PERU

De la deserturile aride de pe coasta Pacificului pana la padurile tropicale amazoniene, de la cel mai inalt loc navigabil din lume pana la cel mai mare lant muntos tropical, Peru ofera un caleidoscop de peisaje si zone climatice; ascunse printre munti, paduri si deserturi zac ramasitele a zeci de civilizatii antice. Peru este asezat in America de Sud, in zona centrala a Anzilor, intre golfurile: Guayaquil si Arica(cea mai secetoas regiune de pe glob), pe o suprafata de 1.285.216 km, iar densitatea este 22 loc/km. Populatia tari ieste de 28.534.000 locuitori, dintre care 8 milioane locuiesc in capitala Lima. Are ca limite: Ecuador, Columbia in N, Brazilia, Bolivia in E, Chile in S, Oceanul Pacific in V. Simbolurile Patriei: Sunt steagul cu trei franjuri verticale ,in culorile rosu, alb si rosu ; emblema si imnul national , stabilite prin lege. (Armele Natiunii Peruane vor consta intr-o emblema impartita in trei parti; partea dreapta albastru deschis , ce va avea o vigonie privind spre interior ; partea stanga alba , unde se va aseza un copac de (quina) ; si alta parte inferioara de culoare rosie si mai mica , unde se va vedea un corn al abundentei din care se varsa monede , identificandu-se prin aceste simboluri frumusetile Peru-uli in cele trei regnuri naturale . Emblema va avea ca marca o coroana civica , vazuta de sus, care va fi incadrata de doua steaguri in culorile nationale. ) Relieful este variat, reprezentat de 3 regiuni distincte: o fasie de litoral (Costa), care se intinde, de-a lungul Pacificului, pe o lungime de 2.480 km si pe o latime de 40 80 km si care se inalta pana la 1.500 m; este un vast desert de nisip, cu oaze care sunt vaile apelor ce coboara din Anzi.In campia litorala, vegetatia este saraca, formata din maracinisuri si ierburi marunte. Aici se gaseste un veritabil paradis tropical, renumit datorita peisajelor exotice idilice si a apei incredibil de limpezi, populata de minunate recifuri de corali si o bogata fauna marina. A 2-a zona: La Montana, campia ecuatoriala din bazinul Amazonului, acoperita de paduri impenetrabile (jungla) . Situat in zona ecuatoriala bazinului Amazonului are o clima calda si umeda in cea mai mare parte a intinderii sale si mai uscata in Anzi. Temperaturi inregistrate in timpul anului sunt in medie intre 23 si 28C,cu variatii mici in timpul anului si 1

ceva mai mari de la zi la noapte.In cea ce priveste precipitatiile, acestea sunt bogate, inregistrandu-se intre 1500 si 3000 mm/an. Se remarca doua anotimpuri, un sezon ploios si unul mai uscat, care se accentueaza catre nord si sud in regiunea podisurilor. Acest tip creaza conditiile cele mai favorabile dezvoltarii unei vegetatii luxuriante, de tip ecuatorial care se suprapune Campiei Amazoniei, formand un adevarat "ocean verde - cel mai mare din lume - cu un rol foarte important in reglarea conditiilor de circulatie ale maselor de aer si, respectiv, a umezelii pentru continentul sud-american si chiar pentru Terra. Singurele perturbari in desfasurarea regulata a circulatiei aerului si temperaturii sunt valurile de aer rece (friagens), care patrund din sud, producand scaderi bruste de temperatura. Vegetatia este reprezentata de padurea tropicala care acopera intreg bazinul Amazonului.Aceasta padure reprezinta cel mai variat ecosistem de pe planeta.Aici putem intalni peste 2 milioane de specii de plante si animale. Estimarile specialistilor arata ca daca din fiecare 4 arbori ce cresc pe scaorta terestra unul se afla in Amazonia. Pe o intindere de numai 2.6 km2 , biologii au identificat mai mult de 3000 de specii de copaci, printre care aluni brazilieni, copaci de cauciuc, si lemn de trandafir. O extrem de variata lume animala completeaza peisajul biogeografic al padurii ecuatoriale sud- americane, fiecarui etaj forestier corepunzandu-i o anumita fauna. Unele animale detin diferite recorduri, asa cum e cazul cu lenesul, fiind cel mai lent mamifer, sau anaconda care este cel mai lung si greu sarpe avand o lungime maxima de 10,25 m. Alte animale intalnite sunt reptile: crocodili,tritoni precum si un animal caracteristic amandilul urias,maimute:maimuta rosie si maimuta paianjen.De asemenea se mai intalnesc aprope toate specile de pasari,dintre care amintim: pelicanul brun, fregate, papagali, vulturul pelerin. In apele Amzonului se gasesc numeroase specii de pesti dintre cel mai interesant si mai cunoscut este pirania, pestele carnivor. Cel mai mare trib de indieni din Amazonul peruan este numit campa, avand 55.000 pers. Imprastiate in 200 de comunitati izolate. Ei au suferit enorm in anii 80 cand satenii au fost prinsi in luptele dintre Sendero Luminoso si armata peruana. Acum la o generatie distanta, campa isi asuma drepturile asupra pamanturilor pe care traiesc, protejandu-le astfel de exploatarea petroliera si de defrisari. Ei organizeaza, de asemenea si proiecte turistice in mai multe comunitati. A 3-a zona este Sierra, formata de vaste platouri inalte (punas) dominate de muntii Anzi: Cordilierele Orientala si Occidentala, ( peste 4.000 m alt.) cu numeroase creste depasind 6.000 m alt. punctul culminant: Cerro de Huascaran, 6.767 m alt. max; vai adanci, 2

inguste, vulcanism. El Misti este un vulcan din sudul Peru care a erupt ultima data in 1985 si care ofera trasee atat pentru alpinisti cat si pentru amatori. Cunoscut si ca Guagua-Putina, el este un stratovulcan cu trei cratere concentrice. In apropierea craterului interior au fost gasite 6 mumii si obiecte primitive apartinand incasilor.Colca Canyon, situat in partea de sud a Peru, este cel mai adanc canion din lume, de doua ori mai adanc decat renumitul Grand Canyon. In muntii Anzi cresc paduri de foioase , conifere si pasuni. Fauna caracteristica este reprezentata de lama (animal din familia camilelor fara cocoasa, din a caror lana se confectioneaza tesaturi), alpaca (o varietate de lama), condorul, in zona inalta muntoasa si multe alte pasari. La capitolul hidrografie sunt: afluentii Amazonului, printre care, mai importante: Maranon, Ucayali, de pe cursul superior al Amazonului. Lacul Titicaca, la cea mai mare inaltime din lume la care se afla un lac (3.850 m) este navigabil. Se afla la granita cu Bolivia, cu care il si imparte. Clima: este variata, dupa altitudine, pe coasta, clima rece, din pricina curentului rece pacific; in Sierra, temperatura scade odata cu altitudinea , pe platourile inalte, clima rece. In La Montana, clima ecuatoriala. Temperatura medie anuala: 18 grade C la Lima; 24 grade C in La Montana; 12 grade C la Cuzco (in Anzi). Populatia este de aprox. 28 de milioane de locuitori, densitatea pop fiind de 23 pers./km. distributia pop. Este de 71% in mediul urban si 29% in mediul rural. Populatia este formata din 49% amerindieni, 33% metisi, 10% albi, creoli. In jungle traiesc cca. 100.000 de amerindieni, 60%din populatia active este ocupata in agricultura. Rata natalitatii: 25,7 la mie; a mortalitatii: 6,5 la mie; Moneda oficiala este El Nuevo Sol Noul Sol. Bacnotele in circulatie sunt de 10 , 20 ,50 ,100 si 200 soli noi , cat si monedele de 1, 2 si 5 soli noi si de 5 , 10 , 20 si 50 centime . Schimbul aproximat pentru un euro este de 4,5 soli noi, si 2,95 pentru dolar . Cu bogata sa istorie naional, cultura popular peruan contemporan este rezultatul unei fuziuni ntre culturi, n principal ntre cea inca i cea hispanic. Aceast ncruciare cultural a fost mbogit de-a lungul istoriei de alte culturi europene nehispanice, africane, asiatice. Jonciunile culturale, au favorizat apariia unei culturi foarte bogate i variate la nivel mondial. Religia: Se presupune ca religia Inca a fost capabila sa incorporeze caracteristicile religioase din cele mai multe regiuni subjugate. Credinta in oracole si idoli exista mai mult sau mai putin pe parcursul intregului imperiu. Trasatura distinca pe care religia Imperiului Inca o avea era dorinta ca ei, incasii, sa fie recunoscuti ca descendenti directi ai lui 3

Viracocha, zeul-creator. Acest lucru reprezenta pentru incasi o scuza destul de buna pentru extinderea culturala si militara. Nu era nevoie ca oracolele si templele popoarelor subjugate sa fie distruse, dimpotriva, anumite sit-uri sacre au fost recunoscute ca fiind intrinsec sfante. Economia: Produsul intern brut este de 186 miliarde de dolari din care 7% era reprezentat de turism 2010. In acelasi an turismul genera 6,8% din ocuparea fortei de munca. In 2010 sectorul turistic in Peru a adus 2.390 milioane de dolari. Potrivit Institutului de Afaceri si Dezvoltare. Economia peruan reflect geografia variat - o zon de coast arid, n interiorul teritoriului munii Anzi, dar i inuturi tropicale la grania cu Columbia i Brazilia. Resurse minerale abundente se gsesc n zonele montane iar apele de lng coasta ofer excelente condiii pentru pescuit. Rata inflaiei n 2010 s-a aflat n intervalul de 1-3% prescris de Banca Central. n ciuda performanelor macroeconomice solide, dependena de exportul mineralelor i metalelor i de importul produselor alimentare a supus economia la fluctuaiile preurilor internaionale. Infrastructura slab dezvoltat mpiedic dezvoltarea regiunilor din afara zonelor de coast. ncepnd cu 2006, Peru a semnat acorduri comerciale cu Statele Unite, Canada, Singapore, Coreea i Japonia, a dus negocieri cu Asociaia European pentru Comerul Liber (EFTA) i Chile i a nceput discuii cu rile din America Central i altele, n vederea stabilirii de schimburi comerciale. Agricultura este destul de importanta pentru Peru deoarece 36 % din forta de munca lucreaza in agricultura, desi numai 3% din suprafata tarii este cultivata iar alte 21% sunt folosite la pasunat. Principala regiune cultivata se afla de-a lungul raurilor care strabat desertul. Trestia de zahar si bumbacul se cultiva pentru export, iar orezul pentru hrana. Vita de vie, masline, tutun, portocale si banane se cultiva in Anzi, cerealele, fasolea si cartofii la altitudinile mai mari. Pe pantele estetice se folosesc intinderi de pamant pentru pasunat oi, lame si alpaca. Frunzele de coca pentru cocaina, se produc pentru piata ilegala de droguri. Curentul litoral rece Humboldt aduce cantitati mari de plancton, o hrana bogata pentru pesti. Peru este una dintre cele mai importante tari in ceea ce priveste pescuitul, cu o captura de 45 milioane de tone anual, inclusiv de ansoa, ton bunito, scrumbii si sardele. Padurile intinse din interior sunt in mare parte inaccesibile si greu de exploata,dar unele produse se trimit pe rau in jos din portul Iquitos. Peru este o tara bogata in minerale, indeosebi cupru, plumb, argint, fier si aur, si are zacaminte de petrol si carbuni. Peru este al doilea mare producator de argint din lume, cel mai mare producator de plumb si al doilea mare producator de cupru din America Latina. 4

Marcona, de pe coasta sudica, este centul exploatrii de fier, iar in Bazinul Amazonului se exploateaza bogate zacaminte de petrol. Multe industrii sunt legate de prelucrarea si rafinarea mineralelor, unele situate in Anzi. In rest, industriile sunt dezvoltate in orasele de coasta. Prelucrarea pestelui este importanta in majoritatea porturilor, iar textilele si produsele alimentare sunt si ele raspandite. Alte industrii se ocupa de fabricarea cimentului, prelucrarea otelului, constuctii navale si asamblari auto. Lima Callao este principala regiune industriala, cu 70% din industria prelucratoare din Peru. Hidroelectricitatea produce 57% din productia de electricitate. Deserturile de langa padurile si muntii Anzi creeaza dificultati pentru comunicatii, iar transportul aerian (211 aeroporturi si un helioport) este important desi este financiar inaccesibil pentru majoritatea locuitorilor. Una dintre cele mai spectaculoase cai ferate porneste din Lima spre interior si urca 4800m pe 170 km in drumul sau spre Cerro de Pasco. Reteaua de drumuri are 69.942 km, din care 20.000 km pavate. 3.400 km din Pan American Highway strabate regiunea desertica a depresiunilor. Peru este nu numai o tara de exceptie, ce exceleaza prin turismul cultural, dar si detinatoarea uneia dintre cele sapte minuni ale lumii, Machu Picchu, si o prezenta inedita in Cartea Recordurilor, datorata excelentei sale gastronomii. Atractiile din Peru Iquitos: este un loc ideal pentru iubitorii de ecoturism; este una din zonele cu cea mai mare biodiversitate din lume datorita parcurilor si rezervatiilor natural aflate aici. Machu Picchu: Minunatul oras Inka este un loc plin de misticism, un monument pentru divinitate, unde omul se simte intr-adevar o creatura a zeilor, aspectul coplesitor pare sa-l transporte pe vizitator intr-un loc magic in care orice lucru este posibil, intr-un mod neimaginabil. Este una dintre cele mai renumite centre arheologice din lume si, prin urmare, punctul turistic atractiv cel mai a vizitat din Peru. Nazca: celebru pentru vechile desene geometrice si zoomorfe gravate pe peretii platoului din desert, Nazca este poarta de acces la mai multe asezari preincase misteriose si spre centre de ceremonii. Plaja Mncora: cea mai celebra plaja ideala pentru surf. Colca Canyon: cel mai frumos canion din lume la peste 1 km de la malul prapastios al raului, Colca are unele dintre cele mai minunate decoruri andine din Peru si este locul cel potrivit pentru condor salbatice patati.

Huacachina: laguna legendara la Huacachina este un loc linistit, izolat, cu ape sarate care au fost de peste multe secole folosit pentru vindecare. Insula Taquile: la o altitudine de aproximativ 4000 de metri deasupra nivelului marii, Taquile este o veche bijuterie in apele lacului Titicaca Lima este capitala tarii si cel mai mare oras al acesteia. Orasul este principalul centru economic, finanaciar, comercial si cultural al tarii. Supranumit si orasul regilor, acesta a fost de-a lungul a mai multor secole cel mai influent oras din America de Sud, iar in prezent atrage turisti de pretutindeni datorita arhitecturii si muzeelor sale, a vietii de noapte si a scenei musicale puternic reprezentata.Catedrala din Lima, Plaza San Martin, Fortaleza del Real Felipe, Valea Colca, cu unul din cele mai adanci canioane din lume sunt doar cateva din atractiile turistice de aici. Festivaluri Cu un calendar anual ce cuprinde o doza puternica de ritualuri religioase, celebrari de recolte si observatii istorice, aproape in orice zi se desfasoara un festival undeva pe cuprinsul tarii. Marile sarbatori romano-catolice, cele mai spectaculoase dintre celebrarile publice ale tarii, imbina traditia spaniola cu obiceiuri indigene pentru a crea ceva unic. Putem aminti: Solstitiul de iarna din Iquitos, Cancon Criolla, Semana Santa etc. Gastronomia Cu o isorie incercata de timp, cu o geografie si ecologie destul de diverse, care permit cultivarea multor tipuri de legume, Peru poseda una dintre cele mai delectabile si surprinzatoare gastronomii din America Latina. Bucataria peruana este considerata una dintre cele mai variate si originale din lume, detine recordul Guiness in privinta varietatii si diversitatii felurilor de mancare tipice. Preparate pe baza de pete (n special ton), legume (mai ales ardeiul) i foarte multe fructe (ananas, papaya, capune i pepene cu miezul rou, fara seminte) sunt specifice Peru-ului. Dintre mancarurile tradiionale peruane, cele mai cunoscute sunt: Chicharrones - un fel de jumari preparate din carne de porc grasa, dar i din pete. Anticucho - frigarui din inima de vita. Ceviche - bucaele de pete crud, marinat n zeama de lamaie amestecata cu ardei i ceapa. La papa relleno - cartofi umplui cu carne, ceapa, masline, oua rascoapte i stafide. Enrollada de atun - rulada de piure de ton i ceapa. Aji de gallina - pui prajit, cu ardei. Tradiionala este si pachamanca - o "friptura" preparata ntr-o groapa tapetata cu pietre foarte bine ncinse, pe care se pun la fript bucai de carne nfaurate n frunze de bananieri i acoperita, apoi, cu pamant. Carnea se scoate cand este bine rumenita. 6

Referitor la bauturi, cocktailul pisco sour reprezinta bautura preparata pe baza de pisco, un lichior originar din Per. Chica de jora, bautura traditionala de origine precolumbiana, este preparata din porumb. In zona junglei se prepara o mare varietate de bauturi racoritoare din fructe amazonice dintre acestea fac parte aguajina, bautura preparata din aguaje, moriche sau buriti (Mauritia flexuosa) si bautura racoritoare camu-camu (Myrciaria dubia), fruct amazonic care concentreaza o cantitate mare de vitamina C. Inca Kola, o bautura de origine nationala, este bautura gazoasa cea mai renumita din tara depasind chiar multinationalele Coca Cola sau Pepsi. Muzica in Peru Vechile traditii muzicale peruane sunt cele mostenite de la amerindienii din Anzi. Muzica sa este foarte bine cunoscuta inafara tarii datorita naiului caracteristic si ale cantaretilor din formatiile folclorice care poarta poncho. Cu toate acestea, exista mai multe ritmuri de muzica populara care merita poate mai multa recunoastere, inclusiv chica si huayno, relativ inca necunoscute in strainatate, precum si traditiile deosebite din zona de coasta a muzicii afro-peruviene, care isi au radacinile in muzica sclavilor negri adusi sa lucreze in mine. Scolile de frumusete din Peru reprezinta o sursa foarte completa de informatii pentru cei interesati de cosmetica ca arta si stiinta si de obtinerea unei calificari in industria frumusetii de la cosmetica, estetica, ingrijirea pielii, manichiura, frizerie sau orice domeniu legat.

Magia si misterul istoriei, natura exotica, cultura, traditiile si muzica, diversitatea culinara fac din Peru cea mai vizitata destinatie a Americii de Sud si una din cele mai atractive ale lumii.

BIBLIOGRAFIE

Radu Valentin. Peru, edit. Bucuresti 1974 Horia Matei, Silviu Negrut, Ion Nicolae, Nicolae Steflea. Statele lumii I. andrei, A. erikos, S. teslaru. Statele lumii de la a la z, edit. Tess-M constanta, 1998 Peru, Biblioteca Adevarul http://www.descopera.ro/travelling/2646783-peru-misterele-civilizatiilor-apuse http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-limbaromana/1982-peru-enciclopedie-harta-geografie-populatie-guvernare-economietelecomunicatii-transporturi-sistem-aparare-nationala.html

PERU Enciclopedia de geografie "The World Factbook" Scris de Tiberiu Popescu Mari, 26 Aprilie 2011 10:56

n acest articol vei putea citi o "radiografie" a statului Peru, realizat de Agenia Central de Informaii (CIA - The World Factbook). Gsii date despre geografie, populaie, economie, guvernare, comunicaii, transporturi, sistemul naional de aprare etc.

Update: 06.04.2011

Enciclopedia de geografie "The World Factbook" - INDEXUL RILOR LUMII 8

PERU DRAPEL

LOCALIZARE GEOGRAFIC

HART

10

PERU. INTRODUCERE GENERALITI: n antichitate Peru a fost leagnul mai multor civilizaii andine proeminente, dintre care cea mai important este cea a incailor. Imperiul acestora a fost cucerit de conchistadorii spanioli n 1533. Independena peruan a fost declarat n 1821 iar forele spaniole care au mai rmas au fost nfrnte n 1824. Dup doisprezece ani de guvernare militarizat, Peru a revenit la o conducere democratic n 1980, dar s-a confruntat cu probleme economice i cu un numr crescut de revolte violente. Alegerea preedintelui Alberto FUJIMORI n 1990 a inaugurat un deceniu de schimbri economice importante i scdere a activitii de gheril. Cu toate acestea, utilizarea crescnd din partea preedintelui a msurilor autoritare i scderea economic de la sfritul anilor '90 au generat nemulumiri fa de regimul su i au dus n cele din urm la nlturarea sa n 2000. Guvernul a organizat noi alegeri n primvara anului 2001, care s-au soldat cu numirea lui Alejandro TOLEDO Manrique ca ef al guvernului - primul preedinte ale n mod democratic de etnie amerindian. n urma alegerilor prezideniale din 2006 a fost reales Alan GARCIA Perez care, dup un mandat dezamgitor ntre 1985 i 1990, a fost promotorul creterii performanelor macroeconomice. PERU. GEOGRAFIE

AEZARE GEOGRAFIC: Vestul Americii de Sud, ieire la Oceanul Pacific, situat ntre Chile i Ecuador. COORDONATE 10 00 S, 11 76 00 GEOGRAFICE: W

REPERE America SUPRAFA: :: :: :: :: TOTAL: LOCUL USCAT: AP:

de 1,285,216 LUME: 1,279,996 5,220

GEOGRAFICE: Sud km 20 km km

LUNGIMEA GRANIELOR: :: TOTAL: 7,461 km :: RILE VECINE: Bolivia 1,075 km, Brazilia 2,995 km, Chile 171 km, Columbia 1,800 km, Ecuador 1,420 km LUNGIMEA DREPTURILE :: MAREA :: ZONA COASTEI: ASUPRA TERITORIAL: CONTIGU: 2,414 370,4 370,4 km MRII: km km

CLIMAT: Variaz de la tropical n est ctre deertic n vest, temperat spre rece n Anzi TERENUL: n vest este cmpia de coast (costa), n centru Anzii nali i accidentai (sierra), n est jungla bazinului Amazonian (selva) NLIMI: :: CEL :: CEL MAI JOS MAI NALT PUNCT: PUNCT: Oceanul Pacific Nevado Huascaran 0 6,768 m m

RESURSE NATURALE: cupru, argint, aur, petrol, cherestea, pete, minereu de fier, crbune, fosfat, potas, energie hidroelectric, gaze naturale FOLOSIREA :: :: CULTURI :: ALTE SUPRAFAA RESURSELE CANTITATEA :: TOTAL: :: PE CAP HAZARDURI 12 ARABIL: FOLOSIRI: PERMANENTE: 96.65% 12,000 AP: 1,913 AP pe an 3 720 metri km km3 USCATULUI: 2.88% 0.47% (2005) (2003) (2000) EXTRAS: (8%/10%/82%) an (2000) NATURALE:

IRIGAT: DE

DE 20.13 km3 DE LOCUITOR:

pe

cutremure,

tsunami,

inundaii,

alunecri

de

teren,

activitate

vulcanic

sczut

MEDIU PROBLEME CURENTE: Defriare (inclusiv ilegal); punatul excesiv pe pantele munilor duc la eroziunea solului; deertificare; poluarea aerului n Lima; poluarea rurilor datorit reziduurilor municipale i miniere MEDIU ACORDURI INTERNAIONALE: Membr n: Protocolul de Mediu Antarctic, Resursele Marine-Arctice Vii, Tratatul Arctic, Biodiversitate, Schimbarea Climei, Schimbarea Climei-Protocolul Kyoto, Deertificare, Specii pe cale de Dispariie, Ape Nocive, Deversare Marin, Protecia stratului de Ozon, Poluare Naval, Cherestea Tropical 83, Cherestea Tropical 94, Zone Umede, Vnat de Balene Semnat dar neratificat: niciunul dintre acordurile selectate PERU. POPULAIA: :: 29,248,943 LOCUL (estimare N iulie LUME: POPULAIA 2011) 42

STRUCTURA PE VRSTE: :: 0-14 ANI: 28.5% (brbai 4,245,023/femei 4,101,220) :: 15-64 ANI: 65.1% (brbai 9,316,128/femei 9,722,258) :: 65 DE ANI I PESTE: 6.4% (brbai 885,703/femei 978,611) (estimare 2011) VRSTA :: :: :: RATA :: RATA :: RATA :: RATA :: TOTAL: BRBAI: 26,8 26,2 25,5 ani (2011 1.029% (estimare LUME: locuitori (estimare LUME: locuitori (estimare LUME: iulie MEDIE: ani ani estimare) 2011) 116 2011) 96 2011) 166 2011) 176 (2010) 2010-15) SEXE: biei/fete

FEMEI: DE

CRETERE LOCUL

DEMOGRAFIC: N 19.41 5.93 nateri/1,000 N dedese/1,000 N

NATALITII: LOCUL MORTALITII: LOCUL EMIGRAIEI: LOCUL

-3.2

emigrani/1,000 N 77% din rata anual a

locuitori (estimare LUME: totalul populaiei schimbrii (estimare 1.046

URBANIZARE: :: POPULAIA URBAN: :: RATA URBANIZRII: 1.6% RAPORTUL :: LA

DINTRE NATERE: 13

:: :: :: ::

SUB 15 15-64 65 DE ANI TOTAL POPULAIE:

ANI: ANI: I 1.01

1,04 biei/fete 1,01 brbai/femei PESTE: 0,89 brbai/femei brbai/femei (estimare 2011)

RATA MORTALITII INFANTILE: :: POPULAIA TOTAL: 22.18 decese/1,000 nou-nscui vii :: LOCUL N LUME: 90 :: BRBAI: 24.49 decese/1,000 nou-nscui vii :: FEMEI: 19.77 decese/1,000 nou-nscui vii (estimare 2011) SPERANA DE :: POPULAIA :: LOCUL :: BRBAI: :: FEMEI: 74,48 RATA :: FERTILITII: LOCUL 2.32 VIA TOTAL: N ani copii N LA 72,47 LUME: 70,55 (estimare NATERE: ani 128 ani 2011) 2011) 98

nscui/femeie (estimare LUME:

HIV / SIDA - RATA DE RSPNDIRE N RNDUL ADULILOR: 0.4% (estimare 2009) :: LOCUL N LUME: 77 PERSOANE :: DECESE :: CU HIV LOCUL CAUZATE LOCUL DE / SIDA: N HIV: N 75,000 (estimare LUME: 5,000 (estimare LUME: 2009) 49 2009) 38

NAIONALITATE: substantiv: adjectiv:

peruan(i) peruvian(eni)

GRUPURI ETNICE: Amerindieni 45%, mestizo (amestec ntre amerindieni i caucazieni) 37%, caucazieni 15%, negri, japonezi, chinezi, i alii 3% RELIGIE: romano catolici 81.3%, evangheliti 12.5%, alii 3.3%, nespecificat sau atei 2.9% (recensmnt 2007) LIMB: spaniol 84.1% (oficial), Quechua 13% (oficial), Aymara 1.7%, Ashaninka 0.3%, alte dialecte locale 0.7% (include un mare numr de dialecte amazoniene minore), altele 0.2% (recensmnt 2007) ALFABETIZARE: :: DEFINIRE: 15 :: :: ani i peste pot TOTAL: BRBAI: 14 s scrie i s citeasc 92.9% 96.4%

:: NUMR :: :: :: CHELTUIELI ::

FEMEI: ANI TOTAL: BRBAI: FEMEI: CU LOCUL

89.4%

(recensmnt COLARIZARE: 14 13 ani ( 2.7% din LUME: PIB

2007) ani ani 2006) (2008) 157

13 EDUCAIA: N

PERU.

GUVERNAREA RII: Peru Peru Peru Peru

NUMELE :: FORMA CONVENIONAL LUNG: Republica :: FORMA CONVENIONAL SCURT: :: FORMA LOCAL LUNG: Republica del :: FORMA LOCAL SCURT: FORMA Republic DE

GUVERNMNT: Constituional Lima V UTC-5

CAPITALA: :: NUME: :: COORDONATE GEOGRAFICE: :: TIMPUL

12

03 UTC:

S,

77

03

DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE: 25 regiuni (regiones, singular - region) i o provincie* (provincia); Amazonas, Ancash, Apurimac, Arequipa, Ayacucho, Cajamarca, Callao, Cusco, Huancavelica, Huanuco, Ica, Junin, La Libertad, Lambayeque, Lima, Lima*, Loreto, Madre de Dios, Moquegua, Pasco, Piura, Puno, San Martin, Tacna, Tumbes, Ucayali INDEPENDEN: 28 iulie ZIUA Ziua CONSTITUIA: 29 1821 (fa 28 decembrie de iulie Spania) NAIONAL: 1821 1993

Independenei,

SISTEMUL JURIDIC: Bazat pe sistemul de drept civil; accept jurisdicia obligatorie a Curii Internaionale de Justiie, ns cu rezerve SISTEMUL DE VOT: ncepnd cu vrsta de 18 ani; universal i obligatoriu pn la vrsta de 70 de ani 15

PUTEREA EXECUTIV: :: EFUL STATULUI: Preedintele Alan GARCIA Perez (din 28 iulie 2006); primvicepreedintele Luis GIAMPIETRI Rojas (din 28 iulie 2006); al doilea vicepreedinte Lourdes MENDOZA del Solar (din 28 iulie 2006); not - preedintele este att eful statului ct i al guvernului :: EFUL GUVERNULUI: Preedintele Alan GARCIA Perez (din 28 iulie 2006); prim-vicepreedintele Luis GIAMPIETRI Rojas (din 28 iulie 2006); al doilea vicepreedinte Lourdes MENDOZA del Solar (din 28 iulie 2006) Not: primul-ministru Jose Antonio CHANG Escobedo (din 14 septembrie 2010) nu i exercit puterea executiv; aceast putere aparine preedintelui :: CABINETUL: Consiliul de Minitri numit de ctre preedinte :: ALEGERI: preedintele este ales prin vot popular pentru un mandat de cinci ani (eligibil pentru realegere neconsecutiv); ultimele alegeri prezideniale i ale congresului s-au inut pe 6 aprilie 2006, cu al doilea scrutin pe 4 iulie 2006; urmtoarele sunt programate pentru 10 aprilie 2011 :: REZULTATUL ALEGERILOR: Alan GARCIA Perez ales preedinte n al doilea scrutin; procentul de vot - Alan GARCIA Perez 52,5%, Ollanta HUMALA Tasso 47.5% PUTEREA LEGISLATIV: Congresul unicameral al Republicii Peru sau Congreso de la Republica del Peru (120 de locuri; membrii sunt alei prin vot popular pentru un mandat de cinci ani) :: ALEGERI: ultimele s-au minut pe 9 aprilie 2006 (urmtoarele n aprilie 2011) :: REZULTATELE ALEGERILOR: procentajul de vot per partid - UPP 21.2%, PAP 20.6%, UN 15.3%, AF 13.1%, FC 7.1%, PP 4.1%, RN 4.0%, altele 14.6%; locuri per partid - UPP 45, PAP 36, UN 17, AF 13, FC 5, PP 2, RN 2 PUTEREA JUDECTOREASC: Curtea Suprem de Justiie sau Corte Suprema de Justicia (judectorii sunt numii de ctre Consiliul Naional de Justiie) PARTIDE POLITICE I LIDERI: Aliana pentru Progres (Alianza Para El Progreso) [Cesar ACUNA Peralta]; Aliana pentru Viitor (Alianza Por El Futuro) sau AF (o coaliie de partide pro-FUJIMORI inclusiv Cambio 90, Nueva Mayoria i Si Cumple); Frontul Central (Frente Del Centro) sau FC (o coaliie ntre Accion Popular, Somos Peru i Coordinadora Nacional de Independientes) [Victor Andres GARCIA Belaunde]; Partidul Naional de Rennoire (Partido Renovacion Nacional) [Rafael REY]; Partidul Naional de Restaurare (Restauracion Nacional) sau RN [Humberto LAY Sun]; Partidul Naional Solidar (Partido Solidaridad Nacional) sau SN [Luis CASTANEDA Lossio]; Peru Posibil (Peru Posible) sau PP [Alejandro TOLEDO Manrique]; Partidul Aprista Peruvian (Partido Aprista Peruano) sau PAP [Alan GARCIA Perez] (cunoscut i dup numele su original Alianza Popular Revolucionaria Americana sau APRA); Partidul Peruvian Naionalist (Partido Nacionalista Peruano) sau PNP [Ollanta HUMALA Tasso]; Partidul Popular Cretin (Partido Popular Cristiano) sau PPC [Lourdes FLORES Nano]; Uniunea Pentru Peru (Union por el Peru) sau UPP [Aldo ESTRADA Choque]

16

GRUPURI DE PRESIUNE POLITIC I LIDERI: Confederaia General a Muncitorilor din Peru (Confederacion General de Trabajadores del Peru) sau CGTP [Mario HUAMAN]; Crarea luminoas (Sendero Luminoso) sau SL [Abimael GUZMAN Reynoso (ncarcerat), Victor QUISPE Palomino (liderul pricipal n libertate)] (grup de gheril de stnga) PARTICIPAREA LA ORGANIZAII INTERNAIONALE: APEC, CAN, FAO, G-15, G-24, G-77, IADB, IAEA, IBRD, ICAO, ICCt, ICRM, IDA, IFAD, IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, ITUC, LAES, LAIA, Mercosur (asociat), MIGA, MINUSTAH, MONUSCO, NAM, OAS, OPANAL, OPCW, PCA, RG, UN, UNASUR, UNCTAD, UNESCO, UNFICYP, UNIDO, Union Latina, UNMIL, UNMIS, UNOCI, UNWTO, UPU, WCO, WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO DESCRIERE DRAPEL: Trei linii verticale, egale, rou, alb i rou cu stema centrat pe alb; stema reprezint un scut pe care se afl o vigonie (simbolizeaz fauna), un arbore cinchona (surs de chinin, simbolizeaz flora) i un corn al abundenei galben din care "curg" monede (simbolizeaz bogia mineral); roul amintete sngele vrsat pentru independen iar albul simbolizeaz pacea. IMNUL NAIONAL: :: NUME: "Himno Nacional del Peru" (Imnul Naional al Peru) :: VERSURI I MUZICA: Jose DE LA TORRE Ugarte/Jose Bernardo ALZEDO Not: adoptat n 1822; cntecul a ctigat un concurs naional PERU. ECONOMIA

ECONOMIA. GENERALITI: Economia peruan reflect geografia variat - o zon de coast arid, n interiorul teritoriului munii Anzi, dar i inuturi tropicale la grania cu Columbia i Brazilia. Resurse minerale abundente se gsesc n zonele montane iar apele de lng coaste ofer excelente condiii pentru pescuit. Economia peruan a crescut cu aproape 6% pe an n perioada 2002 - 2006, cu un curs de schimb stabil i inflaie sczut. Creterea a srit la 9% pe an n 2007 i 10% n 2008, influenat de investiii private i cheltuieli guvernamentale. n 2009 a sczut la sub 1% datorit recesiunii mondiale, reducerii investiiilor private i creterii substaniale a cheltuielilor guvernului. Creterea a renceput n 2010 cu peste 8% datorit unui salt al investiiilor private i al continuitii cheltuielilor guvernamentale. Expansiunea rapid a statului Peru s-a datorat transferurilor de bani condiionate ale guvernului iar alte programe au contribuit la scderea srciei cu 19% din 2002. Cu toate acestea rata omajului rmne ridicat. Rata inflaiei n 2010 s-a aflat n intervalul de 1-3% prescris de Banca Central. n ciuda performanelor macroeconomice solide, dependena de exportul mineralelor i metalelor i de importul produselor alimentare a supus economia la fluctuaiile preurilor internaionale. Infrastructura slab dezvoltat mpiedic dezvoltarea regiunilor din afara zonelor de coast. Un numr tot mai mare de peruani mpart ntre ei beneficiile dezvoltrii economice dar, n ciuda urmririi unui comer bine organizat i a unor politici macroeconomice solide promovate de ctre preedintele GARCIA, inegalitatea persist. Cu toate acestea, el este n continuare 17

devotat comerului liber. ncepnd cu 2006, Peru a semnat acorduri comerciale cu Statele Unite, Canada, Singapore, Coreea i Japonia, a dus negocieri cu Asociaia European pentru Comerul Liber (EFTA) i Chile i a nceput discuii cu rile din America Central i altele, n vederea stabilirii de schimburi comerciale. Acordul de Promovare a Comerului dintre Peru i SUA (PTPA) a intrat n vigoare la 1 februarie 2009, deschiznd calea unei mai bune colaborri comerciale i de investiii ntre cele dou economii. Creterea preului mondial la alimente i combustibili i cererea intern sunt urgenele pentru 2011. Peru a continuat s atrag investiii strine. Cu toate acestea, disputele politice ar putea mpiedica dezvoltarea unor proiecte legate de extragerea resurselor naturale. PIB (RAPORTAT LA PARITATEA $276.9 miliarde :: LOCUL N PIB $153.5 PIB 8.7% :: PIB :: PIB :: :: :: PE (RAPORTAT LA miliarde RATA LOCUL CAP LOCUL DE RATA PUTERII DE CUMPRARE): (estimare 2010) LUME: 43 OFICIAL (estimare DE LUME: DE SCHIMB): 2010) CRETERE: 2010) 9 2010) 115

REAL (estimare N LOCUITOR: N SECTOARELOR AGRICULTUR: INDUSTRIE: 55%

$9,200 (estimare LUME: DE (estimare

PONDEREA SERVICII:

ACTIVITATE: 10% 35% 2010)

FORA DE MUNC (NOMINAL): 15.68 milioane (estimare la mijlocul anului 2010) :: LOCUL N LUME: 38 FORA :: :: :: RATA :: POPULAIA 34.8% DE MUNC PE SECTOARE AGRICULTUR: INDUSTRIE: SERVICII: 75.5% 7.9% N LIMITA (estimare LUME: ECONOMICE: 0.7% 23.8% (2005) 2010) 86 SRCIEI: (2009)

OMAJULUI: LOCUL SUB

VENITUL SAU CONSUMUL PE GOSPODRIE N FUNCIE DE COTA PROCENTUAL: :: CEL MAI MIC 10%: 1.5% :: CE MAI MARE 10%: 37.9% (2006) DISTRIBUIA VENITULUI FAMILIAL 18 INDEXUL GINI: 49.6 (2009)

:: INVESTIII: :: DATORIA :: RATA ::

LOCUL 25.1% LOCUL PUBLIC: LOCUL din

N PIB N 23.6% N N din

LUME: (2010 LUME: PIB (2010 LUME: 1.5% LUME:

25 estimare) 41 estimare) 103 (2010) 39

INFLAIEI: LOCUL

RATA DE DISCOUNT A BNCII CENTRALE: 3.8% (31 decembrie 2010) RATA MEDIE A DOBNZILOR BNCILOR COMERCIALE: 3.63% (estimare 31 decembrie 2010) :: LOCUL N LUME: 155 MASA MONETAR N SENS RESTRNS - M1: $15.26 miliarde (estimare 31 decembrie 2010) :: LOCUL N LUME: 65 MASA MONETAR N SENS LARG - M3: $55.2 miliarde (estimare 31 decembrie 2010) :: LOCUL N LUME: 65 VALOAREA CREDITELOR INTERNE: $44.2 miliarde (estimare 31 decembrie 2010) :: LOCUL N LUME: 67 VALOAREA DE PIA A ACIUNILOR TRANZACIONATE PUBLIC PE BURS: $160.9 miliarde (31 decembrie 2010) :: LOCUL N LUME: 36 AGRICULTURA PRODUSE: sparanghel, cafea, cacao, bumbac, trestie de zahr, orez, cartofi, porumb, ptlagin, struguri, portocale, ananas, guava, banane, mere, lmi, pere, coca, roii, mango, orz, plante medicinale, ulei de palmier, glbenele, ceap, gru, fasole uscat; psri de curte, carne de vit, produse lactate; pete; porci de guineea INDUSTRIE: minerit i rafinarea minereurilor, oel, prefabricate din metal; extracie de petrol i rafinare, gaze naturale i lichefiere de gaze naturale; pescuit i procesarea petelui, ciment, materiale textile, mbrcminte, procesarea alimentelor. RATA DE CRETERE A PRODUCIEI INDUSTRIALE: 8.5% (estimare 2010) :: LOCUL N LUME: 26 ELECTRICITATEA - PRODUCIE: 35.79 :: LOCUL N ELECTRICITATEA CONSUM: 31.74 19 miliarde miliarde kWh (estimare LUME: kWh (estimare 2010) 60 2009)

:: PETROL :: PETROL :: PETROL :: PETROL :: -

LOCUL PRODUCIE: LOCUL CONSUM: LOCUL EXPORTURI: LOCUL IMPORTURI: LOCUL

N 157,200 N 157,000 N 68,640 N 88,080 N

LUME: barili/zi (estimare LUME: barili/zi (estimare LUME:

58 2010) 44 2009) 64 2007) 73 2010) 65

barili/zi (estimare LUME: barili/zi (estimare LUME:

PETROL - REZERVE DOVEDITE: 1.163 miliarde barili (estimare 1 ianuarie 2010) :: LOCUL N LUME: 39 GAZE :: GAZE :: GAZE :: GAZE :: BALANA :: EXPORTURI: :: NATURALE LOCUL NATURALE LOCUL NATURALE LOCUL NATURALE LOCUL CONTURILOR LOCUL $33.73 LOCUL PRODUCIE: N CONSUM: N 7.24 3.65 miliarde LUME: miliarde LUME: metri3 metri3 (2010) 46 (2010) 68 metri3 31 (2010) 110 2010) 103 2010) 61

EXPORTURI: N IMPORTURI: N CURENTE: N -$333

3.59 miliarde LUME: 0 metri3 LUME: milioane LUME: (estimare

miliarde N

(estimare LUME:

EXPORTURI BUNURI: cupru, aur, zinc, staniu, minereu de fier, molibden; petrol neprelucrat i produse petrolifere, gaze naturale; cafea, cartofi, sparanghel i alte vegetale, fructe, mbrcminte i materiale textile, fin de pete EXPORTURI STATE PARTENERE: US 16.98%, China 15.3%, Elveia 14.85%, Canada 8.67%, Japonia 5.14% (estimare 2010) IMPORTURI: :: $25.74 LOCUL miliarde N (estimare LUME: 2010) 63

IMPORTURI BUNURI: petrol i produse petroliere, chimicale, materiale plastice, maini, vehicule, televizoare color, lopei electrice, buldozere, telefoane i echipament de telecomunicaii, fier i oel, gru, 20

porumb,

produse

din

soia,

hrtie,

bumbac,

vaccinuri

medicamente

IMPORTURI - STATE PARTENERE: SUA 19.72%, China 15%, Brazilia 7.77%, Ecuador 4.9%, Chile 4.6%, Columbia 4.4%, Japonia 4.1% (2010 estimare) REZERVELE VALUTARE I REZERVA DE AUR: $44.11 miliarde (31 decembrie 2010) :: LOCUL N LUME: 27 DATORIA :: EXTERN: LOCUL $33.29 miliarde N (estimare 31 decembrie LUME: 2010) 63

VALOAREA INVESTIIILOR STRINE DIRECTE - N PERU: $43.47 miliarde (estimare 31 decembrie 2010) :: LOCUL N LUME: 56 VALOAREA INVESTIIILOR STRINE DIRECTE - PESTE HOTARE: $2.12 miliarde (31 decembrie 2010 estimare) :: LOCUL N LUME: 66 CURSUL nuevo sol PERU. POSTURI :: TELEFONICE LOCUL FIXE N N UZ: (PEN) per dolar SUA VALUTAR: 2.8178 (2010) TELECOMUNICAII 2.965 milioane LUME: (2009) 51

ABONAI LA SERVICIILE DE TELEFONIE MOBIL: 24.7 milioane (2009) :: LOCUL N LUME: 36 SERVICIILE DE TELEFONIE: :: GENERALITI: adecvat pentru majoritatea solicitrilor; sistem de relee naional pentru microunde radio i un sistem naional cu 12 staii terestre pentru satelit :: INTERN: densitatea posturilor telefonice fixe este de numai 10 la 100 de persoane; densitatea telefoanelor mobile, accelerat de competiia ntre mai muli furnizori, a crescut cu pn la 85 de telefoane la 100 de persoane :: INTERNAIONAL: codul de ar - 51; sistemele de cabluri submarine South America-1 (SAM-1) i Pan American (PAN-AM) furnizeaz legturi cu regiuni din America Central i de Sud, Caraibe i SUA; staii pentru satelit la sol - 2 Intelsat (Oceanul Atlantic) (2009) MASS-MEDIA AUDIOVIZUALUL: 10 reele de televiziune majore din care numai una este deinut de ctre stat (Television Nacional de Peru); servicii de cablu TV multipost sunt disponibile; 2000 de posturi radio dintre care un numr foarte mare folosete dialecte indigene (2010) CODUL INTERNET DE AR: .pe

21

NUMRUL DE COMPUTERE CONECTATE LA INTERNET: 268,225 (2010) :: LOCUL N LUME: 62 NUMRUL :: PERU. AEROPORTURI: :: LOCUL AEROPORTURI :: :: PESTE :: 2.438 :: 1.524-2.437 :: SUB 914 AEROPORTURI :: :: 914 :: SUB HELIPORTURI: 914 211 N CU TOTAL: 3.047 3.047 M: M: CU TOTAL: 1.523 M: 1 PISTE M: 87 4 LUME: PISTE M: M: UTILIZATORILOR LOCUL DE INTERNET: N 9.158 milioane LUME: (2009) 31

TRANSPORTURI (2010) 29 PAVATE: 58 6 20 15 (2010) NEPAVATE: 153 40 (2010) (2010)

CONDUCTE DE GAZ I PETROL: materiale foarte vscoase 533 km; gaze 1,083 km; gaz petrolifer lichefiat 677 km; petrol 1,018 km; produse rafinate 15 km (2009) CI :: :: :: :: TOTAL: LOCUL N ECARTAMENT MARE: ECARTAMENT STANDARD: TOTAL: LOCUL NAVIGABILE: LOCUL FERATE: km LUME: 73 1,886 km 1.435-m 134 km 0.914-m (2009) 2,020 102,887 LUME: 8,808 LUME: km 41 km 14

OSELE: :: :: CI ::

N N

MARINA COMERCIAL: :: TOTAL: 13 :: LOCUL N LUME: 106 :: DUP TIP: cargoboturi 2, transport de chimicale 2, transport de gaz lichefiat 2, petroliere 7 :: NREGISTRATE N ALTE RI: 13 (Belize 1, Panama 12) (2010)

22

PORTURI: Callao, Iquitos, Matarani, Paita, Pucallpa, Yurimaguas; not - Iquitos, Pucallpa, i Yurimaguas sunt poziionate pe cursul superior al Amazonului i afluenii acestuia PERU. SISTEMUL DE APRARE NAIONAL

CATEGORII DE FORE: Infanteria (Ejercito Peruano), Marina (Marina de Guerra del Peru, MGP (include aviaia naval, infanteria naval i Paza de Coast)), Forele Aeriene (Fuerza Aerea del Peru, FAP) (2010) SERVICIUL MILITAR VRST I OBLIGATIVITATE: ntre 18-30 de ani; serviciul militar este pe baz de voluntari, pentru brbai i femei; fr recrutri (2008) PERSONALUL :: BRBAI :: FEMEI CU PERSONALUL :: BRBAI :: FEMEI CU DISPONIBIL PENTRU SERVICIUL MILITAR: CU VRSTA NTRE 16-49 ANI: 7,385,588 VRSTA NTRE 16-49 ANI: 7,727,623 (estimare 2010) APT PENTRU SERVICIUL MILITAR: CU VRSTA NTRE 16-49 ANI: 5,788,629 VRSTA NTRE 16-49 ANI: 6,565,097 (estimare 2010) ATINGE ANUAL VRSTA CORESPUNZTOARE MILITAR: 304,094 (2010 estimare)

PERSONALUL CARE SERVICIULUI :: :: FEMEI:

BRBAI: 298,447

CHELTUIELI CU SISTEMUL DE APRARE (PROCENT DIN PIB): 1.5% (2006) :: LOCUL N LUME: 101 PERU. PROBLEME TRANSNAIONALE

DISPUTE INTERNAIONALE Chile i Ecuador au respins legislaia unilateral a Peru din noiembrie 2005 pentru modificarea granielor marine definite printr-un tratat comun de-a lungul paralelelor, cu linii echidistante care ar favoriza Peru; operaiunile ilegale cu narcotice din Columbia au strpuns grania cu Peru; Peru respinge solicitarea Boliviei de restaurare a accesului maritim printr-un coridor suveran prin Chile de-a lungul graniei cu Peru REFUGIAI I PERSOANE STRMUTATE N INTERIORUL RII Strmutai: 60000 - 150000 (pe perioada rzboiului civil dintre 1980-2000; majoritatea sunt rani indigeni din regiunile andine i amazoniene (2007) DROGURI ILEGALE Pn n 1996, Peru a fost cel mai mare productor din lume de frunze de coca. n prezent ocup locul doi, cu mult n urma Columbiei; cultivarea de coca n Peru a sczut la suprafaa de 36,000 ha n 2007; este al doilea mare productor de cocain cu un potenial estimat n 23

2007 la 210 tone; cocaina finisat este livrat prin Oceanul Pacific ctre piaa internaional de droguri; cantiti tot mai mari de cocain (baza brut ct i prelucrat) sunt mutate n Brazilia, Chile, Argentina i Bolivia pentru transbordarea n Europa i Africa; consumul intern a crescut.

24