Sunteți pe pagina 1din 8

Galani Ioana Andreea

Galer Alexandra Florenta


Clasa a XI-a E

Ciocolata Milka
Piata produsului
I.

PRODUSUL

ASPECTE INTRODUCTIVE:
ISTORICUL
SUCHARD

PRODUSULUI:

DE

LA

COLUMB

LA

Cu aproximativ 1400 de ani inainte de aparitia tabletei mov Milka,


bastinasii Americiide Sud descopereau arborele de cacao, respectiv boabele de
cacao ca aliment si delicatesa.Acest lucru se intampla, asadar cu mult inainte ca
Philippe Suchard sa serbeze pe 17noiembrie 1825 deschiderea propriei
ciocolaterii, lansand astfel ciocolata de casa.
Dar pana acolo, boabele dulci au parcurs un drum lung.Aztecii au fost
cei care, in secolul 12 au cucerit poporul toltecilor, preluand apetitul acestora
pentru cacao. La inceput,ei au numit "XOCOATL" bautura energizanta, pe care
o produceau adaugand malai, ardei, piper si apa. Cu ocazia acostarii din anul
1502, Columb nu a aflat nimic despre cacao.
Mai tarziu, intre anii 1519 si 1521, in urma cuceririi Imperiului Aztec,
spaniolul Hernando Cortez s-a aratat interesat de acest fruct nobil, si l-a adus in
cele din urma in Europa. Europenii nu s-au aratat foarte entuziasmati de aceasta
bautura azteca a zeilor, considerand-o necultivata, ea nefiind in concordanta
cu obiceiurile europene.

Galani Ioana Andreea


Galer Alexandra Florenta
Clasa a XI-a E

POVESTEA MARCII MILKA


Povestea marcii Milka reprezinta o
incursiune in istoria familiei si companiei
Suchard.Incepem cu anul 1797: pe 9 octombrie se
naste in Elvetia, la Boudry, Philippe Suchard.In
septembrie 1814, el isi incepe ucenicia de cofetar in
ciocolateria din Berna a fratelui sau Frdric. In
mai 1824 el isi indeplineste un mare vis: Philippe
Suchard pleca in lunga calatorie spre marea
America.
Deja la un an dupa deschiderea ciocolateriei,
Philippe Suchard pune in practica cel de-al doilea proiect al sau. Pentru a nu mai
fi nevoit sa produca totul manual, se hotaraste sa isi extinda afacerea. Astfel, in
1826 el reuseste sa inchirieze foarte avantajos o moara parasita, in satul
invecinat, Serrires. In continuare, el reconstruieste moara, dotand-o cu o roata,
care ii va servi drept masina de framantat, respectiv rotor cu doua pietre de
moara imense.

Cu ajutorul acestui utilaj, Suchard putea produce 25-30 kg de ciocolata pe


zi, pe care in prima faza a vandut-o sub forma de tablete sau napolitane. Abia in
anii 1890 a fost scoasa pe piata ciocolata cu lapte Suchard. Unsprezece ani mai
tarziu, in 1901 Legenda Mov vede lumina zilei, cand
Milka este
inregistrat. Inca de la aparitie, ambalajul tabletei Milka este mov, pe acesta fiind
imprimate o vacuta si o vedere panoramica a Alpilor.

Galani Ioana Andreea


Galer Alexandra Florenta
Clasa a XI-a E

Numele Milka reprezinta,de fapt alaturarea primelor silabe ale


cuvintelor lapte ( Milch) si cacao (Kakao) in limba germana. Din pacate,
pionierul Philippe Suchard nu a putut trai si el clipa importanta, deoarece amurit
in anul 1884. Insa, ceea ce a lasat in urma, celor patru copii ai sai era o fabrica
de ciocolata de prima clasa, care produce pana in zilele noastre produse
delicioase din ciocolata.

CARACTERISTICI
Milka nu a colorat numai ambalajul; emblema marcii vacuta a primit
de asemenea culoarea mov,atragand
atentia din primul moment asupra
ciocolatei.
Ciocolata Milka este un un
produs alimentar obinut dintr-un
amestec decacao,zahr, uneorilaptei
unele arome specifice. Ciocolata este
servit, de obicei, sub form de
tablet, baton,praline,ngheatsau alte produse de cofetrie.
Ciocolata neagr se topete la 34 - 35 grade Celsius, n timp ce pentru
ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatur mai sczut cu cteva grade. n
prezent, ciocolata cu lapte este cel mai cutat sortiment, ciocolata neagr fiind
apreciat doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.
Dei ciocolata este mncat de plcere, consumul de ciocolat
cacao/ciocolat amruie a fost dovedit a afecta benefic sistemul circulator. Alte
studii au fost efectuate pentru a dovedi efecteanticancerigene, de stimulator
cerebral, inhibitor altuseii inhibitor aldiareei.

Galani Ioana Andreea


Galer Alexandra Florenta
Clasa a XI-a E

II. SEGMENTAREA PIETEI


1. CONSUMATORUL
PROFILUL CONSUMATORULUI:
Ciocolata Milka se adreseaza consumatorilor de toate varstele: atat celor
mici, cat si celor mari, care doresc sa savureze un 'moment dulce'. Preferintele
consumatorilor pentru ciocolata si produse zaharoase se modifica o data cu
inaintarea in varsta. Aceasta se numara printre produsele preferate de copii,dar
se adreseaza si consumatorilor tineri (19-30 ani), in principal tinerelor femei
emancipate,care reusesc sa imbine succesul in cariera cu o viata personala
bogata, intensa.

Consumul acestui produs nu este sezonier, depinde doar de afinitatea


consumatorilor pentru ciocolata,acestia impartindu-se in marii consumatori de
ciocolata(consuma cu o frecventa de cel putin 2 ori pe saptamana), consumatori
medii(o data pe saptamana) si consumatori ocazionali(o data,maxim trei ori pe
saptamana).

Galani Ioana Andreea


Galer Alexandra Florenta
Clasa a XI-a E

Ciocolata poate fi consumata si de persoanele cu afectiuni cardiace,fiind


inca o dovada a faptului ca ciocolata are o larga adresare catre toate categoriile
de consumatori. Profilul consumatorului de ciocolata se mai poate realiza si
functie de mediul social, venit, educatie, afinitati.M Oamenii de marketing
asociaza consumul de ciocolata cu momente obisnuite din viata care pot deveni
'mai dulci', mai placute daca in preajma este o tableta de ciocolata: indrazneste
sa fii tandru Tabletele de ciocolata pot fi situate conform Piramidei lui Maslow
in cadrul produselor care satisfac nevoi fiziologice deoarece pot constitui un
aliment care inlatura senzatia de foame.
Pentru a atrage si alte segmente de consumatori, Milka propune si
alte sortimente de ciocolata, cum ar fi Milka cu caramel. N.
Alegerea sortimentului de ciocolata depinde de gusturi, stil de viata,
personalitate fiecarui consumator. Diferenta:
- ciocolata poate avea mai multe arome sau poate fi umpluta cu
creme ce au diferite gusturi de fructe;
- ciocolata neagra este mai putin grasa decat ciocolata cu lapte (24 g
la 100 g de ciocolata neagra, spre deosebire de 33 g la 100 g de ciocolata cu
lapte), e mai saraca in saruri (12 mg fata de 84 mg), dar mai dulce (64 g fata de
55 g).
Preferintele consumatorilor pentru ciocolata si produse zaharoase se
modifica o data cu inaintarea in varsta. Ciocolata cu lapte ocupa primul loc in
topul preferintelor consumatorilor romani.
Unele femei inainte de a consuma ciocolata se gandesc la kilogramele pe
care le acumuleaza dar ciocolata ingrasa numai daca se consuma in cantitati
uriase. Ciocolata poate fi consumata si de persoanele cu afectiuni cardiace
intrucat, bogata in grasimi (30%), aceasta contine putini acizi grasi saturati
(17%) si acizi palmitici (doar 13%), cunoscuti pentru efectul lor nociv asupra
arterelor.
Ciocolata are efecte benefice si asupra fluidificarii sangelui prin
continutul sau in substante cu efect anticoagulant, efect asemanator cu cel al
aspirinei. E mult mai putin periculoasa, de exemplu, pentru persoanele cu risc
cardio-vascular sau cu colesterol crescut, decat produsele de patiserie si
branzeturile grase.
Conform unui studiu efectuat de Daedalus Consulting, pe un eantion de
1,608 depersoane, n perioada iunie-iulie 2008,60.1% din repondeni audeclarat

Galani Ioana Andreea


Galer Alexandra Florenta
Clasa a XI-a E

cau consumatproduse zaharoase n ultima lun, n timp ce 71.9% au consumat


ciocolat.

Profilul consumatorului pentru cele mai importante produse de pe pia


cunoate o serie dediferene semnificative. Tabletele de ciocolat Milka sunt
semnificativ mai mult consumate dectre persoanelecu vrste cuprinse ntre 2434 ani,comparativ cucei cuvrste cuprinsentre 35-44 ani. Batoanele de ciocolat
sunt semnificativ mai puin utilizate de ctrepersoanele cu vrsta peste 55 de ani,
precum i de ctre persoanele cu venit redus ieducaie ridicat.

2. CEREREA
nivelul cererii (C1, C2, C3) si nivelul pretului (P1, P2, P3) cu ani de referinta
2008, 2010, 2012;

2008

2010

2012

PRET

CANTITATE PRET

CANTITATE PRET

CANTITATE

3.5 lei

10.536

12.635

16.646

4.5 lei

reprezentarea grafica a dinamicii cererii;

6.5 lei

Galani Ioana Andreea


Galer Alexandra Florenta
Clasa a XI-a E

Dinamica cererii
7
6
5
Dinamica cererii

4
3
2
1
0
10.536

12.635

16.646000000000001

determinarea tipului cererii

][

] [

EP
C C
P P
1263510536 4,53,5
(20082010 )= 1 0 : 1 0 =
:
=( 0,199: 0,28 )
p
C0
P0
10536
3,5

][

0,71<1

][

EP
C C0 P1 P0
(20102012 )= 1
:
p
C0
P0

][

1664612635 6,54,5
:
=( 0,32: 0,44 )=0,72<1
12635
4,5

cerere inelastica

determinarea dinamicii veniturilor vanzatorilor (VT) si a cheltuielilor


cumparatorilor
2008: 10536*3,5=36,876
2010: 12635*4,5=56,8575

Galani Ioana Andreea


Galer Alexandra Florenta
Clasa a XI-a E

2012: 16646*6,5=108,199
2008-2010:

EP
<1; P =>VT
p

2010-2012:

EP
<1 ; P =>VT
p