Columbia

1. Poziia pe glob/continent :

Aezat n nord vestul Americii de Sud (4 00 N, 72 00 W) i parial n sudul Americii Centrale.
Unica ar din America de Sud care are ieire la ambele oceane Atlantic cu 1,760 km i Pacifici
Oceanul Pacific cu 1.448 km. Hotare: Nord Marea Caraibilor (hotar maritim cu Jamaica, Haiti i
Republica Dominican). Vest cu Panama (225 km) i hotar maritim cu Costa Rica iGuatemala. Sud cu
Ecuador (590 km), Peru (1.496 km) i Brazilia (1.643 km). Est cu Brazilia i Venezuela (2.050 km). Cu
suprafaa de 1.138.910 km Columbia este a patra ar, ca mrime n America de Sud, dup Brazilia,
Argentina i Peru i a aptea n Americi. Din toat suprafaa, pmntul ocup 1,038,700 km iar apele
au 100,210 km.
2. Relief
Teritoriul continental e divizat n patru mari regiuni geografice: Anzii (compus din trei lanuri
muntoase: Cordiliera de vest, Cordiliera Central i Cordiliera de Est); Partea oriental a rii este
caracterizat de terenuri joase i cmpii plane. Aceast parte e foarte mpdurit i brzdat de
multe ruri ca Putumayo, Yapura, Meta, Guaviare, care se revars fie n Orinoco, fie n Amazon.
Deasupra peisajului tropical troneaz vulcani cu piscuri venic acoperite de zpad, care depesc
chiar i 5.000 de metri. Cel mai nalt vrf din Columbia (Cristbal Coln, 5.775 m) se afl n partea
nordic a unui alt masiv, Sierra Nevada de Santa Marta. Deasemeni, Columbia deine un arhipelag n
Marea Caraibilor (San Andres, Providencia i Santa Catalina) care formeaz teritoriul
departamentului San Andrs i Providencia, i alte insule n Oceanul Atlantic i Oceanul Pacific. Clima
este cald pe ambele coaste ale oceanelor, i n cmpiile orientale, n muni temperatura variaz n
funcie de altitudine: cald (sub 900m.), temperat (900m.-1980m.), rece (1980m. 3500m.). Anzii
Cordilieri pe teritoriul Columbiei se ntind din sudvest, de la hotar cu Ecuador pn n nordest, la
hotarul cu Venezuela. Masivul Columbian compus din trei cordeliere: Occidental, Central,
Oriental, i dou vai Magdalena i Cauca, strbtute de rurile cu acelai nume. Cel mai nalt munte
se afl ns n cmpia caraibean, piscul Cristobal Colon (5,775 m) i piscul Simon Bolivar (aceeai
nlime). Partea de est a Columbiei, compus din savan i pduri tropicale ocup mai bine de
jumtate din suprafaa rii. Tradiional sunt considerate cinci regiuni naturale Regiunea
Anzi,Regiunea Caraibe, Regiunea Pacific, Regiunea Orinoco, Regiunea Amazon. Unii oameni includ
deasemeni Regiunea Insular, separat de regiunile costale (Pacific, Caraibe).
3. Clima
In Nordul continentului se gaseste un climat intertropical cu caldura vara si ploi iarna,un
climat montan, dar si un climat ecuatorial. Pe masura ce ne indepartam de nordul continentului,
intalnim mai multe tipuri de clima. In centrul Americii de Sud se gaseste un climat
intertropical,ecuatorial,montan dar si un climat al deserturilor tropicale. In sudul continentului se
gasesc climaturi subtropicale,temperat-oceanice,montane.
Clima este tropicala, dar variaza in functie de nivelul marii. Cantitatea de precipitatii este mare, intre
200-500 cm in depresiuni, scazand cu altitudinea si ajungand pana la peste 100 cm la Bogota, la o
inaltime de 2.645 m. Temperaturile medii in ianuarie si in iulie sunt de 14C si 13C la Bogota, si de
22C si 21C la Medellin. In depresiunile de pe coasta, clima e umeda, cu o temperatura medie de
25C.
4. Populatia si orae
Populatia : 37.685.000 , se situeaza pe locul 30.
Densitatea populatiei : 33 locuitori pe km2(locul 129).

Vechii colonisti spanioli s-au amestecat prin casatorii cu indienii bastinasi, astfel 58% din populatie
este formata din metisi (amestecuri de indieni si europeni). Casatoriile mixte cu sclavii africani au dat
nastere mulatrilor, care reprezinta 14% din populatie. Alti 20% sunt albi, 4% negri, 1% indieni si 3%
amestecuri de indieni si negri. 90% din locuitori traiesc in vaile si platourile din Anzi, majoritatea in
regiuni urbane.
Populatia
In anul 2000 s-a estimat ca numarul locuitorilor ajunge la 348 milioane, echivalentul unui procent de
6% din intreaga populatie a lumii. Desi populatia Americii de Sud are o mostenire etnica variata,
principalele ei elemente sunt constituite de nativii americani si de descendentii spaniolilor,
portughezilor si a negrilor africani. Varietatea rasiala produsa de amestecul atator grupuri Este larga.
Cei mai numerosi sunt asa zisii metisii, o combinatie intre iberici si nativii americani. Mai putin
numerosi sunt cei proveniti din amestecul ibericilor si negrilor, iar cei mai putini sunt nativii
americani amestecati cu negrii. Cei mai multi nativi americani se afla in zonele inalte din republicile
andene. Populatia de origine spaniola este mai numeroasa in Argentina si Uruguay. In Brazilia,
portughezii sunt elementul iberic predominant iar negrii si mulatrii sunt mai numerosi aici decat in
orice alta tara din America de Sud. In Guiane si pe coasta Columbiei si Ecuatorului numarul negrilor
este de-asemenea mare.

Valul continuu dar relativ moderat al ibericilor care au venit in America de Sud in perioada coloniala
si in secolul ce a urmat proclamarii independentei, a crescut spre sfarsitul secolului 19 si pana in 1930
prin venirea a milioane de italieni, in principal in Argentina, Brazilia si Uruguay. Germani, polonezi si
alte nationalitati europene au venit de-asemenea, dar intr-un numar incomparabil mai mic. Desi
majoritatea imigrantilor europeni erau implicati in munca agricola in Argentina si Brazilia,mai multi
germanii si italienii au format colonii agricole. Colonistii germani, de exemplu,s-au stabilit partea sud
centrala a statului Chile. Alti imigranti s-au orientat catre oras, unde au contribuit substantial la forta
de munca.

Cateva grupuri non-europene, cum ar fi sirienii si libanezii, au venit in numar mare. Valul cel mai
mare de imigranti asiatici a venit in secolul 19 din India, Indonezia si China. Multi dintre ei au ajuns in
Guiana Engleza si Guiana Olandeza ca muncitori dupa abolirea sclaviei. In special dupa 1900, un
numar mare de japonezi s-au stabilit in sud-estul Braziliei, iar mai putini in Paraguay, Bolivia si in
nordul si nord-estul Braziliei.
Populatia din America de Sud s-a dublat intre 1960 si 2000. Aproape jumatate din populatia de pe
continent locuieste in Brazilia. 45% din restul populatiei se afla localizata in Columbia, Argentina,
Peru, Venezuela, Chile si Ecuator. Cresterea populatiei este datorata in mare parte cresterii naturale ,
rata natalitatii fiind de 221 per 1000 oameni, iar rata mortalitatii de 8 per 1000 oameni in anul
2000.in multe regiuni rata mortalitatii a suferit un declin substantial de-a lungul multor decade, pe
cand rata natalitatii doar de curand a inregistrat o tendinta de scadere.

Orase importante:
1. Bogot (2600 metros ms cerca de las estrellas 2600 m mai aproape de stele)
2. Medelln (La ciudad de la eterna primavera Oraul eternei primveri)
3. Barranquilla (La puerta de oro de Colombia Poarta de aur a Columbiei)
4. Cali (La sucursal del cielo Sucursala cerurilor)
5. Cartagena (La heroica Eroica)
6. Pereira (La querendona, trasnochadora y morena Frumoasa brunet fr somn)
7. Bucaramanga (La ciudad bonita Oraul frumos)
8. Manizales (La ciudad de las puertas abiertas Oraul porilor deschise)
9. Ibagu (La capital musical de Colombia Capitala muzical a Columbiei)
10. Ccuta
11. Pasto (Ciudad Sorpresa Oraul surpriz)
12. Armenia, Columbia (La Ciudad Milagro Oraul miracol)
13. Villavicencio
14. Valledupar (Capital mundial del vallenato Capitala mondial a vallenato)
Capitala, Bogota, situata pe un platou din Cordillera Orientala, are o gama larga de industrii, fiind in
acelasi timp centrul politic si comercial. Medellin (2.400.000) din Cordillera Centrala este principalul
centru al industriei usoare (in special textile) si al industriei de cafea. Caii (800.000), al treilea oras ca
marime, se afla in valea raului Cauca, si este centrul unei regiuni agricole bogate. Barranquilla
(1.400.000) se afla langa gura de varsare a raului Magdalena, iar Cartagena 7.000.OOO) este cel mai
important port al Marii Caraibilor.

5. Economia si Industria
Majoritatea productie din recolte este destinata pentru consumul intern si pentru piete. totusi
veniturile din exportul agricol sunt foarte importante in multe din tarile sud americane. Marketingul
intern si exportul produselor agricole justifica o parte substantiala din activitatea comerciala si de
productie.
Formele cele mai intensive ale agriculturii comerciale sunt concentrate in jurul oraselor.
Produsele agricole perisabile,ca legume, fructe si produse lactate sunt cele mai intensive. Producti de
recolte radacinoase, fasole si porumb este mult mai dispersata. Industria animaliera este dispersata;
cresterea bovinelor pentru export este de-o mare importanta pentru Argentina, Uruguay, Paraguay si
Columbia. Agricultura orientata spre export se practica cu precadere in zonele tropicale si temperate
unde pamantul arabil si accesul la porturi sunt optime. Printre recoltele tropicale cafeaua este cea
mai importanta, aceasta fiind produsa in special in SE Braziliei si in vestul si centrul Ecuatorului.
Zaharul este produs pentru export pe coasta statului Suriname, a Perului si a Guyanei. Bumbacul e
produs pentru export de multe decenii, pe coasta Perului. Acesta din urma alaturi de trestia de zahar
sunt cultivate atat pentru interior cat si pentru exterior in NE si SE Braziliei. Graul, porumbul, carnea
de vita, de oaie si lana sunt produse importante pentru comertul international.

Desi continentul este in procent de 50% impadurit si inconjurat de mari cu o viata marina foarte
bogata, industria forestiera si cea piscicola sunt de mici proportii si sunt orientate spre pietele
interne. Cea mai mare parte a lemnului provine din bazinul amazonian unde mari intinderi de padure
sunt defrisate pentru a fi transformate in pasuni si terenuri arabile. Din sudul Braziliei si sudul si
centrul statului Chile se exporta cheresteaua de rasinoase. Zone semnificative de paduri destinate
comertului au fost cultivate in Chile si Brazilia.
In ceea ce priveste comertul cu peste apele din jurul Pacificului sunt cele mai importante. Tonul este
pescuit din apele din jurul coastei ecuatoriale si peruviene. Apele braziliene si chiliene sunt foarte
renumite pentru crustacee.

Mineritul pentru export se practica pe scara larga. Petrolul, bauxita, cuprul si fierul sunt
principalele marfuri in ceea ce priveste valoarea si volumul, dar exportul de minerale este foarte
diversificat. America de sUd este un important producator mondial de plumb, zinc si mangan.. desi
toate tarile sud-americane sunt producatoare de minerale, gazul si petrolul justifica mai mult de
jumatate din totalul productiei externe.
Productia de minerale este de mare importanta pentru economia nationala a unor tari sud-
americane. Exporturile Venezuelei sunt dominate de petrol si derivatele lui, pe cand dependenta de
exportul de minerale este mai mica in Suriname, Bolivia si Chile. Peru, si in ultimii ani Ecuatorul s-au
bazat foarte mult pe vanzarea mineralelor. Asemenea exporturi asigura venit pentru guvern, dar
mineritul contribuie prea putin la produsul domestic brut si la angajare. Totusi produsele minerale
sunt importante la diversificarea industriala a continentului, care se afla in continua crestere.
Totusi prelucrarea produselor agricole ramane cea mai importanta si cea mai raspandita industrie
, chiar si-n Argentina si Brazilia, tarile cele mai puternic industrializate. Rafinarea mineralelor estre
de-asemenea importanta dar tinde a fi localizata in apropierea zacamintelor de minerale. Alte
industrii care se ocupa cu rafinarea petrolului, producerea fierului, otelului si cimentului, producerea
bunurilor de consum ca textilele, bauturile, vehiculele etc., sunt concentrate in apropierea marilor
orase.

Dezvoltarea industriala pe continent continua sa infrunte cateva probleme: mica dimensiune a
pietelor nationale, tehnologia necorespunzatoare si slabe retele de distributie si transport.
Petrolul si gazele naturale sunt principalele surse de energie in America de Sud. Surse mai primitive
cum ar fi lemnul si manganul sunt folosite pe larg in industrie, in producerea fierului si otelului sau in
procesul de rafinare a zaharului. Carbunele, ale carui rezerve sunt relativ mici, a fost important de la
inceputul dezvoltarii transporturilor de cale ferata in Chile, Argentina, Brazilia si Columbia, dar acum
a fost inlocuit. Alcoolul provenit din trestia de zahar este un important combustibil pentru masini in
Brazilia.
6. Transportul

Transporturi
Acvatic
Port fluvial, Columbia
- Fluvial
Columbia beneficiaz de 18.140 km de fluviu navigabil. Rurile Magdalena i Cauca au fost
principalele artere de comunicaie n interiorul teritoriului pe timpul dominaiei spaniole.
Actulamene au o importan secundar, datorit apariiei altor ci de comunicaie, i schimbarilor
economice. Portul Leticia este acum cel mai important port fluvial al Columbiei, fiind situat pe
Amazon, acesta asigur legtura cu Peru i Brazilia.
- Maritim
La oceanul Atlantic
Barranquilla
Cartagena
Turbo
Santa Marta
La oceanul Pacific
Buenaventura, Columbia
Tumaco
Terestru
Autostrada San Juan, Medellin, Columbia
- Ci ferate
Total 3,380 km Ecartament stadart 150 km of 1.435 m gauge Ecartanet ngust (0,914 m) -
3,230 km (1,830 km n uz) (1995) Prin intermediul cilor ferate, Columbia e conectat doar cu
Venezuela, dar artera e inoperabil.
- Drumuri
Total: 115.564 km asfaltate: 13.868 km nepavate: 101.696 km (1997 est.) n regiunea Anzilor,
coasta de nord i zonele submontane, unde se ntregistreaz cea mai mare densitate a populaiei,
transportul rutier e cel mai dezvoltat. Exista un sistem de transport auto, oferit de cteva companii,
care opereaz ntre cele mai importante orae. Acest serviciu nu este nici prea comod, nici
confortabil.
Aerian
Aeroporul El Dorado
Toate aeroportulile civile, n Columbia, sunt gestionate de Aeronautica Civil de Colombia.
Transporturile naionale columbiene sunt controlate de aceeai agenie. Agenia de control vamal i
imigraiune este gestionat deDepartamento Administrativo de Seguridad (Departamentul
Administrativ de Securitate).
Piste pavate Total: 90 peste 2438 m: 11 ntre 1524 - 2437 m: 37 sub 1523 m: 42
Aeroporturi internaionale
Aeroportul Internaional El Dorado, Bogota
Aeroportul Internaional Alfonso Bonilla Aragon, Palmira (pentru Cail)
Aeroportul Internaional Jos Mara Crdova, Rionegro (pentru Medellin)
Aeroportul Internaional Ernesto Cortissoz, Soledad (pentru Barranquilla)
Aeroportul Internaional Rafael Nunez, Cartagena
Aeroportul Internaional Matecana, Pereira
Aeroportul Internaional Camilo Daza, Cucuta
Aeroportul Internaional Gustavo Rojas Pinilla, San Andres
Piste nepavate Total: 1011 2438 m - 3047 m: 1 1524 m - 2437 m: 62 914 m - 1523 m: 330 sub 914 m:
618
Transport urban, sub-urban, special
Transmilenio
Transporul urban n Columbia este gestionat de mai multe companii private, n marile orae.
Rutele sunt desemnate de autoriti, diferitor companii, care deservesc respectiv aceste rute, cu
variate tipuri de vehicole destinate transportului public. n anii 1980, n Medellin a fost construit un
sitem de metro uor, fiind unicul ora din Columbia care beneficia de asemeanea sistem de transport
public. n 2004 a fost inaugurat, n Medellin, Metrocable, un sistem de teleferic, pentru a acoperi
necesitile de transport ale cartierelor montane. Conexiunea dintre Metroul din Medellin i
Metrocable a generat poluri de atracie turistic ceea ce a dus la dezvoltarea zonelor adiacente. n
2000, n Bogota, a fost dezvoltat un sistem special de transport, numit TransMilenio, care
funcioneaz pe rute exclusieve, n regim de metro, opernd cu atobuze articulate. Introducrearea
sistemului TransMilenio, a dus la imbuntirea unor aspecte legate de infrastructur, calitateatea
vieii i optimizarea unor rute de transport urban colectiv. Acest sistem acum este implenetat n alte
orae columbiene, cum ar fi Pereira, Cali, Barranquilla, Cucuta, Bucaramanga,Medellin. n alte orae
ale Americii Latine de asemeni ia amploare impementarea sistemelor asemntoare de trasnport,
aici pot fi menionate Santiago de Chile, Lima, Managua, Ciudad de Panama, Caracas i altele.
- Conducte
iei: 3585 km;
Derivate: 1350 km;
Gaz Natural: 830 km;
Gaz Natural Lichifiat: 125 km.
7. Turism
Turismul n Columbia atinge cotele maxime n timpul festivalurilor Cali Fair, Carnavalul
Barranquilla, Festivalul de Teatru Iberoamerican din Botoga, Festivalul Florilor. n timpul srbtorilor
de Crciun i a zilei Naionale a Columbiei, deasemeni se nregistreaz un numr crscut al turitilor.
Turismul columbian sufer n pricipal din cauza atacurilor teroriste lansate de gruparile FARC. Recent
s-au intensificat atacurile asupra turitilor, o posibil cauz ar fi ncercrile preedintelui Alvaro Uribe
de a limita accesul lor la posibile zone de interes turistic, ct i ai scoate din marile orae. De la
instalarea n funcie, n 2002, Alvaro Uribe a mrit considerabil stabilitatea i securitatea, n ar.
Acesta a contribuit fructuos la economia Columbiei, mrind veniturile n sfera seviciilor turistice
internaionale. n 2006 erau ateptai 1,5 miloane de turiti internaionali, o mrire considerabil cu
50% fa de anul 2005. n Columbia, n ultimii ani, turismul e n dezvoltare, indicii economici ai acestei
ramuri fiind in cretere, plaseaz ara n topul destinaiilor. Organizaia Mondial de Turism a
nregistrat o cretere de peste 9 % n intervalul 2000 2004, fiind devansate n plan regional doar de
Peru i Suriname.
8. Zone de liber schimb
Uniunea Naiunilor Sud-Americane (spaniol: Unin de Naciones Suramericanas,
portughez: Unio das Naes Sul-Americanas, olandez: Zuid-Amerikaanse Statengemeenschap,
prescurtat: Unasur resp. Unasul), pn n aprilie 2007 denumit Comunitatea Sud-American a
Naiunilor (CSN), este o organizaie politic i economic regional, fondat de 12 state din America
de Sud. A fost constituit la data de 8 decembrie 2004 n oraul peruan Cuzco, n timpul Adunrii a III-
a a efilor Statelor Sud-Americane.
Baze i obiective
n declaraia de constituire s-au stabilit aiuni n:
1. Concentrarea, coordonarea politic i diplomatic n regiune.
2. Convergena ntre Mercosur, Comunitatea Andin i Chile ntr-o singur zon de comer
liber. Surinam i Guyana se pot asocia fr a pierde statulul su n Caricom.
3. Integrarea fizic, energetic i a comunicaiilor n America de Sud, stimulat de Iniiativa
pentru Integrarea Infrasctructurii Regionale Sud-Americane (IIRSA).
4. Armonizarea politicilor de dezvolare rural i agroalimentar
5. Transferul de tehnologie i cooperarea pe orizontal n toate domeniile tiinifice,
educaionale, culturale.
6. Creterea nivelului de interaciune ntre mediile comerciale i societatea civil.
7. Promovarea gradual a msurilor, aciunulor i a domeniilor de aciune n baza instituiilor
existente.

Membri
Membrii fondatori ai Comunitatii Sud-Americane a Naiunilor:
Membrii Comunitii Andine:
Bolivia
Columbia
Ecuador
Peru
Venezuela
Membrii Mercosur:
Argentina
Brazilia
Paraguay
Uruguay
Venezuela
ri neafiliate:
Chile
Guyana
Surinam
Observatori:
Mexic
Panama