Monitorul Oficial Partea I Nr. 22

PARTEA I
Anul 190 (XXXIV) — Nr. 22 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Vineri, 7 ianuarie 2022
SUMAR
Nr. Pagina
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 272 din 22 aprilie 2021 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 178 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătății .................................................................... 2–3
Decizia nr. 620 din 7 octombrie 2021 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5) din
Codul de procedură civilă .......................................... 4–5
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

1.245/2021. — Hotărâre privind aprobarea stemei comunei
Domnești, județul Ilfov ................................................ 6
Macea, județul Arad .................................................. 7
1.284/2021. — Hotărâre privind aprobarea modelului steagului
comunei Forotic, județul Caraș-Severin ...................... 8–9
Tichilești, județul Brăila .............................................. 10
Racovița, județul Brăila .............................................. 11
1.298/2021. — Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Ulieș,
județul Harghita .......................................................... 12
1.299/2021. — Hotărâre privind aprobarea modelului steagului
comunei Copalnic-Mănăștur, județul Maramureș ...... 13–14
Pietroasele, județul Buzău ........................................ 15
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
2.383/2021. — Ordin al ministrului mediului, apelor și
pădurilor privind aprobarea Planului de acțiune pentru
conservarea la nivel național a populației de castor
eurasiatic (Castor fiber) .............................................. 16
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 22/7.I.2022
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 272
din 22 aprilie 2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 178 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății
Valer Dorneanu — președinte în funcție de aprecierea subiectivă a organelor implicate. În
Cristian Deliorga — judecător același timp, destinatarii textului de lege nu își pot conforma
Marian Enache — judecător conduita socială, necunoscând cu exactitate care sunt
Daniel Marius Morar — judecător activitățile sau funcțiile interzise de lege. În redactarea
Mona-Maria Pivniceru — judecător raportului, Agenția Națională de Integritate a făcut referire la
Gheorghe Stan — judecător sensul comun, uzual, al termenului „manager”, astfel cum este
Livia Doina Stanciu — judecător definit în Dicționarul explicativ al limbii române, deși în sistemul
Elena-Simina Tănăsescu — judecător de drept românesc termenul are o definiție legală cuprinsă în
Varga Attila — judecător Legea contractului de management nr. 66/1993, fiind preluată
Cristina Cătălina Turcu — magistrat-asistent și explicitată în mai multe acte normative. În concluzie, textul nu
este formulat cu o precizie suficientă astfel încât să permită
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă
Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat, ceea ce
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate contravine art. 1 alin. (5) din Constituție, încălcând dreptul la
a prevederilor art. 178 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 apărare și la un proces echitabil tocmai ca urmare a lipsei de
privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Elena claritate și previzibilitate a normei. Autoarea face referire la
Talabă în Dosarul nr. 460/32/2017 al Curții de Apel Bacău — jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de
Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care Justiție a Uniunii Europene în care s-au conturat cerințele
formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 38D/2018. previzibilității, clarității și accesibilității legii, precum și principiul
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura încrederii legitime.
de citare este legal îndeplinită. 6. Curtea de Apel Bacău — Secția a II-a civilă, de
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă contencios administrativ și fiscal apreciază că textul de lege
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate, iar
respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, stabilirea semnificației noțiunii de „manager” este de competența
arătând că sintagma „funcția de manager” este una clară și că instanței de judecată, care va decide pe baza probelor
intră în atribuțiile instanței de judecată să interpreteze dacă administrate.
exercitarea unei alte funcții este incompatibilă sau nu cu 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
exercitarea funcției de manager, astfel cum este reglementată încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
de legea în vigoare. două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
C U R T E A, excepției de neconstituționalitate ridicate.
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată 8. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat
următoarele: este constituțional, respectând cerințele de claritate, precizie și
4. Prin Încheierea din 23 noiembrie 2017, a cărei eroare previzibilitate ale legii, așa cum acestea apar reflectate în
materială cu privire la obiectul excepției a fost îndreptată din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții
oficiu prin Încheierea din 12 ianuarie 2018, pronunțată în Constituționale. Arată, totodată, că în cauză este pusă în
Dosarul nr. 460/32/2017, Curtea de Apel Bacău —Secția a II-a discuție o problemă de interpretare și aplicare a legii, care
civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea excedează competenței Curții Constituționale.
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și
prevederilor art. 178 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
privind reforma în domeniul sănătății. Excepția a fost ridicată excepției de neconstituționalitate.
de Elena Talabă într-o cauză având ca obiect contestația
formulată împotriva raportului de evaluare a incompatibilității. C U R T E A,
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
arată, în esență, că sintagma „oricărei activități sau oricărei alte Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
funcții de manager” din conținutul art. 178 alin. (1) lit. c) din concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la
Legea nr. 95/2006 contravine art. 1 alin. (5) din Constituție, prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține
deoarece în cuprinsul său nu se precizează în mod clar acele următoarele:
activități sau funcții concrete care atrag starea de 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
incompatibilitate a managerului de spital și, prin asimilare, a competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
șefului de secție. Textul poate fi interpretat în mod diferit și precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
arbitrar, făcând posibilă aplicarea diferențiată a unor sancțiuni nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 22/7.I.2022 3
11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși
prevederile art. 178 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena
reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se
României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit
și completările ulterioare, având următorul conținut: „Funcția de instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu
manager persoană fizică este incompatibilă cu: [] ocazia interpretării normelor (a se vedea ad similis cele reținute
c) exercitarea oricărei activități sau oricărei altei funcții de
prin Decizia nr. 611 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul
manager, inclusiv cele neremunerate;”.
Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 5 martie 2019,
12. În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate
contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) paragrafele 28 și 29).
sub aspectul cerințelor de calitate a legii, art. 21 alin. (3) privind 15. Referitor la critica formulată din perspectiva condițiilor de
dreptul la un proces echitabil și art. 24 referitor la dreptul la calitate a legii privite ca o componentă a dreptului la un proces
apărare. echitabil, Curtea reține că, în prezent, ca urmare a unei evoluții
13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea jurisprudențiale, atunci când analizează aceste condiții
reține că textul de lege criticat nu aduce atingere art. 1 alin. (5) raportarea se face la art. 1 alin. (5) din Constituție (a se vedea,
din Constituție. Astfel, potrivit art. 178 alin. (1) lit. c) și art. 185 în acest sens, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în
alin. (6) și (15) din Legea nr. 95/2006, exercitarea oricărei alte Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie
activități, cu excepția celei de cadru didactic universitar, în 2014, paragrafele 102, 235 și 236). Întrucât nu s-a constatat
paralel cu aceea de șef de secție într-un spital, creează o stare încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, nu poate fi reținută nici
de incompatibilitate. Faptul că legiuitorul nu a enumerat toate
critica prin raportare la art. 21 alin. (3) și art. 24 din Legea
categoriile de activități ce creează respectiva stare nu aduce
fundamentală.
atingere principiului constituțional invocat, deoarece orice normă
juridică trebuie să aibă un anumit grad de abstractizare. Revine 16. Curtea observă că în Legea nr. 95/2006 nu este definit
instanței, în procesul de interpretare și aplicare a legii, rolul de termenul de „manager”, pentru acest caz definiția conceptului
a identifica aceste cazuri. utilizat de legiuitor este cea uzuală, cuprinsă în Dicționarul
14. În sensul celor de mai sus, referitor la principiul explicativ al limbii române (a se vedea, în acest sens, Decizia
aplicabilității generale a legilor, Curtea observă hotărârile Curții nr. 110 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al
Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995, 24 mai României, Partea I, nr. 452 din 5 iunie 2019, paragraful 17, și
2007, 12 februarie 2008 și 21 octombrie 2013, pronunțate în Decizia nr. 263 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial
cauzele S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu al României, Partea I, nr. 562 din 9 iulie 2019, paragraful 19).
și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Revine autorităților în procesul de interpretare și aplicare a legii
Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, și Del Rio Prada să determine dacă o persoană exercită sau nu această funcție.
împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93, în care s-a reținut că
În ceea ce privește referirea la determinarea sferei noțiunii
formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Una
„funcția de manager” prin raportare la prevederile Legii
dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea
mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. nr. 66/1993, Curtea constată că acest act normativ se referă la
Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai funcția exercitată în cadrul societăților în care statul deține
mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind acțiuni aferente unei cote de cel puțin 50% din capitalul social,
de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în fără legătură cu sfera noțiunii de „manager” în sensul Legii
orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare nr. 95/2006 sau de „administrator” (calitate deținută de autoare)
judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare în sensul Legii societăților nr. 31/1990.
17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
În numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Talabă în Dosarul nr. 460/32/2017 al Curții
de Apel Bacău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 178 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Bacău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 22 aprilie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu
D E C I Z I A Nr. 620
din 7 octombrie 2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5)

din Codul de procedură civilă
Valer Dorneanu — președinte se pot duce în fața altor instanțe de recurs pentru a-și susține
Cristian Deliorga — judecător cauzele. În procedura de filtrare a recursurilor, completul de filtru
Marian Enache — judecător poate soluționa recursul fie prin respingere, fie prin admitere,
Daniel Marius Morar — judecător conform alin. (5) și (6) ale art. 493 din Codul de procedură civilă.
Mona-Maria Pivniceru — judecător De asemenea, alin. (7) al art. 493 din Codul de procedură civilă
Gheorghe Stan — judecător nu prevede care sunt condițiile când completul de filtru nu se
Livia Doina Stanciu — judecător poate pronunța pe recurs potrivit alin. (5) și (6) ale aceluiași
Elena-Simina Tănăsescu — judecător articol și urmează să fixeze termen de judecată pe fond. În
Andreea Costin — magistrat-asistent aceste condiții se creează o discriminare între recursurile asupra
cărora același complet de filtru se pronunță conform alin. (5)
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror și (6) ale art. 493 din Codul de procedură civilă față de
Loredana Brezeanu. recursurile asupra cărora se pronunță în temeiul alin. (7) al
aceluiași articol. Textul de lege este neconstituțional, fiind
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate defectuos redactat, iar lipsa de claritate a termenilor folosiți de
a dispozițiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, către legiuitor determină situații ce contravin principiilor
excepție ridicată de Societatea Prodfor — S.R.L. din Nehoiu în fundamentale ale Codului de procedură civilă.
Dosarul nr. 2.766/1/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție — 7. Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția a II-a civilă
Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.
Constituționale nr. 124D/2018. Dispozițiile legale criticate stabilesc un tratament egal între
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de persoanele aflate în aceeași situație determinată după un
înștiințare este legal îndeplinită. criteriu obiectiv și general, acela al obiectului acțiunii.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
întrucât textul legal criticat nu are legătură cu soluționarea Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
cauzei. În acest sens, arată că excepția de neconstituționalitate excepției de neconstituționalitate ridicate.
a fost invocată într-o cale de atac inadmisibilă, respectiv în 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
hotărâri pronunțate în procedura de filtrare a recursurilor. Invocă de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
și jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 855 C U R T E A,
din 17 decembrie 2019.
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
C U R T E A, judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: nr. 47/1992, reține următoarele:
4. Prin Încheierea din 8 noiembrie 2017, pronunțată în 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
Dosarul nr. 2.766/1/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție — competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de 11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă
Societatea Prodfor — S.R.L. din Nehoiu într-o cauză având ca dispozițiile art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care,
obiect soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva la data ridicării excepției, aveau următoarea redactare: „(5) În
unei decizii pronunțate în procedura de filtrare prin care recursul cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul
formulat a fost respins ca inadmisibil. nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la
susține, în esență, că procedura de filtrare a recursurilor este art. 488, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o
aplicabilă numai în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu și decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este
pentru celelalte instanțe ierarhic superioare, unde aceasta nu supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților.”
există. Astfel, atunci când recursul este de competența altor 12. Prevederile de lege supuse controlului de
instanțe de judecată, acesta se judecă potrivit procedurii constituționalitate au fost abrogate prin art. I pct. 56 din Legea
nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii
generale în cadrul căreia sunt îndeplinite principiile generale ale nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru
procesului civil. În schimb, atunci când recursul este de modificarea și completarea altor acte normative, publicată în
competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, acesta se judecă Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din
după o procedură specială, respectiv procedura de filtrare în 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din
cadrul căreia cauzele sunt soluționate fără citarea părților. Prin 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României,
urmare, textul de lege criticat creează o discriminare între Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să
cetățenii care uzează de calea de atac a recursului în fața unor analizeze dispozițiile legale criticate, care continuă să își
instanțe de judecată, precum tribunale și curți de apel, și producă efectele în cauza dedusă judecății.
cetățenii care uzează de aceeași cale de atac a recursului în 13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate,
fața Înaltei Curți de Casație și Justiție. dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale
6. Textul legal criticat restrânge dreptul persoanelor ce art. 16 — Egalitatea în drepturi și ale art. 53 — Restrângerea
uzează de calea de atac a recursului la Înalta Curte de Casație exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Din motivarea
și Justiție, fiind favorizată o anumită categorie de cetățeni care excepției de neconstituționalitate rezultă că în susținerea
acesteia sunt invocate și prevederile constituționale ale art. 1 exclusiv juridice sau tehnice (Decizia nr. 278 din 4 mai 2017,
alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii. publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea 9 noiembrie 2017, paragrafele 64 și 65).
reține că prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, precitată, 15. În prezenta cauză, astfel cum rezultă din actele dosarului,
paragraful 17, a statuat că procedura de filtrare este o procedură autoarea excepției de neconstituționalitate a formulat contestație
scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialității și în anulare împotriva deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție prin
dreptului la apărare fiind respectate, de principiu, prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul, urmărind anularea
comunicarea către părți a actelor de procedură și a raportului hotărârii atacate și constatarea admisibilității recursului prin
întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului. Curtea a aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017,
apreciat că această opțiune a legiuitorului este în acord cu publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din
esența procedurii de filtrare a recursurilor, care constă în 20 iulie 2017. Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai
statuarea asupra admisibilității în principiu a recursului de către 2017 a fost pronunțată ulterior deciziei Înaltei Curți de Casație și
completul de trei judecători stabilit în acest sens, scop care Justiție prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul, respectiv
rezultă din chiar primul alineat al art. 493 din Codul de procedură 13 aprilie 2017.
civilă. După intervenția instanței constituționale prin pronunțarea 16. Calea extraordinară de atac a contestației în anulare,
Deciziei nr. 839 din 8 decembrie 2015, precitată, prin care s-a întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (1) din Codul de procedură
constatat neconstituționalitatea sintagmei „sau că recursul este civilă, poate fi îndreptată împotriva hotărârilor definitive în cazul
vădit nefondat” din cuprinsul dispozițiilor art. 493 alin. (5) din în care contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent
Codul de procedură civilă, în procedura de filtrare a recursurilor la termenul când a avut loc judecata, respectiv pentru situația în
se efectuează, într-o primă etapă, exclusiv verificări ale unor care, deși exista obligația legală de a cita părțile, acest lucru nu
aspecte strict formale, care nu pun în discuție chestiuni ce țin s-a îndeplinit, iar acest viciu de procedură nu a fost acoperit prin
de soluționarea fondului recursului. Prin urmare, Curtea a reținut prezența părții la respectivul termen de judecată. Cu alte cuvinte,
că prin îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 493 din Codul de textul legal invocat privește o citare a părților care nu a respectat
procedură civilă, respectiv comunicarea raportului asupra
regulile relative la corecta citare a acestora. Or, potrivit textului
admisibilității recursului tuturor părților, astfel încât acestea să
își poată formula apărările pe care le consideră de cuviință, iar legal criticat, decizia asupra admisibilității recursului se dă fără
instanța de recurs, cu unanimitate, să se pronunțe în limitele citarea părților și nu este supusă niciunei căi de atac, soluție
raportului, nu sunt încălcate dispozițiile constituționale legislativă a cărei constituționalitate a fost constatată prin Decizia
referitoare la accesul liber la justiție, dreptul la un proces nr. 839 din 8 decembrie 2015.
echitabil și dreptul la apărare, fiind respectate garanțiile 17. Curtea reține că lipsa citării părților în temeiul art. 493
procesuale ce includ citarea părților și participarea procurorului, alin. (5) din Codul de procedură civilă putea fi criticată de
când este cazul. Curtea a mai statuat că, în cadrul procedurii de autoarea excepției de neconstituționalitate în cadrul soluționării
filtrare a recursului, procedura scrisă este de natură a asigura recursului, și nu în cadrul soluționării prezentei contestații în
respectarea principiilor contradictorialității și a dreptului la anulare. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
apărare, în condițiile în care tuturor părților le este oferită excepția de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu
posibilitatea de a-și spune părerea atât asupra cererilor și soluționarea cauzei în cadrul căreia a fost invocată. Așadar,
apărărilor părților adverse, cât și cu privire la chestiunile ridicate Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
de instanță din oficiu. De altfel, procedura de filtru este o art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă nu are legătură cu
procedură scrisă, lipsită de oralitate, principiile soluționarea contestației în anulare în care a fost invocată.
contradictorialității și dreptului la apărare fiind respectate, de În sensul inadmisibilității unei excepții de neconstituționalitate a
principiu, prin comunicarea către părți a actelor de procedură și unor dispoziții legale incidente într-o anumită fază procesuală în
a raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului cadrul unei alte etape procesuale s-a pronunțat Curtea și prin
și prin receptarea de către instanță a punctelor de vedere ale Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul
părților. Curtea a mai constatat că, prin Hotărârea din Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015, Decizia
10 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Koottummel împotriva nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al
Austriei, paragraful 19, Curtea Europeană a Drepturilor Omului României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, sau Decizia
a reținut că, în cadrul unei proceduri civile, aceasta poate nr. 855 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al
continua și fără audiere, în cazul în care procedurile sunt României, Partea I, nr. 218 din 17 martie 2020.
18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
În numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă,
excepție ridicată de Societatea Prodfor — S.R.L. din Nehoiu în Dosarul nr. 2.766/1/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție —
Secția a II-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 7 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind aprobarea stemei comunei Domnești, județul Ilfov
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 din
Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — (1) Se aprobă stema comunei Domnești, județul Ilfov,
prevăzută în anexa nr. 1.
(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei comunei
Domnești, județul Ilfov, sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Kelemen Hunor
Ministrul dezvoltării,
lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltán
București, 8 decembrie 2021.
Nr. 1.245.
ANEXA Nr. 1*) ANEXA Nr. 2
STEMA DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

comunei Domnești, județul Ilfov elementelor însumate ale stemei comunei Domnești,
județul Ilfov
Descrierea stemei
Stema comunei Domnești, județul Ilfov, se compune dintr-un
scut francez medieval triunghiular, cu marginile rotunjite,
partiționat în mantie.
În partea dreaptă, pe fond roșu, se află o cruce treflată,
de aur.
În centru, pe fond de argint, se află un copac smuls, verde,
iar în vârful scutului se află trei brâuri undate, albastre.
În partea stângă, pe fond albastru, se află două stele de aur
în cinci colțuri.
Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn
crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate ale stemei
Crucea face trimitere la cele două biserici monument istoric
din comună, Biserica „Cuvioasa Paraschiva” și Biserica „Izvorul
Tămăduirii”, ridicată în anul 1817.
Copacul semnifică cele două păduri din zonă: pădurea
Țegheș și pădurea Codalba, rămășițe ale Codrilor Vlăsiei.
Cele trei brâuri undate reprezintă hidrografia localității, prin
cele trei râuri ce străbat comuna: Argeș, Sabar și Ciorogârla.
Stelele indică numărul satelor componente ale comunei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul
că localitatea are rangul de comună.
*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind aprobarea stemei comunei Macea, județul Arad
Articol unic. — (1) Se aprobă stema comunei Macea, județul Arad, prevăzută
în anexa nr. 1.
Macea, județul Arad, sunt prevăzute în anexa nr. 2.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Kelemen Hunor
Nr. 1.246.
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
STEMA
elementelor însumate ale stemei comunei Macea, județul Arad
comunei Macea, județul Arad
Descrierea stemei
Stema comunei Macea se compune dintr-un scut triunghiular
cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea inferioară.
În partea superioară, în câmp albastru, se află silueta clădirii
unui castel de argint privită din față, cu trei turnuri cu ferestre
negre, dintre care cel din dreapta mai înalt, cu acoperiș conic,
retezat, cu lucarnă. Turnul are la primul nivel o fereastră pătrată,
la al doilea nivel o fereastră arcuită, la al treilea nivel o fereastră
rotundă, iar la al patrulea nivel două ferestre arcuite, așezate
vertical. Turnul din mijloc are o ușă neagră, boltită, la care se
ajunge urcând două trepte, fiind străpuns de două ferestre
dreptunghiulare, așezate vertical, și este terminat cu un acoperiș
boltit încărcat cu o lucarnă, având în vârf o giruetă. Turnul din
stânga are la primul nivel două ferestre pătrate, la al doilea nivel
o fereastră dreptunghiulară, iar la al treilea nivel două ferestre
dreptunghiulare, fiind terminat cu un acoperiș boltit încărcat cu
o lucarnă, având în vârf o giruetă. Corpul din dreapta turnului
central are formă dreptunghiulară, încărcat cu șase ferestre arcuite
negre, așezate vertical, și șase ferestre mai mici pătrate în partea
de jos, cu acoperiș în două ape străpuns de trei lucarne, așezate
vertical. Corpul din stânga are două nivele: primul nivel cu două
ferestre arcuite așezate deasupra altor două mai mici, cel
de-al doilea nivel cu două ferestre dreptunghiulare negre și balcon.
În partea inferioară, la dextra, pe fond argintiu, se află un
arbore ornamental verde, dezrădăcinat.
În partea inferioară, la senestra, în câmp roșu, se află un spic
de grâu și o plantă de porumb, totul de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Construcția monumentală face referire la palatul, declarat
monument istoric, datând din secolul al XIX-lea, unde funcționează
o filială a Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, fiind și un
punct de atracție turistică (Muzeul caricaturii „Ștefan Popa Popa’s”,
muzeu etnografic).
Arborele ornamental dezrădăcinat semnifică grădina botanică
din localitate.
Planta de porumb și spicul de grâu reprezintă activitatea
specifică zonei, agricultura, iar numărul lor indică satele care
alcătuiesc comuna.
*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. că localitatea are rangul de comună.
GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind aprobarea modelului steagului comunei Forotic,
județul Caraș-Severin
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 2 alin. (2)
și art. 3 alin. (4) din Legea nr. 141/2015 privind arborarea și folosirea de către
unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii,

Articol unic. — (1) Se aprobă modelul steagului comunei Forotic, județul
Caraș-Severin, prevăzut în anexa nr. 1.
(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale modelului steagului
comunei Forotic, județul Caraș-Severin, sunt prevăzute în anexa nr. 2.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Kelemen Hunor
Nr. 1.284.
ANEXA Nr. 1*)
MODELUL STEAGULUI
comunei Forotic, județul Caraș-Severin

ANEXA Nr. 2
elementelor însumate ale modelului steagului comunei Forotic, județul Caraș-Severin
Descrierea steagului
Steagul comunei Forotic este format dintr-o pânză dreptunghiulară cu proporția între lățime și
lungime de 2/3, de culoare galbenă.
În centru este imprimată stema localității.
În partea de sus este inscripționat statutul localității, „COMUNA”, iar jos denumirea „FOROTIC”.
Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lățime.
Semnificațiile elementelor și ale culorilor steagului
Descrierea stemei
Stema comunei Forotic asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social,
cultural și cu tradiția istorică a comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii.
Stema comunei Forotic se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu
crenelat pe ambele părți, din argint.
În primul cartier, pe fond roșu, se află un stejar dezrădăcinat, din argint, flancat de două cruci cu
brațele egale, treflate, de aur.
În al doilea cartier, pe fond albastru, se află două spice de grâu încrucișate în partea inferioară, de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.
Brâul crenelat reprezintă două monumente arheologice aflate pe teritoriul comunei, respectiv castrul
și așezarea civilă romană.
Stejarul simbolizează bogăția silvică a zonei.
Crucile simbolizează Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului”, datând din secolul al XIX-lea.
Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura.
Galbenul (sau aurul) reprezintă pământul, este simbolul forței și bogăției. Reprezintă bogăția și
holdele aurii de grâu din timpul verii.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind aprobarea stemei comunei Tichilești, județul Brăila

Articol unic. — (1) Se aprobă stema comunei Tichilești, județul Brăila,
Tichilești, județul Brăila, sunt prevăzute în anexa nr. 2.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Kelemen Hunor
Nr. 1.285.

comunei Tichilești, județul Brăila elementelor însumate ale stemei comunei Tichilești,
județul Brăila
Descrierea stemei
Stema comunei Tichilești se compune dintr-un scut
triunghiular, cu flancurile rotunjite, albastru, tăiat de un brâu
undat, de argint, încărcat cu un pește albastru înotând spre
dreapta, având în partea de sus o albină de aur, așezată în pal,
cu aripile deschise, iar în partea de jos un coș împletit în a cărui
parte superioară se observă o vânătă, un ardei și o roșie, totul
de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un turn
crenelat.
Coșul cu legume semnifică ocupația de bază a locuitorilor,
legumicultura.
Brâul undat reprezintă hidrografia localității, fluviul Dunărea,
pe al cărui mal stâng se află comuna.
Peștele face referire la activitatea specifică zonei, pescuitul.
Albina este armă vorbitoare ce face trimitere la denumirea
satului Albina care aparține comunei.

GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind aprobarea stemei comunei Racovița, județul Brăila

Articol unic. — (1) Se aprobă stema comunei Racovița, județul Brăila,
Racovița, județul Brăila, sunt prevăzute în anexa nr. 2.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Kelemen Hunor
Nr. 1.286.

comunei Racovița, județul Brăila elementelor însumate ale stemei comunei Racovița,
județul Brăila
Descrierea stemei
Stema comunei Racovița se compune dintr-un scut
triunghiular, cu flancurile rotunjite, scartelat.
În cartierul 1, pe argint, se află trei copaci naturali poziționați
în fascie.
În cartierul 2, pe roșu, se află un mănunchi format dintr-un
spic de grâu, un știulete de porumb și o floarea-soarelui, toate de
aur, dispuse în evantai și ale căror extremități se unesc în partea
de jos.
În cartierul 3, pe roșu, se află un cap de bovină conturnat,
cu clopot la gât, totul de aur.
În cartierul 4, pe argint, se află un brâu undat, albastru,
încărcat cu un pește de argint.
crenelat.
Cei trei copaci fac trimitere la bogăția silvică a zonei, iar
numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.
Mănunchiul, format din spicul de grâu, știuletele de porumb
și floarea-soarelui, indică activitatea specifică zonei, agricultura.
Capul de bovină amintește de o importantă ocupație a
locuitorilor comunei, creșterea animalelor.
Brâul undat reprezintă hidrografia localității, râul Buzău, iar
peștele evocă o altă ocupație de bază a locuitorilor, pescuitul.

GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind aprobarea stemei comunei Ulieș, județul Harghita
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2
din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările
ulterioare,

Articol unic. — (1) Se aprobă stema comunei Ulieș, județul Harghita,
Ulieș, județul Harghita, sunt prevăzute în anexa nr. 2.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru,
Mihaela-Ioana Kaitor,
secretar de stat
Nr. 1.298.

comunei Ulieș, județul Harghita elementelor însumate ale stemei comunei Ulieș,
județul Harghita
Descrierea stemei
Stema comunei Ulieș se compune dintr-un scut triunghiular
cu marginile rotunjite, tăiat.
În cartierul superior, pe fond gri, se află un uliu negru, ieșind
din linia despărțitoare, întors spre dextra, cu ciocul de aur și
limba roșie. Pasărea este flancată de două frunze de stejar
verzi, în pal.
Câmpul roșu al cartierului inferior este încărcat de un cap de
bour, de aur, privit din față, având între coarnele curbate în
exterior o semilună descrescătoare, la dextra, iar la senestra, o
stea cu șase raze, de același metal.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
crenelat.
Uliul face referire la denumirea comunei, Ulieș.
Frunzele de stejar fac referire la stejarii multiseculari de la
Ighiu, sat aparținător comunei.
Partea inferioară a stemei este identică cu blazonul lui
Leonard Barlabasy, voievod al Transilvaniei între anii 1501—
1525, care a patronat biserica din Daia, sat aparținător comunei,
blazon preluat de pe fresca sanctuarului bisericii reformate din
Daia.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
localitatea are rangul de comună.

GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind aprobarea modelului steagului
comunei Copalnic-Mănăștur, județul Maramureș
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 2 alin. (2)
și art. 3 alin. (4) din Legea nr. 141/2015 privind arborarea și folosirea de către
unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii,
Articol unic. — (1) Se aprobă modelul steagului comunei Copalnic-Mănăștur,
județul Maramureș, prevăzut în anexa nr. 1.
(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale modelului steagului
comunei Copalnic-Mănăștur, județul Maramureș, sunt prevăzute în anexa nr. 2.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
secretar de stat
Nr. 1.299.
ANEXA Nr. 1*)
MODELUL STEAGULUI
comunei Copalnic-Mănăștur, județul Maramureș

ANEXA Nr. 2
elementelor însumate ale modelului de steag al comunei Copalnic-Mănăștur, județul Maramureș
Descrierea steagului
Modelul de steag al comunei Copalnic-Mănăștur este format dintr-o pânză dreptunghiulară cu proporția între lățimea și
lungimea steagului de 2/3, scartelat, având primul și al patrulea câmp de culoare albastră, iar al doilea și al treilea, de culoare albă,
în mijloc broșând stema comunei cu proporția de 1:2 din înălțimea pânzei.
În partea de jos, sub stemă, este inscripționat denumirea comunei „COPALNIC-MĂNĂȘTUR” cu litere de culoare neagră.
Însemnele sunt imprimate pe ambele fețe ale steagului (avers/revers).
Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lățime.
Semnificațiile elementelor și ale culorilor steagului
Descrierea stemei
Stema comunei Copalnic-Mănăștur, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
În partea superioară, în dreapta, în câmp de argint, se află douăsprezece ghinde cu câte două frunze verzi de stejar,
grupate în trei coloane.
În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un lup rampant de argint, privind spre dreapta.
În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află o cruce treflată de argint.
În partea inferioară, în stânga, se află un zid crenelat de cetate de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Ghindele reprezintă bogăția silvică a zonei, având un stejar vechi de circa 500 de ani declarat monument al naturii, iar
numărul ghindelor indică numărul satelor componente ale comunei.
Lupul simbolizează ostașii Chioarului care apără cetatea cu același nume.
Crucea treflată evocă vechea mănăstire de la care provine și numele localității.
Zidul face referire la Cetatea Chioarului.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Culoarea albastră simbolizează libertatea și curajul.
Culoarea albă face trimitere la credința locuitorilor.
GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind aprobarea stemei comunei Pietroasele, județul Buzău

Articol unic. — (1) Se aprobă stema comunei Pietroasele, județul Buzău,
Pietroasele, județul Buzău, sunt prevăzute în anexa nr. 2.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
secretar de stat
Nr. 1.325.
STEMA elementelor însumate ale stemei comunei Pietroasele,
comunei Pietroasele, județul Buzău județul Buzău
Descrierea stemei
Stema comunei Pietroasele se compune, dintr-un scut
triunghiular, cu flancurile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
În cartierul din dreapta, pe fond albastru, se află o cană de tip
„oenochoe” de aur, oviformă, ce se leagă de piciorul
„trapezoidal” printr-o fascie rotunjită în partea de jos și pe
flancuri, având în partea superioară gura mai lărgită, ușor
evazată și care se subțiază spre senestra; înspre părțile de sus
și de jos ale vasului, două linii negre așezate în fascie. Vasul
are, pe flancul drept, o toartă, sub forma literei „L” răsucită în jos
cu 180°, ale cărei extremități, mai subțiate, sunt acolate de
jumătatea și de gura acestuia.
În cartierul din stânga, pe fond verde, se află un ciorchine de
strugure, cu două frunze, totul de aur.
Cartierul de jos are, pe fond roșu, talpa formată din pietre
acolate, argintii.
crenelat.
Cana „oenochoe” este un obiect al Tezaurului de la Pietroasa,
datat în secolul al IV-lea e.n., descoperit, în anul 1837, în Dealul
Istrița din comuna Pietroasele.
Ciorchinele de strugure face trimitere la activitatea specifică
zonei, viticultura, precum și la Stațiunea de Cercetare,
Dezvoltare pentru Viticultura și Vinificație Pietroasele.
Pietrele sunt, în cazul de față, arma vorbitoare și fac referire
la denumirea localității.
Coroana murală, cu un turn crenelat, semnifică faptul
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
ORDIN
privind aprobarea Planului de acțiune pentru conservarea la
nivel național a populației de castor eurasiatic (Castor fiber)
Având în vedere Referatul de aprobare nr. DB/197.420 din 25.11.2021 al
Direcției biodiversitate,
în temeiul art. 31 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, al art. 57 alin. (1), (4) și (5)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările și completările ulterioare, precum și al art. 13 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului,
Apelor și Pădurilor,
ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Planul de acțiune pentru conservarea la nivel național
a populației de castor eurasiatic (Castor fiber), prevăzut în anexa*) care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Tánczos Barna

Nr. 2.383.
*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 bis, care se poate achiziționa
de la Biroul pentru relații cu publicul din Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR
&JUYEJT|332220]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22/7.I.2022 conține 16 pagini. Prețul: 4 lei ISSN 1453—4495

Monitorul Oficial Partea I Nr. 22

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorul Oficial Partea I Nr. 22

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5)

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ANEXA Nr. 1*) ANEXA Nr. 2

STEMA DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 1*) ANEXA Nr. 2

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ANEXA Nr. 1*)

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ANEXA Nr. 1*) ANEXA Nr. 2

STEMA DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ANEXA Nr. 1*) ANEXA Nr. 2

STEMA DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ANEXA Nr. 1*) ANEXA Nr. 2

STEMA DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 1*)

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ANEXA Nr. 1*) ANEXA Nr. 2

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin:

București, 23 decembrie 2021.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

S-ar putea să vă placă și