Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Abstract
Produsul Intern Brut a fost dintotdeauna indicatorul cel mai complex
care atest% rezultatele pe care le-a ob$inut economia unei $%ri într-o perioad%
de timp dat%. Într-o anumit% perioad%, cea a economiei etatizate din 1945
(1947) i pân% în 1989 acest indicator macroeconomic purta denumirea de
produs social global. Produsul social nu era altceva decât rezultatul brut
înregistrat de economia României aa cum într-o oarecare m%sur%, cu mici
deosebiri, reprezint% produsul intern brut. Indicatorul produs social sau
indicatorul produs intern brut au relevan$a la nivel na$ional de a prezenta
rezultatele #nale, existând unele deosebiri în func$ie de conceptul în care
acest indicatori sunt calcula$i. Astfel, produsul social total este calculat în
conceptul produc$iei materiale în sensul c% valoare ad%ugat% brut% aduce
numai activitatea produc$iei materiale, nu i a altor servicii care nu sunt
direct legate de produc$ia material%. produsul intern brut este un indicator
mult mai complex, mai sintetic i realist în leg%tur% cu rezultatele dobândite
de economia unei $%ri. Astfel, produsul intern brut are la baz% faptul c%
însumeaz% orice valoare ad%ugat% brut% care se realizeaz% pe teritoriul unei
$%ri sau de c%tre agen$ii economici ai unei $%ri în $ar% i în str%in%tate într-o
perioad% de timp indiferent c% aceasta se realizeaz% în produc$ia material%
de bunuri sau servicii. De fapt, în nivelul de evolu$iei al unei $%ri ponderea
serviciilor devine din ce în ce mai important% pentru c% acestea sunt menite
s% asigure o satisfacere mai deplin! a nevoilor popula"iei "!rii respective. $i
în perioada în care în România sistemul social-economic era super-etatizat,
pe plan interna"ional pentru a asigura comparabilitatea indicatorilor exista
un sistem de tabele corelative pe care organismul de statistic! al Na"iunilor
Introducere
Articolul î!i propune s" analizeze succesiv modul în care indicatorul
cel mai complex de rezultate al României, produsul intern brut s-a realizat,
nivelurile pe care le-a înregistrat. De asemenea, pentru &ecare perioad"
istoric" la care autorii s-au aplecat !i au c"utat s" desprind" concluziile, se
eviden$iaz" !i modalit"$ile pentru care anumite valori ale acestui indicator au
fost în cre!tere sau în sc"dere în func$ie de factorul politic, factorul istoric, de
participarea României la anumite activit"$i într-o parte sau alta, într-un anumit
domeniu sau altul. Desigur sunt prezentate serii de date, gra#ce sugestive, care
atest" modul în care acest indicator a rezultat. Se prezint" o analiz" structural"
a produsului intern brut în diversele perioade pentru a se vedea contribu$ia
resurselor la realizarea produsului intern brut dar !i a utilit"$ilor în calculul
produsului intern brut. Sunt de asemenea reliefate aspecte speci#ce unei
perioade sau alta, toate având un singur scop, acela de a asigura pe cât posibil
o interpretare !i analiz" unitar" a rezultatelor economiei României. Desigur,
accentul a fost pus %i pe relevarea contribu$iei pe care a avut-o #ecare ramur"
a economiei na$ionale, agricultur", industrie, construc$ii, transporturi, servicii,
sistem bancar, comer$ul interna$ional, etc., la formarea produsului intern brut.
Relevant este produsul intern brut pe locuitor pe care autorii l-au calculat %i
analizat în scopul de a da o dimensiune mai real" pentru comparabilit"$ile
interna$ionale a rezultatelor economiei române%ti. De asemenea, în multe
împrejur"ri %i mai ales în perioada de dup" 1990 se recurge la calcularea
produsului intern brut pe baza parit"$ii puterii de cump"rare dintr-un an ales
ca anul de baz", a%a încât s" se eviden$ieze, s" se releve care este stadiul real
comparativ al evolu$iei unei $"ri.
Literature review
Anghel, Anghelache, Dumitrescu and Dumitrescu (2016) au studiat
leg"tura dintre produsul intern brut din România %i o serie de variabile
macroeconomice, respectic investi$iile str"ine directe %i exportul net.
! În!deceniile!interbelice,!1920-1939,!începute!cu!o!popula#ie!dublat"!
în!urma!întregiri!#"rii!în!anul!1918,!poten#ialul!demogra$!c!se!m"re te!cu!28&,!
popula#ia!României!ajungând!în!1939!la!aproape!20!de!milioane.!În!deceniul!
ϭϬϬϬϬ
Ϭ
ϭϵϮϬ ϭϵϮϰ ϭϵϮϵ ϭϵϯϰ ϭϵϯϵ ϭϵϰϬ ϭϵϰϭ ϭϵϰϮ ϭϵϰϯ ϭϵϰϰ ϭϵϰϱ ϭϵϰϲ ϭϵϰϳ
WƌŽĚƵƐƵůŝŶƚĞƌŶďƌƵƚ ŽŶƐƵŵƵůĚĞĐĂƉŝƚĂůĨŝdž
WƌŽĚƵƐƵůŝŶƚĞƌŶŶĞƚ W/ƉĞůŽĐƵŝƚŽƌ
W/EƉĞůŽĐƵŝƚŽƌ
Dup! ce am prezentat evolu"ia indicatorilor PIB, PIN, valoare ad!ugat!
brut!, produc"ia de bunuri #i servicii, consumul de capital $x etc., am efectuat
#i aducerea datelor la un nivel de comparabilitate cât mai real!, utilizând
indicele general al pre"urilor pentru de%atarea indicilor valori exprima"i în
pre"urile curente ale $ec!rei perioade considerate. În acest sens, în tabelul nr.
8, pe lâng! indicele general al pre"urilor se prezint! #i indicii de pre"uri din
agricultur!, industrie ca #i cel al tarifelor serviciilor. Datele din tabelul nr. 8
sunt prezentate în gra$cul nr. 3.
ϯϬϬϬϬϬϬϬ
ϮϬϬϬϬϬϬϬ
ϭϬϬϬϬϬϬϬ
Ϭ
ϭϵϮϬ ϭϵϮϰ ϭϵϮϵ ϭϵϯϰ ϭϵϯϵ ϭϵϰϬ ϭϵϰϭ ϭϵϰϮ ϭϵϰϯ ϭϵϰϰ ϭϵϰϱ ϭϵϰϲ ϭϵϰϳ
/ŶĚŝĐĞŐĞŶĞƌĂů /ŶĚŝĐĞĂůƉƌĞԑƵƌŝůŽƌĂŐƌŝĐŽůĞ
/ŶĚŝĐĞĂůƉƌĞԑƵƌŝůŽƌŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĞ /ŶĚŝĐĞĂůƚĂƌŝĨĞůŽƌƐĞƌǀŝĐŝŝůŽƌ
Cu excep"ia cre#terii din intervalul 1920-1924, declinul continu! în
intervalele urm!toare de la 52,7', la 44,5' #i, la sfâr#it, în 1945-1947, la 4'
din totalul valorii ad!ugate a produc"iei de bunuri. Astfel, sectorul care ocupa
80' din popula"ia "!rii î#i reduce contribu"ia la produc"ia de bunuri de la 75'
la 40', în favoarea industriei #i construc"iilor care au crescut. Industria, la
începutul perioadei avea o pondere în produc"ia de bunuri de 22,3', ajunge
în anii r!zboiului, 1939-1944 la 43,4-44,5 procente, modi$când pro$lul
produc"iei materiale a "!rii. Construc"iile, cel mai activ sector dintre toate,
are o cre#tere continu! a ponderii valorii sale de la 2,9' la 13,3'. Industria
#i construc"iile, la sfâr#itul perioadei interbelice, se apropie, cu ponderea de
47,2', de sectorul agricol.
Analiza evolu(iei PIB total &i pe locuitor, în perioda 1911-1947,
rezultând c! în perioada 1935-1939 s-a înregistrat cea mai mare cre&tere.
PIB-ul pe un locuitor trebuie interpretat &i prin prisma popula(iei vremelnic
modi$cate.
dŽƚĂůǀĂůŽĂƌĞĂĂĚĉƵŐĂƚĉďƌƵƚĉ WƌŽĚƵĐԑŝĂĚĞďƵŶƵƌŝ
ĐƚŝǀŝƚĂƚĞĂĚĞƐĞƌǀŝĐŝŝ
Pentru a avea o imagine mai clar! asupra valorii reale a indicatorilor
calcula%i în perioada economiei socialiste, în tabelul urm!tor nr. 13, prezent!m
evolu%ia indicelui pre%urilor, de#i la timpul respectiv se a&rma c! pre%urile sunt
administrate de stat #i nu exist! in'a%ie.
Sursa de date: Institutul Na!ional de Statistic", Buletinul Statistic nr. 12/2016.
*)!Date!semide#!nitive.!!!!!**)!!Date!provizorii.
! Din!punctul!de!vedere!al!particip"rii!sectoarelor!ca!form"!de!proprietate!
la! realizarea! PIB,! perioada! 2000-2012! semni#!c",! cu! unele! mici! oscila ii,!
cre$terea! aportului! sectorului! privat! la! formarea! PIB.! Ponderea! sectorului!
privat!la!realizarea!PIB!s-a!diminuat!u$or,!#!ind!în!2006!(69,8%),!în!2007!de!
70,2%!$i!în!2008!de!71.4%.!În!perioada!2009-2015,!ponderea!sectorului!privat!
la!realizarea!PIB!s-a!men inut!constant"!cu!u$oare!modi#!c"ri!în!jurul!valorii!
de!70%.!În!2016,!ponderea!sectorului!privat!la!formarea!PIB!a!fost!de!76,8%.
Concluzii
! Din!studiul!întreprins,!autorii!au!desprins!câteva!concluzii,!dintre!care!
în! primul! rând! amintim! aceea! c"! produsul! intern! brut! cu! micile! modi#!c"ri!
metodologice! conceptuale,! &inând! seama! de! sistemul! economic! parcurs! de!
România,!a!reprezentat!'i!reprezint"!întotdeauna!indicatorul!cel!mai!complex!
de! rezultate! al! economiei! României.! Indicatorul! produsul! intern! brut! pe!
locuitor! est! e'i! mai! relevant! în! ceea! ce! prive'te! comparabilitatea! pe! baza!
acestui! indicator! al! evolu&iei! economiei! române'ti! în! compara&ie! cu! stadiul!
atins!de!alte!state!din!Uniunea!European"!sau!pe!plan!mai!larg!european!sau!
mondial.!Rezult"!c"!produsul!intern!brut!intern!brut!cre'te!pe!baza!factorilor!
de!produc&ie!cuprin'i!în!func&ia!de!produc&ie!a!lui!Cobb-Douglas!'i!anume!este!
Bibliograe
1. Anghel, M.G., Anghelache, C., Dumitrescu, D.V. and Dumitrescu, D. (2016).
Analysis of the correlation between the Gross Domestic Product and some factorial
variable. Romanian Statistical Review, Supplement, 10, 138-145
2. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2017). Econometric methods and models used
in the analysis of the factorial in%uence of the gross domestic product growth.
Network Intelligence Studies, V (9), 67-78
3. Anghelache, C., Anghel, M.G. and Stoica, R. (2017). Quarterly analysis of Gross
Domestic Product evolution signi#cance of growth rate. Romanian Statistical
Review, Supplement, 6, 16-28
4. Anghelache, C. (2016). România 2016. Starea economic%, Editura Economic!,
Bucure&ti,
5. Anghelache, C., Partachi, I., Sacal!, C. and Ursache, A. (2016). Using econometric
models in the correlation between the evolution of the Gross Domestic Product and
Foreign Direct Investments. Romanian Statistical Review, Supplement, 10, 124-
129
6. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2015). Model of Analysis of the Dynamics
of the DFI Sold Correlated with the Evolution of the GDP at European Level.
Romanian Statistical Review Supplement, 10, 79-85
7. Axenciuc, V. (2012). Produsul Intern Brut al României 1862-2000, vol. I "i II,
Victor, Editura Economic!, Bucure"ti
8. Bhandari, P. and Frankel, J. (2015). Nominal GDP Targeting for Developing
Countries, National Bureau of Economic Research, Working Paper 20898,
Cambridge
9. Fleurbaey, M. (2009). Beyond GDP: The Quest for a Measure of Social Welfare.
Journal of Economic Literature, 47 (4), 1029-1075
10. Foerster, A.T. and Choi, J. (2016). Consumption Growth Regimes and the Post-
Financial Crisis Recovery. Economic Review, Second Quarter Q (II), 25-48
11. Garin, J., Lester, R. and Sims, E. (2016). On the Desirability of Nominal GDP
Targeting. Journal of Economic Dynamics and Control, 69, 2144
12. Macchiarelli, C. (2013). Similar GDP-in%ation cycles. An application to CEE
countries and the euro area. International Business and Finance, 27 (1), 124-144
13. Nalewaik, J. (2012). Estimating Probabilities of Recession in Real Time with
GDP and GDI, Journal of Money, Credit and Banking, 44, 235253
14. Institutul Na'ional de Statistic!, comunicatul de pres! nr. 249/07.10.2015
15. Institutul Na'ional de Statistic!, Buletinul Statistic nr. 12/2016