COLUMBIA

POZITIA PE GLOB/CONTINENT

POZIIA PE GLOB/CONTINENT

Aezat n nord vestul Americii de Sud (4 00 N, 72 00

W) i parial n sudul Americii Centrale. Unica ar din
America de Sud care are ieire la ambele oceane
Atlantic cu 1,760 km i Pacific i Oceanul Pacific cu
1.448 km. Hotare: Nord Marea Caraibilor (hotar
maritim cu Jamaica, Haiti i Republica Dominican).
Vest cu Panama (225 km) i hotar maritim cu
Costa Rica i Guatemala. Sud cu Ecuador (590 km),
Peru (1.496 km) i Brazilia (1.643 km). Est cu Brazilia
i Venezuela (2.050 km).
Cu suprafaa de 1.138.910 kmp, Columbia este a patra
ar, ca mrime n America de Sud, dup Brazilia,
Argentina i Peru i a aptea n Americi.

RELIEF
Teritoriul continental e divizat n patru mari regiuni
geografice: Anzii (compus din trei lanuri muntoase:
Cordiliera de vest, Cordiliera Central i Cordiliera de Est);
Partea oriental a rii este caracterizat de terenuri joase i
cmpii plane. Aceast parte e foarte mpdurit i brzdat
de multe ruri ca Putumayo, Yapura, Meta, Guaviare, care se
revars fie n Orinoco, fie n Amazon. Deasupra peisajului
tropical troneaz vulcani cu piscuri venic acoperite de
zpad, care depesc chiar i 5.000 de metri.
Cel mai nalt vrf din Columbia (Cristbal Coln, 5.775 m) se
afl n partea nordic a unui alt masiv, Sierra Nevada de
Santa Marta. Deasemeni, Columbia deine un arhipelag n
Marea Caraibilor (San Andres, Providencia i Santa Catalina)
care formeaz teritoriul departamentului San Andrs i
Providencia,
i
alte
insule
n
Oceanul Atlantic
i
Oceanul Pacific.

FLUVIUL AMAZON

MUNTII ANZI

Clima este cald pe ambele coaste ale oceanelor,

i n cmpiile orientale, n muni temperatura
variaz n funcie de altitudine: cald (sub 900m.),
temperat (900m.-1980m.), rece (1980m.
3500m.). Anzii Cordilieri pe teritoriul Columbiei se
ntind din sudvest, de la hotar cu Ecuador pn n
nordest, la hotarul cu Venezuela.
Masivul Columbian compus din trei cordeliere:
Occidental, Central, Oriental, i dou vai
Magdalena i Cauca, strbtute de rurile cu
acelai nume. Cel mai nalt munte se afl ns n
cmpia caraibean, piscul Cristobal Colon (5,775
m) i piscul Simon Bolivar (aceeai nlime).
Partea de est a Columbiei, compus din savan i
pduri tropicale ocup mai bine de jumtate din
suprafaa rii. Tradiional sunt considerate cinci
regiuni naturale Regiunea Anzi, Regiunea Caraibe,
Regiunea Pacific,
Regiunea Orinoco,
Regiunea Amazon.

CLIMA
In Nordul continentului se gaseste un climat intertropical cu
caldura vara si ploi iarna,un climat montan, dar si un climat
ecuatorial. Pe masura ce ne indepartam de nordul
continentului, intalnim mai multe tipuri de clima. In centrul
Americii
de
Sud
se
gaseste
un
climat
intertropical,ecuatorial,montan dar si un climat al
deserturilor tropicale. In sudul continentului se gasesc
climaturi subtropicale,temperat-oceanice,montane.
Clima este tropicala, dar variaza in functie de nivelul marii.
Cantitatea de precipitatii este mare, intre 200-500 cm in
depresiuni, scazand cu altitudinea si ajungand pana la
peste 100 cm la Bogota, la o inaltime de 2.645 m.
Temperaturile medii in ianuarie si in iulie sunt de 14C si
13C la Bogota, si de 22C si 21C la Medellin. In
depresiunile de pe coasta, clima e umeda, cu o
temperatura medie de 25C.

POPULATIA SI
ORAE

Populatia : 37.685.000 , se situeaza pe locul 30.

Densitatea populatiei : 33 locuitori pe km2(locul
129).
Vechii colonisti spanioli s-au amestecat prin casatorii
cu indienii bastinasi, astfel 58% din populatie este
formata din metisi (amestecuri de indieni si
europeni). Casatoriile mixte cu sclavii africani au dat
nastere mulatrilor, care reprezinta 14% din
populatie. Alti 20% sunt albi, 4% negri, 1% indieni si
3% amestecuri de indieni si negri. 90% din locuitori
traiesc in vaile si platourile din Anzi, majoritatea in
regiuni urbane.

POPULATIA

In anul 2000 s-a estimat ca numarul locuitorilor

ajunge la 348 milioane, echivalentul unui procent
de 6% din intreaga populatie a lumii.
Desi populatia Americii de Sud are o mostenire
etnica variata, principalele ei elemente sunt
constituite de nativii americani si de descendentii
spaniolilor, portughezilor si a negrilor africani.
Varietatea rasiala produsa de amestecul atator
grupuri Este larga.
Cei mai numerosi sunt asa zisii metisii, o
combinatie intre iberici si nativii americani. Mai
putin numerosi sunt cei proveniti din amestecul
ibericilor si negrilor, iar cei mai putini sunt nativii
americani amestecati cu negrii. Cei mai multi nativi
americani se afla in zonele inalte din republicile
andene. Populatia de origine spaniola este mai
numeroasa
in
Argentina
si
Uruguay.

In
Brazilia,
portughezii
sunt
elementul
iberic
predominant iar negrii si mulatrii sunt mai numerosi aici
decat in orice alta tara din America de Sud. In Guiane si
pe coasta Columbiei si Ecuatorului numarul negrilor este
de-asemenea mare.
Valul continuu dar relativ moderat al ibericilor care au
venit in America de Sud in perioada coloniala si in
secolul ce a urmat proclamarii independentei, a crescut
spre sfarsitul secolului 19 si pana in 1930 prin venirea a
milioane de italieni, in principal in Argentina, Brazilia si
Uruguay.
Germani, polonezi si alte nationalitati europene au venit
de-asemenea, dar intr-un numar incomparabil mai mic.
Desi majoritatea imigrantilor europeni erau implicati in
munca agricola in Argentina si Brazilia,mai multi
germanii si italienii au format colonii agricole. Colonistii
germani, de exemplu,s-au stabilit partea sud centrala a
statului Chile. Alti imigranti s-au orientat catre oras,
unde au contribuit substantial la forta de munca

Cateva grupuri non-europene, cum ar fi sirienii si libanezii, au

venit in numar mare. Valul cel mai mare de imigranti asiatici
a venit in secolul 19 din India, Indonezia si China.
Multi dintre ei au ajuns in Guiana Engleza si Guiana Olandeza
ca muncitori dupa abolirea sclaviei. In special dupa 1900, un
numar mare de japonezi s-au stabilit in sud-estul Braziliei, iar
mai putini in Paraguay, Bolivia si in nordul si nord-estul
Braziliei.
Populatia din America de Sud s-a dublat intre 1960 si 2000.
Aproape jumatate din populatia de pe continent locuieste in
Brazilia. 45% din restul populatiei se afla localizata in
Columbia, Argentina, Peru, Venezuela, Chile si Ecuator.
Cresterea populatiei este datorata in mare parte cresterii
naturale , rata natalitatii fiind de 221 per 1000 oameni, iar
rata mortalitatii de 8 per 1000 oameni in anul 2000.in multe
regiuni rata mortalitatii a suferit un declin substantial de-a
lungul multor decade, pe cand rata natalitatii doar de curand
a inregistrat o tendinta de scadere.

ORASE IMPORTANTE

1. Bogot (2600 metros ms cerca de las

estrellas 2600 m mai aproape de stele)

2. Medelln (La ciudad de la eterna

primavera Oraul eternei primveri)

3. Barranquilla (La puerta de oro de

Colombia Poarta de aur a Columbiei)

4. Cali (La sucursal del cielo Sucursala

cerurilor)

5. Cartagena (La heroica Eroica)

6.
Pereira
(La
querendona,
trasnochadora y morena Frumoasa
brunet fr somn)

7. Bucaramanga (La ciudad bonita

Oraul frumos)

8. Manizales (La ciudad de las puertas

abiertas Oraul porilor deschise)

9. Ibagu (La capital musical

Colombia

Capitala
muzical
Columbiei)

de
a

10. Ccuta
11. Pasto (Ciudad Sorpresa Oraul
surpriz)

Capitala, Bogota, situata pe un platou din

Cordillera Orientala, are o gama larga de
industrii, fiind in acelasi timp centrul politic si
comercial. Medellin (2.400.000) din Cordillera
Centrala este principalul centru al industriei
usoare (in special textile) si al industriei de
cafea. Caii (800.000), al treilea oras ca
marime, se afla in valea raului Cauca, si este
centrul
unei
regiuni
agricole
bogate.
Barranquilla (1.400.000) se afla langa gura
de varsare a raului Magdalena, iar Cartagena
7.000.OOO) este cel mai important port al
Marii Caraibilor.

BOGOTA

MEDELIN

ECONOMIA SI INDUSTRIA

Majoritatea productie din recolte este destinata pentru consumul

intern si pentru piete. totusi veniturile din exportul agricol sunt
foarte importante in multe din tarile sud americane. Marketingul
intern si exportul produselor agricole justifica o parte substantiala
din activitatea comerciala si de productie.
Formele cele mai intensive ale agriculturii comerciale sunt
concentrate in jurul oraselor. Produsele agricole perisabile,ca
legume, fructe si produse lactate sunt cele mai intensive. Producti
de recolte radacinoase, fasole si porumb este mult mai dispersata.
Industria animaliera este dispersata; cresterea bovinelor pentru
export este de-o mare importanta pentru Argentina, Uruguay,
Paraguay si Columbia.
Agricultura orientata spre export se practica cu precadere in
zonele tropicale si temperate unde pamantul arabil si accesul la
porturi sunt optime. Printre recoltele tropicale cafeaua este cea
mai importanta, aceasta fiind produsa in special in SE Braziliei si in
vestul si centrul Ecuatorului. Zaharul este produs pentru export pe
coasta statului Suriname, a Perului si a Guyanei.

Bumbacul e produs pentru export de multe decenii,

pe coasta Perului. Acesta din urma alaturi de trestia
de zahar sunt cultivate atat pentru interior cat si
pentru exterior in NE si SE Braziliei. Graul, porumbul,
carnea de vita, de oaie si lana sunt produse
importante pentru comertul international.
Desi continentul este in procent de 50% impadurit si
inconjurat de mari cu o viata marina foarte bogata,
industria forestiera si cea piscicola sunt de mici
proportii si sunt orientate spre pietele interne. Cea
mai mare parte a lemnului provine din bazinul
amazonian unde mari intinderi de padure sunt
defrisate pentru a fi transformate in pasuni si
terenuri arabile. Din sudul Braziliei si sudul si centrul
statului Chile se exporta cheresteaua de rasinoase.
Zone semnificative de paduri destinate comertului
au fost cultivate in Chile si Brazilia

In ceea ce priveste comertul cu peste apele din jurul

Pacificului sunt cele mai importante. Tonul este
pescuit din apele din jurul coastei ecuatoriale si
peruviene. Apele braziliene si chiliene sunt foarte
renumite pentru crustacee.
Mineritul pentru export se practica pe scara larga.
Petrolul, bauxita, cuprul si fierul sunt principalele
marfuri in ceea ce priveste valoarea si volumul, dar
exportul de minerale este foarte diversificat. America
de sUd este un important producator mondial de
plumb, zinc si mangan.. desi toate tarile sudamericane sunt producatoare de minerale, gazul si

Productia de minerale este de mare importanta pentru

economia nationala a unor tari sud-americane. Exporturile
Venezuelei sunt dominate de petrol si derivatele lui, pe cand
dependenta de exportul de minerale este mai mica in
Suriname, Bolivia si Chile. Peru, si in ultimii ani Ecuatorul s-au
bazat foarte mult pe vanzarea mineralelor.

Asemenea exporturi asigura venit pentru guvern, dar

mineritul contribuie prea putin la produsul domestic brut si la
angajare. Totusi produsele minerale sunt importante la
diversificarea industriala a continentului, care se afla in
continua crestere.
Prelucrarea produselor agricole ramane cea mai importanta si
cea mai raspandita industrie , chiar si-n Argentina si Brazilia,
tarile cele mai puternic industrializate. Rafinarea mineralelor
estre de-asemenea importanta dar tinde a fi localizata in
apropierea zacamintelor de minerale.
Alte industrii care se ocupa cu rafinarea petrolului, producerea
fierului, otelului si cimentului, producerea bunurilor de consum
ca textilele, bauturile, vehiculele etc., sunt concentrate in
apropierea
marilor
orase.

Dezvoltarea industriala pe continent continua sa

infrunte cateva probleme: mica dimensiune a
pietelor nationale, tehnologia necorespunzatoare
si slabe retele de distributie si transport.
Petrolul si gazele naturale sunt principalele surse
de energie in America de Sud. Surse mai
primitive cum ar fi lemnul si manganul sunt
folosite pe larg in industrie, in producerea fierului
si otelului sau in procesul de rafinare a zaharului.

Carbunele, ale carui rezerve sunt relativ mici,

a fost important de la inceputul dezvoltarii
transporturilor de cale ferata in Chile,
Argentina, Brazilia si Columbia, dar acum a
fost inlocuit. Alcoolul provenit din trestia de
zahar este un important combustibil pentru
masini in Brazilia.

TRANSPORTUL
1.Acvatic
Port fluvial, Columbia
- Fluvial
Columbia beneficiaz de 18.140 km de fluviu
navigabil. Rurile Magdalena i Cauca au fost
principalele artere de comunicaie n interiorul
teritoriului pe timpul dominaiei spaniole.
Actulamene au o importan secundar, datorit
apariiei altor ci de comunicaie, i schimbarilor
economice. Portul Leticia este acum cel mai
important port fluvial al Columbiei, fiind situat pe
Amazon, acesta asigur legtura cu Peru i Brazilia.

- Maritim
La oceanul Atlantic
Barranquilla
Cartagena
Turbo
Santa Marta
La oceanul Pacific
Buenaventura, Columbia
Tumaco

2. Terestru
Autostrada San Juan, Medellin, Columbia
- Ci ferate
Total 3,380 km Ecartament stadart 150 km of 1.435 m
gauge Ecartanet ngust (0,914 m) - 3,230 km (1,830 km
n uz) (1995) Prin intermediul cilor ferate, Columbia e
conectat doar cu Venezuela, dar artera e inoperabil.
- Drumuri
Total: 115.564 km asfaltate: 13.868 km nepavate:
101.696 km (1997 est.) n regiunea Anzilor, coasta de
nord i zonele submontane, unde se ntregistreaz cea
mai mare densitate a populaiei, transportul rutier e cel
mai dezvoltat. Exista un sistem de transport auto, oferit
de cteva companii, care opereaz ntre cele mai
importante orae. Acest serviciu nu este nici prea
comod, nici confortabil.

3.Aerian
Aeroporul El Dorado
Toate aeroportulile civile, n Columbia, sunt gestionate
de Aeronautica Civil de Colombia. Transporturile
naionale columbiene sunt controlate de aceeai
agenie. Agenia de control vamal i imigraiune este
gestionat
deDepartamento
Administrativo
de
Seguridad (Departamentul Administrativ de Securitate).
Piste pavate Total: 90 peste 2438 m: 11 ntre 1524 2437 m: 37 sub 1523 m: 42
Aeroportul Internaional Alfonso Bonilla Aragon, Palmira
(pentru Cail)
Aeroportul Internaional Jos Mara Crdova, Rionegro
(pentru Medellin)
Piste nepavate Total: 1011 2438 m - 3047 m: 1 1524 m
- 2437 m: 62 914 m - 1523 m: 330 sub 914 m: 618

 Transporul urban
TRANSPORT
URBAN,
SUB-URBAN,
n Columbia
este gestionat SPECIAL
de mai

multe companii private, n marile orae. Rutele sunt

desemnate de autoriti, diferitor companii, care
deservesc respectiv aceste rute, cu variate tipuri de
vehicole destinate transportului public. n anii 1980,
n Medellin a fost construit un sitem de metro uor,
fiind unicul ora din Columbia care beneficia de
asemeanea sistem de transport public.
n 2004 a fost inaugurat, n Medellin, Metrocable, un
sistem de teleferic, pentru a acoperi necesitile de
transport ale cartierelor montane. Conexiunea
dintre Metroul din Medellin i Metrocable a generat
poluri de atracie turistic ceea ce a dus la
dezvoltarea zonelor adiacente.

n 2000, n Bogota, a fost dezvoltat un sistem special de

transport, numit TransMilenio, care funcioneaz pe rute
exclusieve, n regim de metro, opernd cu atobuze
articulate.
Introducrearea
sistemului
TransMilenio,
a
dus
la
imbuntirea unor aspecte legate de infrastructur,
calitateatea vieii i optimizarea unor rute de transport
urban colectiv.
Acest sistem acum este implenetat n alte orae columbiene,
cum ar fi Pereira, Cali, Barranquilla, Cucuta, Bucaramanga,
Medellin. n alte orae ale Americii Latine de asemeni ia
amploare impementarea sistemelor asemntoare de
trasnport, aici pot fi menionate Santiago de Chile, Lima,
Managua, Ciudad de Panama, Caracas i altele.
Conducte
iei: 3585 km;
Derivate: 1350 km;
Gaz Natural: 830 km;
Gaz Natural Lichifiat: 125 km.

TURISM

Turismul n Columbia atinge cotele maxime n

timpul
festivalurilor
Cali
Fair,
Carnavalul
Barranquilla,
Festivalul de Teatru Iberoamerican din Bogota,
Festivalul Florilor. n timpul srbtorilor de
Crciun i a zilei Naionale a Columbiei,
deasemeni se nregistreaz un numr crscut al
turitilor. Turismul columbian sufer n pricipal din
cauza atacurilor teroriste lansate de gruparile
FARC. Recent s-au intensificat atacurile asupra
turitilor, o posibil cauz ar fi ncercrile
preedintelui Alvaro Uribe de a limita accesul lor
la posibile zone de interes turistic, ct i ai scoate
din marile orae.

FESTIVALUL CALI FAIR

De la instalarea n funcie, n 2002, Alvaro Uribe a

mrit considerabil stabilitatea i securitatea, n
ar. Acesta a contribuit fructuos la economia
Columbiei, mrind veniturile n sfera seviciilor
turistice internaionale. n 2006 erau ateptai 1,5
miloane de turiti internaionali, o mrire
considerabil cu 50% fa de anul 2005. n
Columbia, n ultimii ani, turismul e n dezvoltare,
indicii economici ai acestei ramuri fiind in
cretere, plaseaz ara n topul destinaiilor.
Organizaia Mondial de Turism a nregistrat o
cretere de peste 9 % n intervalul 2000 2004,
fiind devansate n plan regional doar de Peru i
Suriname.

ZONE DE LIBER
SCHIMB

Uniunea Naiunilor Sud-Americane (spaniol:

Unin de Naciones Suramericanas, portughez:
Unio das Naes Sul-Americanas,olandez: ZuidAmerikaanse Statengemeenschap, prescurtat:
Unasur resp. Unasul), pn n aprilie 2007
denumit
Comunitatea
Sud-American
a
Naiunilor (CSN), este o organizaie politic i
economic regional, fondat de 12 state din
America de Sud. A fost constituit la data de 8
decembrie 2004 n oraul peruan Cuzco, n timpul
Adunrii a III-a a efilor Statelor Sud-Americane.

OBIECTIVE
n declaraia de constituire s-au stabilit aiuni n:
Concentrarea, coordonarea politic i diplomatic n regiune.
Convergena ntre Mercosur, Comunitatea Andin i Chile ntro singur zon de comer liber. Surinam i Guyana se pot
asocia fr a pierde statulul su n Caricom.
Integrarea fizic, energetic i a comunicaiilor n America de
Sud,
stimulat
de
Iniiativa pentru Integrarea Infrasctructurii Regionale Sud-Ame
ricane
(IIRSA).
Armonizarea politicilor de dezvolare rural i agroalimentar
Transferul de tehnologie i cooperarea pe orizontal n toate
domeniile tiinifice, educaionale, culturale.
Creterea nivelului de interaciune ntre mediile comerciale i
societatea civil.
Promovarea gradual a msurilor, aciunulor i a domeniilor de
aciune n baza instituiilor existente.

Membrii fondatori ai Comunitatii Sud-Americane a

Naiunilor:
Membrii Comunitii Andine:
Bolivia
Columbia
Ecuador
Peru
Venezuela
Membrii Mercosur:
Argentina
Brazilia
Paraguay
Uruguay
Venezuela
Observatori:
ri neafiliate:
Mexic
Chile
Panama
Guyana
Surinam

Proiect realizat
de : Dumitrascu
Alexandru
Clasa a XI a E