IMPACTUL SOCIAL-ECONOMIC AL TURISMULUI IN SPATIUL LITORALULUI ROMANESC

Disciplina: Impactul social-economic al turismului Profesor : Ipatiov Filip Student: Cornea Anda Mariana Specializarea: ADT Anul I

CUPRINS

1. 2.

INTRODUCERE DUBLUL IMPACT AL TURISMULUI IN REGIUNEA LITORALA: ECONOMIC SI SOCIAL Legatura dintre impactul economic si cel social 3. EFECTELE GENERATE DE ACTIVITATILE TURISTICE DIN SPATIUL

LITORAL a) Efectele economice b) Efectele socio-culturale 4. DEZVOLTAREA LITORALULUI ROMANESC REZULTAT AL IMPACTULUI SOCIAL-ECONOMIC AL TURISMULUI Tendintele si dezvoltarile generate de turism 5. 6. CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

1. INTRODUCERE In zonele de litoral in general, iar in spatiul litoral romanesc raportat la intreaga tara in special, motorul activitatii economice il constituie turismul, care este de departe cel mai important in ceea ce priveste generarea de venit. Pentru a intelege mai bine modul in care turismul se raporteaza la regiunea litorala romaneasca, se vor evidentia doua elemente caracteristice menirii turismului. In primul rand, el valorifica potentialul natural si antropic care cunoaste astfel o imbogatire, generand satisfacerea a multiple motivatii umane. Un al doilea aspect se detaseaza prin observarea rolului dual al turismului : in dezvoltarea economiei si in satisfacerea societatii. Turismul sintetizeaza pe de o parte rezultatele unui numar mare de activitati, iar pe de alta parte se constiutie intr-o modalitate superioara de organizare si consum al timpului liber. De aici reiese impactul social-economic al turismului, care a dus si la inmagazinarea crescanda a activitatilor turistice, in randul ocupatiilor de baza din litoralul romanesc. Turismul a impus amenajarea pe coasta romaneasca a Marii Negre, a statiunilor turistice cuprinse intre Navodari si Mangalia, care au ca fundament de functionare economica a intregului sistem social, turismul. Este vorba despre un fenomen turistic ce a prins radacini adanci prin monopolul de care se bucura, dar asta nu inseamna ca el este de sine statator. De aici se poate reliefa statutul turismului de ramura de consecinta, dar si de ramura de interferenta, tocmai pentru ca are legaturi cu diverse ramuri de activitate, dintre care foarte usor recognoscibile pentru intelegerea fenomenului, sunt : ramura vitala a industriei alimentare, ramura industriei energetice fara de care unitatile turistice nu ar fi functionale, ramura industriei eletronice si electrotehnice, ramura vitala din punct de vedere turistic a serviciilor de transport si telecomunicatii. Fara acestea, turismul ar fi inexistent. Se va incerca pe parcursul lucrarii de fata evidentierea impactului turismului in forma sa dubla, in plan social si economic, pe care l-a generat si l-a adaugat functionarii actuale a litoralului romanesc.

2. DUBLUL IMPACT AL TURISMULUI IN REGIUNEA LITORALA: ECONOMIC SI SOCIAL Legatura dintre turism si economie este una favorabila, prin aceea ca duce la dezvoltarea economica a unei tari, iar in cazul nostru, raportat la o scara mai mica, a litoralului romanesc. Varietatea pe care o cunosc activitatile din turismul litoral, generate de diversificarea motivatiilor populatiei locale si a celei din restul tarii, fac din turism o adevarata industrie. Insa, pentru a se genera un impact economic pozitiv, aceste motivatii care in decursul anilor s-au intensificat ca si pretentii si au cunoscut o diversitate tot mai mare, trebuie satisfacute. Astfel, eficienta activitatii de turism trebuie apreciata atat prin reflectarea efectelor economice, cat si a celor sociale. Legatura dintre impactul economic si cel social Turismul este un fenomen social economic complex. Este un fenomen economic pentru ca se afla la interferenta mai multor componente ale economiei nationale si locale. El antreneaza un foarte larg potential uman, reprezentat de forta de munca implicata care prin actiunile intreprinse deserveste un anumit numar de turisti, ale caror nevoi trebuie sa corespunda cu ceea ce li se ofera, pentru ca fenomenul turistic sa reziste in timp, sa aiba continuitate. Pe langa aceasta este vorba si despre un potential material implicat, amandoua generand importante transformari in evolutia economiei si a societatii. Legatura care exista intre impactul economic si cel social, este pana la urma in termeni simpli, accea ca satisfacerea nevoilor societatii de refacere a capacitatilor fizice si psihice fara de care nu poate intreprinde activitati cu impact economic, va conduce implicit la aportul economic al turismului la nivel national si local. Litoralul romanesc al Marii Negre, are un important caracter turistic manifestat cu o intensitate mai mare decat restul zonelor, pe o distanta de 70 km de tarm in care sunt cuprinse 13 statiuni turistice care ofera servicii variate. Elementele care stau la baza prestatiei turistice sunt : produsul turistic estival, cel ocazional si cel balneo-recuperator. Prin consumarea acestor trei tipuri de produse turistice, se poate reliefa impactul social al turismului, care in special prin produsul balneo-recuperator, contribuie in contextul actual al tendintei de inlocuire a tratamentului medicamentos cu factori naturali de cura, la cresterea randamentului muncii si la reducerea zilelor de concediu medical. Acestea la

randul lor, contribuie pe de o parte la impactul economic direct al turismului prin generarea consumului produselor turistice, si pe de alta parte la impactul economic indirect al turismului, care prin imbunatatirea sanatatii si a starii psihice a turistilor, creste randamentul acestora la locul de munca, interferandu-se cu alte domenii din sfera economicului. Aceasta este relatia de interferenta dintre impactul social si cel economic al turismului, dependente unul de altul. Zona litorala s-a dezvoltat de-a lungul anilor din punct de vedere turistic, generand aport la economia nationala, tocmai prin intermediul turistilor care din moment ce au consumat produsele turismului litoral, inseamna ca au regasit prin aceastea cheia satisfacerii nevoilor lor sociale. Doar prin satisfacerea nevoilor sociale se poate ajunge la raspunsuri economice. 3. EFECTELE GENERATE DE ACTIVITATILE TURISTICE DIN SPATIUL LITORAL a) Efectele economice Turismul litoral romanesc, cu forme de manifestare specifice, a dus de-a lungul timpului la generarea catorva efecte economice pozitive si negative. Intre cele pozitive se numara : - aportul economic la venitul national; turismul estival la Marea Neagra este pentru Romania turism traditional, ceea ce face ca aportul la venitul national sa nu fie nesemnificativ, insa caracterul sezonalitatii ii diminueaza impactul economic - generarea de locuri de munca prin angajare directa in unitati cu activitati turistice cum sunt numeroasele hoteluri din statiuni, angajare indirecta prin locuri de munca in sectoarele de aprovizionare, prin angajare indusa si angajare pentru constructia infrastructurii turistice - rol stimulator al investitiilor care isi desfasoara activitatea in stransa corelatie cu turismul Cateva efecte negative constatate: - efecte negative asupra fortei de munca, prin aceea ca nivelul salariilor personalului de pe litoral si din turism in general, este inferior mediei pe economie, excluzand ciubucurile care in perioada de sezon sunt facute cu usurinta de cei specializati

- caracterul sezonier care reiese din faptul ca turismul litoral romanesc se adreseaza in special practicarii in perioada estivala; aceasta atrage dupa sine dificultati specifice in exploatarea bazei materiale, ducand la o crestere substantiala a cheltuielilor de intretinere; cu toate ca turistul este capabil sa se ataseze de o destinatie turistica prin fidelitate, de la un an la altul mult mai mult l-ar motiva inovatiile, schimbarile, care insa presupun un efort investitional substantial din partea administratorilor de produs turistic; cea mai semnificativa dificultate consta in imposibilitatea conservarii personalului in perioada de stagnare determinand o sesizabila scadere a calitatii serviciilor ca rezultanta a lipsei de calificare, iar incapacitatea intuirii fluxului de turisti, angajarile de personal ajung sa fie facute pe principiul necesitatii imediate - scurgerile de fonduri in special prin importul bunurilor de consum b) Efectele socio-culturale Intre efectele sociale pozitive se numara : - efectul regenerator al capacitatii de munca, datorat nu doar prin mijloacele de agrement, dar in special prin factorii de cura generati de climatul influentat de prezenta marii, in contextul actual al tendintei de inlocuire a tratamentului medicamentos cu cel natural; acesti factori ii motiveaza nu doar pe cei care necesita tratament medical ci si pe cei care opteaza pentru tratamente combinate de intretinere - motivarea populatiei de a-si consuma timpul liber printr-o odihna activa In cazul efectelor socio-culturale negative, identificarea lor nu este atat de usoara in general, pentru ca aceste efecte se pot observa doar in timp, fiind invizibile si complexe. Intre cele mai usor de sesizat se numara : - poluarea vizuala, care este o trasatura foarte bine cunoscuta nu doar la nivelul litoralului ci in in cazul statiunilor turistice din intreaga tara, din lipsa unor planuri de amenajare a teritoriului sistematice, ducand la o ezvoltare haotica, expansiva de-a lungul coastei - efectul imitatiei acesta este un efect social-economic care s-a impus foarte adanc in cadrul teritoriului de-a lungul timpului, un bun exemplu fiind orasul Constanta, a carui tendinte in randul populatiei s-au vulgarizat si a cunoscut un nivel ridicat de libertinism, o data cu patrunderea unui numar insemnat de turisti din cele mai variate medii de viata si cu cele mai variate stiluri de viata

4. DEZVOLTAREA LITORALULUI ROMANESC REZULTAT AL IMPACTULUI SOCIAL-ECONOMIC AL TURISMULUI Tendintele si dezvoltarile generate de turism Ceea ce a dus la aparitia si apoi dezvoltarea statiunilor litorale romanesti a fost prezenta factorului mare (Marea Neagra), al carei potential turistic natural a fost valorificat prin punerea in miscare a unui sector interconditionat cu celelalte sectoare economice : turismul. Turismul practicat pe litoralul romanesc este axat pe trei componente principale turismul estival, turismul de ocazii si turismul balneo terapeutic. Pana in anii 1987-1988 sudul litoralului era guvernat de un director al ntreprinderii de Hoteluri i Restaurante (IHR) un administrator de statiune, iar la baza piramidei decizionale se aliniau sefii de unitati. Aceasta era destinatia prerferata de firmele germane de turism, statiuni precum Venus, Cap Aurora, Jupiter, Olimp si Neptun erau pline de nemti, suedezi si norvegieni, iar in anii 80, in perioadele de varf de sezon au devenit tinta vizitatorilor din tarile socialiste. In ultimii ani, la nivelul litoralului romanesc, in interdependenta cu transformarile care au permanent loc la nivelul sistemului economic si social, turismul a impus o serie de tendinte : - in contextul amplorii pe care a cunoscut-o fenomenul turistic, cu un impact puternic resimtit in turismul estival in special, turistii au tendinta sa fie tot mai bine informati in ceea ce priveste locul pe care-l vor vizita si de asemenea nivelul pretentilor in ceea ce priveste calitata plajelor, a serviciilor si dotarile din statiuni a crescut - diversificarea ofertelor de sporturi nautice a dus la o mutatie deloc neglijabila si la o formare de fluxuri - fenomenul fragmentarii vacantelor apare tot mai pregnant, in urma mai multor factori, intre care se numara : scurtarea timpului prin dezvoltarea transporturilor si a infrastructurii corespunzatoare ; aparitia pe piata a calatoriilor de tip incentive travel sau a acordarii premiilor care constau in weekend-uri pe litoral ; In ciuda imbunatatirilor si a dezvoltarii aduse litoralului romanesc prin prisma impactului turismului, cele 13 statiuni dispun de o baza materiala cu un grad de uzura ridicat. Aceasta este o consecinta a utilizarii pana la epuizare, cu un aport investitional

minim si cu o slaba motivare de a creste calitatea serviciilor prin specializarea personalului angajat. Un dezinteres total, aratat prin lipsa initiativei manageriale, se poate observa si din intarzierea punerii in evidenta a unor noi zone cu valoare turistica sau de integrarea in pachetul de servicii turistice a unor programe de cunoastere a obiectivelor istorice si culturale, aflate de asemenea intr-o stare de conservare precara. Capacitatile curative ale resurselor naturale de care dispune litoralul romanesc nu se bucura de revigorarea meritata, procesul de cerecetare stiintifica in domeniul balneologic fiind ramas la nivelul de acum doua decenii. Infrastructura ineficienta , caile de acces fac produsul turistic realizat pe litoralul romanesc , greu de vandut, cu atat mai mult cu cat raportul pret-calitate este net in defavoarea calitatii. 5. CONCLUZII Se poate concluziona faptul ca efectele sociale ale turismului, intre care se numara motivatiile turistilor in fata optarii pentru o destinatie turistica sau alta, traduse ca nevoi fizice si psihologice determinante, se transforma la anumite niveluri in efecte economice care actioneaza nu doar la nivel local, cum este cazul regiunii litorale, ci intins chiar la nivelul intregii populatii, prin relatiile de interconditionare care se manifesta. Desi un spatiu cu produse turistice bine definite prin potentialul natural de care dispune, litoralul romanesc se bucura in prezent mai mult de efectele negative ale impactului economic al turismului decat de cele pozitive, tocmai din cauza ca turismul nu este de sine statator ci influenteaza si este la randul sau influentat de o multitudine de ramuri din sistemul economic national. Romania fiind o tara slab spre mediu dezvoltata, prin slaba putere de cumparare a populatiei si printr-o economie nationala deficitara, a influentat in acceasi dierectie si dezvoltarea turismului. Exista si cateva solutii pe termen lung care vor putea duce in viitor la inviorarea eficientei economice in turism a litoralului romanesc asta s-ar putea realiza prin diversificarea ofertei, atenuarea curbei sezonalitatii, dezvoltarea si modernizarea bazei materiale turistice, diversificarea mijloacelor de agrement.

BIBLIOGRAFIE
Surse online : http://cetateaacademica.wordpress.com/teme-si-idei-din-gandirea-economicaromaneasca-2/tambozi/ http://facultate.regielive.ro/referate/turism/turismul-de-litoral-studiu-comparativ220396.html http://www.dezvaluiri.ro/actualitate/475991-turismul-i-societatea-pot-evolua-doarimpreun-in-sudul-litoralului.html http://www.dezvaluiri.ro/litoralul-romanesc/475990--sudul-litoralului-a-avut-un-trecutprezentul-scaraie-dar-viitorul-poate-fi-excepional.html

* Ipatiov, F.- Curs Impactul social-economic al turismului