Universitatea „Ovidius” Constanța

Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole

Specializarea Geografia Turismului
Anul III

Țara Loviștei

Prof.coord.: Asist. Univ. Dr. Irina Florea-Saghin

Studenți: Stamate Ana-Maria
Tudose Elena
Cuprins
1. Date general
1. 1Localizare
1.2Scurt istoric
2.Relief
3.Clima
4.Hidrografie
5.Vegetatie
6.Cai de acces
7.Traseu ecoturistic Țara Loviștei
8.Analiza SWOT
Bibliografie
 1. Date generale - localizare

• Țara Loviștei este o microregiune istorică din nordul actualului județ Vâlcea. Este un
sistem regional funcțional, care se înscrie din punct de vedere fizico-geografic
Depresiunii Loviștei ( cu Defileul Oltului), Văii Lotrului și masivelor montane ale
Făgărașului, Coziei, Căpățânii și Lotrului, având în componență localitățile Brezoi,
Boișoara, Câineni, Mălaia, Perișani, Racovița, Titești și Voineasa, cu o suprafață totală de
1,657,44 km ².
 1.1 Țara Loviștei - localizare
Fig.1 - Țara Loviștei în cadrul României
(http://www.mapmag.ro/ro/carto-service/harti-pentru-firme-
si-institutii/romania/harta-fizica-a-romaniei-800-x-1100-
mm.html )

Fig. 2 – Țara Loviștei în cadrul jud. Vâlcea

(https://evenimentvalcean.ro/activitatea-
parlamentara-a-alesilor-valceni/harta-judetului-
valcea/ )
 1.2 Scurt istoric
• Țara Loviștei a fost un habitat unde, sub
imperiul factorilor geografici a creat o
individualitate de viață istorică.
• Acest drum a modelat comunitățile umane din
jurul lui, impunând o dinamică socială aparte
și o prezență permanentă între cele două state
românești medievale, Transilvania și Țara
Românească.
• Din perspectivă geo-istorică, ea este o zonă
Fig. 3 - Harta lui Fr. Schwantz von istorică, cu specific tradițional și cu pronunțată
Springfels – detaliu cu Ţara Loviştei
(http://istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=i
solidaritate socială.
tem&id=409:b%C4%83t%C4%83lia-de-la-posada-
statul-feudal-%C5%A3ara-
rom%C3%A2neasc%C4%83&Itemid=203 )
 2.Relieful
• Nota generală a reliefului Țării Loviștei este dispunerea în amfiteatru, pe trepte
altitudinale, începând de la circa 300 m, în Lunca Oltului, până la aproximativ 2400
m, în Munții Făgăraș.
• Trăsătura universală a reliefului a determinat stabilirea numelui acestei regiuni,
una dintre variantele acestuia semnificând „groapă”, „adâncitură", adică tocmai
caracterul de ansamblu al țării ( fiind vorba despre o arie depresionară înconjurată
de masive montane).
• Unitățile de relief care aparțin Țării Loviștei sunt: zona montană - M. Lotrului,
Latoriței, Căpățânii (V), Făgăraș și Cozia (E); Defileul Oltului și Valea Lotrului.
Fig.4 - Depresiunea
Loviștei în cadrul C.
Meridionali
(http://editurauniversit
aria.ucv.ro/posada-685-
tara-lovistei/rasfoire)
 Parcul National Cozia

Parcul National Cozia este situat in partea central-sudică a Carpatilor

Meridionali. Parcul cuprinde Masivul Cozia, o parte a Munțiilor Căpătîni si
Masivele Doabra si Călinesti din Munții Lotrului, avand o suprafață de 17
100 ha. Zona Parcului National Cozia , strabatuta de râul Olt, se invecineaza
la nord cu Țara Lovistei si la sud cu Depresiunea Jiblea-Berislavesti. Parcul,
reconoscut ca o destinație importanta din Romania atât pentru turistii din Fig. 5 Masivul Cozia
țara dar si pentru turistii din strainatate. Principalele motivatii sunt : Sursa https://ro.wikipedia.org/wiki/Masivul_Cozia
• Drumeții, plimbari in natură;
• Practicarea unor sporturi, organizarea de expeditii, tabere si concursuri in Fig. 6 Creasta Coziei
aer liber; Sursa https://ro.wikipedia.org/wiki/Masivul_Cozia
• Vizitarea unor lăcase de cult,locuri si monumente istorice;
• Vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite cum ar fi: Defileul Oltului,
Cheile Lotrisorului, Cascada Gardului, Bulzul;
• Insusirea unor cunostinte despre natură ( in general elevi si studenti);
O parte din vizitatorii care frecventeaza in general locurile mai accesibile de
la intrarile in parc sunt sosiți in zona pentru tratament balnear in statiunea
Călimănesti-Căciulata-Cozia.
3.Clima

• Are un climat temperat continental moderat.

• Temperatură medie anuală este de 10,6 grade C, cu precipitaţii a căror
medie anuală este cuprinsă între 500 şi 900 mm şi vânturi de mică
intensitate cu viteze moderate.
• Aceste caracteristici,precum şi umiditatea relativa a aerului ce variază între
71 şi 78%, precum şi numărul mare de zile cu insolaţie maximă
favorizează răspăndirea viţei de vie, a nucului şi a altor pomi fructiferi.
 4.Hidrografie

• Țara Loviștei este drenată de râul Olt, acesta formând unul dintre cele mai
frumoase defilee din țară, între localitățile Turnu Roșu-Cozia; râul Lotru – pe
care s-a amenajat cel mai mare sistem hidroenergetic de pe râurile interioare
ale României: Lacul Vidra, sistemul de aducțiuni secundare și Uzina Ciunget.
 Fig.7 - Defileul Oltului
(http://www.studentie.ro/campus/travel_vale
a_oltului/c-78-a-194870)

Fig.8 - Lacul Vidra

(http://www.valceaturist
ica.ro/destinatii/lacul-
vidra/)
 5.Vegetație
Fig. 9 – Floare de colț
(https://www.realitatea.net/floarea-de-
• În conformitate cu dispunerea altitudinală colt_2138725.html)
a reliefului şi cu distribuţia pe verticală a
elementelor climatice, se remarcă etajarea Fig. 10 – Iedera albă
(http://merg.in/busteni/de-vizitat/natura/flora-
corespunzătoare a vegetaţiei, deosebindu-se patru bucegi/iedera-alb-daphne-blagayana-4188.html)
etaje de vegetaţie distincte: etajul pădurilor de
foioase, etajul pădurilor de conifere, etajul
subalpin și alpin, vegetație de stâncărie.
 6.Căi de acces
• Căile de acces rutier sunt
reprezentate de paleta largă de
drumuri, de la cele europene până
la drumurile comunale sau forestiere.
Cele mai importante sunt:
• E81 - Acest drum parcurge Ţara
Loviştei pe direcţie nord-sud
• DN 67 C sau Transalpina ( „Drumul
Regal”) , fiind situată la cea mai
mare altitudine din România (Pasul
Urdele 2145 m).
Fig.11 - Harta rutieră a Jud. Vâlcea și Țara Loviștei
(http://www.locatiicazare.ro/harta-valcea/
 • Transportul pe calea ferată
ocupă un loc secundar
lipsind liniile ferate
electrificate. Accesul feroviar
este reprezentat
de linia ferată normală,
simplă, grefată pe Valea
Oltului (o zonă cu grad înalt
de dificultate),
aparţine Magistralei
Feroviare 200
şi face legătura între Sibiu
şi Râmnicu Vâlcea.

Fig. 12 – Harta feroviară a României

http://www.inbistrita.ro/harta/harta_feroviara.php
 7.Traseu ecoturistic Țara Loviștei
• Programul este conceput pentru un număr de persoane ce alcătuiesc un grup
de 12. Programul turistic este realizat pentru toate categoriile de vârstă.
• Pe tot parcursul circuitului turiștii vor fi însoțiți de un ghid și li se va face o
descriere despre istoria locurilor.
• Transportul se va realiza cu un microbuz de 16 locuri de 3 stele.
• Ne vom caza în Pensiunea Voineșița (Voineasa) și Pensiunea Casa din Piatră
(Perișani), de unde vom porni spre principalele obiective turistice (mic dejun
inclus).
• Perioada de desfășurare a circuitului turistic este 2-6 iulie 2019 cu durată de
5 zile.
• Pretul circuitului 8949 lei și 745 lei/persoană
Din prețul total 19% reprezintă Tva și 10 % comisionul agenției de turism
Tarife pachet

Cazare Transport dus - întors Transport intern obiective turistice

• Pensiunea Voineșița – 50 2 lei / km 2 lei / km
lei/noapte/persoana Constanța – Voineasa(468 km) – 78 Ziua 1– 57 km
• Pensiunea Casa de Piatră – 160 lei/persoană Ziua 2 - 50 km
lei/noapte/persoană Perișani – Constanța(449 km) – 74 Ziua 3 – 100 km
*Mic dejun inclus lei/persoană Ziua 4 – 60 km
Ziua 5 – 32 km
Ziua 1 - Constanța-Voineasa-Hidrocentrala Lotru-Ciunget-Lacul
Vidra

• Plecarea se va face la ora 5:00 dimineața, Gara CFR Constanța.

• 11: 30 – sosirea în localitatea Voineasa, unde se va face cazarea la
pensiunea Voineșița.
• Începând cu ora 14:00 se vor vizita următoarele puncte de interes:
Hidrocentrala Lotru-Ciunget și Lacul Vidra.
Voineasa
• Este o stațiune de odihnă și
tratament de importanță națională,
deschisă în toate anotimpurile,
situată în partea centrală sudică a
României, la capătul sudic al
muntilor Lotru (Carpații
Meridionali), pe valea râului Lotru,
la o altitudine de 600-800 m, la 60
km NV de municipiul Râmnicu-
Vâlcea. Fig. 13- Voineasa, hotelul Lotru
(http://www.valceaturistica.ro/destinatii/voineasa/)
Pensiunea Voineșița
 Hidrocentrala Lotru-Ciunget

• Pusă în funcțiune în anul 1972,

Fig.14 - Schema amenajării hidroenergetice a
Lotrului
(http://primaria-
malaia.ro/documente/Informatii%20Publice/MEMOR amenajare.
IU%20%20PUG%20MALAIA%20oct%202014.pdf)
Hidrocentrala Lotru – Ciunget ocupă
un loc de frunte în cadrul
amenajărilor hidroenergetice din
România, atât datorită puterii sale
instalate, 510 MW, care este cea mai
mare putere instalată pe râurile
interioare ale țării, cât și datorită
complexității schemei sale de
 Lacul Vidra
• Amplasat pe râul Lotru, lacul este
principala amenajare de pe râul Lotru.
Acesta este un lac de acumulare,
antropic format în anul 1972 și situat
la 30 de kilometri de stațiunea
Voineasa.
• Lacul s-a format ca urmare a
construirii barajului Vidra de râul
Lotru.
Fig.15 - Lacul Vidra
(http://www.valceaturistica.ro/destinatii/lacul-
vidra/#gallery-5)
 Ziua 2. Cheile Latoriței – Cascada Apa Spânzurată –Peștera Muierii
Pe o suprafaţă de doar 5 kilometri în munţii din judeţul
Vâlcea, se află cel mai frumos defileu din România,
Cheile Latoriţei.Pornim spre acestea de dimineață,
odată ajunşi în defileu, mergem mai departe şi spre
lacul de acumulare Petrimanu. Apele din lacul
Petrimanu ajung să fie folosite pentru producerea
curentului electric în cadrul hidrocentralei Ciunget. În
jurul lacului înfloreşte bujorul de munte, o plantă rară
şi ocrotită prin lege.
• La nici 10 km de intrarea în chei, pe partea
dreaptă a drumului oprim la Cascada Apa
Spânzurată, o cădere de apă de la 35 de metri.
• Înaintând în Defileu ni se oferă totodată
posibilitatea de a traversa munții prin Pasul
Curmătura Oltețului, pentru a ajunge la Peștera si
Mânăstirea Polovragi si de aici la Pestera Muierii.

Există şi aici o legendă potrivit căreia un păstor, haiduc după alţii, pe numele Lotru, iubea o
tânără ciobăniţă, pe care o chema Latoriţa. Cei doi se întâlnesc după zeci de kilometri în care
aleargă paralel, de o parte şi de alta a acestor munţi. Locul de întâlnire, aflat la 30 de kilometri
de Brezoi şi doar 7 km de Voineasa, se numeşte „Gura Latoriţei”. Este în vestul extrem al Ţării
Loviştei, chiar în inima Munţilor Meridionali.
Fig. 16 Cheile Latorițe Fig. 17 Lacul Petrimanu https://www.lapensiuni.ro/ro/extra/lacurile-
ihttps://www.youtube.com/watch?v=WBMDsOXA5_A) petrimanu-si-galbenu-de-pe-latorita---splendoare-in-apa-291)

Fig.18 Cascada Apa Fig.19 Peștera

Spânzurată Muierii
https://www.guide- https://cronicarom
romania.ro/ro/jbusin ana.net/2014/11/3
ess/cascada-apa- 0/pestera-
spanzurata muierilor-prima-
pestera-
electrificata-din-
romania/
 Ziua 3 - Perișani-Masivul Cozia- vf. La Om -Perișani

Comuna Perișani

• este aşezată în nordul Depresiunii Loviştei;

• este situată la o distanţă de 11 km. de drumul de
importanţă europeană E 81, pe stânga Oltului şi la
o distanţă de 62 de km. de reşedinţa judeţului,
municipiul Rm. Vâlcea;
• unul dintre cele mai importante obiective ale
comunei, a fost construirea și punerea în funcțiune
a Pârtiei de Schi „Dalia”din Perişani.
Pensiunea Casa de Piatra
Masivul Cozia
• este situat în partea central-sudică a
Carpaților Meridionali;
• se încadrează în munții cu altitudine
Fig. 20, 21 – Masivul Cozia și traseul cu
mijlocie din țara noastră, înălțimile de peste
bicicleta (http://www.diaconescuradu
1000 m ocupând doar circa 20% din .com/explorare-cu-mtb-ul-in-tara-
suprafața sa; lovistei)
• desi cu inaltimi modeste, de 1300-1500m, se
detaseaza net de regiunile limitrofe, apărând
ca un bastion izolat, ale cărui abrupturi
marginale și creste centrale atrag atenția de
la mari depărtări;
Ziua 4 - Perișani - Valea lui
Stan – Canionul din Valea lui
Stan - Perișani
• Canionul din Valea lui Stan
• Situat în munții Făgăraș, canionul se întinde
de-a lungul pârâului și este amenajat cu scări
metalice, pasarele metalice și cabluri de sprijin
pe pereții stâncoși, perfecte pentru cei care vor
o porție zdravănă de adrenalină sau doar aer
curat.
• Traseul se parcurge în 4-5 ore. De dificultate
medie, pentru că implică urcat pe scări,
cățărat pe bolovani, mers pe lanțuri etc.,
traseul a fost reparat și este practic accesibil
oricărui om cu o condiție fizică bună, care are
puțin curaj și se încredere în propriile forțe.
Fig.20, 21, 22 – Traseul din canionul Valea lui Stan
(http://carmenalbisteanu.ro/2015/07/20/valea-lui-stan-
traseu-munte/)
 Ziua 5 - Mănăstirea
Cozia – Defileul Oltului -
Constanța

• Mănăstirea Cozia
• Situată pe malul drept al Oltului si la cca. 20 km nord
de Râmnicu Vâlcea, ansamblul mănăstiresc de la Cozia,
cu hramul „Sfânta Treime”, la inceput a fost cunoscut
sub numele de „Mănăstirea Nucet”, abia mai târziu
primind numele de „Cozia”, dupa muntele din vecinătate.
• Biserica mare cu hramul „Sfanta Treime”, armonios
proporționată, cu ornamentație bogată, a fost construită
de meșteri din Moravia, după modelul bisericii sârbești
din Crusevat, din piatră albă tare, între 1387-1391, ctitor
fiind domnitorul Mircea cel Bătrân. Concepută dupa
planul trilobat, ea surprinde prin precizia și perfecțiunea
realizării artistice.
 Fig. 22 – Defileul Oltului, Călimănești
Defileul Oltului (https://www.stiriagricole.ro/turism/mirajul-
oltului-croaziere-intre-calimanesti-si-manastirea-
cozia-8648.html)

• Defileul Oltului este cel mai lung și variat defileu

din țara noastră. Din comuna Turnu Roșu și până
mai jos de Masivul Cozia, înspre Râmnicu Vâlcea,
râul Olt parcurge 47 km. Apele sale se strecoară de
peste două mii de ani printre Munții Lotrului și ai
Căpățănii (în vest) și Munții Făgăraș și Cozia (în
est).
• Se împarte în două sectoare: cel nordic – Defileul
Turnu Roșu între localitățile Boițea și Câineni; și
cel sudic – Defileul Cozia între loc. Brezoi și
Călimănești.

Fig. 23 – Defileul Cozia, toamna

(http://wikimapia.org/1a0371806/ro/Valea-Oltului)
• Ora 17: 30 – plecare de la Mănăstirea Cozia spre Constanța.
• Ora 23:00 – sosirea la Gara CFR Constanța

Fig.24 - Drumul M.Cozia-

Constanța
(https://www.google.com/
maps/dir/M%C4%83n%
C4%83stirea+Cozia,+Cal
ea+lui+Traian,+C%C4%
83ciulata/Constan%C8%
9Ba/@44.6252903,25.3116
116,8z/data=!

Puncte tari, avantaje,
competențe.
• Delimitarea clară a regiunii (
ocupă toată partea de nord a
județului Vâlcea, întinzându-
se pe hotarele a 8 localități.
• Poziția geografică favorabilă
Varietatea formelor de relief
• Prezența Văii Oltului
• Prezența Văii Lotrului
• Climat de adăpost
• Prezența elementelor de
etnografie si folclor
• Existența unui important fond
turistic
8.Analiza SWOT
Puncte slabe, dezavantaje
• Infrastructura medicală
precară
• Lipsa gazelor naturale
• Infrastructura turistică
lacunară
• Lipsa calificării forței de
muncă, in special lipsa unei
,,educații,, a personalului din
servicii( cu precădere turism)
• Defrișarea fondului forestier
• Slaba tehnologizare a
sectorului agricol ( lipsa
investițiilor)
• Lipsa unei infrastructuri de
transport modernizate
• Calitatea slabă a drumurilor
• Insuficiența infrastructurii
culturale, educaționale
Oportunități
 Dezvoltarea unui sistem
turistic integrat (conservare,
mediatizare, promovare)
 Promovarea produselor
tradiționale la diverse
târguri și manifestări de
profil ( brânză și țuică de
Loviștea)
 Introducerea sistemelor de
utilități publice (gaze
naturale, apă, canalizare)
 Atragerea de investiții și
investitori
 Modernizarea sistemului
hidroenergetic
 Revitalizarea activităților
meșteșugărești tradiționale
 Dezvoltarea sectorului
serviciilor
Amenințări, pericole
 Creșterea accelerată a
gradului de sărăcie
 Creșterea șomajului
 Depopularea anumitor
așezări
 Renunțarea la tradiționalism,
mai ales în arhitectura
caselor
 Creșterea gradului de
poluare a zonelor montane
 Poluarea Oltului de către
factori de amonte din
sectorul aferent Țării
Loviștei
 Degradarea ariilor protejate
datorită exploatării
iraționale ( neecologic)
Bibliografie
• https://ssu-b.spiruharet.ro/images/secretariat/ssu-2015b/Curs_Cultura_Traditionala_-
_Viorica_Iurascu.pdf
• http://www.turism-perisani.ro/istorie-si-traditii/
• https://adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/Tara-lovistei-paradisul-ascuns-nordul-judetului-
1_50aefc5f7c42d5a663a1f4b0/index.html
• http://editurauniversitaria.ucv.ro/posada-685-tara-lovistei/rasfoire
• https://www.verticalonline.ro/drum-prin-tara-lovistei-ii
• http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=15390
• https://amfostacolo.ro/impresii9.php?iid=36817&d=la-pas-prin-cheile-latoritei--voineasa-valea-
lotrului
• http://salvamont.org/main/poteci/foto_ro_t_fotografii-muntii-lotru-steflesti_zonaid_13.html
• http://www.valceaturistica.ro/destinatii/brezoi/
• http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=21621&fbclid=IwAR2hrhLj3-
sRRwSXjRBkguh_WTIABKo9YMn0HOuQtYo92hFXRjYvCHrc9-4
• http://www.primariabrezoi.ro/orasul/unitati-turistice/49-centrul-turistic-vfm.html
• https://www.lapensiuni.ro/cazare-oltenia/valcea/Casa-din-piatra-2810272/index.html
• http://www.diaconescuradu.com/explorare-cu-mtb-ul-in-tara-lovistei
• http://www.casalacului.ro/valea-lotrului-locuri-istorie-legende/
• https://www1.agerpres.ro/destinatie-romania/2014/08/11/destinatie-
romania-judetul-valcea-prezentare-10-14-29
• https://romania.directbooking.ro/prezentare-voineasa-informatii-poze-
imagini-47.aspx
• http://hidroelectrica.ro/Details.aspx?page=55
• http://travel.ro/lacul-vidra-locul-de-basm-intr-un-loc-uitat-de-lume/
• http://carmenalbisteanu.ro/2015/07/20/valea-lui-stan-traseu-munte/
• https://acasalaromani.ro/valea-lui-stan-canionul-ascuns-din-romania/
• https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/geografie/
Mihaescu_Vas_Borogean_Simona_Elena_Ro.pdf
• http://www.valceaturistica.ro/destinatii/masivul-cozia/
• http://www.valceaturistica.ro/manastiri/manastirea-cozia/
• http://arhiepiscopiaramnicului.ro/obiective-turistice/defileul-oltului