Colegiul Național de Comerț al ASEM

Catedra ‘Tehnologie, Merceologie, Comerț’

STUDIU INDIVIDUAL LA
UNITATEA DE CURS: ECONOMIA ȘI GESTIUNEA
UNITĂȚII DE COMERȚ

A ELABORAT: Vidrașco Serghei, elevul

grupei COM-191
CHIȘINĂU 2022
A VERIFICAT: Balan Mariana, profesoară
CNC
CUPRINS:
Produsul Intern Brut în trimestrul I 2022
PIB în trimestrul I 2022 (serie brută)
Categorii de utilizări
Balanta comerciala
Piata valutara a republicii moldova
Zonă economică liberă
Avantajele si dezavantajele zel
Indicele de pret
Concluzie
Bibliografie
 PRODUSUL INTERN BRUT ÎN TRIMESTRUL I 2022
PIB = consum + investiții + exporturi − importuri

Biroul Național de Statistică informează că, Produsul Intern PIB-ul este suma cheltuielilor pentru
Brut (PIB), estimat pentru trimestrul I 2022, a însumat 56,3 consum a gospodăriilor private și a
miliarde lei, prețuri curente (de piață). Comparativ cu trimestrul
I 2021, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 1,1% pe seria brută organizațiilor private non-profit, a
și cu 1,0% pe seria ajustată sezonier cheltuielilor brute pentru investiții, a
cheltuielilor statului, a investițiilor în scopul
depozitării ca și câștigurile din export din
care se scad cheltuielile pentru importuri.

Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un

indicator macroeconomic care reflectă suma
valorii de piață a tuturor mărfurilor și
serviciilor destinate consumului final, produse
în toate ramurile economiei în interiorul unei
țări în decurs de un an. Acesta se poate calcula
și la nivelul unei regiuni sau localități.
 PIB ÎN TRIMESTRUL I 2022 (SERIE BRUTĂ)
Categorii de resurse
În trimestrul I 2022, valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,5% la
formarea PIB, a contribuit la majorarea PIB cu 1,0%, volumul VAB fiind în creștere cu 1,2% față
de cel înregistrat în trimestrul I 2021.
La creșterea PIB în trimestrul I 2022 față de trimestrul I 2021 au contribuit, în special, următoarele activități:

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor (contribuind la majorarea

PIB cu 1,7%) cu o pondere de 15,8% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 12,7%;
Sănătate şi asistenţă socială (+0,4%) cu o pondere de 5,7% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu
7,0%;
Activități financiare și asigurări (+0,4%) cu o pondere de 3,6% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective
cu 12,4%.
Impact negativ la modificarea PIB au realizat, în special, următoarele activități:

Tranzacțiile imobiliare (contribuind la descreșterea PIB cu 0,6%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB și o reducere a
VAB cu 6,7%;
Industria prelucrătoare (-0,3%), cu o pondere de 11,2% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 2,4%;
Construcțiile (-0,3%), cu o pondere de 7,0% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 3,5%.
Impozitele nete pe produs cu o pondere de 14,5% la formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu 0,1%, volumul lor
majorându-se cu 0,7%.
 CATEGORII DE UTILIZĂRI
Din punct de vedere al utilizării, creșterea PIB în trimestrul I 2022 față de trimestrul I 2021 s-a datorat în principal:
Exportului net de bunuri și servicii, contribuind cu 4,4% la creșterea PIB, consecință a creșterii volumului fizic
al exporturilor de bunuri și servicii (+36,9%), corelată cu o creștere mai modestă a volumului importurilor de
bunuri și servicii (+11,4%);
Consumului final al administrației publice (+2,4%), al cărui volum s-a majorat cu 13,6%, constituind 20,8% din
PIB;
Consumului final al gospodăriilor populației (+0,6%), al cărui volum s-a majorat cu 0,7%, constituind 81,6% din
PIB.

Contribuție negativă asupra indicelui volumului

fizic al PIB a avut formarea brută de capital (-
6,1%) deținând o pondere de 23,0% din PIB.

În Figura 1 este prezentată evoluția PIB trimestrial

în anii 2015-2022, exprimată în prețurile medii ale
anului 2015
 BALANTA COMERCIALA
Reprezinta raportul dintre valoarea generala a importului si cea a exportului unei tari. Se intocmeste pe o perioada
determinata (de regula un an). Este partiala cand se refera la relatiile comerciale cu o tara sau un grup de tari si generala cand se
refera la relatiile comerciale cu toate tarile.
Balanta comerciala este excedentara (activa) in cazul cand exportul depaseste importul, deficitara (pasiva), cand importul este
mai mare decat exportul si echilibrata (neta) cand exportul si importul sunt egale. Balanta comerciala constituie unul din
indicatorii principali in structura si evolutia economica a unei tari.

Studiu de caz!
Republica Moldova, pentru prima dată, exportă mai mult în România decât importă. Statisticile pentru cinci luni ale anului
curent arată că volumul mărfurilor livrate peste Prut l-a depășit pe cel al produselor importate cu 35 de milioane de dolari.
Pe de altă parte, importurile de peste Prut au crescut mai lent, de 1,6 ori, ajungând la 535 milioane de dolari. În mare parte,
sporirea importurilor de peste Prut s-a datorat majorării volumului produselor petroliere, de 2,4 ori.
La celălalt capăt, Republica Moldova are cea mai rea balanță comercială în raporturile cu Federația Rusă. În primele
cinci luni ale anului, în comerțul cu Rusia, a fost înregistrat un sold negativ de peste 520 milioane de dolari. Soldul a sporit de
2,4 ori pe fundalul scumpirii gazului natural importat, de 3,8 ori. În perioada ianuarie-mai, din Federația Rusă au fost importate
produse în valoare de 612,6 milioane de dolari, însă pe piața rusească au fost livrate produse moldovenești în valoare de doar 92
milioane de dolari. Federația Rusă a căzut, astfel, în clasamentul destinațiilor pentru mărfurile moldovenești pe locul șase.
În total, în primele cinci luni ale anului curent, Republica Moldova a livrat peste hotare mărfuri în valoare de 1,88
miliarde de dolari, de 1,7 ori mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
Exporturile moldovenești în Uniunea Europeană au urcat la 1,2 miliarde de dolari (64,4% din total), aproape jumătate
din ele ajungând în România.
 PIATA VALUTARA A REPUBLICII MOLDOVA
Piața valutară a Republicii Moldova este caracterizată de dinamica cursului valutar și de rulaj. Cursul
valutar este calculat ca rata de schimb medie ponderată la volumul tranzacțiilor care au avut loc pe piața
valutară. Rulajul pieței valutare cuprinde totalitatea tranzacțiilor de schimb valutar cu excepția celor
efectuate de către Banca Națională a Moldovei, care au avut loc pe cele mai diferite segmente ale pieței.

Participanții la piața valutară sunt:

• Banca Națională a Moldovei: Reglementează piața monetară internă;  Monitorizează și menține valoarea
monedei naționale pe piețele valutare;  Menține rezervele valutare;  Controlează ratele dobînzii monedei
naționale;

• Băncile Comerciale:  Administrează portofoliul împrumuturilor în diverse valute;  Furnizează cele

mai bune servicii;  Maximizează profiturile prin poziția pe care o dețin și din arbitraj valutar;

• Societăți, Instituții, firme locale.(Bursa de valori, Companiile de brokeri, participanți ai piețelor financiare ca
Tele Trade, Forex Moldova);  Maximizează utilizarea în diverse valute a numerarului;  Minimizează
riscurile și costurile valutare;
Banca Națională a Moldovei a Moldovei își rezervă dreptul de a efectua intervenții valutare în scopul de a atenua
fluctuațiile excesive ale cursului oficial și completarea rezervelor valutare internaționale. În calitate de instrumente
ale politicii valutare utilizează intervenții directe pe piața valutară internă, inclusiv tranzacții forward precum și
operațiuni reversibile valutare de tip swap.
Mecanismul formării cursului valutar pe piață cunoaște
Mecanismele pietei valutare trei stadii care duc la o uniformizare a acestuia:

 Prima uniformizare – are loc la nivelul fiecărei bănci,

prin cererea și oferta de valută acumulată la nivelul
acestora

 A doua uniformizare – se realizează la nivelul pieței

valutare naționale, prin compensare interbancară

 A treia uniformizare – se produce la nivel internațional,

prin compensarea între piețele valutare naționale.

Pentru a facilita dorința celor care doresc să procure semne bănești prin altă modalitate decît
creditarea și finanțarea direct în valută, pe plan național sau în context internațional, se
organizează și funcționează un segment important al pieței monetare, piața valutară. Pe această
piață au loc operațiuni de vînzare/cumpărare de monede cu circulație internațională.
 PIAȚA VALUTARĂ ȘI CURSUL VALUTAR
Piața valutară a început să înregistreze un surplus de valută, iar din
această cauză leul moldovenesc va avea o tendință de apreciere, analiză.

Studiu de caz!
Din luna iunie, pe piața valutară din Republice Moldova, se înregistrează un surplus de valută, iar din această
cauză, pe termen mediu, leul moldovenesc va avea o tendință de apreciere. Banca Națională a Moldovei (BNM),
deși a recuperat mai mult de jumătate din valuta vândută pe fundalul scumpirii resurselor energetice și al
procurării masive de către cetățeni din cauza războiului din Ucraina, va continua să cumpere valută de pe piață
pentru a nu permite aprecierea prea bruscă a leului. Leul moldovenesc are o tendință clară de apreciere față de
toate valutele, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politic economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative
Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 8 iulie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, pe termen scurt, dolarul față de celelalte valute va continua procesul de apreciere, iar pe
termen mediu, euro și valutele din zona euro își vor reveni și se vor aprecia. „Întărirea leului este benefică
pentru cetățeni, aceasta scade din presiunea inflaționistă și influențează negativ asupra creșterii prețurilor.
Doar moldovenii care primesc remitențe în euro au un mic disconfort, deoarece câștigă mai puțin”, a spus
expertul.
„Cert este că leul sa întărit față de coșul valutar. Toate valutele majore din UE sau depreciat față de dolar. În
prezent suntem într-o criză destul de profundă. Omenirea se află într-o zonă de turbulență puternică. Se
anticipează o criză și permanent în perioade de criză investitorii se ascund în valuta puternică și întotdeauna valuta
puternică a fost considerată dolarul.
 ZONĂ ECONOMICĂ LIBERĂ
Prin Zonă economică liberă (abreviat ZEL) se definește o suprafață din teritoriul unui stat unde pot fi introduse
mărfuri în vederea prelucrării și comercializării fără aplicarea restricțiilor tarifare și netarifare ale regimului
vamal.
Scopurile de creare ale zonei economice libere:

 atragerea capitalului și investițiilor străine

 stimularea producției destinate exportului
 crearea noilor locuri de muncă și valorificarea
 mai bună a potențialului uman
 introducerea noilor tehnologii
 atragerea producătorilor unor mărfuri dificitare
 concentrarea capitalului în anumite ramuri experimentale
Zonelor Economice Libere:
ZAL „Expo-
ZEL „Ungheni- ZAL ZAL
Business-Chişinău”
Business” „Tvardiţa” „Taraclia”

ZEL „Bălţi” ZAL „Otaci-

ZAL „Valkaneş” Business”
 AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE ZEL
Avantaje importante oferite de ZEL constau în :
 importul de mărfuri cu scutire de taxă vamală;
 anularea controlului asupra preţului;
 angajarea liberă a forţei de muncă;
 oferirea unor avantaje suplimentare privind mărimea chiriei solicitate, stabilirea termenelor de
plată etc.

Analizând funcţionarea ZEL, principalele dezavantaje constatate sunt :

 funcţionarea unor societăţi care fac investiţii mici în zonă, obţinând în schimb o rată mare a
profitului;
 posibilitatea introducerii unor produse nocive;
 protecţia socială şi salariul plătit sunt, de regulă, mai reduse decât în ţara-gazdă;
 riscul nerecuperării investiţiilor efectuate de ţara-gazdă etc.
 INDICELE DE PRET
Indicele preţurilor de consum (IPC) este un indicator economic, ce măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor mărfurilor
cumpărate şi a tarifelor serviciilor utilizate de către populaţie într-o anumită perioadă (denumită perioada curentă) faţă de
perioada anterioară (denumită perioada de bază sau de referinţă).
Rata lunară a inflaţiei reprezintă creşterea preţurilor de consum într-o lună faţă de luna precedentă.
Rata medie lunară a inflaţiei exprimă media creşterilor lunare ale preţurilor. Se calculează ca o medie geometrică a indicilor
lunari ai preţurilor de consum cu bază în lanţ din care se scade baza de comparaţie egală cu 100.
Rata anuală a inflaţiei reprezintă creşterea preţurilor de consum într-o lună din anul curent, faţă de aceeaşi lună a anului
precedent. Se calculează ca un raport exprimat procentual, între indicele preţurilor dintr-o lună din anul curent şi indicele din
luna corespunzătoare a anului precedent, calculaţi faţă de aceeaşi bază, din care se scade 100.
Rata medie anuală a inflaţiei reprezintă creşterea medie a preţurilor de consum într-un an faţă de anul precedent.
Această rată se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele mediu al preţurilor dintr-un an şi cel al anului
precedent, din care se scade 100. La rîndul lor, indicii medii ai preţurilor din cei doi ani se determină ca medii aritmetice
simple ale indicilor lunari din fiecare an, calculaţi faţă de aceeaşi bază.
Rata inflaţiei la sfârşitul anului reprezintă creşterea preţurilor de consum în luna decembrie a unui an faţă de aceeaşi lună a
anului precedent.
Rata se calculează în baza produsului indicilor lunari cu baza în lanţ raportaţi la 100. Din acest produs exprimat în procente,
se scade 100.
CONCLUZIE:
În urma acestui studiu individual am analizat ca PIB-ul este un indicator macroeconomic care
reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final.
Am studiat ca balanta comerciala este excedentara (activa) in cazul cand exportul depaseste
importul, deficitara (pasiva), cand importul este mai mare decat exportul si echilibrata (neta)
cand exportul si importul sunt egale.
Am aflat ca prin zonă economică liberă (abreviat ZEL) se definește o suprafață din teritoriul
unui stat unde pot fi introduse mărfuri în vederea prelucrării și comercializării fără aplicarea
restricțiilor tarifare și netarifare ale regimului vamal
BIBLIOGRAFIE:

https://
statistica.gov.md/ro/evolutia-preturilor-de-consum-in-republica-moldova-in-luna-9485_59831.ht
ml
https://ionita.md/2022/07/08/58-analize-economice-piata-valutara-si-cursul-valutar/
https://ipe.ro/RePEc/WorkingPapers/cs1112-2.pdf
https://ipe.ro/RePEc/WorkingPapers/cs1112-2.pdf
https://prezi.com/nvwn8zo3hkse/piata-monetara-a-republicii-moldova/