Analiza pietei

Ciocolata
1.Produsul.
a. Istoria ciocolatei la nivel mondial a inceput o data cu descoperirea Americii. In al
patrulea voiaj al sau in America, Cristofor Columb a ancorat pe data de 30 iulie 1502 in
Nicaragua, fiind primul european care a descoperit boabele de cacao. Apoi, in timpul invaziei lui
Hernando Cortez in Mexic din anul 1519, indienii azteci au fost gasiti folosind boabele de cacao
in prepararea unei bauturi regesti. Aceasta era foarte amara, drept pentru care s-a emis ideea
indulcirii ei cu trestie de zahar. Bautura a fost adusa in Spania in anul 1528 de catre Cortez si
imbunatatita, punandu-i-se scortisoara si vanilie. In anul 1615, printesa Spaniei, Anna de Austria,
s-a maritat cu Ludovic al XIII-lea si a introdus la curtea francesa obiceiul de a bea ciocolata.
Aceasta bautura s-a raspandit repede in Europa si, in 1657, a aparut una dintre cele mai faimoase
case englezesti de ciocolata.In 1765 a aparut prima fabrica de ciocolata.Apoi,in anul 1828, au
fost inventate tehnici mecanizate de macinare a boabelor de cacao (presa pentru boabele de
cacao), ceea ce a dus la scaderea pretului ciocolatei.In secolul al XIX-lea, au avut loc doua mari
revolutii in istoria ciocolatei: in primul rand, o companie engleza a produs prima ciocolata solida
de mancat si in al doilea rand, in anul 1876, elvetianul Daniel Peter a introdus laptele in
ciocolata, creand astfel ciocolata cu lapte. La nivel national in 1852 fratii Capsa isi deschid prima
cofetarie.Ciocolata a fost adusa pentru prima data din Franta in 1856 de catre Vasile Capsa sub
forma de bomboane fondante, caramele, oua de ciocolata, etc. In 1890 a fost infiintata prima
fabrica de cicolata din Banat- “Latter Mor”. In 1917 fabrica “Latter Mor” devine “Kandia”.
b. In prezent, ciocolata este
produsa in milioane de forme si sortimente.Romanii consuma putina ciocolata, in special sub
forma de tablete (70% din piata). Batoanele si pralinele se multumesc cu cote de piata minore, de
20% şi respectiv 10%. Alegerile pe care le are la dispozitie consumatorul roman de tablete de
ciocolata sunt asadar destul de limitate in materie de branduri (3-4 in fiecare segment). Gama
sortimentala cuprinde ciocolata alba, ciocolata cu lapte sau amaruie, ciocolata cu diferite
ingrediente (alune, stafide, arahide) sau creme (cappuccino, caramel, iaurt, capsuni, brandy, rom,
piersici, cirese). Ciocolata alba este ciocolata
produsa din unt de cacao, zahar, lapte, vanilie si alte arome. Nu contine alte ingrediente pe baza
de cacao si de aceea are o culoare apropiata de alb.
Ciocolata cu lapte contine intre 20 si 35% substanta uscata de cacao (masa de cacao si
unt decacao) si peste 12% substanta uscata de lapte.
Ciocolata amaruie este o ciocolata dulce cu un continut ridicat de substanta de cacao si
fara sau maxim 10% coninut de lapte.
Ciocolata extra amaruie contine intre 55 si 85% substanta uscata de cacao. Cu cat este
mai ridicat continutul de cacao, cu atat cantitatea de zahar este mai mica, ceea ce ii confera un
gust intens si foarte amarui.  Este cea mai pura ciocolata si de aceea este tot mai preferata de
iubitorii de ciocolata.
2. Analiza ofertei
a. Piata ciocolatei din Romania este una dinamica si complexa, cu peste 10 marci
promovate si mai mult de 200 de sortimente diferite de produse din ciocolata.Principalii jucatori
care domina piata ciocolatei sunt Kandia Dulce, Heidi Chocolat, RAP Confectionery si
Mueller&Prietenii. Dupa importanta in vanzari si in valoare, primele zece branduri de pe piata
romaneasca a ciocolatei sunt Poiana (Mondelez), Primola (Kandia), Laura (Kandia), Africana
(Mondelez), , Milka (Mondelez), Kandia (Kandia), Heidi (Heidi) si Papi (Kandia).
Segmentul premium este impartit de Milka, Poiana
Senzatii, Heidi si Anidor, cel mediu este reprezentat de brandurile Kandia, Poiana si Primola, iar
segmentul economic include marcile Laura, Africana si Novatini.
b. In Romania consumul anual de ciocolata este de aproximativ 2,2 kg pe locuitor.
Ciocolata Poiana se vinde in proportie de 35 de milioane de tablete. Mondelez Romania a
castigat din vanzarea de ciocolate poiana mai mult de 25 de milioane de euro. Cantitatea de
tablete vandute intr-un deceniu a depasit 32000 de tone,adica 320 de milioane de bucati.
Volumul productiei si vanzarilor a ciocolatei Milka se aseamana cu cea a ciocolatei Poiana.
Heidi are volumul de productie de aproximativ 3000 tone. Compania a exportat aproximativ 5%
din productie in Ungaria,Republica Moldova si catre compania-mama din Elvetia.
Dintr-o fabrica din Belgia pleaca annual sute de tone de ciocolata spre furnizorul din Bucuresti.
Pentru ca cererea e mare, cantitatea a crescut cu 40% fata de 2020. In primele opt luni ale anului
2021 importurile din Belgia si Elvetia , tari recunoscute pentru calitatea ciocolatei, au fost de 4000
de tone de ciocolata.
c. Conform analizei citate, pe segmentul de producţie, în 2020, Kandia Dulce S.A. a devenit
principalul jucator din piata, cu o cifra de afaceri de 141 milioane lei (22,3% din producţie),
urmata de Heidi Chocolat (88,8 milioane lei), RAP Confectionery SRL (66 milioane de lei) si
Mueller & Prietenii (32,5 milioane lei)
d.
Poiana
Creata si lansata in 1995 de Kraft Foods Romania, Poiana este ciocolata cea mai bine vanduta
din Romania – peste 36.000 de tone de ciocolata Poiana au fost vandute in ultimii 11 ani, ceea ce
insemna mai mult de 360 de milioane de tablete. Conform studiilor GFK din luna august 2006,
peste 80% dintre consumatorii romani recunosc Poiana drept cea mai cunoscuta marca de
ciocolata din Romania.Poiana le ofera consumatorilor o gama larga de sortimente: ciocolata alba,
ciocolata cu lapte sau amaruie, ciocolata cu diferite ingrediente (alune, stafide, arahide) sau
creme (cappuccino, caramel, iaurt, capsuni, brandy, rom, piersici, cirese). Acest portofoliu extins
al marcii Poiana reprezinta un pilon puternic al vanzarilor Kraft si genereaza o cota de piata
importanta.
Primola
Pentru ca ciocolata Primola este atat de buna, incat nu o imparti cu nimeni, Saatchi & Saatchi a
ridicat-o la rangul de “placere personala”.Gama sortimentala foarte diversificata  a asigurat
succesul acestei ciocolate.Insa acest lucru nu este de ajuns,a fost observat faptul ca acestia au
tendinta de a folosi ingrediente mai ieftine. Aceste produse contin in cantitate mai mare sau mai
mica grasimi vegetale hidrogenate – produs care nu este recomandat in special femeilor gravide
si celor care alapteaza.
Milka
Brandul de origine germana, “colega” la Mondelez cu autohtonele Poiana si Africana, este
singura prezenta din segmentul premium cu caracteristici de identitate specifice segmentelor
inferioare, precum lipsa cuvantului ciocolata de pe unele sortimente, paleta cromatica simpla,
orientarea orizontala a tabletei ambalate secundar in hartie si lipsa auriului din paleta de culori.
Calitatea produsului, renumele lui si identitatea vizuala distincta (vaca omonima, unicul exemplu
de mascota) reusesc sa faca din Milka un brand premium pe piata romaneasca.
Kandia
Kandia a reusit sa se diferentieze pe piata prin crearea unor sortimente unice ,astfel Kandia a
lansat un nou sortiment de ciocolata, prezent pe piata in serie limitata.Kandia a descoperit
remediul pentru zilele caniculare de vara: Kandia Ice-Cooling Efect, care te provoaca sa
descoperi gusturi si senzatii inca neexplorate: ciocolata racoritoare!Kandia Ice este unica
ciocolata romaneasca, ce in zilele toride de vara, iti satisface pofta de racoare. Mai mult, Kandia
Ice aduce patru arome de fructe specifice verii - pepene galben, zmeura, cirese si piersici - totul
intr-un delicios invelis de ciocolata alba.
3. Analiza cererii.
a. Romanii consuma in medie trei tipuri de ciocolata, de doua-trei ori pe saptamana. Cei mai
mari consumatori de dulciuri sunt tinerii cu varsta cuprinsa intre 18 si 24 de ani, ei preferand in
special tabletele si batoanele. Dintre acestia, femeile sunt mari consumatoare mai ales de tablete
si bomboane. Celelalte categorii de persoane nu cumpara foarte multa ciocolata, mai ales
persoanele in varsta (55-65 de ani), care consuma foarte rar.
●Canicula afecteaza consumul
Vara, indiferent de concentrarea eforturilor de vanzari si comunicare ale companiilor de pe piata,
consumul de ciocolata este afectat de temperaturile mari. Bussinessul de ciocolata are un aspect
sezonier destul de puternic
Vanzarile de ciocolata de pe piata scad in perioadele cu temperaturi mari, consumatorii
orientandu-se mai mult spre bauturi racoritoare si inghetata si mai putin spre dulciuri.
Pentru a diminua fluctuatiile de vanzari in sezonul estival, producatorii lanseaza
sortimente noi de ciocolata, concepute special pentru consumul in perioada verii. Companiile
renunta astfel la cacao in favoarea ciocolatei albe sau a cremei de lamaie.
Canicula nu afecteaza doar consumul, ci si distributia ciocolatei, pentru ca retailul
traditional nu asigura conditii optime de pastrare a produselor de ciocolata, sau macar apropiate,
ca in cazul retailerilor moderni.
●Sf. Valentin, Craciunul si Pastele dubleaza vanzarile
Daca in timpul anului romanii nu prea se inghesuie sa manince ciocolata, in perioada
Pastelui si mai ales a Craciunului, consumul creste de doua-trei ori. Nici sarbatorile de import,
gen Sf. Valentin, nu trec fara ca vinzarile de ciocolata sa creasca.
b. Segmentul de piata se refera la un grup de persoane, avand dimensiuni mari, rezultat al
segmentarii unei piete in functie de o serie de criterii de segmentare.

Criteriile de segmentare sunt:

1.criteriul geografic, care se refera la un grup de persoane, avand dimensiuni mari, rezultat al
segmentarii unei piete in functie de o serie de criterii de segmentare.
Conform datelor noastre, in Romania, piata este impartita dupa acest criteriu in urmatoarele zone
(in paranteze sunt prezentate cotele specifice acestora):zona Moldova (aprox 43%),zona
Munteniei/Dobrogei (aprox 50%), zona Oltenia (cu aprox 60%) si zona Transilvaniei (aprox
49%).
2.segmentarea demografica:
-varsta: 41% intre 18-45 ani; 35% intre 45-55 ani; 18% cu varste de peste 55 ani
-sex: femei 70%, barbati 30%
c. Consumatorii romani prefera din ce in ce mai mult produse de o calitate superioara, fiind
dispusi sa plateasca mai mult pentru aceasta. De asemenea, gusturile sunt din ce in ce mai
rafinate si piata trebuie sa tina pasul cu aceasta tendinta, atat in cazul ciocolatei, cat si in cazul
altor categorii de produse, spune si Doina Cavache, Corporate Affairs Manager in cadrul
Mondelez, producatorul ciocolatelor Poiana si Milka.
Retetele cu ingrediente cat mai naturale au inceput sa castige teren, existand totusi si o
permanenta deschidere fata de noutatile care apar pe piata.Ca specific de consum, romanii
prefera ciocolata cu lapte. Insa, avand in vedere ca piata manifesta un proces continuu de educare
a consumatorilor prin comunicare, proces determinat de competitia foarte mare, consideram ca
exista o tendinta din ce in ce mai accelerata de preferinta catre alte tipuri de sortimente, precum
cele pe baza de ciocolata alba si amaruie, a declarat pentru Business Standard Sorin
Alexandrescu, directorul general al Kandia Dulce.
d. Capacitatea pietei este un indicator care exprima dimensiunea pietei unei firme. Se
exprima prin intermediul unor indicatori fizici si valorici, cum sunt: volumul ofertei, volumul
cererii pietei, volumul tranzactiilor, cota de piata. Capacitatea pietei poate fi efectiva (volumul
vanzarilor realizate efectiv de firma, intr-o perioada determinata) sau potentiala (volumul maxim
al vanzarilor pe care firma le-ar putea realiza intr-o perioada determinata). Cu lapte sau fara,
neagra sau amaruie, ciocolata intra tot mai des in desertul romanilor. Principala caracteristica a
acestei piete este reprezentata de numarul foarte mic de jucatori care conteaza, Kandia Dulce,
RAP Confectionery, Heidi Chocolats Suisse, Mueller&Prietenii , Mondelez, concentrand
aproape 90% din total. Cu o rata de penetrare de 76%, ciocolata este cumparata indeosebi de
femei, sexul frumos reprezentand aproximativ 60% din cumparatori. Analiza care urmeaza este
realizata pe baza informatiilor puse la dispozitie de ACNielsen Romania.
Potrivit unor studii Euromonitor, Romania se afla pe unul dintre ultimele patru locuri, intr-un top
al tarilor din Uniunea Europeana, la consumul de ciocolata. Romanii au consumat, anul trecut,
aproximativ 2,2 kilograme de ciocolata pe cap de locuitor, fata de Elvetia, care este lider
european, cu 11 kilograme pe cap de locuitor. In Ungaria se consuma, in medie, anual, 4
kilograme de ciocolata pe cap de locuitor, in Grecia 3 kilograme, iar in Portugalia, 1,95
kilograme pe cap de locuitor.
Potrivit sursei citate, din punctul de vedere al valorii vanzarilor inregistrate in
anul 2005, aceasta categorie se situeaza pe locul sase in totalul pietei de bunuri de larg consum
(FMCG), fiind devansata de tigari, bere, bauturi racoritoare, apa minerala si cafea. Piata totala a
crescut constant, cu aproximativ 20% pe an, ajungand in prezent la un volum de 23.487 de tone.
A fost realizat un sondaj prin care s-a urmărit frecvenţa,motivaţiile şi situaţiile de consum, marca
preferată, precum şi imaginea anumitor categorii de ciocolată în rândul publicului larg. Studiul a
fost realizat pe un eşantion de 764 de persoane, reprezentativ pentru populaţia din mediul urban,
cu varsta între 18 şi 65 de ani. Rezultatele relevă faptul că, în ultimele patru
săptămâni premergătoare studiului,73% din orăşeni au consumat dulciuri, categorie în care au
fost incluse tabletele, bomboanele şi batoanele de ciocolată. În medie, frecvenţa de consum
pentru fiecare tip de produse luate în considerare este de doua-trei ori pe săptămână. Cei mai
mari amatori de ciocolată sunt tinerii între 18 şi 24 de ani. Pe de altă parte, gradul cel mai scazut
de consum se constată în rândul persoanelor cu varsta între 55 şi 65 de ani. Spre deosebire de
barbaţi, femeile manifestă o înclinaţie mai mare catre această categorie, frecvenţa de consum
fiind mai mare în cazul lor. Excepţie fac bomboanele, categorie în cazul cărora nu se
înregistrează deosebiri între femei şi bărbaţi. Tabletele de ciocolată sunt percepute ca fiind
dulciurile cele mai intens şi atractiv promovate. Un alt aspect apreciat de consumatori în cazul
acestor produse este varietatea mare de arome/umpluturi disponibile. În timp ce tabletele sunt
considerate energizante şi chiar un înlocuitor al cafelei, bomboanele de ciocolata sunt asociate
mai degrabă cu ocaziile de consum festive şi foarte potrivite pentru a fi făcute cadou sau a pentru
a servi musafirii. Ca mărime a pieţei de dulciuri, cele mai dezvoltate segmente sunt cele
reprezentate de tabletele de ciocolată şi bomboanele de ciocolată.
e. Wawel România a anunţat că piaţa românească de ciocolată este în evoluţie, prevăzându-
se o creştere cu 5 – 10 % faţă de cele 300 de milioane de euro valoare de vânzare în retail
estimate pentru anul anterior. Conform analiştilor de research, piaţa mondială a dulciurilor este
evaluată la 70 de miliarde de euro, şi creşte cam cu 5 % pe an. Pentru această valoare, corespund
12 milioane de tone de dulciuri (incluzând ciocolata şi zaharoasele), cu un volum de vânzări în
creştere cu peste 3 % pe an. Wawel S.A. este unul dintre cei mai mari producători de ciocolată
din Polonia, are sediul în Cracovia şi este specializat în producerea şi vânzarea unei game largi
de produse din ciocolată. Aceasta cuprinde gama de dulciuri fără zahăr (sugar-free) şi alte
produse cu compoziţii şi reţete speciale, cum ar fi cele cu cremă din lichior de ouă, cremă de
castane, ciocolată cu 90 % conţinut de cacao sau prune confiate în ciocolată. Wawel este
deschisă spre extindere, atât pe plan mondial, cât şi în interiorul graniţelor noastre. În ceea ce
priveşte România, scopul propus este integrarea în marile reţele de retail şi cash & carry, precum
şi în toate magazinele reprezentative din oraşele cu peste 10.000 de locuitori, la nivel naţional.
Tot pentru următorul an, se urmăreşte obţinerea unei cote de minim 1 % din piaţa totală de
ciocolată, echivalentul a 8 % - 10 % din sectorul premium. Valoric, în preţuri de retail, ţinta se
traduce în vânzări de aproximativ 2.5 - 3 milioane de euro.„Piaţa ciocolatei este dinamică, în
continuă creştere la nivel global şi în particular în România, undeconsumul este încă foarte
scăzut faţă de media europeană. Tendinţa consumatorilor este, în acest moment,să se îndrepte
spre gama premium, în mod special spre produsele cu un mare conţinut de cacao şi spre
bomboane de ciocolată”, spune Narcis Costache, country manager Wawel România. „În aceste
condiţii, gama medie a ciocolatei se va confrunta cu o migraţie a unei părţi a consumatorilor
spre sectorul premium; va câştiga, în schimb, consumatori din sectorul economic. Astfel, acesta
din urmă este cel care va pierde în contextul competiţiei mari de pe piaţa românească de
ciocolată”, concluzionează Narcis Costache. Şi pe piaţa internaţională, tendinţa este de creştere
accentuată a gamei premium în preferinţele consumatorilor. Ciocolata premium cu inscripţii pe
ambalaj de genul: „bogată în antioxidanţi”, „fără conservanţi”, „gourmet”, „organic”, reprezintă
cam 60 % din declaraţiile producătorilor de pe pieţele mari, cum este cea americană.
4. Distributie.
a. Magazinele de cartier vand cel mai bine. Companiile de monitorizare a pietei arata ca
ciocolata se vinde cel mai bine in magazinele mici (de cartier), in speta 38% din volumul
vanzarilor de ciocolata si 37% din valoarea lor, dar a scazut volumul de ciocolata vanduta prin
chioscuri, de la 19% la 16%. Totodata, cota supermarketurilor in distributia acestor produse a
crescut cu peste 3%. Atentia acordata de producatori si importatori expunerii produselor in
magazinele din retailul modern se explica prin ponderea mare detinuta de hipermarketuri si
supermarketuri in totalul vanzarilor de praline pe piata romaneasca. Astfel, potrivit Nielsen, in
primele noua luni ale anului formele de comert modern (excluzand magazinele cash & carry) au
adus 56% din vanzarile de praline in retail. Acestea sunt urmate de magazinele alimentare
traditionale, cu o pondere valorica de aproximativ 34% in vanzari, si de magazinele din
benzinarii (7,6%).
b. Societatea S.C. KANDIA-Dulce S.A. adoptă ca strategie de distribuţie pe cea
intensivă. Această strategie presupune distribuirea produselor printr-un număr cât mai mare
de unităţi de desfacere.Această societate are un număr de 39 de distribuitori exclusivi şi îşi
propune să largească grupul de distribuitor.
5- Pret.
a. Preţul este una din cele patru variabile clasice ale mixului de marketing, care are cea mai
mare influenţă în activitatea întreprinderii în general, a celei de marketing, în mod special,
deoarece el afectează nemijlocit şi prompt: profitul, volumul vânzărilor, cota de piaţă şi poziţia
pe care aceasta o ocupă pe piaţa în complexul economic național. Astfel, preţul ca element de
contact şi armonizare a întreprinderii cu mediul de afaceri, se adaptează uşor la cerinţele
segmentelor de piaţă, stimulându-i pe clienţi să cumpere. De asemenea, preţul reflectă şi
politica de distribuţie, dar este şi element al activităţii promoţionale, influenţând puternic
imaginea unei mărci, unui produs. La rândul lui, preţul este influenţat de produs, el variind în
mod frecvent de-a lungul ciclului de viaţă al acestuia. Preţul este cel care compensează
cheltuielile de distribuţie şi promovare, influenţează serviciile clienţilor, sensibilizează şi atrage
segmente de piaţă. Preţul stabilit pentru un produs afectează venitul firmei şi deci câștigul
său.Venitul din vânzarea unui produs este egal cu preţul înmulţit cu cantitatea vândută. În timp
ce un preţ mai mic reduce venitul obţinut în unitate,ele generează de obicei o sporire a cantităţii
vândute. Un preţ mai mare va determina sporirea venitului obținut pe unitate, dar va genera
reducerea cantităţii vândute. La stabilirea preţului produselor firmele iau în considerare :
- costul de producţie
- nivelul stocurilor (valoarea stocurilor)
- preţurile concurenţei.
Preţul bazat pe costul de producție:
Milka stabileste preţul pentru un produs estimând costul de producţie unitar şi adaugând o marjă
de profit. În cazul în care se foloseşte metoda preţului bazat pe cost aceasta trebuie să ţină seama
de toate costurile de producţie atribuite producerii bunului respectiv. Această metoda urmăreşte
să asigure acoperirea costurilor de producţie. Efectiv se ia în considerare costul de producţie la
stabilirea preţului. Oricum exista şi alţi factori care influenţeaza decizia de pret.
Economiile datorate creşterii volumului productiei:
O strategie de preţ trebuie să ţină cont de economiile obtinute prin creşterea volumului
producţiei. Dacă este stabilit un preţ ridicat, nu numai că volumul vânzarilor scade, dar costul
mediu de producţie creşte puţin. Pentru acele produse sau servicii care depind de volumul
producției, preţul trebuie să fie suficient de scăzut pentru a determina creşterea volumului
vânzarilor (si deci costuri de producţie reduse).

Preţul determinat de nivelul stocurilor - unele decizii de preţ sunt determinate în mod direct de
nivelul stocurilor.
Preţul bazat pe preţul concurenţa:
Milka de obicei ia în considerare prețurile concurenței la stabilirea preturilor propriilor
produse.Poate folosi diferite strategii de pret pentru a concura cu alte produse.
Strategia preț de penetrare:
Pentru ca Milka să fie sigură că-si poate vinde produsul, ea poate fixa un pret mai mic decât cel
al concurenței pentru a penetra piața. Cererea pentru un produs cu preț elastic este sensibilă la
schimbările de preț. Unele produse (exemplu șervețelele) au preț elastic, prețul putând deci să fie
cel mai important criteriu pe care consumatorii îl iau în calcul atunci când decid ce marca să
folosească. Cu toate acestea, prețul de penetrare nu reprezintă întotdeauna un succes.
Cererea pentru produsele al caror pret este inelastic nu variaza la schimbarea de pret. Firmele ar
trebui sa nu practice preturi de penetrare daca cererea pentru produsele lor este inelastica,
deoarece majoritatea consumatorilor nu vor renunta la produsele concurente pentru a beneficia
de reducere de pret.
Strategia preturilor defensive:
Unele decizii de pret sunt mai degraba defensive decât ofensive. Daca Milka constată că
prețurile concurenților au fost reduse,ea poate folosi un pret defensiv care constă în reducerea
pretului pentru a-și apara partea de piață.
Unele firme reduc prețurile pentru a elimina noii concurenți care au intrat pe piata. Această
strategie este denumita preturi de prada.
Strategia prețurilor de prestigiu:
Firmele pot să folosească un preț ridicat dacă intenționează să creeze pentru produsul lor o
imagine a unui produs - vârf de linie . Această strategie de stabilire a prețurilor se numește
strategia prețurilor de prestigiu. Firmele cu o gamă diversificată de produse pot folosi o strategie
de penetrare pentru unele produse și una a prețului de prestigiu pentru altele. Exemplu: o firmă
care fabrică jucării a redus prețul la unele jucării pentru a-și mări partea de piață, dar are o serie
de magazine care folosesc prețuri de prestigiu pentru jucăriile educative cum ar fi calculatorul
sau jocurile pe calculator.
Preturile produselor de pe piata ciocolatei variaza in functie de segmental din care fac
parte dar si in functie de locul in care sa vand.Astfel acelasi produs care se vinde la supermarket
ori hypermarket va avea un pret mai mic fata de acelasi produs vandut in magazinele mici.
Segmentul premium ce cuprinde marci precum Kandia Moments, Poiana Senzatii, Heidi,
Milka, Anidor are preturi cuprinse in medie intre 5 si 10 ron.
Tablete precum Poiana, Kandia, Primola apartin segmentului mainstream si se
gasesc la preturi ce apartin intervalului 4-5 ron.
Segmentul low-end, din care fac parte tabletele Novatini,Laura,Africana, are preturi de
pana la maxim 3 ron.

6-Promovarea produsului.
a. Reclama TV este principala modalitate de promovare a dulciurilor si mai ales a
ciocolatei. Pentru a se diferentia, fiecare firma incearca sa determine asocierea produselor sale cu
o anumita idee: Kandia - Ciocolata cu dragoste, Primola – O placere personala, Poiana -
Senzatii, Cu Milka mergi la schi in Alpi. Strategia de vanzari (merchandisingul) stabileste
asezarea la raft in functie de cerere si de pret (de la cel mai scump la cel mai ieftin, plasat jos), pe
raftul cu cele mai mari vanzari. In magazinele mici, producatorii asigura standuri personalizate
pentru produsele lor. Din cauza faptului ca un astfel de produs nu poate fi consumat de mai multe
ori in aceeasi zi, se urmareste cresterea numarului consumatorilor si nu a cantitatii consumate.
Pentru aceste produse este suficient sa cumperi o data si cumpararea se va repeta. Sloganul
folosit de Masterfoods pentru Snickers este „Don't stop, grab a Snickers“, asocierea facindu-se
cu munca, cu faptul ca nu e nevoie sa intrerupi activitatea pentru a consuma un energizant.
Nestle a mers pe un alt tip de slogan "Have a break, have a KitKat", asociat cu timpul de
relaxare, cu intreruperea activitatii.
Aproape 85% din bugetul total de media pentru mărcile de ciocolată este alocat pentru achiziţiile
spaţiilor publicitare pe televiziune, acest suport având un mare impact în rândul consumatorilor.
Piaţa publicităţii pentru mărcile de ciocolată (tablete) numără jucători de faimă, care sunt
relativ timizi în comunicare. Astfel, volumul investiţiilor în media (tv, presă şi radio) creşte încet,
în ciuda apariţiei de noi branduri. Ciocolata face parte din categoria produselor care nu oferă un
„pachet de beneficii funcţionale", ci este un produs destinat, mai degrabă, plăcerii personale. Ca
urmare, este nevoie de un scenariu atractiv şi puternic vizual care să transmită mesajul, iar
televiziunea este cel mai potrivit mediu prin care se poate construi o imagine în mintea
consumatorului.
b. Prin promovarea vânzărilor se înțelege, folosirea mijloacelor și tehnicilor de stimulare,
impulsionare şi crestere a vânzarilor de bunuri şi servicii ce formeaza oferte întreprinderilor.
Tehnicile de promovare pot sevi şi scopului de a completa acţiunile publicitare. Ciocolata
reprezinta una dintre cele mai active categorii de produse de pe piaţa publicităţii. Eterna Milka,
la care producatorul nu se împaca deloc cu statutul de spectator, generează bugete mari de
publicitate pe tv, radio şi presa. Cea mai disputată subcategorie este cea a ciocolatei cu lapte.
Aici se investesc şi cele mai mari bugete. Pentru acestea s-au difuzat reclame în valoare bruta de
188,5 milioane de euro, cu 39% mai mult decât în anul precedent. Numarul total de inserţii s-a
ridicat la 129.344, conform Alfa Cont. Cea mai promovată marcă a anului 2017 a fost Milka,
pentru care s-a cheltuit un volum brut (calculat la rate card) de 68,8 milioane de euro, pentru
37.648 de inserţii comandate pe tv, radio şi presa. Competiţia dintre producatorii de ciocolata
este relevanta în clasamentul celor mai puternici advertiseri. Monitorizările plaseaza Milka pe
primul loc (cu un volum brut de 112,9 milioane de euro), fiind urmată de Kandia,Heidi(cu 42,7
milioane de euro) şi Merci(27,4 milioane de euro). Principalii producători de ciocolată, Kandia
Excelent,Milka,Heidi Chocolats au apelat la mai multe modalitati de promovare a
acestora:publicitatea,relatiile publice,promovarea vanzarilor,concursuri etc.
Tot cu scopul de a mari volumul
vanzarilor firmele producatoare de ciocolata organizeaza diferite concursuri. De
exemplu:deoarece Milka inseamna ciocolata cu lapte din Alpi, dar si distractie in spirit alpin, cea
mai fina ciocolata a invitat pe toata lumea sa participe la promotia “Cu Milka mergi la schi in
Alpi!”. Astfel, in perioada 25 decembrie 2005 – 15 martie 2006, orice Milka sau Milka M-joy se
putea transforma intr-un bilet de o saptamana la schi in Alpi sau in weekend-uri de schi la
Predeal. Pentru a stimula interesul fata de schi, Milka a mai oferit si 100 de perechi de schiuri
profesioniste Fischer, 10.000 de schiuri de ciocolata si alte premii.
c. Lansarea Milka in Romania a fost puternic susținută de o campanie integrată de
marketing. Internetul a fost unul din canalele de comunicare folosite (o premieră de altfel pentru
comunicarea mărcii Milka) și a complementat cu brio campania TV, panotajul, printul și
programele in-store. Campania publicitara a avut ca obiectiv conturarea brandului
Milka printr-o accentuata diferențiere, susținută nu doar printr-un mesaj de campanie original,
ci și prin abordarea unor canale media neconvenționale. Execuțiile campaniei au mai urmărit să
acopere toate cele trei dimensiuni ale relației brand-consumator, și anume notorietate,
devotament și implicare, într-o manieră atractivă și inovativa. Implicându-se, potrivit agentiei,
atât în faza de strategie cât și în cea de implementare, s-a utilizat în cadrul campaniei: TV-ul, o
componentă de outdoor special cu elemente 3D, tranzitul (inclusiv microbuze), indoor metrou,
publicitatea în rețelele de benzinării, internetul și brandingul neconvențional pe pârtiile de ski.
Printre elementele de inovație s-a aflat site-ul www.declaratiedetandrete.ro . Campania daruieste
momente tandre desfasurata in luna februarie, luna iubirii punea la bataie vouchere Splend’or si
un voucher pentru un sejur romantic la Zebola Estate.
Pentru mulți dintre noi, ziua de 8 Martie și-a pierdut înseamnătatea. E o sărbătoare care uneori se
rezumă la un buchet de flori cumpărat în grabă, în drum spre birou, sau un SMS mult prea scurt
și impersonal. De aceea, anul acesta Ferrero si-a propus să ne reaminteasca care sunt adevăratele
motive de sărbătoare. Cu ajutorul campaniei “ De 8 Martie daruieste-i timp pentru ea cu Ferrero”
sunt puse la bataie 3 weekend-uri de relaxare la spa si vouchere de cumparaturi. Campania a fost
destinata exclusiv femeilor.
7-Bibliografie.
www.wikipedia.ro
www.gastroart.ro
www.alephnews.ro
www.ziare.ro
www.zf.ro
www.revistabiz.ro
www.milka.ro
www.ferrero.ro
www.kandia-dulce.ro