Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi

Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice

Relaţii Internaţionale şi Studii Europene

STUDIU DE CAZ

INSULA ŞERPILOR

Studentă: Dora-Alexandra Cibotariu

An II, Grupa I

1
 IAŞI
MAI 2010

INSULA ŞERPILOR -PĂMÂNT ROMÂNESC

2
 INSULA ŞERPILOR

I. DATE GENERALE:1

Nume: Insula Şerpilor

Amplasare: Europa de Est
Ţară: Ucraina
Suprafaţă: 0,17 km2
Altitudine: 40 m
Lungime: 662 m
Lăţime: 440 m
Populaţie: O
Mare: Marea Neagră

Insula Şerpilor este o stânca/insulă din Marea Neagră care aparţine Ucrainei. Ea
se găseşte în Marea Neagră, la 45 de km de ţărmurile României şi Ucrainei. Ea a fost
ocupată de URSS la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, cedată forţat de România
comunistă în 1948 printr-un simplu proces-verbal secret, şi e astăzi parte a Raionului
Chilia al regiunii Odessa din Ucraina.
Singura utilizare a Insulei Şerpilor în trecut era ca bază de pescuit. Importanţa sa
economică a crescut la începutul anilor 1980 odată cu descoperirea unor importante
rezerve de petrol şi gaze naturale în subsolul platoului continental din jurul insulei. În
noiembrie 2003, autorităţile ucrainiene au declarat Insula Şerpilor zonă de rezervaţie
naturală, ca să demonstreze că locul poate oferi condiţii pentru turism.

1
http://www.insulaserpilor.info/Statutjuridic.asp

3
 Şarpele de apă, care a dat numele insulei, avea o lungime de maximum 2 metri şi
era complet inofensiv, dar cu o înfăţişare dezagreabilă. El a dispărut complet de pe insulă
la mijlocul secolului al XX-lea, din cauza amplelor lucrări secrete desfăşurate de
sovietici.

II. SITUAŢIA JURIDICĂ A INSULEI ŞERPILOR

Istoria Insulei Şerpilor este una destul de complexă. Cred că este important pentru
a înţelege statutul juridc al acestei insule să precizăm momentele cheie2 :
 1877-1878, Tratatul de la Berlin din 1/13 iulie 1878 atribuie Insula Şerpilor, Delta
Dunării şi Dobrogea României. In schimb, judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail, din
sudul Basarabiei, vor fi anexate Rusiei ţariste;
 14-26 noiembrie 1878 Dobrogea revine oficial României;
 Până in 1947, Insulei Serpilor va aparţine României ;
 august 1944 Insula Şerpilor este ocupată de forţele navale sovietice, deşi
România ii devenise aliat ;

2
http://www.tomrad.ro/iserpi/

4
  10 februarie 1947 - Tratatul de pace în Insula Şerpilor nu a făcut obiectul
discutiilor în Comisia politică şi teritorială;
 Pe harta la care face referire art.1 al Tratatului de pace 3 (Anexa 1), frontiera dintre
România şi U.R.S.S. în sudul Basarabiei era fixată pe braţul Chilia până la vărsarea
acestuia în Marea Neagră, apoi în largul mării la nord de Insula Şerpilor, ceea ce
constituia o recunoaştere juridică internaţională a faptului că Insula Şerpilor era parte
integrantă a teritoriului României. Practic, se menţinea, în continuare, statutul ei
juridic stabilit prin Tratatul de pace de la Berlin (1878), recunoscut prin Tratatul de
pace de la Paris (1920), nemodificat în urma celor două note ultimative sovietice care
nici măcar nu o menţionau.
 august 1944 - februarie 1947 insula s-a aflat sub ocupaţie militară sovietică
având în vedere statutul U.R.S.S.- ului în cadrul Conferinţei, presiunile făcute asupra
delegatiei române, jocul pro-Moscova făcut de americani şi britanici (în special),
ocupaţia militară sovietică asupra României, tratarea noastră între învinşi nu între
învingători - nu i-a ridicat şi chiar dacă l-ar fi ridicat tot nu ar fi obtinut câştig de
cauză.
 4 februarie 1948, delegaţiile române si sovietică semnează:
- "Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Uniunea
Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Populară Română"4
- "Protocol referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat intre
Republica Populara Română şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste". Acest
protocol, pregătit de miniştrii de externe al României, Ana Pauker, şi al URSS, V.M.
Molotov, preciza, printre altele, ca "Insula Şerpilor, situată in Marea Neagră, la răsărit
de gurile Dunării, intră in cadrul Uniunii R.S.S".
 23 mai 1948 este semnat, pe teritoriul Insulei Şerpilor, procesul verbal de
predare-primire a insulei, de catre Nikolai Pavlovici Sutov, primsecretar de ambasadă,
reprezentand MAE al URSS, şi Eduard Mezinger (Mezincescu), reprezentantul MAE
al Republicii Populare Române.

3
Dominuţ Pădurean, Insula Şerpilor, Ed. Muntenia, Constanţa, 2004, p. 178-369.
4
http://www.scribd.com/doc/21713379/Insula-serpilor

5
  1948 - 1991, Insula Şerpilor a fost bază militară sovietică, şi cel mai puternic
centru de ascultare al fostei URSS din intreaga Europă de Est.
 1991, Insula Şerpilor a devenit bază militară ucrainiană.
 2009-02-03 prin verdictul Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga a dat
dreptate României în procesul împotriva Ucrainei pentru delimitarea platformei
continentale, anunţând că Insula Şerpilor nu infuenţează linia de demarcaţie, astfel
încât formaţiunea are dreptul la o mare teritorială de 12 mile marine.
Soluţia propusă de România pentru delimitare constă într-o linie care porneşte de la
ultimul punct al frontierei maritime dintre cele două state urmând arcul de cerc de 12
mile marine din jurul Insulei Şerpilor până la un punct aflat la est de această
formaţiune maritimă, apoi pe linia de echidistanţă între coastele relevante adiacente
ale celor două state până la punctul unde linia de echidistanţă se transformă într-o
linie mediană între coastele relevante opuse ale României şi Ucrainei, apoi spre sud
pe această linie mediană.

CONCLUZII:

Partea română trebuie să fie mai insistentă în a prezenta părţii ucrainene problema
ca fiind o componentă a bunei vecinătăţi, a dezvoltării normale a relaţiilor bilaterale,
a interesului reciproc, a colaborării multilaterale în zonă.
Poziţia României, atât faţă de Ucraina, cât şi pe plan internaţional, trebuie să fie
fermă, în sensul că Ucraina nu are nici un temei să-şi aroge drepturi mai mari ca
U.R.S.S. şi că preluarea succesiunii acesteia - atât cât este - trebuie reglementată în
spiritul viitorului, respectiv al recunoaşterii faptului că documentele din 1948 nu pot
funcţiona, în forma respectivă, mai departe.
Decizia Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga a oferit României ceea ce de
fapt era al ei. Important este ca România să menţină relaţii bune cu Ucraina, să profite
de ceea ce i s-a oferit pentru că, chiar şi după atâţia ani de exploatare de către URSS
şi Ucraina în Insula Şerpilor încă se găsesc resurse din care România ar putea câştiga.

BIBLIOGRAFIE

6
1. Dominuţ Pădurean, Insula Şerpilor, Ed. Muntenia, Constanţa, 2004.

SITEOGRAFIE

1. http://www.tomrad.ro/iserpi/
2. http://www.insulaserpilor.info/Statutjuridic.asp
3. http://www.scribd.com/doc/21713379/Insula-serpilor