Britanii
2003 2002 2001 2000
Milioane % din Milioane % din Milioane % din Milioane % din calatorii calatorii calatorii calatorii calatorii calatorii calatorii calatorii Hotel/Motel/Casa de oaspeti B&B/Farmhouse Apartamente/case inchiriate Gazde/Universitati 29 26 26 25
42.28 10.57
7 6
41.825 11.711
7 6
42.406 9.786
6 6
43.85 12.278
7 5
9.06 1.51
1
10.038 1.673
1
9.786 1.631
1
8.77 1.754
1
26

Casele prietenilor si rudelor Second Home/Timeshare Camping Towed Caravan Altele Total 42 47 47 47
61.91
2
75.285
1
73.395
1
78.93
1
3.02 4.53 3.02 15.1 151

3 2 12
1.673 3.346 5.019 16.73 167.3

2 3 11
1.631 3.262 3.262 17.941 163.1

2 2 11
1.754 3.508 5.262 19.294 175.4

2 3 12
Unitat ile de cazar e folosi te de
catre turistii straini

2002 Milioane % din calatorii calatorii Hoteluri etc Bed & Breakfast Camping/casute mobile Hostel Holiday Village/Centre Case inchiriate Paying Guest Free Guest Casa proprie Altele total 2001 Milioane % din calatorii calatorii
10.88
45 5
10.28
45 5
1.21
1
1.14
1
0.24 0.97
4 0
0.23 0.91
4 0
0.00 0.73 0.73 8.95 0.48 1.21 24.18

3 3 39 2 5 100
0.00 0.69 0.69 8.68 0.46 1.37 22.84

3 3 38 2 6 100
27
Din cele prezentate mai sus se observa ca atat in 2002 cat si 2001 cei mai multi turisti au ales sa se cazeze in hoteluri 45%, apoi urmeaza aceste free guest cu un procent de 3938% in anii de referinta 2001 si 2002, pe ultimul loc se afal turistii mai instariti care si-au putut permite sa-si achizitioneze o casa in Marea Britanie.
Capitolul X Activitatea turistica Turismul interior Anglia are multe fete diferite: o viata urbana febrila si peisaje pustii, traditii vechi si cultura avant-garde, plaje dragute si munti duri. Atat pentru vizionarea obiectivelor culturale, cat si pentru viata de noapte, Londra este intr-o continua dezvoltare si inevitabil, singurul loc care se afla pe itinerarul oricarei persoane. Nu este doar cel mai mare oras din Europa (cu o populatie de peste sapte milioane de locuitori) si capitala Marei Britanii, ci si locul unde se fac stirile, politica si banii tarii. In zona sud-estica a Angliei, de-a lungul coastei, Canterbury, scaunul episcopal al lui Thomas Becket, este o sursa de diversitati contrastante. Aceasta zona este cea mai bogata din tara datorita bogatiei agricole si apropierii fata de capitala. Sud-vestul Angliei, cu tinuturile mlastinoase si accidentate din Devon si coasta stancoasa din Cornwall, este un loc ce merita descoperit. Salisbury, acolo unde se spune ca incepe Tinutul de Vest, este dominat de turnul elegant al clopotnitei catedralei. In vremurile neolitice a evoluat aici o cultura bogata si puternica, asa cum se poate vedea in monumente precum Stonehenge si Avebury. Principala atractie urbana din vestul Angliei este Bristol, dar Bath si Exeter merita de asemenea vizitate. In centrul regiunii, principalele atractii sunt vechile orase universitare Oxford si Cambridge si orasul lui Shakespeare, Stratford de pe Avon, prin adesea ocolitul oras Norwich si prin campiile pitoresti din estul Angliei, care pot fi la fel de atragatoare. In nordul Angliei, orasele industriale Liverpool, Newcastle si Manchester sunt locuri neinfricate si pline de viata, iar York si Durham au comori istorice splendide, dar adevarata fascinatie este iarasi peisajul, mai ales dealurile din Lake District si vaile din Yorkshire. Principalele oferte si produse turistice Calatorie cu Eurostarul de la Paris la Londra
Durata: 4 nopti/ 5 zile De la 330 Euro/ loc in camera dubla Programul Excursiei Paris ZIUA1: Descoperiti cele mai frumoase atractii ale Parisului: Catedrala Notre Dame, Sainte Chapelle, Gradinile si Palatul Luxembourg, Cartierul Latin, Opera, Piata Concorde, Arcul de Triumf, Bulevardul Champes Elysees sau Domul Invalizilor. Neaparat faceti o vizita la muzeul Luvru! Impresionantul muzeu al lumii, cum l-a dorit Bonaparte, va va dezvalui comorile sale
28
semnate Michelangelo, Leonardo, Rafael, Rodin, Veronese, Velasques, Greco, Donatello. Paris ZIUA2: Daca alegeti sa mergeti la cumparaturi, avand posibilitatea de a admira arhitectura art nouveau a galeriilor Lafayette. Puteti sa incheiati ziua admirand privelistea orasului vazut din Turnul Eiffel sau cu o croaziera pe Sena. Cei care doresc sa petreaca in stil parizian pot alege un cabaret parizian - cele mai cunoscute sunt Moulin Rouge, Misou, Lido, Crazzy Horse sau Paradise Latin. Londra ZIUA 3: Dupa calatoria cu Eurostarul, trenul de mare viteza care strabate in cateva ore distante impresionante, veti ajunge la Londra, la gara Waterloo. Va recomandam sa nu ratati Tower Bridge, Catedrala St Pauls, St James Park, Palatul Regal, Parlamentul si celebrul Big Ben. Londra ZIUA 4: Mergeti neaparat in zona cea mai animata a orasului, Picadilly Circus, unde va asteapta Oxford circus, Rock Circus unde pe 3 nivele va puteti intilni cu vedetele rock din ceara. Descoperiti St. Paul Cathedral - biserica gotica din centrul Londrei unde a avut loc oficierea nuntii Printului Charles cu Printesa Diana si vizitati mormintele lui Nelson si Wellington. Iar la Catedrala Westminster Abbey se afla mormantul lui Isaac Newton. Londra ZIUA 5: Un bun prilej de intalnire cu celebrii soldati costumati in rosu care stau impietriti ore in sir va fi oferita de vizita la cea mai importanta cladire a Capitalei: Turnul Londrei, unde cele mai vizitate exponate sunt faimoasele bijuterii ale coroanei. In Trafalgar Square puteti admira Columna lui Nelson. Seara puteti alege sa serviti masa in celebrul cartier SOHO din apropiere, sau puteti alege distractia in cluburile binecunoscute Hipodrom sau Cafe de Paris. Servicii incluse Paris Cazare 2 nopti la la hotel 4* cu mic dejun inclus Londra Cazare 2 nopti la hotel 4* cu mic dejun inclus Bilet tren Eurostar de la Paris la Londra Sejur Londra
Locatie: Anglia - Londra Transport: avion Pret: de la 425 EURO Valabilitate oferta: 07 Apr. 2011 - 01 Sep. 2011 Durata sejur: 6 zile Plecari: 29.05, 3.07, 31.07, 14.08, 28.08, 11.09. LONDRA 6 zile Oxford, Casa Shakespeare, Greenwich, Windsor, Stonehenge ZIUA 1 - Duminica, ora 06.00 intalnire cu ghidul la Aeroportul Baneasa - check in Blue Air pentru destinatia Londra. Decolare ora 08.00. Sosire la Londra 09.15. Excursie la Castelul Windsor. Tur Londra pe traseul: Turnul Londrei, Westminster Abbey, Trafalgar Square, Hyde Park, Catedrala St. Paul, Big Ben, etc. Transfer la hotel.
29
ZIUA 2 (mic dejun). Se viziteaza (intrare libera) Galeriile Nationale si British Museum. . Timp liber. Muzeul figurilor de ceara Madame Tussaud, etc. ZIUA 3 (mic dejun). Dimineata, optional (aprox. 10 ), excursie la GREENWICH cu vaporasul pe Tamisa - se viziteaza: Muzeul Maritim, Observatorul astronomic, Meridianul Zero.Dupa amiaza timp liber - shopping. Cazare in LONDRA ZIUA 4 (mic dejun). Excursie (80 - fara biletele de intrare, daca se achita in Romania cu minim 21 zile inainte de plecare sau 100 - daca se achita in Londra) la Stratford-upon-Avon. Se viziteaza Casa natala si mormantul W. Shakespare de la Trinity Church. La Oxford, vizita Colegiilor (exterior) ZIUA 5 Timp liber. ZIUA 6 - Vineri (mic dejun). Dimineata, excursie la Stonehenge si catedrala Salisbury (cea mai inalta din Marea Britanie) si de aici deplasare la aeroport. Ora 15.40 prezentare la imbarcare. Ora 17.40 decolare. Sosire Bucuresti -Aeroportul Baneasa, sambata ora 22.55.
Vacana minim anual a locuitorilor este de 5 sptmni, iar datorit nivelului ridicat al calitii vieii, acetia s-au obinuit s acorde o importan foarte mare cltoriilor de vacan. Astfel, peste 90 % pleac n vacan cel puin o dat pe an. Recesiunea puternic din ultimul timp nu a modificat aceasta tendin, dar i determin s aleag destinaii mai ieftine. Datorit eforturilor de promovare ale autoritilor naionale, o mare parte din populaie, i anume 85%, i petrec o parte din vacan n propria ar. La acest lucru a contribuit i schimbarea climei, n sensul c pe perioada verii temperatura medie a crescut treptat. Peste 55% din populaie cltorete n Europa, iar 11% n afara Europei. Chiar dac veniturile lor sunt foarte ridicate, aleg o destinaie numai dac sunt convini c i merita preul. Standardul ridicat al serviciilor oferite i curenia reprezint cel mai important criteriu de selecionare al destiniilor turistice de ctre turitii englezi. O alt caracteristic a comportamentului turistului englez este frecvena cu care cltorete, respectiv cel puin o dat pe an. Astfel, vacana de var, care nseamn de cele mai multe ori o cltorie charter ctre o destinaie nsorit, este urmat n toamn de un city break, iar iarna de o vacan n Insulele Canare sau ntr-o staiune de ski din Elveia sau Norvegia. Pentru turistul englez este, de asemenea, important ca n timpul vacanei s poat desfura o serie de activiti, n principal sportive, precum mersul pe bicicleta, golf, hiking, etc. De asemenea, englezilor le place s cunoasc i s experimenteze locuri noi, tradiii i specialiti culinare ale destinaiilor pe care le viziteaz. Sunt interesai de shopping, dar numai dac mrfurile sunt de calitate nalt, iar preurile mai mici dect n propria ar. n privina structurii pe sexe a turitilor englezi, brbaii reprezint 56% din turiti, ceea ce nseamn c brbaii au cltorit de 1,6 ori pe an n timp ce femeile au cltorit numai de 1,2 ori. Persoanele cu vrsta cuprins ntre 25 i 54 de ani sunt printre cei mai activi turiti reprezentnd mai mult de doua treimi. Fluxul turistic spre Germania a fost dominat de brbai n proporie de 67%, n timp ce n Spania numrul femeilor a fost mai mare (52%). Segmentul de vrsta ntre 45 i 54 de ani a reprezentat un sfert din outbound-ul Angliei.Segmentele de vrsta cuprinse 35-44 i 25-34 genereaz 20% i respectiv 19% din numrul total al turitilor. Nivelul ridicat de dezvoltare al Angliei i nivelul ridicat al veniturilor individuale ale populaiei au permis ca turiii acestor ri s ating cea mai ridicat cheltuial unitar 2051 lire sterline. 80% din totalul outbound-ului Angliei a apelat la serviciile structurilor de cazare cu structuri de primire, n timp ce 18% au gsit alte modaliti (prieteni, rude, etc). n ce
30
privete cazarea pltit, hotelurile de trei stele au fost cele mai cutate n proporie de 41%, urmate de hotelurile de 4-5 stele (25%), vapor (9%), youth hosteluri (8%) i casele de vacan 8%. Cei care au ales cazarea neplatit, casele prietenilor i rudele au avut o proporie predominant de 57%. Cltoriile rezervate cu mult timp n avans reprezint 84% din outbound-ul Angliei. Cltoriile all inclusive, respectiv cele organizate pentru care se presupune c se folosete formula rezervrii anticipate reprezint 48% din totalul turitilor care cltoresc de plcere, 54% au fcut rezervri prin intermediul ageniilor. Mediul urban furnizeaz peste 80% din numrul turitilor, iar 50% din turitii provin din marile orae. Peste 70% din cltoriile de afaceri ale englezilor s-au fcut cu avionul, n timp ce pentru cltoriile de plcere mijlocul predominant de transport a fost avionul n proporie de 52%. Autoturismul, feribotul i autocarul au fost folosite mai mult n cltoriile de plcere dect n cele de afaceri.
Profilul turistului In profilul turistului englez intr i structura socio-familial a acestuia. Astfel, 60% dintre englezii care cltoresc n strintate sunt, fie dintre cei care nu au copii, fie ai cror copii sunt aduli, 45% provin din familii formate de 2 persoane, iar 33% din familii de 3-4 persoane. Dat fiind poziia periferic fa de destinaiile turistice preferate mai mult de 51% din englezi au utilizat avionul ca mijloc de transport. Cltoria cu autoturismul a reprezentat cel de-al doilea mijloc de transport ca importan (22%). Datorit siturii geografice feribotul a fost utilizat n proporie destul de mare i anume 14% din total. 83%.din turitii englezi au cltorit n Spania cu avionul. Perioade Iulie i august sunt lunile preferate de cltorie ale turitilor englezi. Aceste 2 luni nsumeaza 25% din fluxul de outbound, n timp ce pentru primele trei luni acesta este relativ sczut. Spania este vizitat n special n lunile martie, aprilie, octombrie i decembrie. Mai i iunie sunt destul de slabe pentru piaa spaniol, n timp ce primele 3 luni nu sunt un sezon bun nici pentru piaa german. Lunile iulie i august au avut numrul cel mai mare de plecri, cu 25% din outboundul total. 41 % din englezi petrec n medie 3 nopi n strintate, iar cltoriile cu o durat de 4-7 nopi nregistreaz o treime din total. Indicatori ai circulatiei turistice
I Indicatorii cererii turistice - Sejurul mediu (Sm) Sejurul mediu pe total tara = total innoptari (total zile turist)/total turisti sositi Sejurul mediu pe total tara in Marea Britanie in perioada (2000-2004)
31
Ani 2000 2002 2003 2004
Turisti sositi mii 25 211 24 181 24 715 27 754
Nr innoptari(mii) 203 762 199 283 203 431 227 406
Sejur mediu 8.08 8.24 8.23 8.19
Modificare
1.97 1.84 1.38
Marea Britanie
Sm2000 = 203 762/25 211 = 8.08 zile Sm2002 = 199 283/24181 = 8.24 zile Sm2003 = 203 431/24 715 = 8.23 zile Sm2004=227 406/27 754= 8.19 zile
8.30 8.25 8.20 8.15 8.10 8.05 8.00 2000 2002 2003 2004 8.08 8.24 8.23 8.19
Din analiza efectuata se poate observa ca durata medie de sejur in perioada 2000-2004 a fost de 8 zile, in aceasta perioada nu au loc fluctuatii mari, 2002 este anul care a inregistrat valoarea cea mai mare de 8,24 zile apoi urmeaza o scadere usoara ajungand in 2004 la 8,19 zile.
Indicele modificarii cererii turistice
ICE0-i= CE/CE0*100 Ani Total calatorii (mil) 234.91 221.14 227.18 212.22 Modificare%
2000 2001 2002 2003
-5.9 2.7 -6.6
ICE 2001-2000 = 221.14/234.91*100= 94.14% ICE 2002-2001 = 227.18/221.14*100= 102.73% ICE 2003-2002 = 212.22/227.18*100= 93.41% - Preferinta relativa
32
Pr = turisti din tara X spre tara Y/populatia tarii X*100 Pr = turisti din tara X spre tara Y/turistii ce parasesc tara X *100
Romania in calitate de tara receptorare si emitenta de turisti in raport cu Marea Britanie Anul Turisti britanici sositi in Romania Total turisti sositi in Romania Turisti plecati din Romania in Marea Britanie Total turisti plecati din Romania 2001 56 000 4 938 000 2002 60 000 4 794 000 2003 69 000 5 595 000 2004 55 000 6 600 000 4104
48 5127
In urma analizei efectuate se constata ca Romania in raport cu Marea Britanie este o tara receptoare de turisti, situatie explicata prin aceea ca numarul turistilor plecati din tara noastra catre Marea Britanie este mult mai mic decat numarul sosirilor turistilor britanici in tara noastra. Numarul romanilor este mic deoarece Marea Britanie este o tara foarte scumpa din toate punctele de vedere, iar cei mai multi romani care se duc acolo o fac in scopuri de a incheia afaceri; pe cand turistii britanici isi permit sa viziteze intreaga lume datorita monedei lor puternice (lira sterlina) si datorita concediului mare de 6-7 saptamani si mai ales pentru a scapa de clima pretentioasa a tarii lor. In Romania ei sunt atrasi de orasele medievale din Transilvania, de tururile culturale, turism rural, evenimente de afaceri. Se observa ca turistii britanici au sosit in numar mai mare in 2002-2003, asta datorita in primul rand de teama de atacuri teroriste din SUA, de virusul SARS care a indreptat fluxul turistic din ASIA catre EUROPA, dar sa nu uitam si de meciurile de fotbal sustinute de echipele britanice de fotbal in Romania. In 2004 s-a produs o scadere a numarului de britanici sositi datorita faptului ca in acel an clima din Marea Britanie a fost mai blanda si turisti au incercat sa-si petreaca vacantele in tara lor de origine. Numarul strainilor in Romania a inregistrat o crestere continuua, exceptand anul 2002 cand s-a inregistrat o scadere de cateva zeci de mii, doatorita cresterii puterii economice a Romaniei si a investitorilor straini care au inceput sa vada tarile din estul Europei ca pe o buna oportunitate pentru dezvoltarea afcerilor lor. Pr Rom MB 2004 = turisti din Romania spre Marea Britanie/populatia Romaniei*100= = 4104/22 303 552*100= 0.02%
33
Pr Rom MB 2004 =Turisti din Romania spre Marea Britanie/turistii ce parasesc Romania *100= 4104/485 127*100 = 0.8%
Marea Britanie in calitate de tara receptoare si emitatoare de turisti in raport cu Romania Ani Turisti romani sositi in Marea Britanie Total turisti sositi in Marea Britanie Turisti britanici sositi in Romania Turisti plecati din Marea Britanie 2001 2002 2003 2004 4104
22 840 000 56 000 35 200 000
24 18 000 60 000 35 180 000
24 720 00 69 000 35 720 000
55 000 -
Pr = turisti din Marea Britanie spre Romania/populatia Marii Britanii*100
Pr MB-Rom2001= 56 000/58 485 100*100= 0.101% Pr MB-Rom2002= 60 000/58 485 100*100= 0.113% Pr MB-Rom2002 = 69 000/58 485 100*100= 0.117%
Pr= turisti din Marea Britanie spre Romania/turistii ce parasesc Marea Britanie*100
Pr MB-Rom= 56 000/35 200 000*100= 0.160% Pr MB-Rom= 60 000/35 180 000*100= 0.170% Pr MB-Rom= 69 000/35 720 000*100= 0.193% Din cele ce se observa putem spune ca numarul turistilor britanici care vin in vacanta in Romania este foarte mic. Desi se observa un trend crescator, cifrele variaza intre 0.1 si aprox 0.2% din tot populatie Marea Britanie respectiv din turistii ce parasesc Marea Britanie.
34
Turismul emitator Din cele prezentate mai jos rezidentii Marii Britanii au efectuat in 2000 putin peste 34 milioane de calatorii in strainatate, acest numar urmand sa creasca in fiecare an cu cate 3-4 milioane de calatorii ajungand in anul 2003 la cifra de 45,5 milioane de calatorii efectuate.
Ani
Marea Britanie milioane calatorii
Crestere
2000 2001 2002 2003
34.7 35.2 35.18 35.72 1.44 1.38 2.94
Destinatii Spania1 Franta Grecia SUA Italia Republica Irlanda Portugalia Cipru OLanda Belgia Turcia Germania Austria Malta Alte tari Total
2000 2001 2002 2003 Milioane % din Milioane % din Milioane % din Milioane % din calatorii calatorii calatorii calatorii calatorii calatorii calatorii calatorii 34 22 21 28 11.6 8.23 8.96 12.74 16 27 26 18 5.4 10.19 11.10 11.64 5 7 8 8 1.7 2.74 3.41 3.64 1 6 7 6 0.34 2.35 2.13 2.73 9 6 4 4 3.07 2.35 1.70 1.82 .. 4 3 4 1.56 1.28 1.82 3 3 5 4 1.02 1.17 2.13 1.82 1 1 2 4 0.34 0.39 0.85 1.82 4 2 4 3 1.37 0.78 1.70 1.365 .. 2 2 2 0.78 0.85 0.91 .. 1 2 0.42 0.91 3 3 3 1 1.02 1.17 1.28 4.55 6 3 2 1 2.05 1.17 0.85 4.55 .. 3 2 1 1.17 0.85 4.55 19 14 12 14 6.174 5.09 5.12 6.37 100 100 100 100 34.7 35.2 35.18 35.7
Cea mai mult vizitata tara ramane inca Spania cu 28% din calatoriile efectuate de rezidentii tarii, dar aceasta destiantie inregistreaza o sacadere fata de anul 2000, tinde sa fie depasita in viitorul apropiat de Franta care a inregistrat pana acum o evolutie oscilatorie din anul 2000 pana in 2003 ajungand la 18% din total calatorii in 2003.
35
Principalele destinatii Clima umed, racoroas, precum i lipsa soarelui din marea parte a anului i determin pe englezi s prefere, n mod special, ca loc de petrecere al vacanelor zonele de litoral ale Spaniei, Greciei, Ciprului i Turciei. Primele cinci destinaii vizitate de turitii englezi au fost Germania (3,5 milioane), Suedia (3,1 milioane), Danemarca (2,6 milioane), Spania (2,3 milioane). Acestea au acoperit 37% din totalul outbound-ului, alte destinaii europene 45%, n timp ce destinaiile ndeprtate 18%. 41% din outbound-ul Angliei a avut o durat medie de edere de 3 zile, iar 32% ntre 4 i 7 nopi. Cltoriile n zone ndeprtate cu o durat mai mare de 2-3 de nopi au nsumat 4% din total.
Motivatii de calatorie Ca motivaie de cltorie, cltoriile de afaceri individuale au reprezentat 67%, participarea la conferine, congrese i simpozioane 21,4%, deplasri la locul de munc 13,8%%, studii 2,6% participri la trguri i expoziii 3,4%. Suma media cheltuit de o persoan pe zi a fost de 365 lire sterline. Capitolul XI Organizarea activitatii de turism in Anglia n Marea Britanie organismul central al turismului este Ministerul Turismului; la nivelul fiecarei natiuni si zone (Anglia,Scotia, ara Galilor, Irlanda de Nord) exista cte un minister national al turismului. Organismul national reprezentativ pentru turismul englez este totusi BTA (British Tourism Autority) cu atributii n domeniul promovarii n strainatate a destinatiilor din Marea Britanie (dispune de 29 de birouri si 7 reprezentante n ntreaga lume). La nivel regional, fiecare zona beneficiaza de o organizare cu un minister si oficii regionale de turism; mai exista oficii locale, departamente si birouri pentru statiuni sau orase turistice. Capitolul XII Relatii durabile ale Angliei cu Romania Pe data de 20 februarie 1880, guvernele britanic, francez i german au marcat intrarea n relaii diplomatice oficiale cu Romnia i, ntr-o not comun, consemnau recunoaterea acesteia ca stat independent . Ambasadorul britanic Robin Barnett a declarat cu ocazia acestei aniversri: 'Dup 130 de ani, parteneriatul nostru este mai puternic ca oricnd. Marea Britanie a deschis drumul ctre procesul de aderare a Romniei la Uniunea European, prin mesajul premierului britanic Tony Blair, n 1999 la Bucureti; astzi ne mndrim cu colaborarea strns ca parteneri n UE i NATO, precum i n Afganistan. Prezena britanic se face din ce n ce mai cunoscut n Romnia, prin cele peste patru mii de companii, printre care nume deja consacrate: Vodafone, GSK, Aviva i Betfair. Parteneriate economice cum ar fi cele dintre Nottingham i Timioara sau Craiova i Wakefield aduc beneficii de ambele pri. Rase de animale tipic britanice cum ar fi ovinele Aberdeen Angus i expertiza tiinific ajut la revitalizarea agriculturii romneti. La nivel interpersonal, este un privilegiu s vd colaborarea bilateral pentru a ajuta oamenii din categoriile cele mai dezavantajate din Romnia. Rolul organizaiilor caritabile britanice i romneti, precum i sprijinul financiar al firmelor britanice n acest sens, sunt cu
36
adevrat remarcabile. A vrea, de asemenea, s salut contribuiile cetenilor romni care lucreaz n Regatul Unit, iar domnul George Iacobescu este probabil unul dintre cei mai cunoscui reprezentani. Ca o not personal, cldura i ospitalitatea poporului romn stau la baza relaiilor bilaterale strnse, dar sunt i motivul pentru care am mai adugat cteva kilograme n greutate!' Ministrul britanic de Externe a transmis un mesaj de mulumire ctre cetenii Romniei '20 februarie marcheaz 130 de ani de relaii bilaterale romno-britanice. Sunt ncntat c, n tot acest timp, rile noastre au devenit parteneri tot mai apropiai ntr-o serie de aspecte economice, sociale i politice. n 1999, Tony Blair a venit n Romnia pentru a-i afirma sprijinul privind parcursul Romniei spre Uniunea European i, n 2007, am fost mndri s ne situm n avangarda statelor care au susinut integrarea. Colaborm strns n Afganistan, nu doar pe plan militar - i am vzut britanici i romni lucrnd mpreun - dar de asemenea i n ce privete dezvoltarea, pentru a ajuta poporul acestei ri s-i construiasc un viitor mai bun. tiu de asemenea, c, n discuiile purtate n Uniunea European despre viitorul Europei, Romnia i Marea Britanie colaboreaz ndeaproape, popoarele noastre fiind interconectate de interese comune i cltorii ntre cele dou ri. La fel este situaia i n ceea ce privete comunitile noastre de afaceri, care au legturi din ce n ce mai strnse. Am vizitat Romnia de dou ori n ultimii trei ani. Este o ar cu un potenial imens i sunt mndru c suntem parteneri att de apropiai. Atept cu interes ca urmtorii ani s fie la fel de fructuoi.
Bibliografie
http://londra.mae.ro/ http://www.travelers-way.com http://ro.wikipedia.org/wiki/Anglia http://www.turistik.ro http://atractiituristice.com.ro
37

Anglia

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anglia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Piata turistica a Angliei

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Capitolul XII Relatii durabile ale Angliei cu Romania

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

3.02 4.53 3.02 15.1 151

1.673 3.346 5.019 16.73 167.3

1.631 3.262 3.262 17.941 163.1

1.754 3.508 5.262 19.294 175.4

Unitat ile de cazar e folosi te de

catre turistii straini

0.00 0.73 0.73 8.95 0.48 1.21 24.18

0.00 0.69 0.69 8.68 0.46 1.37 22.84

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Ani 2000 2002 2003 2004

Turisti sositi mii 25 211 24 181 24 715 27 754

Nr innoptari(mii) 203 762 199 283 203 431 227 406

Sejur mediu 8.08 8.24 8.23 8.19

1.97 1.84 1.38

Indicele modificarii cererii turistice

2000 2001 2002 2003

-5.9 2.7 -6.6

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

22 840 000 56 000 35 200 000

24 18 000 60 000 35 180 000

24 720 00 69 000 35 720 000

Pr = turisti din Marea Britanie spre Romania/populatia Marii Britanii*100

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Marea Britanie milioane calatorii

2000 2001 2002 2003

34.7 35.2 35.18 35.72 1.44 1.38 2.94

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

S-ar putea să vă placă și