Academia de Studii Economice,

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Proiect
Econometrie

Profesor coordonator: Studenți:

Prof. univ. Adriana Davidescu

CUPRINS

CUPRINS ....................................................................................................................................

INTRODUCERE ........................................................................................................................

Aplicația 1: MODELE DE REGRESIE SIMPLĂ ........................................................................

1.1 Literature review .....................................................................................................................

1.2. Metodologia cercetării ...........................................................................................................

2.1. Date utilizate ..........................................................................................................................

2.2. Rezultatele empirice ale cercetarii .........................................................................................

Aplicația 2: MODELE DE REGRESIE MULTIPLĂ ..................................................................

1.1. Literature review ....................................................................................................................

1.2. Metodologia cercetării ...........................................................................................................

2.1. Date utilizate .........................................................................................................................

2.2. Rezultatele empirice ale cercetarii ........................................................................................

Aplicația 3: MODELE CU ECUAȚII SIMULTANE .................................................................

1.1. Literature review ...................................................................................................................

1.2. Metodologia cercetării ...........................................................................................................

2.1. Date utilizate ..........................................................................................................................

2.2. Rezultatele empirice ale cercetarii .........................................................................................

CONCLUZII .................................................................................................................................

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE .................................................................................................

INTRODUCERE:

Proiectul contine rezolvarea aplicatiilor la obiectul Econometrie cu ajutorul programetor

Eviews si Excel prin găsirea modelelor ce caracterizează cel mai bine legătura dintre cele
variabilele alese şi a ecuaţiei de regresie, calcularea şi interpretarea intensitatii legăturii atât pe
baza graficului, cât şi cu ajutorul indicatorilor adecvați, testarea semnificaţiei indicatorilor
calculați, efectuarea graficelor seriilor, estimarea trendului seriilor cronologice folosind
metodele mecanice si cel mai potrivit model analitic, calculare şi interpretare.

Aplicația 1 analizează prin intermediul unui model de regresie simplă influenţa

exportului României din perioada 1997 – 2011 asupra PIB-ului. Prin studiile efectuate dorim să
analizăm în ce măsură exportul influențează PIB-ul la nivelul țării noastre, în ultimii 14 ani.
Aplicația 2 studiază prin intermediul unui model de regresie multiplă cum influențează
datoria externă PIB-ul din România. Cu ajutorul acestui model se dorește evidențierea
semnificației datoriei externe si felul în care aceasta contează pentru PIB-ul României .
Aplicația 3 se referă la modelul de ecuații simultane. Pentru elaborarea acestui model s-
au studiat datele pentru următoarele variabile: produsul intern brut, rata dobânzii, masa monetară
şi consumul guvernamental în perioada 1990-2011, pentru Marea Britanie. Se urmărește să se
evidențieze în ce măsură rata dobânzii și consumul guvernamental influențeaza PIB-ul.
În continuare, sunt descrise şi analizate tehnicile de regresie puse la dispoziţie de către
programul econometric Eviews: specificarea şi estimarea unui model de regresie, efectuarea de
analize simple de diagnostic şi utilizarea rezultatelor estimării în analize suplimentare, cum ar fi
efectuarea de prognoze.
 APLICAŢIA 1:

Modele de regresie simpla

1.1. Literature review

Modelul de regresie liniară simplă analizează PIB-ul României în perioada 1997-2011 în

funcţie de export (exportul fiind variabila exogenă, iar PIB-ul cea dependentă).

Exporturile au fost în creştere de la o perioadă la alta, dar, în ultimii doi ani, uşor
descurajate de aprecierea excesivă a monedei naţionale, care a avut efecte negative asupra
rezultatelor obţinute de exportatori. Exportul românesc s-a sedimentat, uşor-uşor, şi a început să
reprezinte şi să arate că un număr de produse prind contur în a se permanentiza pe piaţa
europeană şi chiar internaţională, ca fiind necesare şi purtând semnul de origine relevant că
România le poate asigura.

Datele de care dispunem evidenţiază că exporturile în condiţia FOB au crescut de la

11,27 miliarde euro în anul 2000, la 29,40 miliarde euro în 2007 şi la 33,6 miliarde euro în 2008.
În toţi ceilalţi ani cuprinşi în acest interval creşterile sunt susţinute de la o perioadă la alta. Anul
2009 a înregistrat o scădere, atât a exporturilor cât şi a importurilor, menţinându-se un deficit al
balanţei de comerţ exterior de -9,7 miliarde euro.Putem aprecia că în toate perioadele şi datorită
atât creşterii preţurilor pe piaţa externă, cât şi a volumului de activităţi sau bunuri exportate, s-au
înregistrat progrese.

„Structura exporturilor a consemnat transformări calitative semnificative, ponderea

mărfurilor cu valoare adăugată mare (VAB) luând locul celor cu VAB mai mic. Grupa maşini,
echipamente, aparate, mijloace de transport a înregistrat creştere de la 2,1 mld. euro (18,9% în
2000) la 20,9 mld. euro (42,2% din total exporturi în 2013). Grupa textile, confecţii, încălţăminte
a consemnat o creştere de numai 1,5 mld. euro, de la 3,6 mld. euro (31,8% în 2000) la 5,1 mld.
euro (10,3% în 2013)“, susţine Constantin Chirca, director adjunct la direcţia Statistică din BNR.
 „Între economiile din Europa Centrală şi de Est, România a înregistrat în ultimii 14 ani
cea mai amplă transformare economică şi progres în recuperarea decalajelor faţă de ţările
europene dezvoltate . Investiţiile străine directe au fost un factor determinant al transformării
(atât direct, cât şi prin intermediul sectorului bancar)“, afirmă Elena Iorga.

1.2. Metodologia cercetării

Forma modelului de regresie simplă liniară este:

PIB=β0+β1 * Xt,

unde :

PIB–variabila dependentă;
Xt - variabila independentă reprezentată de volumul exporturilor;

Pentru a studia corelațiile dintre variabilele selectate, am folosit date cu o frecvență

anuală, preluate de pe site-ul Institutului Național de Statistică.
2.1. Date utilizate

Definirea variabilelor utilizate în model

Exportul este operatiune comerciala de vanzare a unor bunuri materiale si/sau servicii
catre persoane fizice sau juridice dintr-o alta tara in schimbul unei sume dintr-o valuta convenita.
Cuprinde exportul de marfuri (bunuri corporale, stabile) si exportul invizibil (de
servicii).Exportul poate fi si de capital, reprezentand investitii directe si plasarea de titluri de
valoare in alte tari.

Valoarea totală a bunurilor şi serviciilor exportate din România în perioada 1991-2011

ajunge la aproape 347,6 miliarde de euro, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică
(INS).

În urmă cu 21 de ani, cea mai mare parte a exporturilor României aveau ca destinaţie
Federaţia Rusă, valoarea acestora ajungând până la echivalentul a 792,6 milioane de euro,
potrivit datelor INS.

Exporturi cu o valoare totală echivalentă a peste 140 de milioane de euro au fost trimise
din ţara noastră şi către state precum Franţa (141,8 mil. euro), Olanda (184,8 mil. euro), Italia
(214,2 mil. euro) şi Germania (378,8 mil. euro)

În anul 2011 cele mai multe bunuri şi servicii au fost exportate în Germania, acestea
având o valoare totală de peste 8,4 miliarde de euro. Pe al doilea loc în topul statelor care au
reprezentat, în 2011, o destinaţie importantă pentru exporturile din România se află Italia, unde
s-au exportat bunuri şi servicii în valoare de 5,8 miliarde de euro, aceasta fiind urmată apoi în
clasament de Franţa (3,3 mld. euro).

Mod de colectare a datelor: Auto-înregistrare.

Periodicitate: Anuală.

Sursa de colectare: Institutului Național de Statistică .

 Produsul Intern Brut, văzut ca unul dintre principalele agregate macroeconomice
specifice Sistemului Conturilor Naţionale, reprezintă expresia sintetică a rezultatelor activităţii
economice produse în interiorul teritoriului economic într-un interval de timp, indiferent de
contribuţia pe care au avut-o subiecţii interni sau din străinătate.

Mod de colectare a datelor: Auto-înregistrare.

Periodicitate: Anuală.

Sursa de colectare: Institutului Național de Statistică

Transformări aduse datelor: Datele sunt deflatate prin împarţirea la Indicele Preţurilor de
Consum.

Tabelul 1. Principalele statistici descriptice ale indicilor

 Evoluția economică a variabilelor incluse în model

Din graficul de mai jos se poate observa trendul ascendent al PIB-ului al României în
toată perioada analizată, cu un punct de inflexiune in anul 2009. Creşterea cea mai spectaculoasă
a acestui indicator macroeconomic a fost înregistrată între anii 2010-2011.

Figura 1. Evolutia PIB

 Figura 2. Evolutia exportului

Se poate observa în figura de mai sus, că tendința între anii de observație este de creștere,
însă se remarcă puternice variații ale acestuia de la un an la altul. De asemenea, se observă
creşterea puternică dintre anii 2006-2008 în timp ce scaderea dramatică din 2009 poate fi pusă pe
seama debutului crizei economice in România.

2.2. Rezultatele empirice ale cercetării

Metoda folosită pentru estimarea parametrilor este metoda celor mai mici pătrate în
forma clasică: Method: LS- Least Square NLS and ARMA. Pentru analiză se foloseşte implicit
întregul eşantion pentru estimarea parametrilor.
 Tabelul 2. Estimarea parametrilor prin MCMMP

După cum se observă Prob(F-statistic) < 0,5 , ceea ce înseamnă că modelul este valid.
Forma sa este PIB = -616.0019 + 75.03735*EXPORT, întrucât parametrii au valorile 𝛽1 =
75.03735şi 𝛽0=616.0019.

Raportul de determinaţie R2 ne ajută să stabilim calitatea modelului. Valorile posibile ale

acestuia sunt cuprinse în intervalul [0;1]. Valorile apropiate de 1 arată faptul că modelul este mai
bun. R2 reprezintă procentul din variabila PIB ce poate fi atribuit factorilor semnificativi. În
cazul modelului de mai sus valoarea acestuia este de 0,853188, deci 85,31% din PIB este
influenţat de variabila export. Există aşadar o legătură directă si puternică între export şi PIB.

Verificare semnificaţiei parametrilor cu ajutorul testului t:

1. 𝛽0= 616.0019

Definim ipotezelele:
𝐻0 : 𝛽0=0
𝐻1 : 𝛽0 ≠ 0

Prob(𝛽0)= 0.0109 < 0.05

2. 𝛽1= 75.03735

Definim ipotezele:

𝐻0 : 𝛽1=0, exportul nu influenţează semnificativ PIB-ul.

𝐻1 : 𝛽1 ≠ 0, exportul influenţează semnificativ PIB-ul.

Prob(𝛽1)= 0.0000 < 0.05

Dacă probabilitatea unui parametru este mai mică decât 0.05, acel parametru are o
semnificaţie ridicată,iar în cazul noastru se poate observa că parametrul β1 indeplineşte acest
criteriu,deci el este seminificativ.

Analizând valoarea statistică a lui t= 8.186169, ce corespunde pantei de regresie, şi

valoarea statistică a lui f= 75.54845, observăm că se verifică relaţia conform căreia pătratul t-
statistic este egal cu f-statistic, deci putem desprinde concluzia că există dependenţă
semnificativă între export şi PIB.

Testarea validității modelului

Pentru testarea validității modelului de regresie, ipotezele sunt:

𝐻0 : modelul nu este valid statistic (MSR=MSE)

𝐻1 : modelul este valid statistic (MSR>MSE)

 Putem afirma cu siguranță că modelul este semnificativ statistic în urma testului F (F-
statistic = 75.54845> F critic, deci se respinge ipoteza 𝐻0 și se acceptă 𝐻1 ), fiind valid pentru un
nivel de semnificație Prob. (F-statistic)=0,00001, mai mic față de 5%.

Normalitatea distribuției erorilor aleatoare și media acestora

Pentru testarea ipotezei de normalitate a erorilor aleatoare se va folosi testul Jarque-Bera, cu

ipotezele:

𝐻0 : erorile aleatoare au distribuție normală

𝐻1 : erorile aleatoare nu au distribuția normală.

Figura 1. Test Jarque-Bera

 În graficul de mai sus putem observa că histograma modelului econometric nu este una
uniformă. De aici putem concluziona că distribuția nu este după legea normală de medie 0 și
abatere constantă.Skewness are o valoare cu mult peste 0, iar Kurtosis este si el destul de
distantat de valoarea 3. Avem p-value= 0.051297 ceea ce înseamnă că eroare pe care o facem
prin respingerea ipotezei nule este medie.

Homoscedasticitatea erorilor aleatoare

Pentru a observa dacă erorile aleatoare sunt homoscedastice sau nu, vom aplica următoarele
teste:

Testul White

Tabelul 3. Testul White

 Testul se aplică pentru următoarele ipoteze:

𝐻0 : există homoscedasticitate

𝐻1 : există heteroscedasticitate.

Obținem că Prob. F pentru statisticile calculate este mai mare de 5%, respectiv 0,3303,
astfel există o probabilitate foarte mare de a greși în respingerea lui 𝐻0 , deci acceptăm 𝐻0 ,
conform căreia erorile aleatoare sunt homoscedasticitate.

Testul Glejser

Tabelul 4. Testul Glejser

Testul se aplică pentru următoarele ipoteze:

𝐻0 : 𝛽0 = 𝛽1 = 0 (există homoscedasticitate)
 𝐻1 : 𝛽0 ≠ 𝛽1 ≠ 0 (există heteroscedasticitate)

Din tabelul de mai sus rezultă că avem coeficienții parametrilor-pantă nesemnificativi

statistic, probabilitatea acestora fiind mai mare de 5% (0,0971, respectiv 0,5281), deci acceptăm
𝐻0 , erorile aleatoare fiind homoscedastice.

Neautocorelarea erorilor aleatoare

Testul Durbin-Watson

Folosim statistica Durbin-Watson cu ipotezele:

𝐻0 : ρ =0 (nu există autocorelarea erorilor aleatoare de ordinul I)

𝐻1 : ρ ≠0 (există autocorelarea erorilor aleatoare de ordinul I)

Se obține Durbin-Watson = 1.65 pentru modelul analizat.

Valorile critice ale statisticii Durbin-Watson sunt 𝑑1 =1,645 și 𝑑2 =1,7219.

Având în vedere că Durbin-Watson calculat se află în intervalul (𝑑1 ,4- 𝑑2 ), rezultă că nu

există autocorelarea erorilor.

Previziuni pe baza modelului de regresie liniară multiplă estimat

În această secţiune vom previziona PIB-ul pe teritoriul României pentru anul 2012, în
condițiile unui export de 64 mld €.
 Cu ajutorul utilitarului Eviews, s-a previzionat că în anul 2012 PIB-ul pe cap de locuitor
va atinge pragul de 2231.234 mld €.

3. Concluzii
În urma prelucrărilor efectuate asupra datelor s-au obținut un model econometric de
regresie liniară cu o bonitate ridicată care reușește să surprindă modul în care exportul reuşeşte
sa influenţeze variaţia PIB-ului real.

Modelul unifactorial rezultat în urma estimării este:

PIB = -616.0019 + 75.03735*EXPORT

Cu ajutorul utilitarului Eviews am estimat modelul de mai sus, obţinând următoarele

concluzii finale:

Raportul de determinare confirmă faptul că exportul este un factor care influenţează

creşterea PIB-ului, aceasta influenţând variaţia produsului intern brut în proporţie 85.31%.

Utilizând statistica t se poate aprecia că ipoteza semnificaţiei de corelaţie se verifică şi

între variabilele cercetate există o legatură semnificativă, deci 𝑟𝑦/𝑥 este semnificativ statistic şi
modelul de analiză este corect specificat.
 APLICAŢIA 2:

Modele de regresie multipla

1.1. Literature review

Una din problemele globale cu care se confruntă economia mondială în ultimii 20-30 de ani
este reprezentată de creşterea permanentă a nivelului datoriei externe a ţărilor în dezvoltare.
Problema preocupă în egală măsură - deşi, evident, de pe poziţii diferite - guvernele ţărilor
debitoare, guvernele ţărilor creditoare, instituţiile financiare internaţionale şi băncile comerciale
creditoare şi specialiştii care studiază fenomenele mondo-economice contemporane.

Riscul de ţară depinde foarte mult de nivelul datoriei externe, respectiv de totalitatea
obligaţiilor de plată pe care le are la un moment dat o ţară faţă de alte ţări, ca urmare a
operaţiunilor externe curente şi de capital, comerciale şi necomerciale, a activităţilor de comerţ
exterior, turism şi servicii internaţionale, cooperare, societăţi mixte, credite pe dobânzi,
disponibilităţi de valută etc.

În general, povara datoriei externe reprezintă costul dobânzilor pentru această datorie.
Termenul de ,,povară” ar putea însemna că împrumuturile guvernamentale ar fi ceva ,,rău”,
deoarece ele paseazăobligaţiile financiare din prezent către generaţiile viitoare. Ceea ce trebuie
subliniat este faptul că dobânda plătită pentru datoria externă este un transfer, care nu reprezintă
o reducere netă a capacităţii economiei de a furniza bunuri şi servicii.

La finalul lui 2011, datoria externa totala a Romaniei se cifra la 98,606 miliarde euro, a
anuntat marti Banca Nationala a Romaniei (BNR). Datoria pe termen mediu si lung reprezenta
77,2% din totalul datoriei externe a Romaniei in ianuarie, iar ponderea datoriei pe termen scurt
era de 22,8%.
 1.2. Metodologia cercetării

Forma modelului de regresie simplă liniară este:

PIB=β0+β1 * Xt + β1 * Xz

unde :

PIB – variabila dependentă;

Xt - variabila independentă reprezentată de volumul exporturilor;

Xz - variabila independentă reprezentată de datoria externa.

Pentru a studia corelațiile dintre variabilele selectate, am folosit date cu o frecvență

anuală, preluate de pe site-ul Institutului Național de Statistică.

Am estimat modelul, folosind metoda celor mai mici pătrate și am testat validitatea
modelului, gradul său de bonitate, ipotezele modelului unifactorial de regresie precum și
semnificația statistică a parametrilor incluși în model folosind soft-ul Eviews.

2.1. Date utilizate

Definirea variabilelor utilizate în model

Dacă în urmă cu 10 ani datoria publică şi public garantată era de 5,8 miliarde de euro şi
reprezenta mai puţin de 42% din totalul angajamentelor externe ale României, acum statul a
ajuns la un sold care înseamnă jumătate din total. Acordurile cu Fondul Monetar Internaţional au
umflat cel mai mult datoria externă publică şi public garantată, aceasta crescând de la 15,1
miliarde de euro în mai 2009 la 96,88 miliarde euro în mai 2011.

Mod de colectare a datelor: Auto-înregistrare.

Periodicitate: Anuală.

Sursa de colectare BNR

 2.2. Rezultatele empirice ale cercetării

Metoda folosită pentru estimarea parametrilor este metoda celor mai mici pătrate în
forma clasică: Method: LS- Least Square NLS and ARMA. Pentru analiză se foloseşte implicit
întregul eşantion pentru estimarea parametrilor.

Tabelul 5. Estimarea parametrilor prin MCMMP

După cum se observă Prob(F-statistic) < 0,5 , ceea ce înseamnă că modelul este valid.
Forma sa este PIB = -606.1208 + 76.81138*EXPORT -1.190971*DATORIA_EXTERNA.

Raportul de determinaţie R2 ne ajută să stabilim calitatea modelului. Valorile posibile ale

acestuia sunt cuprinse în intervalul [0;1]. Valorile apropiate de 1 arată faptul că modelul este mai
bun. R2 reprezintă procentul din variabila PIB ce poate fi atribuit factorilor semnificativi. În
cazul modelului de mai sus valoarea acestuia este de 0,855206, deci 85,52% din PIB este
influenţat de variabila export. Există aşadar o legătură directa între export, datoria externa şi
PIB.

Verificare semnificaţiei parametrilor cu ajutorul testului t:

1. 𝛽0= -606.1208

Definim ipotezelele:
𝐻0 : 𝛽0=0
𝐻1 : 𝛽0 ≠ 0

Prob(𝛽0)= 0.0158< 0.05

2. 𝛽1= 76.81138

Definim ipotezele:
𝐻0 : 𝛽1=0, exportul nu influenţează semnificativ PIB-ul.
𝐻1 : 𝛽1 ≠ 0, exportul influenţează semnificativ PIB-ul.

Prob(𝛽1)= 0.0000 < 0.05

3. 𝛽2= -1.190971

Definim ipotezele:
𝐻0 : 𝛽2=0, exportul nu influenţează semnificativ PIB-ul.
𝐻1 : 2 ≠ 0, exportul influenţează semnificativ PIB-ul.

Prob(𝛽2)= 0.6898 < 0.05

Dacă probabilitatea unui parametru este mai mică decât 0.05, acel parametru are o
semnificaţie ridicată,iar în cazul nostru se poate observa că parametrul β1 indeplineşte acest
criteriu,deci el este seminificativ.

Testarea validității modelului

Pentru testarea validității modelului de regresie, ipotezele sunt:

𝐻0 : modelul nu este valid statistic (MSR=MSE)

 𝐻1 : modelul este valid statistic (MSR>MSE)

In modelul nostru F statistic ia valoarea: 7.206036. Deoarece probabilitatea asociată

acestuia este 0.008796<0.05 ceea ce inseamnă că se respinge ipoteza 𝐻0 și se acceptă 𝐻1 , astfel
putem afirma că modelul este valid în ansamblul sau adică exista cel putin un factor ce
influenteaza semnificativ PIB-ul.

Testul de normalitate

Pentru testarea ipotezei de normalitate a erorilor aleatoare se va folosi testul Jarque-Bera,

cu ipotezele:

𝐻0 : erorile aleatoare au distribuție normală

𝐻1 : erorile aleatoare nu au distribuția normală.

Figura 2. Test Jarque-Bera

În graficul de mai sus putem observa că histograma modelului econometric nu este una
uniformă. De aici putem concluziona că distribuția nu este după legea normală de medie 0 și
abatere constantă.Skewness are o valoare cu mult peste 0, iar Kurtosis este si el destul de
distantat de valoarea 3. Avem p-value= 0.060720, ceea ce înseamnă că eroare pe care o facem
prin respingerea ipotezei nule este medie.

Homoscedasticitatea erorilor aleatoare

Pentru a observa dacă erorile aleatoare sunt homoscedastice sau nu, vom aplica următoarele
teste:

Testul White

Tabelul 6. Testul White

Testul se aplică pentru următoarele ipoteze:

𝐻0 : există homoscedasticitate
 𝐻1 : există heteroscedasticitate.

Obținem că Prob. F pentru statisticile calculate este mai mare de 5%, respectiv 0,5886,
astfel există o probabilitate foarte mare de a greși în respingerea lui 𝐻0 , deci acceptăm 𝐻0 ,
conform căreia erorile aleatoare sunt homoscedasticitate.

Testul Glejser

Tabelul 7. Testul Glejser

Testul se aplică pentru următoarele ipoteze:

𝐻0 : 𝛽0 = 𝛽1 = 0 (există homoscedasticitate)

𝐻1 : 𝛽0 ≠ 𝛽1 ≠ 0 (există heteroscedasticitate)
 Din figura de mai sus rezultă că avem coeficienții parametrilor-pantă nesemnificativi
statistic, probabilitatea acestora fiind mai mare de 5% (0.5710 , 0.0778, respectiv 0.4856), deci
acceptăm 𝐻0 , erorile aleatoare fiind homoscedastice.

Neautocorelarea erorilor aleatoare

Testul Durbin-Watson

Folosim statistica Durbin-Watson cu ipotezele:

𝐻0 : ρ =0 (nu există autocorelarea erorilor aleatoare de ordinul I)

𝐻1 : ρ ≠0 (există autocorelarea erorilor aleatoare de ordinul I)

Se obține Durbin-Watson = 1,75 pentru modelul analizat.

Valorile critice ale statisticii Durbin-Watson sunt 𝑑1 =1,645 și 𝑑2 =1,7219.

Având în vedere că Durbin-Watson calculat se află în intervalul (𝑑1 ,4- 𝑑2 ), rezultă că nu

există autocorelarea erorilor.

Previziuni pe baza modelului de regresie liniară multiplă estimat

În această secţiune vom previziona PIB-ul pe teritoriul României pentru anul 2014, în
condițiile unui export de 64 mld € si o datorie externa de .
 Cu ajutorul utilitarului Eviews, s-a previzionat că în anul 2012 PIB-ul pe cap de locuitor
va atinge pragul de 4216.912mld €.

3. Concluzii
În urma prelucrărilor efectuate asupra datelor s-au obținut un model econometric de
regresie liniară cu o bonitate ridicată care reușește să surprindă modul în care exportul reuşeşte
sa influenţeze variaţia PIB-ului real.

Modelul unifactorial rezultat în urma estimării este:

PIB = -606.1208 + 76.81138*EXPORT -1.190971*DATORIA_EXTERNA.

In cadrul acestei parti am intentionat sa analizam legaturile dintre produsul intern brut al
Romaniei si doua dintre componentele sale, valoarea exporturilor si datoriile externe pe termn
mediu si lung, si sa creem un model econometric care sa explice aceste legaturi si prin care sa se
poata face previziuni asupra evolutiei acestor agregate macroeconomice. Am observat ca exista
o legatura directa intre produsul intern brut al Romanieii si valoarea exporturilor. Conform
aceluiasi model econometric am observat faptul ca datoriile externe nu influenteaza evolutia
PIB-ului. Am testat mai apoi validitatea modelului si am concluzionat ca exista cel putin un
factor care influenteaza semnificativ PIB-ul. De asemenea, putem afirma ca modelul este unul de
calitate, avand un coeficient de determinare foarte apropiat de 1(0.831073).

APLICAŢIA 3:

Modele cu ecuatii simultane

1.1.Literature review
Modelul IS-LM operează cu mărimi economice agregate (nivelul ratelor dobânzii,
volumul total de producție, cheltuielile publice, masa monetară etc.).
Echilibrul economic este privit ca echilibru pe două piețe:
- piața bunurilor și serviciilor
- piața monetară
 - Grafic, modelul este reprezentat ca intersecția a doua linii/curbe, numite IS și LM.
o Principalele mărimi variabile ale modelului sunt:
- R= nivelul ratelor dobânzii
- Y= PIB
Curba IS ("Curba investițiilor egale cu economisirile") reprezintă toate combinațiile
posibile dintre venit și rata dobânzii care echilibrează piața bunurilor și serviciilor.
Curba LM ("Curba cererii pentru mijloace lichide egale cu masa monetară") reprezintă
toate combinațiile posibile dintre venit și rata dobânzii care echilibrează piața banilor.

Economia Marii Britanii s-a contractat peste așteptări în ultimul trimestru al anului 2011,
plasându-se periculos de aproape de recesiune, în condițiile în care a fost afectată de criza din
zona euro și de măsurile de austeritate, potrivit AFP. Datele Biroului național de statistică arată
că Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,2% în ultimele trei luni din 2011.
Marea Britanie a avut în anul 2011 un PIB în valoare de 376462 mil. £.
Consumul guvernamental a înregistrat în anul 2011 o valoare de 82595.7628 mil.£, cu
4% mai puțin decât în anul precedent.
Masa monetară a Marii Britanii a scăzut în 2011 cu 7% față de 2010, la valoarea de
615536.206 mil.£

1.2.Metodologia cercetării

Pentru definirea modelului IS-LM se considera variabilele R-rata dobanzii, M-masa

monetara, Y-Produsul Intern Brut si G-consumul guvernamental(public). Se definesc
ecuatiile modelului prin următoarele două modele de regresie:

𝑅𝑡 = 𝑎 + 𝑏 ∙ 𝑀𝑡−1 + 𝑐 ∙ 𝑌𝑡 + 𝑑 ∙ 𝑀𝑡−2 + 𝜀𝑡

𝑌𝑡 = 𝑒 + 𝑓 ∙ 𝑅𝑡 + 𝑔 ∙ 𝐺𝑡 + 𝑢𝑡

Pentru estimarea parametrilor modelului cu ecuaţii simultane am folosit softul statistic EViews
şi am parcurs urmatoarele etape:

Etapa I: Introducerea datelor in Eviews

 Introducerea seriilor de date în EViews folosind date anuale, din perioada 1990- 2011,
pentru Produsul intern brut, Rata dobânzii, Masa Monetară şi Consumul Guvernamental.

Etapa II: Identificarea variabilelor endogene/exogene

Identificarea ecuaţiilor MES (Metoda ecuațiilor simultane) luând în considerare

elementele de mai jos:

- Variabilele predeterminate din model : Mt-1, Mt-2, Gt

- Variabilele endogene din model :Rt, Yt=>m=2, (m-1)=1
Cum k* (nr. de variabile endogene și predeterminate care lipsesc din ecuație) = 1,
obținem că avem k* = (m-1) => modelul este exact identificat, deci putem folosi pentru estimare
atât metoda regresiei indirecte, cât și metoda celor mai mici pătrate în două faze.

Etapa III: Estimarea parametrilor pentru fiecare ecuaţie

Estimarea parametrilor unui model cu ecuaţii simultane se poate realiza cu diverse

metode. Pentru fiecare regresie am estimat parametrii utilizând metoda celor mai mici patrate.

M.C.M.M.P. în două faze, prezentată de H. Theil în 1958, se poate utiliza la estimarea

parametrilor unui model cu ecuaţii simultane, atât in cazul modelelor supraidentificate, cât şi în
cazul modelelor corect identificate. Aplicată în acest ultim caz, această metodă conduce la
rezultate identice cu cele obţinute cu ajutorul metodei regresiei indirecte.

M.C.M.M.P in două faze, prezentată de H. Theil în 1958, se poate utiliza la estimarea

parametrilor unui model cu ecuaţii simultane, atât în cazul modelelor supraidentificate, cât şi în
cazul modelelor corect identificate. Aplicată în acest ultim caz, această metodă conduce la
rezultate identice cu cele obţinute cu ajutorul metodei regresiei indirecte.

Estimarea parametrilor unui model cu ecuaţii simultate cu M.C.M.M.P. în două faze

presupune efectuarea următoarelor operaţii:

-Faza I: se regresează fiecare variabilă endogenă a modelului numai în funcţie de variabilele

exogene ale acestuia: se estimează parametrii acestor ecuaţii cu ajutorul M.C.M.M.P. şi se
calculează valorile teoretice( ajustate sau estimate) ale variabilelor endogene pe baza ecuaţiilor
respective.
-Faza II: în ecuaţiile formei structurale a modelului, în care variabilele endogene apar ca
variabile exogene, se vor introduce valorile acestora estimate în Faza I: se va aplica din nou
M.C.M.M.P. ecuaţiilor structurale şi se vor obţine estimatorii parametrilor modelului cu ecuaţii
simultate.

Etapa IV: Estimare prin metoda TSLS simultan pentru ambele ecuaţii

Se estimează parametrii sistemului cu ecuaţii simultane, prin opţiunea Estimation şi

metoda de estimare TSLS, simultan pentru cele două ecuaţii.

2.1. Date utilizate

Definirea variabilelor utilizate în model

„Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă
suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în
toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an. Acesta se poate calcula și la
nivelul unei regiuni sau localități.”

În cazul de faţă, noi am analizat Pib-ul Marii Britanii în perioada 1990-2011.

Mod de colectare a datelor: Auto-înregistrare.

Periodicitate: Anuală.
Sursa de colectare: UK National Statistics

“Rata dobânzii este nivelul procentual aplicat capitalului împrumutat pe perioada

derulării creditului.”
Mod de colectare a datelor: Auto-înregistrare.
Periodicitate: Anuală.
Sursa de colectare: UK National Statistics

“Masa monetară, definită ca totalitate a mijloacelor bănești existente în economia unei

țări la un moment dat sau în medie pe o anumită perioadă. Componentele masei monetare sunt
studiate cu ajutorul agregatelor monetare.”
 Mod de colectare a datelor: Auto-înregistrare.
Periodicitate: Anuală.
Sursa de colectare: UK National Statistics

Toate datele necesare estimării modelului au fost preluate de pe site-ul UK National

Statistics, din baza de date pentru Marea Britanie, de unde s-au selectat acești indicatori,
începând cu anul 1990 și până 2011.

Evoluția economică a variabilelor incluse în model

În continuare se va analiza fiecare variabilă inclusă în model, pentru a evidenția evoluția

sa economică, de-a lungul celor 22 de ani, pentru care s-au selectat datele.

PIB-ul la nivelul Marii Britanii, în perioada observată, prezintă fluctuatii și schimbări

semnificative de la un an la altul. În ultimii 3 ani acesta a cunoscut un trend de creștere.
 Rata dobânzii în Marea Britanie cunoaște în perioada 1990-2011 un trend
descendent.Aceasta înregistrează în anul 1990 punctul critic de maxim, iar în anii 2009-2010-
2011 suferă o scădere considerabilă, atingând un punct critic de minim.

Despre consumul guvernamental putem observa o creștere considerabilă până în 2009,

apoi acesta scade usor în perioada următoare.
 Îincepând cu anul 1992 masa monetară prezintă o creștere semnificativă până în anul
2010, urmând o depreciere în următorul an.

2.2. Rezultatele empirice ale cercetării

Regresie multifactorială între Rata dobânzii și Masa monetară decalată cu o perioada,
Masa monetară decalată cu două perioade, PIB

Pentru realizarea primei ecuații am aplicat metoda celor mai mici pătrate, obținând
următorul rezultat:
Rt = -7850.181-0.018313*Mt-1+0.133675 *Yt-0.042984 *Mt-2+Ɛt
 Având in vedere faptul că Prob.(F-statistic) este egal cu 0.003245, mai mică decât pragul
de 5%, rezultă că modelul este valid din punct de vedere statistic. Observăm de asemenea că doar
unul dintre parametrii are coeficientul semnificativ diferit de 0, acesta influentând cel mai mult
ecuația modelului.

Coeficientul de determinație, R-squared=0.797432, indică faptul că 79.7432% din

variația variabilei Rt este explicată de variația simultană a masei monetare decalată cu o perioadă
, a masei monetare decalată cu doua perioade și a PIB-ului. Legătura dintre variabila endogenă si
cele trei variabile exogene este destul de puternică, lucru determinat și de coeficientul de
determinație ajustat, adjusted R-squared, având o valoare de 75.94%.

Regresie multifactorială între PIB și Rata dobânzii, Consumul Guvernamental

Cea de-a doua ecuație inclusă în sistem este estimată astfel:

YDt=45610.18 + 0.948355*Rt + 3.945234*Gt + µt
Validitatea modelului se poate observa datorită probabilității lui F-statistic, aceasta fiind
egală cu 0. Cea mai mare influență provine de la un singur coeficient.
În urma acestui calcul, rezultă că valoare coeficientului R-squared este de 0.925152 ceea
ce semnifică faptul că 92.25% din valoarea PIB-ului este explicată de variația simultană a ratei
dobânzii și a consumului guvernamental.
 Estimarea sistemului cu ecuații simultane

Acest model este valid din punct de vedere statistic. În urma estimării sistemului cu
ecuații simultane prin metoda celor mai mici pătrate în două faze se observă o modificare minoră
a modelului.
Ecuația obținută este:
Yt=102153.3 - 0.780441*RDHATt + 3.469196*Gt + µt
Comparând rezultatele obținute în urma utilizării celor două metode, se oservă că prin a
doua metodă se obține un model mai bun, decât în cazul primei variante. Acest lucru se întâmplă
deoarece între Pib și Rata dobânzii există la nivel macroeconomic o relație de simultaneitate, pe
care prima metodă o neglijează. Pe baza valorii coeficientului de determinație pentru fiecare din
cele două metode folosite, putem afirma că ultima conduce la rezultate mai bune și ancorate
totodată în realitatea macroeconomică, valoarea lui R-squared fiind mai mare decât în cazul
utilizării primei metode.

Concluzii:

În urma aplicării sistemului de ecuații simultane și prelucrarea datelor colectate despre

Marea Britanie, în perioada 1990-2011, pentru estimarea modelului IS-LM, putem spune că
rezolvarea acestui sistem este cea mai bună metoda de estimare corecta a influenței ratei dobânzii
în PIB, acestea aflându-se în simultaneitate macroeconomică.
 Chiar dacă valorile obținute prin metoda celor mai mici pătrate estimate individual nu
sunt cu mult diferite de valorile obtinute prin metoda celor mai mici pătrate în două faze, se
poate observa că rezultatele obținute întăresc postulatele teoriei macroeconomice keynesiene, și
arată că la nivelul Marii Britanii, în perioada analizată (1990 – 2011), 96,79% din variația PIB-
ului este explicată de variația simultană a ratei dobânzii și a consumului guvernamental. Modelul
obținut prin această metodă are o bonitate ridicată și aproximează bine datele de observație.

CONCLUZII FINALE

În urma utilizării tehnicilor de regresie puse la dispoziţie de către programul econometric

Eviews, au fost specificate şi estimate trei modele distincte de regresie, primele două fiind
folosite pentru prognoză.

La aplicația 1, în urma prelucrărilor efectuate asupra datelor s-au obținut un model

econometric de regresie liniară cu o bonitate ridicată care reușește să surprindă modul în care
exportul reuşeşte sa influenţeze variaţia PIB-ului real.

Modelul unifactorial rezultat în urma estimării este:

PIB = -616.0019 + 75.03735*EXPORT

Cu ajutorul utilitarului Eviews am estimat modelul de mai sus, obţinând următoarele

concluzii finale:

Raportul de determinare confirmă faptul că exportul este un factor care influenţează

creşterea PIB-ului, aceasta influenţând variaţia produsului intern brut în proporţie 85.31%.

Utilizând statistica t se poate aprecia că ipoteza semnificaţiei de corelaţie se verifică şi între

variabilele cercetate există o legatură semnificativă, deci 𝑟𝑦/𝑥 este semnificativ statistic şi
modelul de analiză este corect specificat.

La aplicația 2, în urma prelucrărilor efectuate asupra datelor s-au obținut un model

econometric de regresie liniară cu o bonitate ridicată care reușește să surprindă modul în care
exportul reuşeşte sa influenţeze variaţia PIB-ului real.

Modelul unifactorial rezultat în urma estimării este:

PIB = -606.1208 + 76.81138*EXPORT -1.190971*DATORIA_EXTERNA.

 In cadrul acestei parti am intentionat sa analizam legaturile dintre produsul intern brut al
Romaniei si doua dintre componentele sale, valoarea exporturilor si datoriile externe pe termn
mediu si lung, si sa creem un model econometric care sa explice aceste legaturi si prin care sa se
poata face previziuni asupra evolutiei acestor agregate macroeconomice. Am observat ca exista
o legatura directa intre produsul intern brut al Romanieii si valoarea exporturilor. Conform
aceluiasi model econometric am observat faptul ca datoriile externe nu influenteaza evolutia
PIB-ului. Am testat mai apoi validitatea modelului si am concluzionat ca exista cel putin un
factor care influenteaza semnificativ PIB-ul. De asemenea, putem afirma ca modelul este unul de
calitate, avand un coeficient de determinare foarte apropiat de 1(0.831073).

La aplicația 3, în urma aplicării sistemului de ecuații simultane și prelucrarea datelor

colectate despre Marea Britanie, în perioada 1990-2011, pentru estimarea modelului IS-LM,
putem spune că rezolvarea acestui sistem este cea mai bună metoda de estimare corecta a
influenței ratei dobânzii în PIB, acestea aflându-se în simultaneitate macroeconomică.

Ecuațiile obținute în urma aplicării modelului de ecuții simultane sunt:

Yt=45610.18 + 0.948355*Rt + 3.945234*Gt + µt

Yt=102153.3 - 0.780441*RDHATt + 3.469196*Gt + µt
Chiar dacă valorile obținute prin metoda celor mai mici pătrate estimate individual nu
sunt cu mult diferite de valorile obtinute prin metoda celor mai mici pătrate în două faze, se
poate observa că rezultatele obținute întăresc postulatele teoriei macroeconomice keynesiene, și
arată că la nivelul Marii Britanii, în perioada analizată (1990 – 2011), 96,79% din variația PIB-
ului este explicată de variația simultană a ratei dobânzii și a consumului guvernamental. Modelul
obținut prin această metodă are o bonitate ridicată și aproximează bine datele de observație.
BIBLIOGRAFIE:

http://www.imf.org/external/index.htm

http://www.worldbank.org/

http://countryeconomy.com/gdp/uk

http://countryeconomy.com/

http://www.insse.ro/cms/ro

http://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-8264863

http://www.zf.ro/infografice/exporturile-de-bunuri-evolutie-sursa-ins-8881812

http://www.tradingeconomics.com/

http://www.marketoracle.co.uk/Article16360.html

http://www.bankofengland.co.uk/Pages/home.aspx

http://www.revistadestatistica.ro/suplimente/2013/1_2013/srrs1_2013a39.pdf