MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA

COLEGIUL NAȚIONAL DE COMERȚ AL ASEM

CATEDRA „Comerț, Merceologie, Tehnologie”

RAPORT AL STAGIULUI DE PRACTICĂ TEHNOLOGICĂ I

PROGRAMUL DE FORMARE PROFESIONALĂ: 41620 Comerț

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: 332401 Agent comercial

UNITATEA ECONOMICĂ: ICCA “ANGROCOOP”

Conducătorul stagiului de practică

din cadrul unității economice Brodescu Valentina
Elevul – stagiar_______________ Vartic Nadejda

Chișinău, 2021
CUPRINS

Cuprins…………………………………………………………………………………………….2
MODULUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND UNITATEA COMERCIALĂ
1.1 Denumirea, adresa, forma organizatorico –juridică, genul de activitate a
întreprinderii………………………………………………………………………………………4
1.2 Familiarizarea cu actele necesare pentru desfășurarea activității comerciale...........................6
1.3 Amplasarea unității comerciale.................................................................................................7
1.4 Graficul de lucru, ordinea deschiderii și închiderii unității comerciale....................................9
1.5 Organizarea instruirii personalului și regulile tehnicii securității în cadrul unității
comerciale.......................................................................................................................................9
1.6 Structura funcțională a încăperilor comerciale, în funcție de mărimea și profilul
întreprinderii.................................................................................................................................11
MODULUL II DOTAREA TEHNICĂ A ÎNTREPRINDERII COMERCIALE
2.1 Nivelul mecanizării cu utilaj comercial –tehnologica unității
comercial…………………………………………………………………………………………12
2.2 Mobila și inventarul comercial……………………………………………………………….12
2.3 Utilajul pentru măsurarea și cântărirea mărfurilor în unitățile de comerț……………………13
2.4 Utilajul frigorific comercial………………………...……….……………………………….14
2.5 Utilajele şi agregatele de tăiat, măcinat şi ambalare a mărfurilor în comerţ………………....15
2.6 Utilajul şi agregatele de încărcare-descărcare şi manipulare cu marfa în unităţile
comerciale………………………………………………………………………………………..16
MODULUL III LOGISTICA ȘI DISTRIBUȚIA MĂRFURILOR
3.1 Canalele și lanțurile logistice în unitatea comercială ANGROCOOP…………....………..18
3.2 Fluxurile materiale, financiare și informaționale ale logisticii…………………………..…18
3.3 Formele și metodele de aprovizionare cu mărfuri…………………………………………21
3.4 Obligațiunile și responsabilitățile furnizorului, cărăușului și a beneficiarului în procesul de
încărcare, transportare și achiziționare cu mărfuri………………….......………………………..22
3.5 Metode de depozitare a mărfurilor alimentare și nealimentare în depozitele angro………...24
3.6 Modificările cantitative și calitative în timpul păstrării în depozit a produselor alimentare și
nealimentare………………………………………………………………………………………25
3.7 Influența ambalajului asupra calității mărfurilor la manipulare,transportare și stocare…..25

2
MODULUL IV PROCESELE TEHNOLOGICE ÎN UNITĂȚILE COMERCIALE
4.1 Procesele tehnologice comerciale la unitățile de comerț cu amănuntul……………….……27

4.2 Organizarea procesului de recepționare a mărfurilor în unitatea comercială……..……..…..27

4.3 Organizarea depozitării și păstrării mărfurilor în depozitul unității comerciale......................28
4.4 Pregătirea mărfurilor către vânzare……………………………………………………..……29

4.5 Cerințele sanitaro-igienice față de încăpere, utilaje, marfă și ambalaje destinate depozitării..30

4.6 Eliberarea mărfurilor din depozit în sala comercială al întreprinderii………………………..31

Concluzii și recomandări................................................................................................................32
Bibliografie………………………………………………………………………………………33
Anexa…………………………………………………………………………………...………...34

3
 MODULUL 1 ASPECTE GENERALE PRIVIND UNITATEA
COMERCIALĂ
UC1.1 Denumirea, adresa, forma organizatorico –juridică, genul de activitate a
întreprinderii

Intreprinderea comercială cu amănuntul “ANGROCOOP” este situatăîn satul Sirota,raionul

Orhei.Comercializează produse alimentare și nealimentare.Este o unitate comercială deservită de către
vînzător ,nu este aplicată autosrvirea.

Cunoaşterea mărfii de către specialiştii din comerţ are ca scop satisfacerea în condiţii cât mai bune a
nevoilor consumatorilor în ceea ce priveşte calitatea şi sortimentul de produse, promovarea produselor
pe piaţă ş.a. Dacă mărfurile alimentare au o importanţă deosebită pentru că stau la baza vieţii şi sănătăţii
consumatorului, putem spune că şi produsele nealimentare sunt tot atât de importante deoarece acoperă
nevoile de protecţie biologică a consumatorului (îmbrăcăminte,încălţăminte,locuinţă), satisfac nevoi
sociale, culturale, sportive, de igienă şi confort ambiental, uşurează munca în gospodărie şi au rol de
protecţie în general.

 Gama de produse alimentare este foarte variată,punându-se la dispoziția clienților un

sortiment foarte larg care include următoarele grupe :

1.Lapte și produse lactate;

2.Carne și peste ;

3.Ouă;

4.Legume și fructe(mere,lămîi,banane, roșii, vinete, ardei, castraveți.);

5.Cereale, derivate din cereale ;

6.Zahăr și produse zaharoase ;

7.Apa, bauturi alcoolice și nealcoolice 

8.Salamuri în asortiment ;

9.Pâine și prodese din panificații ;

4
 10.Înghețată ;

11.Produse de băcănie ;

 Mai puțin variată este gama de produse nealimentare care cuprinde:

1.Jucării pentru copii;

2.Detergenți;

3. Mărfuri din sticlă şi ceramică;

4.Rechizite de birou ;

5.Articole de îmbrăcăminte ;

6.Materiale de constructții ;

7.Produse cosmetice

UC 1.2 FAMILIARIZAREA CU ACTELE NECESARE PENTRU

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
1.2.1. REGULILE DE BAZĂ ALE COMERȚULUI CU AMĂNUNTUL
La comercializarea mărfurilor, comercianţii se călăuzesc de regulile generale de comercializare,
în conformitate cu prevederile Legii nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul
interior, precum şi de regulile specifice prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr. 65 din 26 ianuarie
2001 „Cu privire la aprobarea Regulilor de comercializare cu amănuntul a unor tipuri de
mărfuri alimentare şi nealimentare”.

1) Pregătirea pentru procesul comercial, inclusiv plasarea mărfurilor pe rafturi şi în vitrine potrivit
sortimentului lor disponibil, se face în afara orelor de deservire a cumpărătorilor.
2) Vînzătorul este obligat să respecte drepturile cumpărătorilor privind accesul la informaţia despre
mărfuri, în conformitate cu prevederile Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia
consumatorilor.
3) Mărfurile expuse spre vînzare dispun de indicatoare de preţuri vizibile şi clar completate, cuprinzînd
denumirea mărfii, unitatea de măsură, preţul, după caz, şi preţul pe o unitate de măsură la solicitarea
organelor de control, este obligatorie prezentarea ordinului prin care a fost numită persoana
responsabilă de completarea corectă a indicatorului de preţ. Preţurile se indică conform prevederilor

5
 Hotărîrii Guvernului nr. 966 din 18 octombrie 2010 „Pentru aprobarea Regulamentului
privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor spre comercializare.
4) Decizia privind deservirea invalizilor şi altor categorii de persoane care nu pot sau întîmpină
dificultăţi la efectuarea cumpărăturilor se adoptă în comun cu autorităţile administraţiei publice
locale. Lista categoriilor de persoane care necesită suport în deservire, precum şi modul de deservire a
acestora se stabileşte prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale.
5) Se interzice personalului să păstreze în sala comercială lucruri personale şi produse care nu aparţin
unităţii comerciale. Mărfurile care nu aparţin unităţii comerciale pot fi păstrate în depozitele şi
încăperile auxiliare ale acesteia numai în baza contractelor de magazinaj sau depozit, după caz.
Îmbrăcămintea şi obiectele personale ale lucrătorilor se păstrează într-o încăpere separată sau în
locurile rezervate special în acest scop.
6) Se interzice vînzarea mărfurilor din depozite, din încăperile auxiliare şi de serviciu, precum şi în afara
orelor stabilite de program.
7) La desfășurarea activității lor, unitățile comerciale utilizează/comercializează pungi din plastic,
destinate transportării și/sau ambalării mărfurilor, în corespundere cu prevederile art.201 din
Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior.
8) Se interzice păstrarea în casa unităţii sau în safeu a banilor în numerar care nu aparţin unităţii
comerciale, precum şi a obiectelor personale ale casierului sau ale altor salariaţi ai unităţii.
9) Vînzătorii şi alţi gestionari din cadrul unităţii comerciale dispun de contract de răspundere materială
încheiat cu angajatorul, în modul stabilit de prevederile Codului civil.
Interprinderea ANGROCOOP respecta toate regulile cu privire la comertul interior.

1.2.2.Modul de eliberare a autorizației de funcționare a întreprinderii,

autorizația sanitară licențelor pentru comercializarea băuturilor și articolelor de
tutungerie
Autorizaţia de funcţionare a unităţilor comerciale şi/sau de prestări servicii (în continuare -
autorizaţia) este un act administrativ individual ce atestă dreptul titularului autorizaţiei de a amplasa
unitatea comercială şi/sau de prestări servicii în locul (terenul, localul, incinta) stabilit şi de a
desfăşura activităţi comerciale şi/sau de prestări servicii pentru o perioadă stabilită, cu respectarea
obligatorie a condiţiilor de autorizare prevăzute de prezentul regulament. (Autorizația magazinului
ANGROCOOP va fi plasată în Anexa 1.1)

Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a unităţii comerciale, solicitantul va depune la Centrul

de informare şi documentare a populaţiei al Primăriei o cerere-tip completată. Modelul de cerere va fi

6
elaborat de către Direcţia generală comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii, urmând a fi plasată pe
pagina web a instituţiei în termen de două luni din momentul aprobării prezentului regulament.

 Un alt document obligatoriu îl constituie autorizația sanitară-– act emis în condiţiile legii de
către autoritatea competentă pentru supravegherea sănătăţii publice, care confirmă
corespunderea uneia sau mai multor activităţi desfăşurate de agentul economic cu legislaţia
sanitară;(Autorizația sanitară va fi amplasată în Anexa 1.2)

 Magazinul ANGROCOOP deține și condica de sugetii și reclamații- este un registru al

pretenţiilor şi reclamaţiilor consumatorilor, apărute după ce au cumpărat un produs sau au
beneficiat de un serviciu.Acest registru este reprezentat în figura 1.1.

Figura 1.1 Registru de reclamații

UC1.3Amplasarea unității comerciale

1.3.1 Factori de influență a poziției magazinului

Amplasamentul a constituit şi continuă să reprezinte unul dintre cel mai intens cercetate atribute
ale punctelor de vânzare, fiind binecunoscută concepţia corespunzător căreia pentru succesul unităţilor
de comerţ cu amănuntul sunt importanţi trei factori:„amplasament, amplasament şi
amplasament”;.Magazinul ANGROCOOP este amplasat în centrul satului,un punct de intersecție a
tuturor căilor.Un avantaj este faptul că magazinul este foarte aproape de stația de autobuz și
școală.Întrucît în peroada școlară este des vizitat de elevi.La fel în centrul localității se află un parc,care
constituie la fel un imbold în scopul ridicării profitului magazinului,mai ales pe perioada de vară ,când
plimbările sunt foarte preferate de către adolescemți.

1.Caracteristici socio - demografice. Prin natura lor, punctele de vânzare se adresează populaţiei,
trebuind prin urmare să se adapteze caracteristicilor demografice şi sociale ale acesteia. Corectitudinea
alegerii unui amplasament este condiţionată de o bună cunoaştere a caracteristicilor populaţiei din aria
de piaţă, în general, şi din aria de atracţie comercială, în particular.Evaluarea oportunităţii unui viitor

7
 amplasament din aceste puncte de vedere,precum şi a valorii amplasamentului unui magazin deja
existent, va lua în considerare:

 Caracteristicile populaţiei se referă:

-la numărul populaţiei care va recurge la achiziţionarea diferitelor tipuri de produse.În cazul dat se
referă la ratingul mare al produselor de panificație,lactate și mezeluri.

-la mutaţiile demografice survenite şi tendinţele în acest sens,

-la structura pe categorii de vârstă şi pe sexe ,.

 Progresivitatea comunităţii are în vedere formarea şi dezvoltarea a noi deprinderi de cumpărare ale
consumatorilor, ca urmare a apariţiei unor tipuri moderne de magazine sau tehnologii care îşi pun
amprenta şi asupra sectorului comercial. Un exemplu, în acest sens, îl poate constitui extinderea
centrelor comerciale periferice şi a marilor suprafeţe comerciale sau orientarea către noile modalităţi de
comerţ virtual.

2. Caracteristicile economice au, de asemenea, o contribuţie esenţială la alegerea şi valoarea

amplasamentelor punctelor de vânzare, la oportunitatea implantării unor magazine care
comercializează un anumit tip de marfă sau care au o ofertă complexă .

 Veniturile reprezintă principalul factor care justifică amplasarea unui magazinului ANGROCOOP
într-o anumită zonă comercială datorită faptului că nivelul vânzărilor comercianţilor este determinat de
veniturile disponibile în cadrul respectivei comunităţi. Analiza veniturilor necesită nu numai
cunoaşterea potenţialului financiar total al populaţiei într-o zonă, ci şi a modului de distribuire a acestuia
pe categorii de populaţie.
 Unul dintre criteriile fundamentale ale stabilirii amplasamentului unui punct de vânzare îl constituie
numărul de competitori al acestuia şi puterea lor concurenţială. Un număr al concurenţilor superior
celui uzual, nu reprezintă în mod obligatoriu un factor care va afecta succesul unui magazin (aflat în
faza de proiectare sau deja implementat), deoarece potenţialul de vânzări al respectivei zone poate fi
ridicat sau puterea concurenţei prezente poate fi redusă.
 Resursele de mărfuri dintr-o zonă reprezintă un alt factor care poate contribui la decizia amplasării
într-o anumită arie teritorială. Importanţa acestui factor pentru sectorul comercial se diminuează în
situaţia în care există cerere pentru respectivele produse şi aprovizionarea se poate face în condiţii
corespunzătoare şi de la distanţe mai mari. Accesibilitatea resurselor de mărfuri, respectiv proximitatea

8
furnizorilor, prezintă însă unele avantaje, precum rapiditatea livrărilor, accelerarea vitezei de rotaţie a
stocurilor, imobilizări mai reduse în stocuri. .

Atracţia unui magazin nu depinde numai de amplasarea sa. Ea variază în conformitate şi cu

imaginea sa, cu amenajarea interioară şi exterioară, cu metodele de vânzare practicate şi
serviciile efectuate, cu asortimentul oferit şi cu preţurile propuse ( inclusiv adaosurile comerciale).
Alegerea magazinului se face în funcţie de numeroşi factori, decizia putând varia de la individ la
individ şi, pentru aceeaşi persoană, în funcţie de anumite priorităţi şi restricţii.

UC1.4Graficul de lucru, ordinea deschiderii și închiderii unității comerciale

Intreprinderea comercială cu amănuntul ANGROCOOP din satul Sirota își începe activitatea la
ora 9-30 și își sfîrșește ziua de lucru la ora 18-30.Graficul va fi plasat în tabelul 1.2.

Magazinul se deschide exact la oră pentru nu a a crea discomfortul de așteptare cumpărătorilor.

Tabelul 1.2 Graficul de lucru

Luni 09:30-18:30 MASA 14:00-14:30

Marți 09:30-18:30 MASA 14:00-14:30

Miercuri 09:30-18:30 MASA 14:00-14:30

Joi 09:30-18:30 MASA 14:00-14:30

Vineri 09:30-18:30 MASA 14:00-14:30

Sâmbătă 09:30-18:30 MASA 14:00-14:30

Duminică 09:30-14:30

UC1.5 Organizarea instruirii personalului și regulile tehnicii securității în

cadrul unității comerciale

9
 Pregatirea si instruirea in domeniul protectiei muncii este parte componenta a pregatirii
profesionale si are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si
sanatate in munca. În cadrul intreprinderii ANGROCOOP SE EFECTUEAZĂ
URMĂTOARELE 3 INSTRUCTAJE:

 Instructajul de protectie a muncii cuprinde trei faze:

-instructajul introductiv general;
-instructajul la locul de munca;
-instructajul periodic.

 Instructajul introductiv general se face:

noilor incadrati in munca, angajati cu contracte de munca indiferent de forma acestora;
celor transferati de la o unitate la alta;
celor veniti in unitate ca detasati;
elevilor scolilor profesionale, liceelor industriale si studentilor, pentru practica
profesionala;
persoanelor aflate in unitate in perioada de proba in vederea angajarii;
persoanelor angajate ca angajati sezonieri, temporari sau zilieri;
persoanelor delegate in interesul serviciului;
persoanelor care viziteaza sectoare productive.
 Instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general si are ca scop
prezentarea riscurilor si masurilor de prevenire specifice locului de munca unde a fost
repartizata persoana respectiva. Instructajul la locul de munca se face intregului personal
prevazut la art. 94, precum si personalului transferat de la un loc de munca la altul in cadrul
aceleiasi unitati, in grupe de maximum 30 persoane.
 Instructajul periodic se face intregului personal si are drept scop aprofundarea normelor de
protectie a muncii. Acest instructaj se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii
practice. Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat in urmatoarele cazuri:
cand un angajat a lipsit peste 30 zile lucratoare;
cand s-a modificat procesul tehnologic, s-au schimbat echipamentele tehnice ori s-au
adus modificari la echipamentele existente;
cand au aparut modificari ale normelor de protectie a muncii sau ale instructiunilor
proprii de securitate a muncii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi
riscuri in unitate;

10
 la reluarea activitatii dupa accident de munca;
la executarea unor lucrari speciale.

Formarea si perfectionarea specialistilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca

scop pregatirea personalului cu atributii in acest domeniu, respectiva personalului incadrat in
compartimentele de specialitate, a reprezentantilor sindicatelor si patronatului, a membrilor din
comitetele de securitate si sanatate in munca, precum si a altor categorii de personal din diferite
ramuri de activitate.

Instrucțiunea de securitate și sănătate în muncă pentru vînzator a unității ANGROCOOP va fi

plasată în Anexa 1.3.

Certificatele de instruire igienică a personalului va fi anexat în Anexa 1.4.

UC1.6 Structura funcțională a încăperilor comerciale, în funcție de mărimea și

profilul întreprinderii.
Magazinul ANGROCOOP este cu profil mixt .Dispune de un depozit mare cu o capacitate de
10 metri patrați.Dispune de 3 frigidere pentru păstrarea produselor precum băuturi,înghețate,lapte
etc.Zona de produse alimentare este situată aparte de zona de produse nealimentare așa cum
prevede regulamentul.Structura magazinului este reprezentaă în tabelul 1.5
Tabelul 1.5 Stuctura magazinului ANGROCOOP

PRODUSE ALIMENTARE
Crupe cerealiere
Pîine Biscuiți PRODUSE
Paste făinoase NEALIMETARE

Ciocolate Articole de
tutungerie Rechizite de biorou

F
Băuturi răcoritoare Produse de curațat
R
Băuturi alcoolice
I Mărfuri de uz
CASA DE ACHITAT
casnic
G înghețate
I
D Lapte și produse
din lapte
E
R DEPOZIT
11
E
 Fructe și
INTRAR /IEȘIRE
legume

MODULUL II DOTAREA TEHNICĂ A ÎNTREPRINDERII COMERCIALE

UC2.1 Nivelul mecanizării cu utilaj comercial –tehnologica unității comercial

Mijloacele de muncă sunt acele obiecte pe care omul le interpune între el şi obiectele muncii; în
această relaţie se utilizează proprietăţile mecanice, fizice, chimice ale obiectelor ca mijloc de forţă
asupra altor obiecte, cu un scop precis. În sens larg se cuprind şi clădirile sau orice fel de amenajări
destinate activităţii de comerţ.

 Procesul tehnologic dintr-un magazin implică o analiză detaliată a procesului tehnologic al unui
magazin conducându-ne la constatarea că el reprezintă un sistem de activităţi principale şi secundare
desfăşurate într-o anumită ordine, mai mult sau mai puţin continuă şi în mod simultan. În ultima
instanţă se poate aprecia că tehnologia comercială reglementează desfăşurarea în condiţii optime a
diferitelor procese de muncă dintr-un magazin.
 În consens cu definiţia dată tehnologiei în sens larg, procesul tehnologic comercial este format
din totalitatea operaţiilor concomitente sau succesive necesare asigurării obţinerii produsului
comercial. În procesul tehnologic comercial se creează relaţii de intercondiţionare între forţa de
muncă, respectiv între lucrătorii comerciali, mărfurile şi utilajele comerciale.
 Magazinul ANGROCOOP are un nivel mediu de mecanizare cu utilaj comercial,însă deține
toate utilajele necesare pentru păstrarea mărfii în condițiile solicitate.Acestea constituie frigiderele
și vitrinele frigorifice destinate pentru păstrarea cărnii,mezelurilor,produselor
lactate,pește,înghețtă,semifabricate.La fel sunt și frigiderele care păstrează doar băturile ,precum apa
sau berea.În figura 2.1 și 2.2 voi anexa pozele de la entitate

Figura 2.1 Frigider pentru băuturi Figura 2.2 Frigider pentru mezeluri

UC2.2 Mobila și inventarul comercial

12
 Mobila comerciala constituie un mijloc destul de eficient pentru crearea imaginii interioare
favorabile, de organizare a locurilor de lucru ale vinzatorului,casierului si ale altor categorii de personal
implicat in procesul servirii clientilor.

 In sala de comert a magazinului ANGROCOOP mobila comerciala necesară este următoarea:

Pentru etalarea si expunerea marfurilor;
Pentru achitarea cumparatorilor;
Pentru crearea confortului pentru cumparatori;
Pentru pastrare bagajelor cumparatorilor;
Pentru stocurilor curente de marfa;
Pentru ambalarea produselor procurate de cumparatori;
Pentru prestarea serviciilor pre- si postvanzare;

 Pentru depozitul magazinului ANGROCOOP se va folosi următorul inventar,precum stelajele ce

fac parte din categoria de mobilier comercial destinat pentru pastrarea marfurilor indepozit.Ele sunt
destinate pentru pastrarea marfurilor fara ambalaj sau im ambalaje mici.Stelajul este oconstructie in
forma de carcasa, destinata pentru montarea politelor sau instalarea containerelor,cosurilor.Un alt
element este Paleta -un suport din lemn sau metal, are la baza constructiei in forma de dreptunghi,
plan cu unu sau doua blaturi cu picioruse si diviziuni pentru cuplarea dispozitivului de incarcare-
descarcare din doua sau patru parti.Dupa particularitatile constructive, paletele(figura 2.3) pot da
patru tipuri: de uz comun, cu bare , careasigura o mai buna stabilitate a marfurilor,in forma de lada si
paleta-carucior.

Figura 2.3 Paletă

UC2.3 Utilajul pentru măsurarea și cântărirea mărfurilor în unitățile de comerț

În procesul pregătirii şi vânzării mărfurilor unităţile de comerţ cu amănuntul au nevoie de
cântare şi dispozitive de greutate pentru determinarea masei, metru pentru măsurarea lungimii, vase

13
 şi dispozitive gradate pentru măsurarea volumului. Utilajul pentru măsurarea și cântărirea mărfurilor
în magazinul ANGROCOOP este urmatorul:
Cântarul este un utilaj care funcţionează în baza principiului balanţei şi este destinat pentru
stabilirea masei produselor în unităţile de comerţ. Cu ajutorul cântarului se efectuează operaţia de
evaluare a masei prin compararea masei ,produsului cântărit cu masa dispozitivului de greutate
standard, care, conform Sistemului Internaţional al Unităţilor de Măsură este egal cu 1 kg, sau 1000
grame.(Figura 2.4)
Greutăţile cu destinaţie comună sunt corpuri metalice, în formă de cilindru cugaură şi mâner
pentru comoditatea manipulării, ai căror pereţi sunt turnaţi din fontă sau oţel carburat. Gaura serveşte
pentru turnarea cavităţii – metale grele cu densitate relativ joasă (moi), pentru a se putea regla
precizia greutăţii în conformitate cu nominalul fixat în standard. După verificarea preciziei
greutăţilor pe gaura de turnare a cavităţii se imprimă sigila (plomba). Masa nominală a greutăţilor cu
destinaţie comună este de 5, 10, 20, 50, 100, 200, 500 grame şi de 1, 2, 5, 10 kilograme.(Figura 2.5).
Metrul din lemn este un dispozitiv confecţionat în formă de bandă dreptunghiulară din lemn de
specii tari (stejar, ulm), în formă de riglă cu gradaţie pe ambele părţi – de la 1 până la 100 centimetri
şi capetele întărite cu plăci metalice, pe care se fixează sigila de verificare a preciziei. Discreţia
gradaţiei minime pe riglă nu poate fi mai mare de 0,5 centimetri.(Figura 2.6).

Figura 2.4 Cîntar Figura 2.5 Greutăți Figura 2.6 Metru din lemn

UC2.4 Utilajul frigorific comercial

Una dintre cele mai importante condiţii ce ar asigura păstrarea calităţii produselor alimentare uşor
alterabile pe o durată de timp mai îndelungată este respectarea regimului de temperatură.Utilajul
frigirific din cadrul întreprinderii ANGROCOOP este urmatorul:
Dulapul frigorific-un articol în formă de cutie-paralelogram, cu una, două sau patru uşi. Dulapul
este fabricat din panele metalice, destinate pentru păstrarea produselor congelate sau răcite.

14
 Dulapul se instalează în depozite sau în sala de comerţ la locul de lucru al vânzătorului.(Figura
2.6).
Dulapul-vitrină frigorifică este o varietate mai modernă a dulapului obişnuit şi este destinat nu
numai pentru păstrare, dar şi pentru expunere (demonstrare) a mărfurilor în magazine şi în unităţile
alimentaţiei publice.Dulapul-vitrină se instalează la locul de lucrul al vânzătorului, în sala de
comerţ a magazinului şi în afara magazinului, atunci când se poate conecta la reţeaua de curent
electric. (Figura 2.7).
Tejghea-vitrină frigorifică este un utilaj complex, care constă din tejghea, unde se păstrează
stocurile de marfă şi vitrina, asamblată pe tejghea. Ele sunt destinate pentru păstrarea, demonstrarea
şi vânzarea mărfurilor. Partea din faţă şi cele laterale sunt închise cu sticlă şi blatul de lucru.. În
vitrină şi în tejghea este montat câte un vaporizator, care este conectat la un agregat frigorific. În
tejgheaua frigorifică se efectuează păstrarea produselor, iar pe măsură ce produsele din vitrină sunt
comercializate, se completează stocurile din vitrină.(Figura 2.8)

Figura 2.6 Dulapul frigorific Figura 2.7 Dulapul-vitrinăfrigorifică Figura 2.8 Tejghea-vitrină
frigorifică

UC2.5 Utilajele şi agregatele de tăiat, măcinat şi ambalare a mărfurilor în comerţ

Pentru pregătirea mărfii pentru vânzare se utilizează diferite unelte,dispozitive şi mecanisme,

constituite din: inventarul pentru tăierea şi împărţirea cărnii şi peştelui. Pentru tăierea şi împărţirea
cărnii şi peştelui se folosesc topoare speciale (figura.9), ferestraie mici de mână, cuţite de diferite forme
etc. Ferestrăul mic de mănă se utilizează pentru tăierea oaselor mari şi a cărnii congelate.Cuţitele se
împart în 3 grupe: cuţite destinate pentru tăierea cărnii şi peştelui; cuţite gastronomice; cuţite pentru
tăierea pâinii.

15
 Inventarul pentru ambalarea mărfurilor include diferite dispozitive pentru ambalare, ca:
dispozitivul pentru tăierea funiei (frânghiei), capsatorul.(Figura 2.10), panglica lipici pentru
încleiere, panglica decorativă de decorare a ambalajului.

 În cadrul unității comerciale ANGROCOOP nu se folosesc agregate de tăiat sau măcinat înafară
de cuțite.

Figura 2.9 Topoare pentru carne Figura 2.10 Capsator

UC2.6 Utilajul şi agregatele de încărcare-descărcare şi manipulare cu marfa în

unităţile comerciale

Păstrarea mărfurilor este o funcţie importantă a unităţilor de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,

deoarece ele au nevoie de stocuri de marfă pentru a menţine permanent în vânzare un sortiment variat
şi bogat. În depozite şi alte încăperi ale unităţilor de comerţ se utilizează un şir de utilaje nemecanice
şi mobilier specializat. Crearea condiţiilor favorabile de păstrare a calităţii mărfurilor se poate asigura
prin dotarea spaţiului depozitar cu mobilă şi utilaje de păstrare moderne. Din cele mai răspândite
tipuri de mobilier comercial pentru păstrarea mărfurilor fac parte: stelajele,paletele, suporturile,
grătarele, carcasele, containerele.

 În cadrul magazinului ANGROCOOP se folosesc următoare utilaje:

Stelajele fac parte din categoria de mobilier comercial destinat pentru păstrareamărfurilor în
depozit. Ele sunt destinate pentru păstrarea mărfurilor fără ambalaj sau în ambalaje mici.
Stelajul este o construcţie în formă de carcasă, constituită din coloane (piloni) de diferite
înălţimi (4, 6, 8, … 24 metri) pe care se fixează suporturile orizontale (la distanţa de 1000-1200
mm) destinate pentru montarea poliţelor sau instalarea containerelor, coşurilor etc.(Figura 2.11).
Paletele-ladă se utilizează la depozit pentru formarea pachetelor din produse cu dimensiuni
mici, fragile sau cele depozitate în legături, cutii, etc. care nu se pot amplasa pe palete plane.

16
Paletele în formă de ladă se utilizează pe larg pentru transportarea şi păstrarea produselor
agricole neambalate. Ele se utilizează atât în cadrul depozitului, cât şi pentru transportarea
produselor până la destinatar: magazin sau punctul de colectare etc.(Figura 2.12).

Figura 2.11 Stelajele Figura 2.12 Paletele-ladă

17
 MODULUL III LOGISTICA ȘI DISTRIBUȚIA MĂRFURILOR
UC3.1 Canalele și lanțurile logistice în unitatea comercială ANGROCOOP
Sistemul logistic reprezintă una din noțiunile de bază ale logisticii.Din diversitatewa sistemelor care
asigură funcționarea mecanismului economic ,trebuie evidențiate sistemele logistice,cu scopul de a le
analiza și perfecționa.Sistemul logistic este un sistem adaptiv cu legătură inversă,care îndeplinește anumite
funcții logistice,de regulă.acest sistem conține cîteva subsisteme și dezvoltă relațiile cu mediul extern.Un
lanţ logistic este un sistem coordonat de organizaţii, oameni,activităţi, informaţii şi resurse implicate în
mişcarea unui produs într-o manieră fizică sau virtuală de la furnizor la client. Într-un sens general un lanţ
logistic constă din două sau mai multe organizaţii separate din punct de vedere juridic, dar unite prin fluxuri
materiale (fizice), financiare şi de informaţii.

În cadrul magazinului ANGROCOOP persistă următoarea relație dintre furnizor,agent

economic,producător și întreprindere reprezentată în figura 3.1 Un lanţ logistic constă în câteva firme
separate legal, care colaborează în generarea unui produs cu scopul de a îmbunătăţi competitivitatea lui ca
întreg. Integrarea se referă la etapele speciale care fac ca aceste firme să colaboreze pe termen lung cum ar
fi: 1.alegerea partenerilor, 2.organizarea în reţele şi colaborarea inter-organizaţională, 3.conducerea
lanţului.

Figura 3.1 Schema relației dintre furnizor,agent economic,producător și întreprindere

UC3.2 Fluxurile materiale, financiare și informaționale ale logisticii

18
 Fluxurile materiale - reprezintă mişcarea progresivă în cadrul procesului de fabricaţie a materiilor
prime,materialelor, semifabricatelor, subansamblelor etc. între depozitele de materiale şi secţiile de
producţie şi între secţiile de finisare şi depozitele de produse finite. Fluxurile materiale se formează în
rezultatul transportării, depozitării şi executării altor operaţii cu materia primă, semifabricatele şi
produsele finite, începând de la sursa primară a materiei prime până la nconsumatorul final. În procesul
circulaţiei încărcăturii se realizează operaţii variate: descărcarea, aranjarea pe suporturi cu fund dublu,
deplasarea, despachetarea, aranjarea la stocare etc. În depozitul întreprinderii comerciale
ANGROCOOP, fluxurile materiale se calculează, de regulă, în anumite sectoare. Pentru aceasta se
sumează volumul lucrărilor la toate operaţiile logistice, realizate pe sectorul dat. Rolul cheie în gestiunea
fluxurilor materiale joacă întreprinderile de transport și expediere, întreprinderile de transport,
întreprinderile de comerț en-gros și de intermediere, întreprinderile producătoare. Fig. 3.2. Mişcarea
fluxului material de la producător la consumator în cadrul intreprinderii ANGROCOOP.

Fluxurile materiale se constituie din resurse (materia primă, materialele de bază și auxiliare,
semifabricatele, materiale de completare, combustibilul, piesele de schimb etc.), producția nefinisată și
finisată.

Figura 3.2 Mişcarea fluxului material de la producător la consumator în cadrul intreprinderii ANGROCOOP.

Mecanismul financiar este mai puțin studiat în domeniul logisticii. Utilizarea principiilor logistice de
dirijare cu resursele financiare a contribuit la apariția unei noi categorii – fluxul financiar logistic, care se
folosește pentru mișcarea eficientă a fluxurilor de marfă. Fluxul financiar în logistică reprezintă mijloacele
financiare, care circulă în sistemul logistic, precum și între sistemul logistic și mediul extern, necesare
pentru asigurarea mișcării eficiente a fluxului material. Din această definiție rezultă:

fluxul financiar în logistică nu este o mișcare orientată spre un oarecare scop;

19
 mișcarea resurselor financiare spre o oarecare direcție este condiționată de necesitatea asigurării
transferului fluxului material corespunzător;
mișcarea resurselor financiare se efectuează sau în sistemul logistic, sau între sistemul logistic și
mediul extern.
Schema deplasării fluxurilor materiale și fluxurilor financiare este prezentată în figura 3.3. Din figură
rezultă că fluxul informațional privind circulația ordinelor de plată și altor documente are aceeași direcție
ca și fluxul material. Totodată fluxul financiar are direcție opusă în raport cu fluxul material. Fiecare formă
concretă de plată prin virament prevede respectarea anumitor reguli privind mișcarea produselor,
documentelor și resurselor.

Întreăprinderea vînzător Întreprinderea cumpărător

(Franzeluța) (Angrocoop)

Banca vînzătorului Banca cumpărătorului

Figura 3.3 Schema deplasării fluxurilor materiale și fluxurilor financiare

Fluxurile informaţionale au fost neglijate deoarece nu erau considerate importante pentru consumatori.
În plus, viteza cu care circulau informaţiile era deficitară, limitată la viteza de circulaţie a documentelor. În
prezent, însă acurateţea şi viteza cu care circulă informaţia este indispensabilă eficienţei logisticii.
Ca o recunoaştere a importanţei informaţiei, conceptul modern de logistică include fluxul de
informaţii,
alături de fluxul de materii prime, bunuri şi servicii aferente. Fluxurile informaţionale asigură caracterul
integrator al operaţiilor şi activităţilor logistice.
Ele constituie fundamentul derulării tuturor activităţilor şi operaţiilor logistice. Întregul proces
începe prin primirea şi înregistrarea unei comenzi. În baza comenzii se întocmeşte o dispoziţie de livrare
care este transmisă magazinului de produse finite. La magazinul de produse finite, pe dispoziţia de livrare se
operează cantitatea livrată pe baza căreia mai departe se va întocmi factura de livrare, în departamentul de
desfacere.

20
 Sistemul informaţional logistic este o parte a sistemului informaţional al organizaţiei, care, la rândul
său, în cadrul lanţului de aprovizionare - livrare, este corelat cu sistemele specifice ale organizaţiilor
partenere. Un sistem informaţional logistic eficace asigură comunicarea pe două niveluri: intra -
organizaţional şi inter - organizaţional.
Sistemul informaţional logistic oferă unele avantaje concurenţiale prin îmbunătăţirea calităţilor
serviciilor şi reducerea costurilor logistice Figura 3.4.

Figura 3.4 Schema fluxului informațional logistic

22

UC3.3 Formele și metodele de aprovizionare cu mărfuri

În funcţie de natura circulaţiei mărfurilor, aceasta poate fi:circulaţia cu ridicata a mărfurilor constă în
achiziţionarea de mărfuri în cantităţi mari de la producători sau alţi furnizori în scopul revânzării lor către
alte unităţi comerciale; circulaţia cu amănuntul a mărfurilor , constă în vânzarea mărfurilor cumpărătorilor
individuali pentru nevoile personale, precum şi unor unităţi pentru consumul lor propriu.
Aprovizionarea mărfurilor cu ridicata se face de regulă pe bază de contract sau pe bază de comandă.
Mărfurile sunt supuse recepţiei de către comisia de primire, formată după caz din şeful de depozit,
gestionarul primitor şi delegatul care a preluat marfa de la unitatea de transport sau de la furnizor.
Achizitionarea marfurilor de la diversi furnizori si aprovizionarea cu aceste produse a unitatilor de
desfacere constituie activitati de baza ale intreprinderii comerciale. Sursele, cantitatile, structura
sortimentala si calitatea marfurilor achizitionate influenteaza in mod direct volumul vanzarilor, nivelul
stocurilor, viteza de circulatie si in final rentabilitatea intreprinderii comerciale cu amanuntul.Figura 3.5

Formele principale de aprovizionare a marfurilor sunt:

21
 achizitionarea marfurilor direct de la firma producatoare,în cazul dat Franzeluța,Bucuria,JLC.
Aducerea marfurilor direct de la intreprinderile producatoare reprezinta calea cea mai scurta, rapida si
ieftina.
aprovizionarea magazinului din depozitele proprii ale intreprinderii comerciale cu amanuntul.
Aceasta forma este des intalnita in reteaua comerciala cu amanuntul la legume si fructe. In cazul
aprovizionarii prin depozit, marfurile achizitionate de la furnizori sunt aduse in depozitele de legume si
sortate si pastrate, de unde ulterior sunt livrate magazinelor.Furnizorul de fructe și legume este Express
prim.

Figura 3.5 Schema lanțului de aprovizionare în cadrul intreprinderii ANGROCOOP

UC3.4 Obligațiunile și responsabilitățile furnizorului, cărăușului și a beneficiarului în procesul de

încărcare, transportare și achiziționare cu mărfuri.

În cadrul intreprinderii ANGROCOOP pentru funcționarea armonioasă si logică a întreprinderii este

datorită resprectării obligațiunilor și răspunderilor a furnizorului ,cărăușului și destinatarului.

Obligatiile și răspunderile furnizorului Franzelutaa si Bucuria Furnizorul este

obligat:

sa pregateasca în mod corespunzator loturile pentru livrare;

sa expedieze marfurile conform contractului;
sa întocmeasca si sa ataseze documentele de transport (scrisoare de trasura pe calea ferata, foaie de
parcurs pentru transport rutier, conosament pentru transport pe apa) în care trebuie sa se precizeze
natura marfii si starea în care s-a predat carausului.

Raspunderea furnizorului este angajata astfel:

pîna în momentul predarii catre caraus, atunci cînd livrarea s-a facut prin receptie la furnizor si
expedierea marfii cade în sarcina furnizorului, sau daca marfurile ramîn în custodia furnizorului si
expedierea lor cade în sarcina furnizorului;
22
 pîna în momentul predarii efective catre beneficiar, atunci cînd, dupa receptia la furnizor,
beneficiarul ridica marfurile direct de la furnizor, sau expeditia cade în sarcina beneficiarului, sau
daca în urma receptiei marfa ramîne în custodia furnizorului, ridicarea ei fiind sarcina
beneficiarului, ori daca receptia se face la beneficiar, iar marfurile au fost transportate la locul
receptiei de catre furnizor.

Obligatiile si raspunderile carausului

Carausul este obligat sa primesca marfa, sa execute transportul, si sa predea marfa la destinatie.
Contractul de transport implica predarea efectiva a marfii de catre expeditor si preluarea ei de catre
caraus. Neîndeplinirea obligatiilor de verificare de catre caraus poate avea consecinte negative
pentru acesta.
Carausul este obligat sa verifice la primire natura si cantitatea marfurilor si sigiliile aplicate. El
trebuie sa refuze primirea pentru transport a marfurilor ambalate necorespunzator si a celor
încarcate si fixate necorespunzãtor. Primirea marfurilor de catre caraus fara obiectiuni constituie
prezumtia ca au fost respectate conditiile prevazute de lege.

Exista situatii în care carausul poate fi absolvit de raspundere pentru degradarea marfurilor si
anume:

daca degradarea s-a produs din cauza de forta majora;

daca degradarea s-a produs din culpa furnizorului sau destinatarului ori daca însotitorul delegat de
furnizor sau destinatar nu a luat masurile necesare;
daca prejudiciul a fost cauzat de unele proprietati proprii marfurilor, care au provocat sfarîmarea,
spargerea etc.;
daca prejudiciul s-a produs datorita unor vicii ascunse ale ambalajului;
daca scaderea masei produselor s-a datorat perisabilitatilor.
Obligatiile si raspunderile destinatarului ANGROCOOP
Destinatarul este obligat:
sa verifice identitatea marfurilor;
sa verifice marfurile din punct de vedere cantitativ;
sa verifice din punct de vedere calitativ marfurile primite.
Beneficiarul indicat în documentul de transport este singurul îndreptatit sa primeasca încarcatura si
carausul raspunde fata de destinatar daca marfa a fost eliberata din culpa sa altui agent economic.

23
 Raspunderea pentru integritatea marfii pe parcursul de la locul de descarcare la locul de depozitare
este a destinatarului. Primirea marfurilor de catre destinatar si atestarea scrisa a primirii îl elibereaza pe
caraus de obligatiile pe care le-a avut. La primirea marfurilor de la caraus destinatarul este obligat sa
efectueze receptia cantitativa si calitativa în termen legal. Termenul legal este de 6 ore pentru marfurile
usor alterabile si de 5 zile pentru celelalte marfuri.

UC3.5 Metode de depozitare a mărfurilor alimentare și nealimentare în depozitele angro

Mărfurile sunt depozitate astfel încît să nu fie influențată calitatea produselor.Este necesar să fie
manevrate cu atenție pentru a asigura o integritatea produsului.

Păstrarea reprezinta actiunea de mentinere a calitatii unui produs obtinut cu sau fara procesare într-un
anumit echilibru al interrelatiei cu agentii mediului înconjurator.Aceasta actiune presupune masuri
organizatorice si tehnice care sa previna actiunile daunatoare si modificarile nedorite ale parametrilor
calitativi ai produselor alimentare.

Totodata prin astfel de masuri, pentru o parte dintre produsele alimentare se creeaza mediul necesar
evolutiei favorabile a unor procese naturale care contribuie la îmbunatatirea însusirilor lor calitative sau la
dobîndirea altora noi Pentru pastrarea salubritatii produselor alimentare , este necesara respectarea
urmatoarelor conditii igienico-sanitare:

folosirea ambalajelor confectionate din materiale rezistente la actiunea microorganismelor si care

sa permita spalarea si dezinfectarea lor (în cazul celor reutilizabile). Ambalajele din lemn au o
rezistenta scazuta la actiunea microorganismelor si se curata greu, motiv pentru care domeniul lor
de utilizare se reduce din ce în ce mai mult, mai ales în sectoarele care prelucreaza produse usor
alterabile. (Figura3.5 Depozit.)
depozitarea ambalajelor în conditii severe de curatenie;
alegerea ambalajelor sa tina cont de compatibilitatea cu caracteristicile produsului. ex: maturarea
fainii, brînzei, vinului etc).

24
 Imaginea 3.5 Depozitul magazinului ANGROCOOP

UC3.6 Modificările cantitative și calitative în timpul păstrării în depozit a produselor alimentare și

nealimentare

Principalele modificari ale calitatii produselor alimentare pe circuitul tehnic producator – consumator:

Cresterea temperaturii peste limitele admise prin standarde poate conduce la uscarea unor
produse, accelerarea diferitelor reactii chimice în produse, modificarea vîscozitatii (ex. la ulei),
consistentei, starii de agregare sau crearea conditiilor favorabile dezvoltarii unor microorganisme.
De asemenea, intensifica procesele respiratorii la produsele hemibiotice producînd pierderi
cantitative si scurtînd perioada de pastrare.
Scaderea temperaturii sub limita admisa prin standarde poate determina schimbarea starii de
agregare (înghetarea), contractarea produselor, reducerea stabilitatii unor bauturi alcoolice etc. De
asemenea, datorita faptului ca prin înghetare apa îsi mareste volumul cu circa 9%, determinînd
cresterea presiunii în interiorul recipientelor (la aproximativ 2000 kgf/cm 2 la -22 o C), integritatea
acestora poate fi pusa în pericol.
Cresterea umiditatii aerului peste limitele admise, poate conduce la umezirea produselor datorita
proprietatii de absorbtie a umiditatii din aer (higroscopicitatea). Astfel unele produse ca legumele si
fructele uscate, biscuitii, laptele praf, sarea etc., pastrate în depozite cu aer umed se degradeaza
calitativ.
Coroziunea este accelerata de factori precum: cresterea umiditatii relative a aerului la valori de
peste 75%, impuritatile de pe suprafata metalului, impuritatile chimice agresive din atmosfera,
sarurile etc. În cazul conservelor, coroziunea recipientelor metalice conduce la acumularea de
hidrogen, producînd bombajul chimic (denumit si bombajul de hidrogen ).
Scaderea umiditatii relative a aerului determina pierderea apei din produse . Unele produse pierd
cu usurinta o parte din apa continuta, cînd umiditatea din aer este scazuta iar temperatura ridicata.
Pierderea apei provoaca la unele produse vestejirea (ex: legume si fructe proaspete), iar la altele
chiar uscarea lor (ex: pîine etc).

25
UC3.7 Influența ambalajului asupra calității mărfurilor la manipulare,transportare și stocare.

Functia de conservare si protectie a produselor

Fiind considerata o functie elementara a ambalajelor, aceasta face referire la proprietatile

ambalajului de a opri sau inhiba reactiile chimice sau biologice ce ar putea aparea la contactul direct dintre
ambalaj si produs.Aceasta functie se realizeaza prin conservarea produsului prin protectia fata de factorii
externi, aflati in mediul inconjurator, precum: factorii fizici(umiditatea aerului, particulele de praf din
atmosfera, lumina, temperatura etc.), factorii chimici si fizico-chimici(aer, apa, oxigen etc.), factorii
biologici(microorganisme, insecte etc.).Ambalajele trebuie proiectate astfel incat produsele sa se
conserve in limitele stabilite de legislatia si standardele in domeniu, cele mai frecvente exemple in acest
sens fiind: prelungirea perioadei de valabilitate a unui produs alimentar in plus de valabilitatea sa naturala
sau mentinerea sterilitatii produselor medicale sau alimentare.Imaginea 3.6.Ambalaje din plastic

Functia de manipulare, depozitare si transport

Aceasta functie are ca scop facilitarea transportului, manipularii, stocarii si distributiei produselor,
fiind in stransa legatura cu functia de protectie deoarece produsele ambalate sunt supuse unor solicitari
mecanice, care le pot deteriora.Ambalajul trebuie sa permita adaptarea la conditiile de transport a
produselor pentru ca acestea sa isi pastreze forma initiala. Forma si marirea ambalajelor utilizate pentru
transport si depozitare trebuie sa permita stivuirea usoara a acestora in depozite, precum si manevrarea lor
cu mecanisme speciale. In plus, ambalajul de depozitare trebuie sa contina si inscrisuri referitoare la
conditiile de depozitare, indicatiile de stivuire si eventualele precautii de manipulare.

Imaginea 3.6 Ambalaje produse alimentare

26
MODULUL IV PROCESELE TEHNOLOGICE ÎN UNITĂȚILE
COMERCIALE
UC4.1 Procesele tehnologice comerciale la unitățile de comerț cu amănuntul

HOTĂRÎRE Nr. 1068 din 20-10-2000 despre aprobarea Regulamentului cu privire la

Cumpărătorul ANGROCOOP efectuează recepţionarea mărfii conform cantităţii şi calităţii

de sine stătător, exceptînd cazurile menţionate în prezentul Regulament. La recepţionarea mărfii
se verifică conformitatea ei cu prevederile documentelor normative de standardizare şi a
prescripţiilor tehnice. Recepţionarea mărfii se efectuează, de asemenea, în conformitate cu datele
indicate în marcaj şi în documentele de însoţire, de transport, care confirmă cantitatea şi calitatea
mărfii livrate (facturi sau facturi de expediţie cu transportul, liste, etichete de ambalare,
paşapoarte tehnice, certificate de conformitate,inofensivitate, certificate de calitate a
producătorului etc.)Acestea vor fi anexate în ANEXA 1.5.

În cazul în care documentele menţionate sau unele din ele lipsesc, recepţionarea mărfii nu se
efectuează, dacă contractul nu prevede altceva, iar la întocmirea actului se indică documentele care
lipsesc şi care influenţează recepţionarea mărfii după cantitate şi calitate.Cînd se depistează
manco sau marfa este de calitate inadecvată, în cazul necesităţii întocmirii actului bilateral,
chemarea reprezentantului furnizorului este obligatorie, cu excepţia cazurilor menţionate în
prezentul Regulament.

În avizul de chemare a reprezentantului furnizorului se indică:

- denumirea mărfii

- data expedierii ,

-numerele documentelor de trăsură sau de primire-predare;

27
UC4.2 Organizarea procesului de recepționare a mărfurilor în unitatea comercială
Mărfurile se recepţionează în ziua sosirii acestora la unitatea comercială. În cazul
apariţiei unor divergenţe la recepţionarea produselor aferente cantităţii, calităţii sau preţului
acestora, precum şi a necesităţii convocării expertului, produsele se înregistrează provizoriu cu o
menţiune specială în care se indică divergenţa apărută („păstrare temporară”), inclusiv cu menţiunea
specială în capitolul 21 al facturii fiscale. Termenul aflării provizorii a produselor în depozitul
unităţii comerciale ANGROCOOP nu trebuie să depăşească 10 zile calendaristice din momentul
recepţionării acestora, iar pentru mărfurile primite din alte oraşe – 20 de zile calendaristice.

Mărfurile recepţionate se transmit spre vînzare în următoarele termene: producţia

pomilegumicolă – în decursul unei zile din ziua intrării ei; mărfurile alimentare uşor alterabile – cel
tîrziu peste 1-2 zile din momentul intrării. Transmiterea spre vînzare a mărfurilor se efectuează în
funcţie de capacitatea unităţii comerciale. Ca excepţie, se permite depozitarea pe o perioadă mai
mare decît cea menţionată supra a mărfii utilizate în activităţi promoţionale şi a mărfii care urmează
a fi restituită furnizorului. Unitatea comercială ANGCROCOOP este obligată să expună spre
vînzare tot asortimentul de marfă existent la depozit.

Calitatea, marcajul şi regimul de păstrare a mărfurilor (temperatura, umiditatea,

iluminarea, termenele de păstrare) trebuie să corespundă prevederilor reglementărilor tehnice
aprobate de Guvern pentru diferite categorii de produse aparte, în conformitate cu Legea nr. 420-
XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2007, nr.36-38, art.141). În cazul în care la recepţionare producţia este
neconformă cerinţelor actelor normative în vigoare, unitatea comercială ANGROCOOP este în
drept să o refuze şi să nu o achite. Cu consimţămîntul furnizorului(Franzeluța,JLC,Bucuria)
mărfurile nealimentare care nu corespund calităţii şi nu prezintă un pericol pentru consumatori pot
fi reevaluate şi comercializate.

Recepţionarea cantitativă a produselor şi vînzarea acestora se efectuează cu mijloace de

măsurare legalizate, adecvate şi verificate metrologic periodic, în conformitate cu prevederile Legii
metrologiei nr. 647-XIII din 17 noiembrie 1995 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2008, ediţie specială).

UC4.3 Organizarea depozitării și păstrării mărfurilor în depozitul unității comerciale

28
 Depozitarea marfurilor joaca un rol deosebit de important in sistemul logistic al firmei,
reprezentand ansamblul activitatilor de sustinere, care ajuta la indeplinirea obiectivelor de servire a
clientilor. Primirea produselor presupune utilizarea de mijloace mecanice de manipulare pentru
descarcarea din mijloacele de transport, activitati insotite de numeroase operatiuni asociate precum
sortarea si controlul.Păstrarea marfurilor este functia traditionala a depozitului de mentinere a
stocurilor de marfuri si protejarea lor.Figura 4.1

Operatiile ce se executa in depozite sunt:

primirea produselor: descarcare, manipulare, receptie cantitativa si tehnica,

depoziterea: pastrarea si conservarea,
comisionarea (formarea noilor loturi comandate): necesita fractionarea, ambalarea si
etichetarea marfurilor,
expeditia: incarcare, transport, gestiunea documentelor utilizate.

Ca tehnici de depozitareîn unitatea ANGROCOOP se folosesc:

depozitarea pe sol
depozitarea pe rafturi;
depozitarea prin stivuirea directa;
depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti;
depozitarea pe palete simple

Figura 4.1 Amenajarea depozitului in intreprinderea ANGROCOOP

UC4.4 Pregătirea mărfurilor către vânzare

În zona de vânzare a magazinului ANGROCOOP, mărfurile trebuie să sosească complet
pregătite pentru vânzare. Pregătirea bunurilor pentru vânzare include o serie de operațiuni pentru a
aduce bunurile la disponibilitate maximă pentru vânzare către clienți. Natura și volumul acestor
operațiuni sunt determinate de proprietățile produsului, de gradul de pregătire pentru vânzare și de
metodele de vânzare a bunurilor.
29
 Operațiunile pregătitoare comune tuturor mărfurilor includ: despachetarea, sortarea,
verificarea corectitudinii etichetării, prezentarea (modernizarea), mutarea la etajul de tranzacționare,
în locurile unde sunt plasate mărfurile.

Despachetarea reprezintă eliberarea mărfurilor de la containere de transport externe, materiale

de ambalare și pachet.
Sortare - prevede gruparea mărfurilor după caracteristicile sortimentului: dimensiuni, stiluri,
clase, prețuri.
Pregătirea pentru vânzarea de articole de scris și papetărie școlară include înregistrarea etichetei
de preț.
Rafinarea mărfurilor implică curățarea acestora de praf, murdărie, călcare, îndepărtarea
grăsimii din fabrică, eliminarea defectelor minore etc.
Marcarea include atașarea de etichete la mărfuri care indică numele mărfii, articolul, clasa,
dimensiunea, prețul.
Despachetarea mărfurilor include eliberarea mărfurilor din containere externe de transport,
apoi sunt sortate, curățate de praf, murdărie, sunt eliminate defectele minore, se verifică
etichetarea corectă, se întocmesc etichete de preț. este recomandabil să efectuați aceste
operațiuni în încăperi speciale cu locuri de muncă echipate. În magazinele mari se pot asigura
despachetarea, ambalarea, tăierea, atelierele pentru reparații minore ale
mărfurilor.Responsabilitatea pentru calitatea pregătirii bunurilor pentru vânzare este suportată
de șefii secțiilor și departamentelor de magazine, managerul zonei de vânzări.

UC4.5 Cerințele sanitaro-igienice față de încăpere, utilaje, marfă și ambalaje destinate

depozitării
Depozitele nu vor avea praguri la uşi şi vor fi construite din materiale rezistente,impermeabile,
termoizolante, cu sistem de monitorizare a temperaturii; nu se admit spoieli cu var.Depozitarea
alimentelor trebuie să se facă în condiţii care să prevină modificarea proprietăţilor nutritive,
organoleptice şi fizico-chimice, precum şi contaminarea microbiană. În acest scop alimentele vor fi
depozitate în încăperi sau în spaţii special amenajate, protejate de insecte şi rozătoare, dotate cu
instalaţiile şi aparatură necesare pentru asigurarea controlului condiţiilor de temperatură, umiditate,
ventilaţie etc., stabilite prin acte normative în vigoare.

Aşezarea produselor alimentare se va face separat pe sortimente, eventual pe zile de

fabricaţie, pe grătare sau rafturi, în stive, rînduri distanţate, astfel încît să se asigure o bună
ventilaţie şi accesul persoanelor şi al mijloacelor care controlează sau manipulează produsele

30
depozitate.Nu se vor introduce în spaţiile de depozitare produsele alimentare conţinute în
ambalaje murdare, degradate sau care nu corespund normelor de igienă. În spaţiile destinate
depozitării alimentelor nu se vor introduce produse care pot constitui surse de contaminare a
acestora. Utilităţi:

- se vor asigura dispozitive pentru săpun lichid şi prosoape de unică folosinţă;

- se va asigura apă rece şi apă caldă,

- utilajele trebuie astfel proiectate şi construite incît să fie uşor accesibile pentru curăţat şi inspecţie,
avîndu-se în vedere următoarele:

- acolo unde este necesar pentru întreţinerea curăţeniei, utilajele trebuie să fie astfel

construite şi instalate încît să se asigure o autoscurgere şi curăţenie cît mai completă;

- nu se acceptă vopsirea exterioară sau interioară a utilajelor în /sau lîngă zona de

producţie;

UC4.6 Eliberarea mărfurilor din depozit în sala comercială al întreprinderii

Vînzătorii vor controla calitatea mărfurilor atît la introducerea lor în sala de vînzare, cît şi în
momentul servirii consumatorilor şi nu vor vinde mărfurile pe care le vor constata alterate,
degradate sau deformate, urmînd ca valorificarea acestora să se facă potrivit dispoziţiilor conducerii
întreprinderii sau organizaţiei comerciale respective.

Este interzisă punerea în vînzare a mărfurilor alimentare al căror termen de garanţie a fost depăşit.
Produsele alimentare cu termenul de garanţie depăşit pot fi puse în vînzare numai pe baza
certificatului eliberat de organele competente, prin care se atesta menţinerea calităţii pentru o
perioadă precizată.

În unitatea comercială ANGROCOOP se va îngriji ca mărfurile să fie puse în vînzare în cel

mult 2 ore de la receptionare şi în ordinea primirii lor. Şefii de unităţi ANGROCOOP sînt obligaţi
a se îngriji ca în vitrine să fie expuse numai acele mărfuri care se găsesc spre vînzare în unitate. În
cazurile în care acestea au fost vîndute, la cererea cumpărătorului vor fi vîndute cele expuse în
vitrina.Se interzice expunerea în vitrinele care nu au instalaţii de frig a mărfurilor alimentare uşor
alterabile, acestea inlocuindu-se cu ambalaje de prezentare. Se exceptează unităţile de legume şi
fructe, la care improspatarea produselor din vitrine se va face la timp.

31
 Şefii de unităţi sînt obligaţi să asigure iluminarea vitrinelor în toate zilele saptaminii, în orele
stabilite prin dispoziţia scrisă a conducerii organizaţiei sau întreprinderii respective.

Concluzii și recomandări

Pe parcursul stagiului de practică am întălnit diferite dificultăți,dar cu ajutorul conducătorilor

stagiului de practică am putut rezolva aceste probleme.Mi-a plăcut foarte mult să aplic cunoștințele
obținute pe parcursul anului școlar în practică.Am avut posibilitatea de a asista la procesele de
aprovizionare sau efectuarea comenzii.Un rol special a avut practicarea la mașina de casă ,care mi
s-a parut un utilaj foarte interesant ,la început l-am găsit puțin dificil însă pe parcurs m-am
acomodat cu el.În cadrul intreprinderii ANGROCOOP am învățat și rabdarea,metode de a comunica
cu toate tipurile de clienți cu doleanțe și cerințe diferite.Din fericire nu am avut certuri sau
nemulțumiri din fața clienților,deoarece de fiecare dată găseam o metodă de consiliere sau
soluție.Un alt moment care mi-a plăcut a fost cel de verificare a documentelor precum certificatele
de inofensivitate,calitate și altele.
Recomandările mele pentru magazinul dat este să se doteze cu mai multe utilaje pentru
depozit și pentru descărcare și manipulare a mărfurilor,întrucît mi s-a părut că nu erau suficiente
utilaje.La fel aș mai recomanda să mărească sortimentul de înghețate,deoarece ,după părerea mea nu
este foarte variat.Nu am alte obiecții,întrucit este un mgazin curat,care este atestat după toate
normele sanitare.

32
 Bibliografie
1. Balan Carmen, ”Logistica”, București, 2006.
2. Biblioteca comerţului românesc " Meseria de comerciant", București, 1995.
3. Dinu Vasile, ” A vinde cu succes”, ed. ALPHA, Buzău 2002.
4. Dumitru Patriche, Ion Stănescu, ”Bazele comerțului”, ed. Economica, București 1999.
5. PitușcanFeodosie , Alexandru Scutaru ”Organizarea și tehnica comerțului”, ed.UCCM, Chișinău,
2015.
6. PituşcanFeodosie , Alexandru Scutaru "Baza material tehnică a întreprinderilor comerciale",
Chişinău 2008.
7. Nița Valentin, Daniela Cordoneanu Agheorghiesei, ”Merchandising”, ed.Tehnopress, Iași, 2008.
8. Octavia Mirela " Tehnologii comerciale" , ed. Expert, Bucureşti, 2002.
9. RisteaAna Lucia, Constantin Tudose " Tehnologii comerciale" , ed. Expert, Bucureşti, 1996.
10. Ristea A.L , Purcarea T.H, Tudose H, ”Distribuția mărfurilor”, ed. Didactica și pedagogica”,
1996.
11. Turcov Elena, S. Petrovici, A. Petrovici "Tehnologii comerciale şi logistica" ed, ASEM,
Chişinău 2005.
12. Hotărârea Guvernului Nr.931 din 08.12.2011 ” cu privite la desfășurarea comerțului cu
amănuntul ”, Monitorul Oficial din 16.12.2011, Nr. 222-
226 , art. Nr. : 1017.
13. Hotărârea Guvernului Nr.1068 din 20.10.2000 despre aprobarea Regulamentului cu privire la
recepţionarea mărfurilor conform cantităţii şi calităţii
în Republica Moldova, publicat : 27.10.2000 în Monitorul Oficial Nr. 137.

33
14. Comunicare despre Hotărârea Guvernului cu privite la aprobarea nomenclatorului – tip al
unităţilor comerciale cu amănuntul , Nr 1508 din
21.11.2002, Monitorul Oficial al R. Moldova Nr.159-160 din 29.11.2002.
15. Culegere de acte normative privind reglementare activităţii comerciale pe teritoriul R. Moldova.

Anexa 1.1

34
 Anexa 1.2

35
36
 Anexa 1.3

37
 Anexa 1.4

38
 Anexa 1.5

39
 Anexa1.6

40
41