Introducere

La etapa actuală de dezvoltare socială sunt executate transformări esenţiale în

domeniul promovării şi perfecţionării relaţiilor economice externe, inclusiv relaţiilor
comerciale externe. Necesitatea studierii acestui proces se explică prin faptul că prin
intermediul activităţii economice externe se acumulează o bună parte a veniturilor în
bugetul ţării.
În epoca noastră, nici o ţară, indiferent de mărimea sau bogăţiile sale, nu-şi poate
asigura toate produsele de care are nevoie numai din producţia proprie. Ca urmare,
fiecare ţară este nevoită să desfăşoare o activitate de comerţ exterior.
Activitatea de comerţ exterior cuprinde: în raporturile cu străinătatea privind
vînzarea-cumpărarea sau schimburile de mărfuri, prestările de servicii, transporturile şi
expediţiile internaţionale, proiectarea şi executarea de lucrări, asistenţă sau colaborare
tehnică, vînzarea sau cumpărarea de licenţe pentru folosirea brevetelor de invenţii sau a
procedeelor tehnologice, consignaţia sau depozitul, reprezentarea şi comisionul,
operaţiunule financiare, asigurările şi turismul şi, în general, orice acte sau fapte de
comerţ.
Comerţul exterior este extrem de important pentru Republica Moldova, dat fiind
faptul că piaţa locală este relativ limitată, iar baza de materii prime şi cea de resurse
energetice interne nu sînt suficiente pentru satisfacerea necesităţilor ţării. Totodată,
aşezarea geografică a Moldovei, existenţa acordurilor de comerţ liber cu Comunitatea
Statelor Independente şi cu ţările din cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-
Est permit extinderea pieţei de desfacere. În domeniul comerţului exterior, Republica
Moldova a promovat o politică consecventă, orientată spre diversificarea pieţelor de
desfacere, spre facilitarea accesului mărfurilor şi serviciilor moldoveneşti pe pieţele
externe. Acest lucru s-a realizat mai cu seamă prin semnarea unor acorduri menite să
stimuleze activitatea comercială externă.

1
 1. Concepte generale privind exportul exterior

După cum observăm, activităţii de comerţ exterior i se atribuie un conţinut foarte

larg: alături de formele tadiţionale de comerţ exterior se include şi cooperarea economică
şi tehnico-ştiiţifică.
Formele tradiţionale de comerţ exterior sunt:
a) importul de mărfuri, care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial
prin care se cumpără mărfuri din alte ţări şi se aduc în ţară pentruconsumul
productiv şi neproductiv; într-un sens mai larg, în cadrul importului se include şi
aşa-numitul import invizibil, adică serviciile procurate de o anumită ţară din alte ţări
în domeniile transporturilor, asigurărilor, creditului, turismului, licenţelor etc. ;
b) exportul de mărfuri, care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial
prin care o parte din mărfurile produse sau prelucrate într-o ţară se vând în alte ţări;
într-un sens mai larg, şi exportul cuprinde aşa-numitul export invizibil.
În vederea favorizării schimburilor noastre economice cu diferite state s-a decis
introducerea tarifului vamal. Acesta reprezintă un sistem de taxe vamale care se aplică,
de regulă, asupra mărfurilor importate, diferenţiat, pe categorii de mărfuri şi pe ţări, în
funcţie de interesele economice ale ţării noastre.
Alături de formele tradiţionale de comerţ exterior, o extindere din ce în ce mai mare
cunoaşte în zilele noastre, cooperarea economică internaţiona-lă. Aceasta reprezintă o
formă superioară a legăturilor economice dintre state, în care se împletesc elemente din
domeniul producţiei cu cele din sfera circulaţiei, cele din economie cu cele din ştiinţă şi
tehnică, presupu-nândexistenţa unei legături mai strâmse şi pe perioade mai lungi între
parteneri.Realizarea cooperării economice internaţionale poate avea loc într-o gamă
variată de forme, cum sunt:
a) construirea de obiective economice pe teritoriul unei ţări;
b) cooperarea în fabricarea de utilaje, maşini, subansamble şi piese;
c) fabricarea unor produse pe baza folosirii licenţelor, brevetelor sau
documentaţiei tehnice a partenerului;
d) efectuarea de prospecţiuni şi explorări de către o ţară în altă ţară;
e) cooperarea cu firme comerciale străine;
f) cooperarea în realizarea unor obiective turistice;
 g) fondarea de societăţi mixte.
h) Influenţa comerţului exterior asupra creşterii economice
Creşterea economică a oricărei ţări este rezultatul acţiuni conjugate a două
categorii de factori: interni şi externi. Cei interni, legaţi de eforturile pe care le face
fiecare popor pentru a-şi dezvolta economia, au un rol determinant. Cei externi, legaţi de
participarea ţărilor la circuitul economic mondial influenţează creşterea economică în
mod nemijlocit, prin intermediul factorilor interni multiplicându-le sau diminuându-le
forţa.
Printre factorii externi, un rol deosebit de important şi în continuă creş-tere are
comerţul exterior. Influenţa acestui factor asupra creşterii economice se exercită sub mai
multe forme.

3
 2. Dinamica comertului exterior al Republicii Molodva
Aceleaşi canale care au adus criza economică globală in Moldova, pare să tragă
acum economia moldovenească in direcţie opusă. Astfel, pană la sfarşitul trimestrului trei
al anului 2019, atat exporturile, cat şi importurile (susţinute de remitenţe mai mari) au dat
semnale clare de restabilire.
Aceste tendinţe pozitive au corespuns perfect dinamicii comerciale mondiale:
comerţul mondial cu mărfuri a crescut în perioada ianuarie-septembrie 2019 cu 23%
comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut11. În Moldova comerţul exterior s-a extins
cu practic 15% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Mai detaliat, exporturile
au crescut cu aproape 13%, pe cînd importurile au crescut cu 15,5%. În general datele
comerciale arată că exporturile şi importurile oscilează în jurul nivelurilor anului 2007
(comerţul a ajuns la maxim pe parcursul primelor trei trimestre ale anului 2008, înainte
de a fi afectat de criză).
Examinarea datelor trimestriale oferă o imagine mai nuanţată (Figura .). Deşi
importurile au suferit o descreştere mai puternică după criza financiară, restabilirea lor a
fost mult mai robustă şi consecventă pînă în trimestrul 3 al anului 2019, cînd tendinţele s-
au inversat. Pe de altă parte, exporturile au făcut faţă mai bine crizei globală, dar de
atunci creşterea lor a fost mult mai neregulată. Creşterea neomogenă a exporturilor şi
relansarea puternică a importurilor ne oferă dovezi simple a revenirii deficitelor
comerciale enorme, chiar dacă sub o formă puţin mai liniştită.
Într-adevăr, în perioada ianuarie-septembrie 2019, deficitul comercial a crescut cu
17,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cam atat despre noul model de
creştere economică.
Fig.1. Creşterea trimestrială a exporturilor şi importurilor moldoveneşti, modif.
% f.a.p.

4
5
 3. Direcţiile comerţului exterior al RM
Moldova poate fi în proces de integrare europeană, dar comerţul ei arată o înclinaţie
tot mai mare către pieţele estice. Într-adevăr, deja în al doilea trimestru al anului 2018,
Rusia a depăşit România ca principală ţară de destinaţie a exporturilor moldoveneşti şi de
atunci şi-a consolidat poziţia. Dacă pînă la sfarşitul anului 2018 Rusia era destinaţia a
22,3% din exportul total (19,7% un an mai devreme), în cel de-al treilea trimestru al
anului 2019 ponderea ei a ajuns la 24,5%. De exemplu, exporturile către România au
scăzut pînă la 16,6% in T3-2019, în comparaţie cu 19,9% în T3-2018 şi 21,1% în T1-
2018. Dată fiind ponderea importantă a ambelor ţări în regiunile mai mari de destinaţie a
exporturilor - UE şi CSI - tendinţele regionale de export urmează în mare măsură
exporturile spre aceste două ţări. Acest fapt indică reechilibrarea geografică în evoluţia
exporturilor.

Figura 2. Creşterea exporturilor pe ţări şi regiuni de destinaţie, modif. %

f.a.p., 2018–T1/T3’2019.

Note: UE-5 include România, Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia, CSI
include Rusia, Ucraina, Belarus şi Kazahstan;

6
 Surse: BN şi calculele Expert-Grup;
Există multiple explicaţii ale acestor evenimente, unele din ele fiind generale, altele
- specifice. Un factor general este criza financiară globală. Se pare ca impactul ei a fost
mult mai puternic şi mai profund în economiile CSI şi acest fapt a afectat mult mai
dramatic exporturile moldoveneşti către aceste pieţe. Dar din moment ce şi relansarea
pare să fie mai pronunţată în această regiune, evoluţia exporturilor are forma literei „V”.
Relansarea economică în UE are un ritm moderat, ceea ce rezultă într-o revenire sub
forma literei „U” a exporturilor către ţările respective.
Există şi particularităţi. Ele se referă preponderent la căile divergente urmate de
exporturile către principalii parteneri comerciali din ambele regiuni economice. Anul
trecut am fost martorii unei reveniri uimitoare a Rusiei ca principala destinaţie a
exporturilor moldoveneşti şi a unei abandonări nu mai puţin bruşte de către Romania a
acestei poziţii. Acum apare tot mai evident faptul că aceste două evoluţii sunt destul de
diferite ca natură, dar au şi efecte disimilare pe termen lung.
Scăderea exporturilor moldoveneşti către România s-a dovedit a fi mai profundă şi
mai prelungită decît s-a aşteptat, din cauza efectelor crizei economice globale, condiţiilor
climatice proaste (exporturile de zahăr au cea mai mare pondere în exporturile
moldoveneşti către România, dar recolta de sfeclă de zahăr a fost mică în anul 2018).
Odată cu reculul crizei, exporturile către România au crescut cu 5% în T3-2019 (şi au
crescut mai departe in octombrie) şi vor creşte in continuare, fiindcă recolta a fost mai
mare. Pe de altă parte, exporturile către Rusia au crescut mai repede şi mai puternic decat
s-a aşteptat datorită unei relansări relativ robuste a economiei ruseşti şi unei anumite
MEGA Decembrie 2019, ediţia nr.3 64 | P a g i n a liberalizări a comerţului cu vinuri
realizate la sfarşitul anului 2018. Această liberalizare s-a inversat recent. Exportul total de
băuturi a crescut in prima jumătate a anului cu 17,3%12, dar in al treilea trimestru aceste
exporturi au scăzut cu 4,2%, ceea ce poate fi perceput ca indicator al faptului că
restricţiile la importuri impuse de „Rospotrebnadzor” au influenţat situaţia.

7
 4. Structura exporturilor
Structura exporturilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ
Internaţional, indică o continuă creştere a activităţilor tradiţionale pentru economia ţării
noastre.
Exporturile de articole manufacturate diverse s-au situat pe primul loc, cu o
pondere de 22,5% din total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi
însemnate au deţinut exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii (56,6% din total secţiune şi
12,7% din total exporturi), mobilă şi părţile ei (14,4% din total secţiune şi 3,2% din total
exporturi) şi încălţăminte (13,4% din total secţiune şi 3,0% din total exporturi).
Exporturile de produse alimentare şi animale vii s-au clasat pe locul doi,
reprezentînd 21,3% în totalul valoric al exporturilor. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri
ponderi importante au avut exporturile de legume şi fructe (59,0% din total secţiune şi
12,5% din total exporturi), cereale şi preparate pe bază de cereale (28,1% din total
secţiune şi 6,0% din total exporturi), hrană destinată animalelor (6,1% din total secţiune
şi 1,3% din total exporturi), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (3,8% din total
secţiune şi 0,8% din total exporturi).
Exporturile de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili s-au situat pe
locul trei, cu o pondere de 19,4% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri
seminţelor şi fructelor oleaginoase le-au revenit 74,8% din total secţiune şi 14,5% din
total exporturi, iar minereurilor metalifere şi deşeurilor din metale respectiv 19,9% şi
3,8%.
Exporturile de maşini şi echipamente pentru transport s-au clasat pe locul patru,
reprezentînd 13,0% din total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi
însemnate au deţinut exporturile de maşini şi aparate electrice (48,5% din total secţiune şi
6,3% din total exporturi), maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale (13,5% din
total secţiune şi 1,8% din total exporturi), vehicule rutiere (9,6% din total secţiune şi
1,2% din total exporturi), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (9,3%
din total secţiune şi 1,2% din total exporturi).
Exporturile de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă s-
au situat pe locul cinci, cu o pondere de 7,9% în totalul valoric al exporturilor. În cadrul

8
acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au avut exporturile de fire, ţesături şi
articole textile (33,8% din total secţiune şi 2,7% din total exporturi), articole din minerale
nemetalice (18,9% din total secţiune şi 1,5% din total exporturi), hîrtie, carton şi articole
din pastă de celuloză, din hîrtie sau din carton (14,4% din total secţiune şi 1,1% din total
exporturi), cauciuc prelucrat (12,6% din total secţiune şi 1,0% din total exporturi),
articole prelucrate din metal (11,2% din total secţiune şi 0,9% din total exporturi).
Fig. 3 Tendinţele comerţului exterior

9
 5. Structura importurilor
Structura importurilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ
Internaţional, indică dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea
economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei.
Importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut
31,0% din total importuri. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri gazul şi produsele
industriale obţinute din gaz reprezintă 61,2% din total secţiune şi 19,0% din total
importuri, iar petrolul şi produsele petroliere, respectiv 36,6% şi 11,3%.
Importurile de maşini şi echipamente pentru transport au avut o cotă de 17,8% în
total importuri. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au deţinut
importurile de maşini şi aparate electrice (27,5% din total secţiune şi 4,9% din total
importuri), vehicule rutiere (26,4% din total secţiune şi 4,7% din total importuri), aparate
şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi
imaginii (13,8% din total secţiune şi 2,4% din total importuri), maşini şi aparate
specializate pentru industriile specifice (13,3% din total secţiune şi 2,4 din total
importuri), maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale (12,0% din total secţiune şi
2,1% din total importuri).
Importurile de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă au
deţinut o pondere de 17,6% în total importuri, preponderente fiind firele, ţesăturile şi
articolele textile (29,7% din total secţiune şi 5,2% din total importuri), fierul şi oţelul
(15,3% din total secţiune şi 2,7% din total importuri), hîrtia, cartonul şi articolele din
pastă de celuloză, din hîrtie sau din carton (13,0% din total secţiune şi 2,3% din total
importuri), articolele prelucrate din metal (11,6% din total secţiune şi 2,0% din total
importuri), articolele din minerale nemetalice (11,3% din total secţiune şi 2,0% din total
importuri).
Importurile de produse chimice şi produse derivate au reprezentat 10,4% din total
importuri. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi însemnate au deţinut produsele
medicinale şi farmaceutice (25,9% din total secţiune şi 2,7% din total importuri), uleiurile
esenţiale, rezinoidele şi substanţele parfumate, preparatele pentru toaletă, produsele
pentru înfrumuseţare (19,9% din total secţiune şi 2,1% din total importuri),
îngrăşămintele minerale sau chimice (13,9% din total secţiune şi 1,4% din total
importuri), materialele plastice prelucrate (12,1% din total secţiune şi 1,3% din total
importuri).
Importurile de produse alimentare şi animale vii au înregistrat o pondere de 9,7%
în total importuri. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri legumele şi fructele reprezintă
32,0% din total secţiune şi 3,1% din total importuri, cerealele şi preparatele pe bază de
cereale -14,4% din total secţiune şi 1,4% din total importuri, produsele şi preparatele
alimentare diverse -13,7% din total secţiune şi 1,3% din total importuri, peştele,
crustaceele şi moluştele -11,3% din total secţiune şi 1,1% din total importuri, cafeaua,
ceaiul, cacao şi condimentele - 9,4% din total secţiune şi 0,9% din total importuri.
Fig. 4 Evoluţia lunară a importurilor

Pe grupe de mărfuri au sporit importurile de materiale brute necomestibile,

exclusiv combustibili (+95,2%), mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia
primă (+63,3%), maşini şi echipamente pentru transport (+48,7%), articole manufacturate
diverse (+47,4%), combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate (+43,8%),
băuturi şi tutun (+25,7%), uleiuri, grăsimi şi ceruri de origine animală sau vegetală
(+25,1%), produse chimice şi produse derivate (+21,3%), produse alimentare şi animale
vii (+17,0%), favorizînd astfel creşterea pe total importuri cu 42,4%.

11
 6. Pronosticuri pentru anul 2021
Relansarea comerţului exterior pare să capete noi forţe odată cu consolidarea
comerţului global şi regional. Pană la sfarşitul anului 2019, atat contextul extern mai
favorabil (comerţul mondial de mărfuri se estimează să crească cu 13,5% in acest an)13,
cat şi baza comparativă mică, vor contribui la îmbunătăţirea indicatorilor comerciali. Cu
toate acestea,în continuare pentru anul 2020 ne aşteptăm ca restabilirea comerţului să se
încetinească din cauza dispariţiei efectului bazei comparative mai mici, precum şi a
faptului că creşterea economică în marea majoritate a partenerilor comerciali se aşteaptă
să fie anevoioasă (UE) sau mult mai puţin solidă decat în 2019 (CSI).
În plus, relaţiile comerciale cu Rusia (partener comercial principal la nivel de
ţară) sunt incă incerte după alegerile parlamentare din noiembrie 2019. Dar totuşi ne
aşteptăm ca noua coaliţie de guvernare să imbunătăţească relaţiile cu Rusia şi să
incurajeze legăturile comerciale.
Partea pozitivă este că condiţiile climaterice mai bune în vara şi toamna anului
2019 vor contribui la creşterea exporturilor către România pînă la sfarşitul anului 2019,
ceea ce va continua în 2021 deoarece Romania va trece de recesiune şi se va întoarce pe
făgaşul creşterii.
Relaţiile cu UE se vor consolida pe termen mediu, odată cu progresul negocierilor
privind încheierea ALSAC. Implementarea respectivului Plan de acţiuni de către Guvern
va necesita eforturi durabile de reformare, care pot să aducă efecte colaterale pozitive
asupra competitivităţii exporturilor moldoveneşti şi infrastructurii comerciale. Din
moment ce Moldova va trebui să încheie un acord de comerţ liber cu Turcia înainte de a
conveni asupra acordului cu UE, deschiderea hotarelor pentru bunurile turceşti va fi un
test serios pentru pregătirea şi competitivitatea economiei moldoveneşti14.
UE de asemenea a hotărît să majoreze cu 80% cota pentru importurile de vinuri
din Moldova, începînd cu anul 2021. Cu toate acestea, nu ne aşteptăm ca decizia
respectivă să aibă un impact crucial asupra exporturilor de vinuri moldoveneşti către UE.
Atît simulările noastre15, cît şi interviurile cu exportatorii de vinuri demonstrează că

12
companiile vinicole moldoveneşti deja folosesc la maxim potenţialul lor de export şi pot
creşte aceste exporturi cu cel mult 10%.
După o restabilire robustă, creşterea importurilor ar putea să se echilibreze,
deoarece principala forţă motrice, remitenţele, vor avea o creştere dificilă, din moment ce
relansarea în UE va continua să fie moderată, iar sectorul construcţiilor va continua să fie
inert în marea parte a regiunii.

13
 7. Eficienţa comerţului exterior şi competitivitatea
Pentru ca activitatea de comerţ exterior să contribuie lacreşterea economică, ea
trebuie să fie eficientă.Eficienţa acestei activităţi se măsoară atît la nivelmacroeconomic,
cât şi la nivel microeconomic, utilizându-se înacest scop metode adecvate. Măsurarea
eficienţei comerţuluiexterior se realizează prin compararea efectelor
economiceutileobţinute cu eforturile depuse.Efectele directe, immediate ale acestei
activităţi suntveniturile obţinute din export, precum şi bunurile şi serviciileobţinute prin
import. Eforturile se concretizează în cheltuielilefăcute (în monedă naţională) pentru
producerea mărfurilor exportate şi, respectiv în valută pentru mărfurile
importate.Creşterea eficienţei economice a comerţului exterior constituie o coordonată
fundamentală a dezvoltării comerţuluiexterior. Principalii factori ai creşterii a eficienţei
sunturmătorii:
 •îmbunătăţirea structurii comerţului exterior,prin mărirea ponderii produselor cu
un grad înalt deprelucrare;
 ridicarea calităţii produselor şi serviciilor destinate exportului;
 valorificarea superioară a resurselor interne dematerii prime şi materiale;
 reducerea cheltuielilor de producţie princreşterea productivităţii muncii;
 îmbunătăţirea publicităţii pe piaţa externă etc.O problemă aparte legată de
eficienţă, dar specifică, oreprezintă competitivitatea pe piaţa externă. Ea este
aptitudineasau capacitatea agenţilor economici aparţinând unei ţări, de aface faţă
concurenţei pe piaţa externă, concretizată în cîştigarea şi menţinerea unor
pieţe.Competitivitatea este privită în două forme: prin preţ şifără preţ sau
structurală.1. Competitivitatea prin preţ are la bază capacitateaîntreprinderilor (şi
a ţării) de a livra produse pe piaţa externă lapreţuri mai mici decât cele ale
concurenţei. Această formădepinde de trei factori:
 costurile de producţie la care întreprinderileproduc şi comercializează bunurile;
 mărimea ratei de schimb, care acţioneazăfavorabil ca factor de stimulare a
exporturilor atuncicând moneda naţională se depreciază pe piaţavalutară şi invers;

14
 comportamentul exportatorilor în raport cu rataprofitului pe care o includ în
preţul de ofertă (atuncicînd se include o marjă mai mică de profit, produ-sele sunt
mai competitive)

15
Concluzii
Tranzactiile de comerţ exterior reprezintă o componenta a sferei afacerilor sau
tranzacţiilor internaţionale în raport cu care se particularizează, prin natura obiectului,
calitatea participanţilor şi mecanismele de realizare.
Principala formă a tranzacţiilor de comerţ exterior o reprezină exportul-importul
de mărfuri, de bunuri corporale. Aceste operaţiuni se pot realiza sub forma exportului
direct făcut de producatori sau prin implicarea caselor de comerţ şi a firmelor de comerţ
exterior.
Firmele care desfasoară tranzacţia de comerţ exterior îşi elaborează strategii şi îşi
organizează structuri specifice pentru aceste domenii, urmărind valorificarea resurselor
umane şi materiale potrivit exigentelor pietei internaţionale.
Comerţul exterior are un rol însemnat în asigurarea economiei naţionale cu
materii prime, combustibil şi energie , utilizarea eficienţa a forţei de munca , utilizarea
completa şi intensiva a capacitaţii de producţie şi creşterea nivelului tehnic şi al calitaţii
marfurilor românesti ca premisa a sporirii competitivitatii ofertei de marfuri românesti pe
pietele externe.
Rolul esential, adeseori revolutionar, al comertului este ca factor de progres, care-
si pune amprenta pe toate laturile existentei sociale, de la economie la politica si cultura.
Capacitatea comerciantilor de a se mentine în cadrul filierelor comerciale în rolul lor
traditional depinde fundamental si de abilitatea lor de a asigura reducerea costurilor de
tranzitie.
În ultimii ani s-au evidenţiat importante modificări în structura activităţii
comerciale, ca urmare a conjuncturii macroeconomice, noul context economic a impus,
tuturor agenţilor economici care operează în sfera comercială, o reflecţie atît asupra
rolului lor economic cît şi a iniţierii şi implementării strategilor de adaptare. Structura
diferită a exportului faţă de import materializează funcţia de transfer a comerţului
exterior, rezultînd modificarea structurii rezultatelor procesului naţional de producţie, o
parte din produsul social creat la nivelul întregii economii naţionale fiind exportată şi
înlocuită prin import cu alte valori de întrebuinţare, ceea ce duce la diversificarea
fondului de mărfuri solicitate pe piaţa internă.
Bibliografie
1. Biroul Naţional de statistică al Republicii Molodova
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=3392 (accesat 14.11.2021)
2. Ministerul Economiei al Republicii Moldova
http://www.mec.gov.md/ (accesat 15.11.2021)
3. http://www.expert-grup.org/file/documente/mega-3/13-Comertul%20exterior.pdf
(accesat 14.11.2021)