Universitatea Valahia din Târgoviște

Conversie PIPP
Anul II, Semestrul I

TURISMUL URBAN ÎN ROMÂNIA

Profesor coordonator: Conf.univ.dr.Pehoiu Gica

Studentă: Drăguț Veronica
 CUPRINS

Introducere
1. Poziția geografică și limitele zonei/regiunii;
2. Relieful cu subdivizuni (caracteristici generale);
3. Resurse hidrografice;
4. Clima și aspectele sale specifice zonei/regiunii;
5. Vegetație și fauna specifică zone/regiunii;
6. Ariile protejate-prezentare succintă a celor principale;
7. Turismul-potențial turistic și valorificare;
8. Concluzii;
Bibliografie.
 INTRODUCERE

◦ Turismul urban este o formă tradițională de turism ce înregistrează o dinamică sporită în funcție de renumele
orașului, preferat de anumite categorii de turiști, în ultimii ani (cuplurile în vârstă, persoanele singure).

◦ Se remarcă prin dimensiuni culturale, istorice, sportive, de afaceri, comerțul cu amănuntul.

◦ Accesul mai anevoios la educație a fost alt factor ce a dus la dezvoltarea turismului urban (în special pentru
cei din învățământul superior și licee.

◦ Prin așezarea lor în lungul râurilor, lacurilor sau pe țărmurile mărilor, orașele au un grad de atracție turistică
ridicat. Marile orașe situate la intersecții de drumuri atrag nenumărați turiști prin obiectivele culturale, istorice,
religioase, economice precum și pentru turismul de afaceri.

◦ Într-o accepțiune foarte largă, turismul urban reprezintă petrecerea timpului liber în orașe, având la baza
motivații dintre cele mai diverse, de la vizionarea de spectacole, vizitarea unor obiective culturale, până la
efectuarea de cumpărături sau vizite la rude și întâlniri cu prietenii. (Ilies G., 2008).
 IAȘI

Fig.1. Harta României

 Poziția geografică și limitele zonei/regiunii:
 Municipiul Iași se află în partea de est
a Moldovei, în Câmpia Moldovei, fiind
așezat în calea vechilor drumuri
comerciale care legau nordul și vestul
Europei de sud-estul continental și de
Orientul Apropiat.
 Orașul se află pe râul Bahlui, un afluent
al Jijiei, care se varsă în râul Prut.
 Limitele regiunii sunt:
În Nord: Botoșani;
În Vest: Neamț;
În Sud: Vaslui;
În Est: Chișinău.
Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 IAȘI

Fig.2. Harta României

 Relieful cu subdiviziuni (caracteristici

generale):
 Relieful este deluros. Partea centrală şi
nord-estică este dominată de dealuri şi
podişuri interfluviale joase, udate de
râurile Bahlui şi Jijia, având versanţi
afectaţi de alunecări de teren şi lunci
inundabile. Partea de vest cuprinde
culmi deluroase şi platouri înalte (de
peste 400 m), având şi zone reprezentate
de luncile râurilor Siret şi Moldova.
Partea de sud are un relief înalt şi masiv
(350 – 450 m), străbătut de afluenţii
râurilor Bârlad şi Vaslui. Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 IAȘI

Fig.3. Harta României

 Rețeaua hidrografice:

 Reţeaua hidrografică este formată din râuri cu

dimensiuni variabile  şi iazuri rezultate din
lucrările hidroameliorative efectuate pentru
evitarea inundaţiilor şi pentru stocarea excesului
de apă necesară în perioadele secetoase.

Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 IAȘI

Fig.4. Harta României

 Clima și aspectele sale specifice
zonei/regiunii:

 Clima este temperat – continentală, cu variaţii

ale temperaturii între -360C + 400C, media
anuală în perioada 1901 – 2000 fiind de +9,50C.
 Vara predomină timpul secetos cu temperaturi
ridicate, iar iarna se simte din plin efectul
maselor de aer venite dinspre nord și nord-est,
regiunea fiind frecvent bântuită de viscole.
 Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii
de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi
de grindină, completează trăsăturile regimului
climatic continental specific.
Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 IAȘI

Fig.5. Harta României

 Vegetația și fauna specifică
zonei/regiunii:
 Vegetaţia naturală este specifică silvo – stepei, iar cea
silvică este reprezentată de păduri de foioase.
 Silvostepa se caracterizează printr-o vegetaţie ierboasă
xeromezofilă şi xerofilă: păiuş (Festuca valesiaca),
colilie (Stipa capillata), bărboasă (Botriochloa
ischaemum), firuţa cu bulb (Poa bulbosa), firuţa de
fâneaţă (Poa pratensis), pir (Agropyrum repens),
precum şi din câteva specii rare, ca stânjenelul (Iris
brândzae), amăreala (Polygala sibirica), o specie
xerofilă de măcriş (Rumex tuberosus), sânziana
(Asperula moldavica).
 În componenţa pădurilor de silvostepă, care alternează
cu pajiştile secundare, se întâlnesc: stejarul (Quercus Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
robur), carpenul (Carpinus betulus), ulmul (Ulmus
campestris), frasinul (Fraxinus excelsior), teiul (Tilia
tomentosa).
 IAȘI

Fig.6. Harta României

 Fauna specifică zonei/regiunii:

 În păduri sunt prezente cele mai multe specii

faunistice, printre care se remarcă mistreţul,
căpriorul, veveriţa, lupul, vulpea,
ciocănitoarea pestriţă (Dendrocopus minor),
cucul, turturica, porumbelul sălbatic, fazanul
(colonizat).
 Fauna de stepă şi silvostepă cuprinde iepurele,
popândăul, şoarecele de câmp, căţelul
pământului, bizamul (Ondatra zibethica),
ciocârlia, pitpalacul, graurul, prigoria, pajura
de stepă, şopârla, şarpele etc.

Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 IAȘI

 Ariile protejate: Fig.7. Harta României

 Lista rezervațiilor naturale din municipiul Iași

cuprinde ariile protejate de interes național (rezervații
naturale), declarate prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000
(privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național - Secțiunea a III-a - arii protejate).

Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 IAȘI

Lacul
fosilifer
Dealul
Repedea

Pădurea Pădurea
Frumușica Uricani
Ariile protejate
(Obiective
turistice
naturale)

Rezervația
Pădurea
acvatică
Roșcani
Râul Prut
 IAȘI

Fig.8. Harta României

 Turismul-potențialul turistic și valorificare:

 Orașul Iași, unul dintre cele mai mari orașe din țară ,
este cel mai important din Moldova și unul dintre
cele mai importante centre culturale din România.
 Aici se găsește cea mai veche universitate
(Universitatea „Al.I. Cuza" Iași) a țării (1860); până
la formarea României în 1859, aici a fost capitala
Moldovei.

Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 IAȘI

Palatul
Culturii

Casa
memorială Palatul Cuza
“Vasile de la
Alecsandri” de Ruginoasa
la Mircești Obiective
turistice
antropice

Casa
Memorială Catedrala
„Constantin Mitropolitană
Negruzzi”
 CLUJ-NAPOCA

Fig.9. Harta României

 Poziția geografică și limitele zonei/regiunii:

 Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală

a Transilvaniei, având o suprafață administrativă de
179,5 km² și o suprafață construită de circa 36 km².
Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni,
Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul
este plasat la intersecția paralelei 46°46'N cu
meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile râurilor
Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri,
pe văile secundare ale pâraielor Popești, Chintău,
Borhanci și Popii.
 Limitele regiunii sunt:
În Nord: Sălaj;
În Vest: Bihor; Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
În Sud: Alba;
În Est: Mureș.
 CLUJ-NAPOCA

Fig.10. Harta României

 Relieful cu subdiviziuni (Caracteristici generale):

 Relieful este predominant deluros şi muntos, altitudinile

maxime înregistrându-se în masivele Vlădeasa  1.842  m
şi Muntele Mare  1.826 m , iar altitudinea minimă la
ieşirea Someşului din judeţ 227m.

Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 CLUJ-NAPOCA

Fig.11. Harta României

 Rețeaua hidrografică

 Reţeaua hidrografică este reprezentată de râurile:

Someşul Mic inclus aproape integral în cuprinsul
judeţului, Crişul Repede şi Arieşul inferior, lacuri
naturale şi iazuri (Cătina Popii I şi Popii II, Geaca, Ţaga
etc.) şi de lacurile de interes hidroenergetic: Beliş-
Fîntînele, Tarniţa şi Gilău.
 Apele de adâncime sunt mai slab reprezentate şi se
caracterizează prin mineralizare ridicată. Izvoare
minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se
găsesc la Dezmir, Cojocna, Gădălin, Sic, Gherla, Leghia,
Someşeni, Turda etc.

Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 CLUJ-NAPOCA

Fig.12. Harta României

 Clima și aspectele sale specifice zonei/regiunii

 Prin poziţia sa, judeţul Cluj beneficiază de un climat

continental moderat.
În sectorul muntos (masivele Vlădeasa şi Muntele Mare),
mediile anuale ale temperaturii aerului sunt de 2° C, iar în
restul teritoriului de 6° C. Amplitudinile termice anuale au
valori cuprinse între 17 - 19 ° C în zona montană şi cresc la
23-25 ° C în regiunile deluroase, de podiş şi câmpie.
 Precipitaţiile se repartizează inegal, cu cantităţi minime în
zona Turda - Câmpia Turzii (cca 550 mm) şi maxime în
masivul Vlădeasa (cca 1400 mm).
 În medie, valorile anuale ale precipitaţiilor ajung la 600-
650 mm în Câmpia Transilvaniei,  650 - 700 mm în podişul
Someşan şi peste 900 - 1000 mm  în zonele muntoase.
Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 CLUJ-NAPOCA

Fig.13. Harta României

 Vegetația și fauna specifică zonei/regiunii

 Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu

păduri şi ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi
păpucul doamnei, stânjenelul, căpşunica, şerpariţa ş.a.
 Există două rezervaţii botanice cunoscute - Fânaţele
Clujului şi Rezervaţia Valea Morii. În pădurile din
jurul oraşului trăieşte o faună diversificată cu specii
cum ar fi porcul mistreţ, bursucul, vulpea, iepurii,
veveriţele.
 În rezervaţia Fânaţele Clujului trăiesc exemplare de
viperă de fânaţă, o specie destul de rară. O floră foarte
bogată se găseşte şi în interiorul oraşului la Grădina
Botanică, loc în care şi-au găsit adăpostul şi unele specii
de animale. Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
Turismul-potențialul turistic și valorificare
CLUJ-NAPOCA
Fig.2.Harta obiectivelor turistice din Cluj-Napoca
Fig.14.Harta României

Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html

Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_locurilor_din_Cluj-Napoca#/media/Fi%C8%99ier
%3AHarta_obiective_turistice_Cluj-Napoca.jpg
 CLUJ-NAPOCA

Cheile
Baciului

Dealul
Cheile Ariile
Turzii
cu
naturale fluturi
protejate
(Obiectivele
turistice
naturale)

Sărăturile
Fânețele
și Ocna
Clujului
Veche
 CLUJ-NAPOCA
Fig.15.Harta României
Turismul-potențialul turistic și valorificare

 Orașul medieval Cluj a devenit în ultimii ani o

destinație des vizitată de turiștii din întreaga
lume datorită istoriei fermecătoare regăsite la
fiecare pas, dar și a poveștilor fascinante din
spatele clădirilor înalte.

Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 CLUJ-NAPOCA

Parcul
Cetățuia

Grădina
Piața Botanică
Unirii Alexandru
Obiectivele Borza
turistice
antropice

Parcul
Opera
Etnografic
Națională
Romulus
Română
Vuia
 BRAȘOV

Fig.16. Harta României

 Poziția geografică și limitele zonei/regiunii:
 Municipiul Brașov, reședința județului, se află în
centrul țării, la 161 km de București, în Depresiunea
Brașovului. Este situat la o altitudine medie de 625
m, în curbura internă a Carpaților, fiind delimitat în
partea de S și SE de masivul Postăvaru, care pătrunde
printr-un pinten (Tâmpa) în oraș, și masivul Piatra
Mare. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu
trenul.
 În apropierea sa se găsesc localitățile Predeal,
Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara.

 Limitele regiunii sunt:

În Nord: Sibiu;
În Vest: Vâlcea; Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
În Sud: Argeș;
În Est: Covasna.
 BRAȘOV

Fig.17. Harta României

 Relieful cu subdiviziuni (Caracteristici generale):

 Formațiunile sedimentare care alcătuiesc în exclusivitate

relieful județului sunt sprijinite de fundamentul șisturilor
cristaline rezultate din metamorfozarea unor sedimente
foarte vechi.
 Relieful județului Brașov descoperă o mare complexitate,
existând trei trepte distincte, Brașovul ca oraș fiind așezat
în mijlocul acestora, o îmbinare perfectă între relief și
condiții geografice.

Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 BRAȘOV

Fig.18. Harta României

 Resurse hidrografice:
 Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu (numit și râul
Graft), Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Plopilor cu
Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și
Canalul Timiș.

Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 BRAȘOV

Fig.19. Harta României

 Clima și aspectele sale specifice zonei/regiunii:
 În Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna
durează circa 90 de zile.
 Clima municipiului Brașov are un specific temperat-
continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între
clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip
continental: mai umedă și răcoroasă în zonele de munte,
cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute
în depresiune.
 Temperatura obișnuită de vară se situează în intervalul
22 °C – 27 °C, iar cea de iarnă între -18 °C și -2 °C.
Deseori iarna, temperatura în Poiana Brașov ajunge la -
15 °C (la soare), în această stațiune putând fi practicate
aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă
prielnic pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la
Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
Brașov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de
75%.
 BRAȘOV

Fig.20. Harta României

 Vegetația și fauna specifică zonei/regiunii:

 Flora municipiului nu diferă de cea a județului. Animalele

sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din
împrejurimi. Turiștii care se aventurează în acestea sunt
avertizați că pot întâlni urși, lupi sau vulpi.
 Muntele Tâmpa este declarat rezervație naturală (203,4 ha)
care protejează câteva specii de plante rare și endemice.
Spre exemplu, pe versantul sudic există mici suprafețe cu
vegetație de stepă.
 Brașov este singurul oraș din lume[necesită citare] care
include în teritoriul său administrativ o rezervație naturală,
muntele Tâmpa, și un vârf muntos, vârful Postăvaru.

Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 BRAȘOV

Fig.21. Harta României

 Ariile protejate:

 Lista rezervațiilor naturale din județul Brașov cuprinde

ariile protejate de interes național (rezervații naturale),
aflate pe teritoriul administrativ al județului Brașov,
declarate prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 (privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național -
Secțiunea a III-a - arii protejate), Hotărârea de Guvern
Nr.2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea
regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și
Hotărârea de Guvern Nr.1581 din 8 decembrie 2005

Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 BRAȘOV

Bucegi

Cheile Coloanele de
Zărneștilor bazalt de la
Ariile naturale
Racoș
protejate
(Obiective
turistice
naturale)

Vulcanii
noroioși de Peștera
la Băile Liliecilor
Homorod
 BRAȘOV

Fig.22. Harta României

Turism-potențialul turistic și valorificare

Locația centrală în cadrul țării de care se bucură municipiul
Brașov fac din acesta un important punct de plecare pentru
turiștii din țară și străinătate. De aici se pot face excursii
către: Biserici fortificate din Transilvania, Marea
Neagră, Moldova cu vestitele sale mănăstiri, Maramureș, munții
din lanțul carpatic, zona cetăților dacice din Țara Hațegului etc.
În municipiu, autoritățile au demarat un amplu proces de
renovare a vechilor monumente și de transformare a acestora
în puncte muzeale, în mare parte finalizat.
Cea mai bună vedere asupra orașului se poate obține din vârful
muntelui Tâmpa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau
pe jos.
Sursă: https://harta-romaniei.org/harta-geografica-a-romaniei.html
 BRAȘOV

Cetatea
Râșnov

Castelul
Bran
Obiective Cetatea
turistice Prejmer
antropice

Biserica Cetatea
Neagră Făgăraș
 CONCLUZII

Turismul urban în România s-a dezvoltat de-a lungul timpului datorită obiectivelor culturale, istorice,
religioase, economice, cât și turismului de afaceri, ce se întâlnesc în marile orașe ale acesteia.
Aspectele cele mai importante le-am evidențiat pentru trei orașe mari ale României: Iași, Cluj-Napoca și
Brașov.
 Pentru îmbunătățirea turismului românesc este nevoie de o mai bună promovare. În acest sens trebuie
organizate campanii de conștientizare a publicului în educația turistică, prin radio, televiziune, presă scrisă,
organizarea de evenimente tematice sau cu scopul premierii celor mai bune produse turistice, etc. Trebuie
creata o nouă imagine a României și a turismului românesc printr-un program de marketing și promovare.
Acesta trebuie să stabilească imaginea României pe piața turistică drept o destinație care oferă o gamă
variată de atracții naturale și culturale cu servicii de bună calitate pentru atragerea clientelei potrivite.
Trebuie înțelese mai bine nevoile și interesele piețelor, surselor de turiști care astfel vor fi atrase către
produsele turistice oferite de România. Publicul trebuie să cunoască ce are de oferit România și să
considere această ofertă atractivă. Turismul trebuie încurajat să răspundă pozitiv la creșterea interesului
consumatorului față de România prin crearea și oferirea de programe turistice și de călătorie în țară.
 CONCLUZII

Trebuie să existe mai multe centre de informare turistică care să fie amplasate în apropierea principalelor
atracții turistice, personalul centrelor trebuie să fie sociabil, să aibă capacitatea de a comunica cu turiștii
indiferent de limba acestora și să poată oferi acestora toate informațiile de care au nevoie.
Este nevoie și de o mai bună protecție a mediului. România are o legislație de protecție a mediului, însă
aplicarea acesteia lasă de dorit și astfel mediul are de suferit, ceea ce duce la îndepărtarea turiștilor.
Deșeurile, apele reziduale, poluarea aerului sunt în creștere în țara noastră și au nevoie de o mai bună
organizare pentru diminuarea și stoparea acțiunilor negative. Toate acestea sunt posibile prin educarea
oamenilor și prin implicarea mai activă a autorităților din domeniu.
 BIBLIOGRAFIE

◦ Dinu Mihaela, 2006, Geografia turismului, Editura Didactica si Pedagogica , R.A.

◦ https://iasi.insse.ro/despre-noi/despre-judetul-iasi/geografie-si-statistici/
◦ https://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i
◦ https://www.scribd.com/document/247761262/turismul-urban
◦ https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lista_rezerva%C8%9Biilor_naturale_din_jude%C8%9Bul_Ia%C8%99i
◦ https://romania.fandom.com/wiki/Geografia_Clujului
◦ https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezerva%C8%9Biilor_naturale_din_jude%C8%9Bul_Cluj
◦ https://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ov
◦ https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezerva%C8%9Biilor_naturale_din_jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ov
◦ https://turismbrasovblog.wordpress.com/2016/01/12/obiective-antropice/