UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: EAI
DISCIPLINA: TRANZACȚII COMERCIALE INTERNAȚIONALE

Studiu de caz
Exporturile României: evoluție, structură, orientare geografică
și perspective.

Studenta: Stroia Mihaela

Grupa: EAI34

IAȘI, 2023
 I. Evoluția exporturilor României

Aderarea la Uniunea Europeană în 2007 ar fi trebuit să deschidă porțile raiului către un

comerț într-un progres continuu, ceea ce ne arată un studiu efectuat în 2019 de către Consiliul
Concurenței unde s-a urmărit indicatorul Foreign Direct Investment Restrictiveness Index. În
speță, acesta arată ușurința cu care agenții economici își pot desfășura activitatea pe piețele
europene, precum și existența eventualelor reglementări discriminatorii în raport cu localnicii. În
urma analizei datelor, reiese faptul că comerțul exterior efectuat de România pe piața unică din
UE este echitabil și transparent.

În ultimele decenii, economia României a experimentat o tendință persistentă de deficit în

ceea ce privește exporturile nete. Acest fenomen poate fi atribuit unei serie de factori structurali
care au influențat performanța exporturilor țării noastre. Un astfel de factor important este
competitivitatea producătorilor locali pe piața globală, ceea ce a avut un impact semnificativ
asupra balanței comerciale a țării.

O analiză care se regăseşte în The Global Enabling Trade Report 2012, România ocupă un
loc de mijloc, în clasamentul celor 132 state luate în studiu. Enabling Trade Index este un indice
complex, care măsoară factorii, politicile şi serviciile care facilitează fluxurile de mărfuri peste
graniţele naţionale şi spre destinaţiile dorite. În comparaţie cu anul 2010, România a regresat, de
pe locul 54, pe 69, înrăutăţindu-şi scorul de la 4.18, la 4.02.

Statistic vorbind situația României în anul 2018 era următoarea: exporturile de bunuri au
crescut cu 8,1% față de anul precedent (și cu 18% față de 2016), în timp ce importurile de bunuri
au crescut cu 9,6% comparativ cu 2017 (și cu 23% față de 2016), rezultând un deficit al balanței
comerciale (FOB/CIF) de 15,1 miliarde euro. Îngrijorător este faptul că aceste este în creștere cu
2,1 miliarde de euro (33,9%) față de deficitul din anul precedent.
 Astfel, trendul pe termen scurt și pe termen lung pare să fie unul de adâncire a deficitului
comercial cu bunuri, ceea ce poate determina o serie de implicații negative pentru consumatori
români, creșterea presiunii asupra cursului de schimb și majorarea prețurilor bunurilor importate.

II. Structura exporturilor

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, structura exporturilor României

arată cam așa:

Figura 1. Structura exporturilor în 2018

Sursa: Institutul Național de Statistică

Așa cum și datele o arată, cea mai importantă ramură economică pentru exporturile
României este zona industrială auto. România a exportat în anul 2018 autoturisme Dacia și
Ford, precum și componente auto, piese sau anvelope în raport de 47,4% din totalul
exporturilor de bunuri. Printre producători de componente auto, prezenți în rândul celor mai
mari exportatori naționali se află și Honeywell, Continental Automotive Systems, Autoliv,
Flextronix, Continental Automotive România și Takata România, Hella, Dräxlmaier, Pirelli,
Michelin sau Delphi.

Pe lângă categoria auto, cele mai mari creșteri ale exporturilor de bunuri în 2018 s-au
înregistrat în domeniul combustibililor (+16,6%), respectiv domeniul uleiurilor, grăsimilor și
cerurilor de origine animală și vegetală (9,8%).
 Se merită menționat faptul că economia României este cotată a 19-a cea mai complexă și
sofisticată din lume în Atlasul complexității economice, ne arată o analiză realizată de
economiștii de la Universitatea Harvard bazată pe indicatorul Economic Complexity Index.
Acesta se bazează pe geografia comerțului și surprinde complexitatea exporturilor unei țări,
mai exact estimează capacitatea țării de a produce și exporta produse complexe care necesită
un nivel ridicat de cunoștințe și abilități.

Figura 2. Evoluția structurii exporturilor de bunuri.

Sursa: Centre for International Development, Harvard University.

Conform datelor Eurostat, în anul 2018, serviciile de transport au generat exporturi de

aproximativ o treime din totalul exporturilor de servicii din România și echivalentul a 46% din
excedentul total al comerțului exterior cu servicii.

Alte sectoare economice ce au contribuit semnificativ la echilibrarea balanței comerciale a

României în 2018 sunt: exportul de servicii IT în valoare de 3,1 miliarde de euro, servicii de
construcție egale cu 403 milioane de euro și serviciile adresate afacerilor de aproximativ 3,6
miliarde euro.
III. Orientarea geografică a exporturilor

În ceea ce privește destinația bunurilor exportate de producătorii români, graficul de mai jos
indică preponderența schimburilor comerciale efectuate cu partenerii de pe teritoriul european,
implicit creșterea exponențială a gradului de integrare comercială cu aceștia în ultimele două
decenii, ca urmare a integrării pe Piața unică și a proximității geografice.

Figura 3. Evoluția destinației exporturilor de bunuri pentru anul 2016

Sursa: Centre for International Development, Harvard University.

Conform datelor Eurostat, 76% din volumul total de bunuri exportate din România are ca
destinație piețele naționale din Uniunea Europeană iar restul de 24% - celelalte piețe globale.

Din datele analizate reiese că România desfășoară cele mai multe exporturi cu principalele
economii ale Uniunii Europene: Franța, Germania, Italia care absorb 57% din exporturile de
bunuri și servicii și 44% din totalul exporturilor (adică aproximativ 37,2 miliarde de euro pe
parcursul anului 2018), rezultând totodată un excedent comercial de 3,8 miliarde de euro în
raport cu aceste țări.

Principala piață europeană pentru producătorii români de bunuri reprezintă Germania adică
aproximativ 30,1%. Această piață este urmată, ca valoare de cea din Italia (12,2%), Franța
(9,6%) și Ungaria (6,6%).

În afara UE, 3 % din exporturi se realizează către Turcia și respectiv către Regatul Unit,
conform site-ului oficial al Uniunii Europene. De asemenea, am putea adăuga pe această listă:
Rusia, Ucraina, Serbia, Republica Moldova, SUA.
 Figura 4. Exportul României în 2011

Sursa: Institutul European din România. http://ier.gov.ro

IV. Perspective de viitor și concluzii.

Privind în ansamblu activitatea de comerţ exterior, putem aprecia că aceasta a evoluat

negativ din punctul de vedere al volumului, atât la import cât şi la export.

În luna octombrie 2018 a fost lansat Raportul privind Competitivitatea Globală, elaborat de
Forumul Economic Mondial. În cadrul acestei analizei, România a obținut un scor ce plasează
economia autohtonă pe locul 52 în termeni de competitivitate, din cele 140 de țări analizate,
situându-se în urma tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, ceea ce denotă necesitatea
intensificării reformelor structurale și promovarea unor politici publice orientate către stimularea
competitivității de pe piață, și implicit să determine generarea de noi sporuri de productivitate în
sectoarele cheie ale economiei.

Același studiu ne indică faptul că România înregistrează cele mai bune rezultate în ceea ce
privește adoptarea tehnologiilor (locul 36 global), mărimea pieței (locul 41) și instituțiile (locul
46), în timp ce sistemul financiar (locul 101 în lume) , sănătatea (72) și abilitățile forței de muncă
(69) reprezintă bariere în calea competitivității.

De-a lungul anilor, România a înregistrat o creștere exponențială a exporturilor, cu excepția

unor perioade dificile precum criza economică din 2008 și criza provocată de pandemie. Aceste
evenimente au afectat economia globală și au redus ritmul de creștere a exporturilor românești,
dar nu au anulat progresul general.
 Bibliografie

COMERȚUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI ȘI BARIERELE EXISTENTE PE PIEȚELE EUROPENE .

Dr. Cornel ALBU (coord.), D. A.-Ş. (2013). Perspective şi provocări ale exporturilor româneşti în perioada
2010-2014, prin prisma relaţiilor comerciale bilaterale şi regionale ale Uniunii Europene.
București.

PANORAMA business of tomorrow. (fără an). Preluat de pe Cât a exportat România în ultimii 30 de ani:
https://panorama.ro

Prof. univ. dr. Constantin Anghelache, P. u. (2016). Revista Română de Statistică. Supliment.

Simion, A. M. (2020). România. Comerțul Internațional. Departamentul de Comerţ Exterior.

Uniunea Europeană. (fără an). Preluat de pe https://european-union.europa.eu/index_ro