Proiect Mimm 2003

Universitatea din Pitesti
Facultatea de Mecanica si Tehnologie

Ingineria Transporturilor si Trafic
Masini si instalatii pentru

manipularea marfurilor
Proiect
S. l. Dr. Ing. : ILIE SORIN

Student:
2010-2011
1
Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................2
Proiectarea tehnologiei de manipulare – depozitare – transport (intern).........................................7
1.1 Alegerea și descrierea detaliată a mărfurilor (sortimentelor).................................................7
1.2 Calculul volumelor de marfuri si a indicatorilor de volum..................................................13
1.3 Formarea unitatilor de incarcatura.......................................................................................17
1.4 Depozitarea.........................................................................................................................22
1.5 Relevarea obiectivelor unitatii economice...........................................................................29
1.6 Intocmirea fluxului de transport (intern) si de manipulare..................................................30
1.7 Determinarea capacităţii de manipulare, depozitare şi transport (intern)...........................38
1.8 Intocmirea tabelului de fluxuri.............................................................................................43
1.9 Calculul încărcăturilor unice pe flux....................................................................................49
Proiectarea maşinii / instalaţiei de ridicat şi tranportat utilizată în tehnologia de manipulare –

depozitare – transport (intern) proiectată.......................................................................................50
2.1 Caracteristicile tehnice ale utilajului....................................................................................50
2.2 Verificarea stabilitatii electrostivuitorului............................................................................52
Măsuri de asigurare a sănătăţii şi securităţii muncii şi măsuri de prevenire şi stingere a

incendiilor......................................................................................................................................54
3.1 Măsuri de asigurare a sănătăţii şi securităţii muncii............................................................54
3.2 Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor.......................................................................58
ANEXE..........................................................................................................................................60
Bibliografie:...................................................................................................................................63
2
Introducere
În ultimii ani domeniul farmaceutic a suferit modificări semnificative; fiecare ramură a

farmaciei a cunoscut implicări din domenii de marketing sau management, reuşind să le combine
cu succes şi să realizeze ceea ce se numeşte domeniul farmaceutic.
În particular, depozitul farmaceutic trebuie să combine două componente: una de
marketing-vânzări unde nu mai sunt secrete din partea nici uneia dintre părţi, cea care cumpără
sau cea care vinde, şi una mai puţin cunoscută publicului larg, dar din plin simţită când aceasta
nu funcţionează corespunzător: partea de logistică. Influenţa acesteia este resimţită în relaţia cu
clienţii prin: promptitudinea livării, disponibilitatea produselor, existenţa unei game cât mai largi
de produse şi evidenţa corectă a produselor, cu alte cuvinte produsul potrivit, la locul potrivit şi
la momentul potrivit.
Legislaţia farmaceutică este destul de complexă şi dat fiind faptul că vorbim de
medicamente care au o deosebită importanţă socială deoarece contribuie la starea de sănătate a
populaţiei, se impun condiţii speciale, care trebuie îndeplinite, din momentul producţiei, la
depozitare şi până la transportul final la client.
Industria de medicamente este un domeniu care se caracterizează printr-un grad înalt de
regularizare, trebuie îndeplinite procedurile de fabricaţie cu stricteţe, având în vedere utilizarea
produselor. Produsele trebuie să îndeplinească specificaţiile rigide de fabricaţie şi la fel şi cele de
stocare şi manipulare. Pe toată perioada de fabricaţie trebuie monitorizate temperatura,
umiditatea, gradul de luminozitate, de aceste aspecte depinzând foarte mult calitatea produselor.
Piaţa medicamentelor este una a extremelor, unde competiţiile sunt fie intense - pentru generice,
fie deloc –pentru medicamentele revoluţionare, ceea ce se poate explica prin durata mare de
dezvoltare a produselor şi scoaterea lor pe piaţă şi prin costurile ridicate de cercetare şi
dezvoltare.
În cadrul depozitului de medicamente pot fi dezvoltate o serie de aspecte pentru a face
mai practică şi fluentă activitatea din depozite. O serie de activităţi pentru a îmbunătăţii şi a
dezvolta distribuţia în domeniul medicamentelor pot fi:
• Depozitarea pe locaţii – permite regăsirea cu uşurinţă a medicamentelor şi poate identifica
traseul oricărui lot de medicament în depozit. Alt avantaj al acestei metode de depozitare este
eficienţa logistică: se reduce timpul de pregătire a mărfii către client, se reduc greşelile de
colectare, dar există şi o evidenţă corectă a loturilor.
• Disponibilitatea buletinelor de analiză a medicamentelor pe server (online) – permite o
regăsire rapidă şi acces permanent.
• Trasabilitatea medicamentelor – regăsirea cu uşurinţă a istoricului medicamentului
• “Desenarea” proceselor – are avantajul de a prezenta schiţat procesul, astfel că acesta este mai
uşor înţeles şi perceput de pesonalul implicat.
• Managementul retururilor
• Implementarea automată a validării autorizaţiilor din sistem – dacă unei farmacii îi expiră
autorizaţia de funcţionare,responsabilii depozitelor sunt anuntati. Sistemul nu permite emiterea
comenzii pentru o farmacie fără autorizaţie sau cu autorizaţie expirată. Responsabilitatea
corectitudinii autorizaţiilor este a şefului de depozit – farmacist.
Ţinând cont de aspectele de mai sus se poate concluziona că activitatea din depozitul de
medicamente este o îmbinare între două domenii care are fiecare particularităţile ei, iar prin
3
dezvoltarea continuă a fiecărei în parte şi adaptarea la realitatea de zi cu zi, rezultatul este
caracterizat prin eficienţă şi profit.
Legislatie in industria farmaceutica

CAPITOLUL VII - Localuri
Art. 17. – (1) Localurile de depozitare trebuie să fie situate, proiectate, construite, finisate si
întretinute astfel încât să corespundă operatiilor care trebuie realizate; scopul acestor măsuri este
acela de a evita orice effect nedorit sau neasteptat asupra calitătii medicamentelor.
(2) Capacitatea localurilor trebuie să fie adecvată, pentru păstrarea ordonată a medicamentelor, în
functie de statutul acestora („în carantină”, „eliberate”, „respinse”, „retrase”, „returnate”, precum
si a celor suspectate de contrafacere).
(3) Trebuie luate măsuri pentru a împiedica intrarea persoanelor neautorizate; zonele de
depozitare nu trebuie să fie folosite ca locuri de trecere pentru personalul care nu lucrează acolo.
Art. 18. – Zonele de depozitare trebuie iluminate corespunzător, pentru a permite efectuarea
corectă si în sigurantă a tuturor operatiilor.
Art. 19. – (1) Localurile de depozitare trebuie să fie prevăzute cu unsistem propriu de asigurare a
temperaturii si umiditătii necesare conservării medicamentelor în conditiile specificate de
fabricant si să fie dotate cu dispozitive de monitorizare a conditiilor create.
(3) Trebuie să se demonstreze uniformitatea valorilor de temperatură si umiditate realizate în
depozit, prin întocmirea unei hărti de distributie, care să indice punctele în care se vor amplasa
dispozitivele de monitorizare a celor doi parametri.
Art. 21. - (1) În localurile si zonele de depozitare, curătenia se efectuează conform unei proceduri
si a unui program stabilit.
Art. 22. - Zonele de receptie si de expeditie trebuie să asigure protectia materialelor si a
produselor fară de intemperii.
(2) Aceste zone trebuie să fie separate de cea destinată depozitării.
(3) În zona de receptie trebuie să se aloce un spatiu, dotat adecvat, pentru curătarea, la nevoie, a
containerelor cu medicamente, înainte de depozitare.
Art. 23. – Localurile de depozitare trebuie să fie dotate cu stelaje, rasteluri metalice sau din alte
materiale adecvate, cu proprietăti ignifuge, pentru păstrarea containerelor cu medicamente,
pozitionate astfel încât să permită circulatia normală a personalului si a echipamentelor de
manipulare.
CAPITOLUL VIII - Depozitare
Art. 24. – (1) Depozitarea si manipularea medicamentelor trebuie să se facă astfel încât să se
prevină contaminarea si amestecările.
(2) În mod obisnuit, medicamentele trebuie depozitate separat de alte produse.
(3) Trebuie să se aloce un spatiu de depozitare definit, pentru fiecare medicament, astfel încât să
se permită identificarea si manipularea cu usurintă a ambalajelor de către operatori; pentru
aceasta, se poate folosi un sistem electronic validat sau orice alt sistem care conduce la acelasi
rezultat (de ex.: întocmirea unei hărti de amplasare).
Art. 25. – (1) În momentul receptiei, containerele cu produse trebuie examinate din punct de
vedere al integritătii acestora si al conformitătii cu comanda.
(2) Medicamentele cu sigiliile rupte, ambalajele deteriorate sau suspectate de a fi contaminate
trebuie să fie retrase din stocul destinat comercializării si, dacă nu sunt distruse imediat, trebuie
păstrate într-o zonă dedicată, clar delimitată, astfel încât să nu poată fi comercializate din
greseală sau să nu contamineze alte produse.
4
Art. 26. – (1) Atunci când statutul de carantină al produselor se asigură prin păstrare în zone
delimitate fizic, acestea trebuie să fie clar marcate, iar accesul trebuie să fie permis numai
personalului autorizat.
(2) Orice sistem care înlocuieste carantina fizică trebuie să furnizeze un grad de sigurantă
adecvat; de exemplu, pot fi utilizate sisteme computerizate, cu conditia ca acestea să fie validate,
pentru a demonstra capacitatea de a securiza accesul.
Art. 27. – (1) Medicamentele respinse, expirate, retrase sau returnate, precum si cele suspecte de
contrafacere trebuie să fie păstrate separat, acest lucru realizându-se fie prin mijloace fizice, fie
printr-un alt mijloc echivalent validat (de ex. electronic).
Art. 28. – Produsele radioactive, psihotrope, stupefiante, sensibilizante si/sau periculoase,
precum si cele care prezintă risc de explozie sau de combustie (de ex. lichide, solide si gaze
aflate sub presiune, inflamabile) trebuie să fie depozitate în zone dedicate, cu luarea măsurilor
suplimentare de securitate si protectie.
Art. 29. – (1) Medicamentele care necesită condiŃii speciale de depozitare (de ex. medicamente
cu regim controlat, medicamente care trebuie păstrate într-un anumit interval de temperatură)
trebuie să fie identificate imediat si păstrate în conformitate cu instructiuni scrise si cu
prevederile legislative aplicabile în aceste cazuri.
Art. 30. – (1) Trebuie să existe o procedură si un sistem de înregistrări care să asigure că
medicamentele cu cea mai apropiată dată de expirare sunt comercializate si/sau distribuite
primele („first expired, first out” = FEFO).
(2) Periodic trebuie efectuată reconcilierea stocurilor, prin compararea celor existente în depozit
cu înregistrările.
(3) Orice deviatie constatată în legătură cu situatia stocurilor trebuie investigată, pentru a verifica
dacă nu s-au produs amestecări neintentionate, eliberări incorecte sau însusiri ilegale de
medicamente.
CAPITOLUL IX - Mijloace de transport si echipamente de manipulare

Art. 31. – (1) Mijloacele de transport si echipamentele folosite pentru distributia, depozitarea sau
manipularea medicamentelor trebuie să fie adecvate utilizării acestora si dotate corespunzător,
după caz, pentru a preveni expunerea produselor la condiŃii care ar putea afecta stabilitatea si
integritatea ambalajelor si pentru a preveni contaminarea de orice natură.
(2) Trebuie să se ia măsuri pentru a preveni accesul persoanelor neautorizate (inclusiv prin
efractie), în mijloace de transport si/sau la echipamentele de manipulare, precum si pentru a
preveni furturile sau însusirile ilegale de medicamente transportate.
Art. 32. – Proiectarea si utilizarea mijloacelor de transport si echipamentelor de manipulare
trebuie să reducă la minim riscul de eroare si să permită curătarea eficientă si/sau întretinerea,
pentru a evita contaminarea, acumularea murdăriei sau orice alt efect nedorit asupra calitătii
medicamentului care este distribuit.
(3) Trebuie să se acorde atentie deosebită alegerii tipului de echipament folosit pentru
manipularea medicamentelor care nu sunt livrate într-un ambalaj protector, precum si modului de
utilizare, curătare si întretinere a acestuia.
Art. 34. - (1) Mijloacele de transport trebuie să fie prevăzute cu un sistem propriu de asigurare a
temperaturii si umidităŃii necesare conservării medicamentelor în conditiile specificate de
fabricant si să fie dotate cu dispozitive de monitorizare a conditiilor create.
5
Importanta economica
Distribuţia produselor medicamentoase constituie un aspect major al pieţei farmaceutice
şi implicit al sănătăţii populaţiei. Medicamentul odată pregătit din punct de vedere al eficienţei
terapeutice şi al siguranţei în folosire este gata de a fi lansat pe piaţă. În acest moment, se
deschide şi aspectul economic al existenţei sale, dat de evoluţia pe o piaţă liberă. În România, se
pare că producătorii de medicamente nu-şi pot desface produsele direct către farmacii sau
consumatorii finali, existând obligativitatea utilizării verigii intermediare: engross, respectiv a
unui depozit farmaceutic.
În ceea ce priveşte unităţile de distribuţie cu amănuntul, respectiv farmaciile, se pare că
se poate semnala o creştere mare a numărului acestora datorită iniţiativei particulare manifestate
în acest domeniu. Potrivit datelor preluate din studiul realizat, a crescut atât numărul de farmacii
cât şi numărul de depozite, ca şi volumul vânzărilor cu amănuntul şi cu ridicata de medicamente.
Distribuţia de medicamente resimte tendinţele concentrării mult mai acut decât piaţa
producătorilor.
Presiunile competiţionale se accentuează, în condiţiile în care ritmul de creştere al pieţei
farmaceutice se reduce. Au apărut standarde de distribuţie, iar firmele încearcă să se diferenţieze
prin servicii şi să preia companiile care să le ajute să evolueze. Pentru optimizarea activităţii de
distribuţie comenzile de la beneficiar la furnizor trebuie să ajungă în timp util iar canalele de
transmitere a acestora sa fie cât mai fiabile şi mai eficiente.
Managementul distribuţiei de medicamente este încă în faza de progres. Acest lucru se
vede încă pe piaţa farmaceutică. Va mai dura poate mult timp până se va ajunge la o performanţă
în ceeace priveşte distribuţia de medicamente.
Serviciile au devenit în ultimul timp principalul subiect al competiţiei economice, ba mai
mult chiar, studiind permanent dorinţele clienţilor, s-a dovedit că produsele sunt cumpărate
pentru serviciile pe care ele le oferă şi nu ca entităţi în sine.
Serviciul către clienţi – ca element component al managementului distribuţiei, poate juca un rol
deosebit de important în stabilirea gradului de satisfacţie al cumpărătorilor decât celelalte
caracteristici tangibile care însoţesc produsele farmaceutice în actul de vânzare-cumpărare.
La fel de important este contactul intens cu clientul pe care îl presupune distribuţia
medicamentelor, şi care influenţează caracteristicile calitative ale acestuia. Şi aici apare
rolul important al managementului, al conducerii firmelor, de a urmări motivarea şi instruirea
personalului, astfel încât acest contact cu clienţii să aibă rezultate pozitive, clientului să îi fie
oferită o experienţă plăcută. Tot conducerea firmelor (dar nu numai aceasta) este implicată în
oferirea unei imagini profesionale a firmei, astfel încât clienţii să conştientizeze şi să simtă
autoritatea competenţei profesionale a personalului cu care intră în contact.
Strategia de distribuţie – componentă a strategiei de marketing – se bazează pe localizarea
punctului de vânzare, produsele comercializate, preţurile practicate, serviciile oferite clienţilor şi
comunicarea. Aceste elemente se corelează cu activitatea punctului de vânzare, cu activitatea de
logistică, cercetarea pieţei, finanţarea şi impactul noilor tehnologii ( Mâlcomete, Florescu, Pop
2003: p.669) (fig.1.3.1) .
Un rol deosebit de important îl are manualul calităţii – respectiv documentul central
care stă la baza sistemului de calitate dintr-o firmă. Acest manual declară intenţiile companiei
privind asigurarea calităţii, standardele şi normele interne de asigurare a calităţii pentru toate
procesele care au loc, indicatori şi limitele lor de acceptabilitate, responsabili, acţiuni şi
proceduri pentru asigurarea calităţii. Acest manual al calităţii ajută fiecare angajat, pe de o parte,
şi conducerea, pe de altă parte, să evalueze în orice moment situaţia asigurării calităţii. Dacă un
6
client, de exemplu, doreşte să evalueze sistemul de calitate al unei firme poate cere în orice
moment manualul calităţii şi poate verifica toate aspectele activităţii cu influenţă asupra calităţii
serviciului final.
Figura 1.3.1 - Elementele strategiei de distribuţie

(sursa: Hasty R., Reardon J., Retail Management, McGraw-Hill, 1997, p. 50)
In situaţia economică actuală, calitatea serviciilor către clienţi trebuie privită

de către distribuitorii români ca fiind o garanţie a unor practici manageriale etice şi consecvente,
demonstrând integritatea şi corectitudinea de care dau dovadă în activitatea lor pe piaţă.
In condiţiile actuale, cea mai mare provocare pentru firmele care îşi desfăşoară activitatea
în domeniul distribuţiei de produse farmaceutice şi oferă servicii de susţinerea vânzărilor, constă
în adaptarea la legile pieţei – respectiv sporirea eficienţei, în acelaşi timp cu menţinerea sau chiar
îmbunătăţirea nivelului de calitate.
7
Capitolul I
Proiectarea tehnologiei de manipulare – depozitare – transport (intern)
1.1 Alegerea și descrierea detaliată a mărfurilor (sortimentelor)
1.ZINNAT 500 mg- 100000 buc/an (un comprimat filmat conţine cefuroximă 500 mg sub formă
de cefuroximă axetil 601,44 mg.)
Zinnat este disponibil in cutii cu 1 blister OPA-Al-PVC/Al x 10 comprimate filmate.

Dimensiuni ambalaj: 135x80x19 mm
Masa neta: 5000mg/5g.
Masa bruta: 10g.
Comprimatele sunt alungite si de culoare alba.
Se pastreaza la temperaturi sub 30° in ambalaj original.
Termen de valabilitate: 3 ani.
2. .IBALGIN BABY- 200000 buc/an(contine: ibuprofen 100 mg + excipienti)
Ambalaj: Cutie cu un flacon din sticla bruna a 100 ml

suspensie orala prevazut cu pipeta dozatoare (gradate) din
PEJD.
Volum : 100ml/2000mg
Dimensiuni ambalaj: 55x55x135 mm.
A se pastra la temperature de sub 25°, in ambalaj original.
3. MAGNE B6– 300000 buc/an
8
Ambalaj: Cutie x 10 fiole x 10 ml solutie.
Masa ambalaj:10g.
Volum net : 100 ml
Termen de valabiliatate: 3 ani.
4. AULIN(R) 100 mg – 400000 buc/an

Ambalaj: Cutie x 1 blist. Al/PVC x 10 comprimate.
Masa neta: 1000mg/1g
Masa ambalaj: 5g.
Aulin va fi pastrat sub 25°C in loc uscat.
Termen de valabilitate : 5 ani.
5.ESPUMISAN – 500000 buc/an
9
Ambalaj: Cutie x un flacon cu picaturi orale.
Dimensiuni ambalaj:35x35x95 mm.
Volum : 30ml.
In ambalaj original, Espumisan se pastreaza la adapost de caldura si umiditate.
6. PROSPAN SIROP – 600000 buc/an (substanţă activă: extract uscat din frunze de iederă)
Ambalaj: Cutie x 1 flacon din sticla x 100 ml sirop + masura dozatoare.

Volum: 100 ml.
A se pastra la temperatura sub 25°, in ambalaj original.
7. VATA HIDROFILA din bbc 100% - 700000 buc/an, pentru uz medicinal şi cosmetic
Ambalare individuală în pungi de 200gr.

Dimansiuni ambalaj: 360x110x70mm
Ambalare colectivă în cutii de carton.
Depozitare : in incaperi curate, aerisite, ferite de lumina soarelui.
10
8. INHALANT – 800000 buc/an (Solutie uleioasa, ulei de brad, ulei de menta, ulei de eucalipt,
ulei de levantica, terpineol, alcool denaturant)
Prezentare: Flacon cu 10 ml solutie.

9. NOVOCALMIN– 900000 buc/an
Ambalaj: cutie cu 2 folii termosudate a cate 6 supozitori.

Pastrati Novocalmin in ambalajul original, la temperaturi sub 25°C, la loc uscat si ferit de
lumina.
Valabilitate: 3 ani.
10. ACID ACETILSALICILIC 500 mg – 1000000 buc/an
Ambalaj: Cutie x 2 blistere PVC/Al a cate 10 comprimate.

Masa neta : 10000mg/10g
Masa ambalaj: 5g
11
A se pastra la temperaturi 15ºC - 25ºC, în ambalajul original.
Termen de vaabilitate: 2 ani.
Conditii de ambalare, formare a unitatilor de incarcatura precum si conditii de manipilare,

depozitare si transport intern
Distribuţia de medicamente are particularităţile ei, care se pot împărţi în două categorii:
1. Cerinţe speciale de depozitare (şi de autorizare a depozitelor)
Depozitele de medicamente trebuie să deţină condiţii de depozitare pe trei nivele de
temperatură: 2-8C, 8-15C si 18-25C. Alte cerinţe pentru depozitare sunt legate de sistem de
monitorizare continuă, sistem de calibrare a camerelor frigorifice, sistem de alarmare în cazul
depăşirilor de temperatură, dar şi planuri de intervenţie şi back-up în cazul defectării sistemelor
frigorifice.
Conform legislaţiei în vigoare, depozitele de medicamente trebuie să fie
compartimentate, să aibă următoarele spaţii de depozitare cu regim special: camera de produse
speciale, carantina, camera de ambalaje, iar pentru angajaţii sucursalei: cameră de odihnă şi
vestiar. Camera de produse speciale conţine produsele stupefiante şi psihotrope, care necesită şi
o evidenţă strictă şi produsele din această categorie se supun unei legislaţii aparte. Carantina este
încăperea unde se păstrează produsele care sunt în curs de expirare sau sunt deteriorate şi
aşteaptă să fie trimise la ardere, sunt blocate din diferite motive: de exemplu sunt fără
documente, sunt rezervate, sunt deteriorate din vina producătorului şi aşteaptă să fie schimbate
sau să fie deteriorate, sau altă categorie: retrase, rechemate. În camera de ambalaje se păstrează
cutiile de ambalare şi alte produse de ambalare care servesc la pregătirea spre livrare către client
a medicamentelor.
Din punct de vedere calitativ, medicamentele trebuie să îndeplinească câteva cerinţe de
ambalare:
- fiecare medicament trebuie să aibă prospect şi ambalaj în limba română,
- trebuie să fie specificat atât pe ambalaj primar cât şi pe cel secundar lotul de fabricaţie şi
perioada de valabilitate,
- prospectul trebuie să aibă specificate reacţiile adverse ale medicamentului.
Pentru fiecare activitate din depozit trebuie elaborată o procedură de lucru, ale căror caracteristici
să se regăsească în fiecare sucursală a depozitului respectiv. Aceste proceduri sunt obligatorii
prin respectarea şi implementarea Regulilor de bună practică de distribuţie.
2. Cerinţele speciale de distribuţie se pot grupa în funcţie de următoarele aspecte:

- Condiţii speciale de manipulare: aranjarea medicamentelor se realizează astfel încât se ţine
cont de criteriul FEFO – first expire, first out (primul expirat, primul ieşit), dar acest lucru
implică automat şi un control al loturilor care să permită o evidenţă corectă a stocului.
- Condiţii speciale de transport: maşinile de livrare trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii de
păstrare ca şi cele din depozit. Maşinile trebuie să fie izolate şi dotate cu sisteme de asigurare şi
monitorizare a temperaturii pe perioada transportului de medicamente de la depozit la client.
Igienizarea maşinilor contribuie mult atât la aspectul maşinii cât şi la asigurarea livrării în
condiţii optime a mărfii.
- Condiţii speciale pentru stupefiante: produsele stupefiante se supun unei legislaţii aparte în ceea
ce priveşte manipularea, păstrarea şi transportul lor. Condiţiile ce trebuie îndeplinite sunt
următoarele: trebuie să aibă cameră specială de păstrare încuiată, trebuie să se tipărească pe
12
documente separate şi să se ţină evidenţa lor în registre tipizate, se livrează în lădiţe speciale,
sigilate pe perioada transportului, în plus personalul trebuie instruit cu privire la manipularea şi
transportul acestor produse.
- Carantinarea, controlul loturilor şi existenţa şi evidenţa buletinelor de analiză pentru
medicamente este o specialitate pentru logistica farmaceutică.
- Trasabilitatea medicamentelor este un aspect important pentru o evidenţă a produselor pe tot
parcursul traseului de la recepţie până la livrarea acestuia la client. În cazul impunerii unei
retrageri de pe piaţă sau retur se pot identifica uşor clienţii şi detaliile legate de produse, iar în
cazul unor reclamaţii legate de calitatea produselor se pot evidenţia condiţiile în care a fost
păstrat produsul.
- Cerinţa de serviciu public este specific domeniului farmaceutic şi este un aspect subliniat prin
lege; se referă la obligaţia de aprovizionare continuă şi posibilitate de livrare a medicamentelor
în cel mai scurt timp în spaţiul geografic în care îşi desfăşoară depozitul activitatea.
- Livrarea doar la unităţi autorizate de Ministerul Sănătăţii este un alt aspect impus de legislaţia
în vigoare, şi totodata un aspect specific pentru domeniul farmaceutic.
Echipamente şi materiale in depozite cu produse farmaceutice

1. Balanţe, cântare
2. Rafturi metalice
3. Rasteluri metalice pentru paleţi
4. Scări pliante, transportoare
5. Motostivuitoare, transpaleţi
6. Senzori de temperatură
7. Senzori de umiditate
8. Lăzi/cutii pentru transport anodine
9. Lăzi/cutii securizate pentru transport stupefiante
10. Genţi frigorifice
11. Autovehicole pentru transport marfă
Fig.1.1.1
a- motostivuitor; b- transpalet; c- transportoare
1.2 Calculul volumelor de marfuri si a indicatorilor de volum
Cantitatea medie de mărfuri sosite, manipulate sau expediate pe zi se determină cu
13
relaţia de forma:
în care:
- K este un coeficient de neuniformitate şi are valori diferite:
- pentru sosiri: 1,2...1,5;
- pentru expedieri: 1,1...1,2;
- la transport interfazic: 1;
- celelante manipulari si operatii de transport K=1,0…………1,2;
- este volumul anual de mărfuri, în UM/an;
- este numărul de zile lucrătoare în unitatea economică, pe an.
Nr.crt Denumire produs Masa U.M Ambalare Termen de valabilitate

[kg] [buc/cutie] [zile]
1. Zinnat 0.01 buc. 60 100
2. Ibalgin Baby 0.21 buc. 30 60
3. Magne B6 0.25 buc. 15 60
4. Aulin 0.006 buc. 60 100
5. Espumisan 0.065 buc. 80 60
6. Prospan 0.21 buc. 30 40
7. Vata hidrofila 0.2 buc. 36 25
8. Inhalant 0.02 buc. 60 100
9. Novocalmin 0.04 buc. 60 50
10. Acid 0.015 buc. 40 50
acetilsalicilic
Calculul volumului
zile
Zinnat
14
=100000 buc/an
Masa=0.01kg; K=1.
marfuri vehiculate;
Se adopta ;
Se adopta
Ibalgin Baby
=20000 buc/an
Masa=0.21kg; K=1.
marfuri vehiculate ;
Se adopta ;
Se adopta
Magne B6
=300000 buc/an
Masa=0.25 kg; K=1.
marfuri vehiculate;
Se adopta ;
15
Se adopta
Aulin
=400000 buc/an
Masa=0.006 kg; K=1.
marfuri vehiculate;
Se adopta ;
Se adopta
Espumisan
=500000 buc/an
Masa=0.065 kg; K=1.
marfuri vehiculate;
Se adopta ;
Se adopta
Prospan sirop
=600000 buc/an
Masa=0.21 kg; K=1.
marfuri vehiculate;
16
Se adopta ;
Se adopta .
Vata hidrofila
= 700000 buc/an
Masa=0.2 kg; K=1.
marfuri vehiculate;
Se adopta ;
Se adopta
Inhalant
=800000 buc/an
Masa=0.02 kg; K=1.
marfuri vehiculate;
Se adopta ;
Se adopta
Novocalmin
17
=900000 buc/an
Masa=0.04 kg; K=1.
marfuri vehiculate;
Se adopta ;
Se adopta
Acid acetilsalicilic
=1000000 buc/an
Masa=0.015 kg; K=1.
marfuri vehiculate;
Se adopta ;
Se adopta
1.3 Formarea unitatilor de incarcatura

Unitatea de manipulare (sau de încărcătură) constă dintr-o marfă sau grup de mărfuri
convenabil constituit, în scopul de a fi manipulat, depozitat şi transportat, fără a fi dezmembrat,
indiferent de procedeul, echipamentul sau mijlocul folosit pentru aceste activităţi.
O unitate de încărcătură poate fi o piesă, un ambalaj, un pachet, o paletă sau un container.
Oricare dintre acestea devin unităţi de încărcătură eficiente numai dacă permit manipularea,
depozitarea şi transportul în condiţii de totală siguranţă şi la indicatorii tehnico-economici ceruţi.
Unitatea de încărcătură trebuie astfel realizată încât să fie corelată ca dimensiuni cu gabaritul
interior al mijloacelor de manipulare şi transport folosite, precum şi cu dimensiunile mobilierului
şi a altor spaţii de depozitare existente pe fluxul de transport intern.
18
Mărfurile grupate în unităţile de manipulare creează condiţii optime de introducere a
mecanizării complexe pentru operaţiile de încărcare-descărcare şi de depozitare, de efectuare a
transporturilor combinate în condiţii economice şi de trecere a încărcăturii de pe un vehicul pe
altul cu mijloace mecanizate, în timp redus şi cu cheltuieli minime.
Fig.1.3 Formarea unitatilor de incarcatura.
1.3.1 Numarul de bucati si de kilograme manipulate zilnic pe care unitatea economica le va avea
sunt :
1.3.2 Numarul de bucati manipulate pe zi:
; ; ;
; ; .
19
; ;
; ;
1.3.3 Numarul de kilograme manipulate pe zi din fiecare sortiment:
; ; ;
; ; .
; ;
; ;
1.3.4 . Numarul de cutii carton/palete manipulate pe zi din fiecare sortiment :
Tabel.1.3.4 Dimensiuni unitati de incarcatura
Nr. marfa Nr. Dimensiune cutii Nr. Dimensiune

cutii/zi carton [mm] Paleti/zi Palete [mm]
7(mici) 290x195x266 1 800x600x740
1(mare) 600x400x600
28 300x200x300 1 (16 cutii) 800x600x740
1 (12 cutii)
85 300x200x133 2 (32 cutii) 800x600x672
1 (21 cutii)
28 300x200x133 1 (28 cutii) 800x600x672
27 300x200x200 1 (24 cutii) 800x600x740
1 (3 cutii)
36 300x200x250 1 (24 cutii) 800x600x890
1 (12 cutii)
82 600x400x400 10 (8 cutii) 1200x800x940
1 (2 cutii)
60 (mici) 195x157x150 1 (15 cutii) 1200x800x470
15 (mari) 400x160x330
63(mici) 260x195x195 2 (3 cutii mari) 1200x800x540
6(mari) 800x400x400
120 240x200x100 2 (60 cutii) 1200x800x460
20
Am adoptat diferite tipuri de cutii fabricate din carton ondulat pentru a oferi marfii
protectia necesara si pentru a fi usor de manevrat, in functie de dimensiunile fiecarui sortiment
(tabel 1.3.4).
Avantaje ambalaje carton

- capacitate de ambalare superioara si un volum de gabarit redus in stare plina;
- ambalajele din carton se poate plia reducand considerabil volumul la transport;
- grad de protectie avansat datorita foii ondulate din componenta cartonului ondulat;
- ambalajele din carton sunt 100% biodegradabile / reciclabile.
Fig. 1.3.4 Cutii carton – ambalaj adoptat
Greutatea specifica a cartonului este cantitatea acestuia raportata la unitatea de suprafata

(pentru cartonul ondulat greutatea specifica =195-386 g/m2). Cartonul ondulat -este format din
4 staturi netede si din 3 straturi ondulate, unite intre ele printr-un adeziv.
Se adopta urmatoarele tipuri de mijloace de depozitare si transport al produselor
farmaceutice in depozit:
1.Euro-paleta (800x1200x144) : masa=35kg
21
2.Paleta EURO 6 (800x600x144) : masa=25kg
Fig.1.3.4’. Europaleta tip 6
Acesti paleti au dimensiuni standard conform normelor europene de

1200x800x144, inscriptionati cu numar EPAL, certificati de Asociatia Europeana a
Constructorilor de Paleti printr-o clema metalica.
Sunt produsi conform normelor UIC-Norm 435/2. Elemente care atesta calitatea
produsului constau in tratamentul termic si fito sanitar efectuat in procesul de productie al
Europaletilor, asigurand astfel caracteristici de sustinere foarte precise. Greutatea suportata este
de 1000 kg.
Avantaje ale paletizarii marfii sunt:

- manevrarea produselor se face mult mai usor;
- se reduce considerabil timpul de incarcare/descarcare;
- marfa este protejata pe timpul transportului de la furnizor la beneficiar;
- depozitarea marfii se face mult mai usor, spatiul disponibil fiind utilizat la capacitate maxima.
22
1.3.5 Calculul cantitatilor totale pentru fiecare sortiment
unde :
- reprezinta masa unitate de incarcatura
- reprezinta masa ambalajului gol
- reprezinta numarul de produse per unitate de incarcatura
- reprezinta masa produsului.
23
1.4 Depozitarea
Depozitul de marfuri, element de baza a comertului este o unitate comerciala operativa

cu sau fara personalitate juridica, care are rolul principal de acumulare, pastrare si livrare a
marfurilor.
1.4.1 Functiile depozitelor
- concentrarea si acumularea de stocuri de marfuri de la unitatile industriale producatoare

asigura continuitatea aprovizionarii consumatorilor individuali si intermediari; se datoreaza
diferentelor spatio - temporale dintre productie si consum cât si nevoii de constituire de stocuri
pentru destinatii speciale sau rezerve de stat;
- conditionarea si pastrarea marfurilor are rolul de a asigura mentinerea, îmbunatatirea
calitatii acestora deci posibilitatea de a fi apte de consum, utilizare pentru o mai lunga perioada
de timp;
- constituirea asortimentului comercial în conformitate cu cerintele pietei. Depozite adecvate
si dotate cu echipamente tehnice corespunzatoare realizeaza în prezent stocarea cât mai
diversificata a marfurilor. Trecerea de la sortimentul industrial realizat de o productie tot mai
specializata la sortimentul comercial - solicitat de consumatori, se realizeaza si de catre firmele
comerciale din sfera circulatiei marfurilor prin intermediul depozitelor;
- asigurarea controlului calitativ al marfurilor. Depozitele moderne sunt dotate cu
laboratoare care realizeaza controlul tehnic de calitate eliminându-se din circuitul comercial
marfurile necorespunzatoare.
- realizarea unora din operatiile de pregatire a marfurilor în vederea vânzarii: dozare,
marcare, etichetare, ambalare.
1.4.2 Amplasarea depozitelor

Amplasarea unui depozit urmareste în primul rând organizarea rationala a circulatiei
marfurilor care sa conduca la circuite cât mai scurte ale distributiei lor.
Factorii care influenteaza amplasarea depozitelor:
- repartizarea teritoriala a productiei care determina fluxurile de marfuri, intensitatea si
directia acestora, distantele parcurse si normele de realizare a miscarii marfurilor.
- repartizarea teritoriala a consumului. Spre deosebire de productie, care are un anumit grad
de concentrare teritoriala, consumul este dispersat în spatiu si variabil cantitativ si structural
- nivelul de dezvoltare si organizare a transporturilor – infrastructura, mijloace de transport
(tipul, nivelul tehnic, starea de functionare); existenta si posibilitatea de acces din mai multe
directii, cu evitarea drumurilor aglomerate sau ocolite;
- organizarea activitatii comerciale, caracterizata prin nivelul de dezvoltare si de modernizare a
bazei materiale, structurile organizatorice ale verigilor comerciale si sistemul de relatii pe care
comertul le întretine cu ceilalti participanti la procesul de distributie a marfurilor.
- asigurarea utilitatilor cu cheltuieli cât mai reduse, daca este posibil în cooperare cu alti
beneficiari (canalizare, apa, gaze, electricitate, telefonie etc.); utilizarea judicioasa a terenului în
vederea reducerii costului constructiei; distantarea de punctele ce prezinta primejdii pentru
calitatea marfurilor sau care prezinta pericol de incendii ; posibilitati de extindere a depozitului
într-o etapa viitoare; posibilitati de realizare a unei platforme pentru parcarea autocamioanelor.
24
1.4.3 Amenajarea interioara
La amenajarea interioară a unui depozit trebuie cunoscute următoarele elemente:

- Sistemul constructiv al depozitelor: suprafaţă şi înălţime, numărul nivelurilor pe care se
desfăşoară suprafaţa depozitului, dotarea cu rampe de încărcare – descărcare(fig.1.4.3);
- Condiţiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinţe speciale de temperatură şi
umiditate, necesitatea ccesului pentru controlulu periodic şi efectuarea de operaţii de întreţinere a
produselor în timpul depozitării, asigurarea respectării ordinii primul produs intrat – primul
produs ieşit;
Fig. 1.4.3 Amenajare interioara a depozitelor

- Modul de ambalare; natura, forma geometrică şi rezistenţa mecanică la stivuire a ambalajelor
de transport;
- Tipul de palete folosite.
Preluarea mărfurilor din spaţiile de depozitare are o mare importanţă datorită costurilor
de manipulare pe care le presupune. În principiu, există trei modalităţi de preluare a mărfurilor
pentru constituirea comenzilor:
- selecţia individuală. Produsele sunt prelucrate pe rând, unul câte unul. Dintr-un anumit
loc din spaţiul de depozitare, este preluat un singur produs, care este adus pe platforma de
expediere spre clienţi. Ulterior, este preluat un alt produs.
- Ruta de prelucrare. Personalul responsabil de manipularea mărfurilor parcurge în depozit
o anumită rută, care îi permite să preia mai multe produse, înainte de a se îndrepta spre platforma
de expediere. Numărul produselor preluate depinde de caracteristicile acestora şi de capacitatea
echipamentului de manipulare folosit.
- Aria repartizată pe lucrător. Fiecare membru al personalului depozitului este responsabil
de o anumită zonă. Pentru asamblarea comenzilor, aplică fie selecţia individuală fie ruta de
prelucrare, în aria atribuită.
Pentru depozitul de produse farmaceutice am adoptat rafturi cu sistem « Push-Back »
(fig.1.4.3’) pentru a facilita modul de desfasurare a transportului in interiorul depozitului.
25
Fig.1.4.3’ Rafturi cu « Push- Back »
1.4.4 Procesul tehnologic din cadrul unui depozit

Prosesul tehnologic în depozite se subîmparte în principal pe urmatoarele grupe
de operatiuni :
- primirea, receptionarea si sortarea marfurilor ;
- manipularea interioara a produselor ;
- depozitarea si pastrarea lor ;
- formarea loturilor de marfuri comandate de beneficiari;
- executarea livrarilor (expedierea marfurilor la beneficiari).
Proiectarea tehnologiei amenajarii depozitului se fundamenteaza pe urmatoarele elemente:
- tipul si dimensiunile depozitului (suprafata, înaltime, volum);
- tipul si destinatiile spatiilor componente ale suprafetei alocate depozitului (depozitare,
ambalare, uscare, coacere, frig etc);
- corespondenta dintre fluxurile de marfuri, ambalaje, informatii, mijloace de transport;
- ordonarea functionala a depozitului.
1.4.5 Proiectarea depozitului
26
Fig.1.4.5 Schita depozit
1.4.6 Calculul depozitului
a) Calculul suprafetelor de depozitare

Suprafata ocupata de un palet:
iar dupa caz pentru
- paleta cu dimensiunile 1200x800 avem
- paleta cu dimensiunile 800x600 avem
Unde:
- - reprezinta suprafata de depozitare ocupata de fiecare sortiment;
- - reprezinta numarul de palete ale sortimentului i.
Suprafata de depozitare totala se calculeaza cu relatia:
27
b) Calculul volumelor de depozitare
Unde:
- reprezinta volumul de depozitare pentru fiecare sortiment;
- reprezinta suprafata de depozitare pentru fiecare sortiment;
- reprezinta inaltimea fiecarei unitati de incarcatura.
Volumul de depozitare total se calculeaza cu relatia:
c) Calculul pentru suprafata si volumul de depozitare, pe sortimente:
Marfa 1:
Dimensiune unitate incarcatura: 800x600x740;
Marfa 2:
Marfa 3:
28
Marfa 4:
Marfa 5:
Marfa 6:
29
.
Marfa 7:
Marfa 8:
Marfa 9:
Marfa 10:
30
;
Suprafata de depozitare pentru toate cele 10 sortimente va fi:
Volumul de depozitare pentru cele 10 sortimente va fi:
d) Calculul suprafetei depozitului
Unde:
- reprezinta suprafata depozitului;
- L reprezinta lungimea depozitului;
- l reprezinta latimea depozitului.
L=46 m
l = 21 m
e) Calculul volumului depozitului
Unde:
- reprezinta volumul depozitului
- L reprezinta lungimea depozitului
- l reprezinta latimea depozitului
31
- H reprezinta inaltimea depozitului
L= 46 m
l = 21 m
H=5.5 m
f) Calculul coeficientilor de utilizare a suprafetelor de depozitare
g) Calculul coeficientilor de utilizare a volumelor de depozitare
Astfel, si sunt coeficienti de utilizare foarte buni ( >0.6 si >0.25 ).
1.5 Relevarea obiectivelor unitatii economice

Relevarea constă în reprezentarea la scară, pe un singur desen a unuia sau mai multor
obiective sau chiar a întregii unităţi economice în care se efectuează procese de manipulare,
depozitare şi transport intern. Relevarea serveşte la determinarea exactă a distanţelor între
punctele de lucru, la stabilirea suprafeţelor şi volumelor depozitelor, la obţinerea formelor şi
dimensiunilor drumurilor de circulaţie, la amplasarea exactă a rampelor şi platformelor auto şi
feroviare.
In schita de mai jos se va prezenta sumar legaturile dintre unitatea productiva
(fabrica) si modul in care se depun pe anumite termene unitatea de incarcatura depozitata
(depozitul) precum si modul de promovare (piata de deschidere sau magazinul ) pentru
punerea in vanzare a unitatii de incarcatura
32
Fig.1.5.1 Schita unitate economica, depozit
Schita releva fluxul existent intern in unitatea productiva pornind de la procesul de

productie pana la consumator . Astfel unitatea de incarcatura produsa este ulterior
depozitata in diferite perioade atat temporar cat si ulterior efectiv,in functie de comezile si
vanzarile provenite de la destinatar. De la depozit marfa pleaca catre punctul de vanzare
unde o anumita cantitate podusa este expusa spre vanzare.
1.6 Intocmirea fluxului de transport (intern) si de manipulare

Planul privind elaborarea unui studiu de transport intern cuprinde:
-expunerea problemei ;
-analiza situatiei actuale;
-critica situatiei actuale;
-cercetarea posibilitatilor de imbunatatire;
-alegerea variantei posibile ;
-graficul aplicarii variantei avizate si planul privind urmarirea aplicarii metodei
imbunatatite ;
Expunerea problemei.
Aceasta etapa consta in:
-prezentarea situatiei generale a intreprinderii care cuprinde o scurta descriere a
intreprinderii de la lnfiintare si pana in momentul inceperii studiului;
-studierea planului de produclie actual si de perspectiva;
- evidentierea dificultdlilor principale de ordin tehnic, financiar si uman;
- concluzii privind necesitatea unui studiu in vederea imbunatatirii transportului intern si
a manipularii.
33
Analiza situatiei actuale. Aceasta etapa se refera la intocmirea documentelor si datelor statistice
necesare, la calculul cheltuielilor anuale pentru transport si manipulare si la examinarea
diferitelor transporturi si manipulari.
.
Critica situatiei existente pana in momentul inceperii studiului. Aceasta parte a planului
privind elaborarea unui studiu de transport intern consta din aplicarea metodei interogative
adoptata la studiul transportului intern.
Cercetarea posibilitatilor de imbunatatire. Aceasta parte a planului cuprinde:

- studierea zonelor disponibile pentru imbunatatiri (se completeaza planul in acest sens),
a instalaliilor ce pot fi deplasate, a instalatiilor din subsol (nu se va neglija a treia dimensiune) si
a innltimilor disponibile;
- analizarea proiectelor de imbunitire in curs de studiu a caror realizare va influenta
solutia aleasa;
- studierea experienlei altor intreprinderi privitoare la transportul de produse similare;
- folosirea in proportie de minimum 60% a mijloacelor de transport existente;
- aplicarea principiilor economiei de miscari in transporturi, fiind recomandabil ca atunci
cand se stabilesc posibilitatile de imbunatire, sa se mentioneze inconvenientele situatiei existente
care au aparut in cursul analizei si toate ideile de imbunatatire corespunzatoare pentru realizarea
unei sinteze a posibilitalilor de imbunatatire, enumerand solutiile posibile sii retinand pe cele
care permit folosirea mecanismelor si a mainii de lucru cu un randament maxim.
Alegerea variantei posibile. Aceasta parte a planulu! cuprinde analizarea fiecarei variante,
calculul cheltuielilor si al eficienlei economice pentru fiecare varianta si alegerea soluliei
definitive. Pentru aceasta se aleg 2 sau 3 variante posibile, care se consideri ca ar corespunde cel
mai bine factorilor tehnici, economici si umani.
Varianta stabilita. Varianta stabilita cuprinde expunerea detaliata a solutiei definitive,

documentele si statisticile ce au folosti analizei situatiei actuale, programul de aplicare,
concluziile si observatiile colectivului ce a avizat studiul.
1.6.1 Grafice de circulatie
Graficul de circulatie este o reprezentare ce se obtine prin aplicarea simbolurilor

activitatilor pe desenele realizate in cadrul relevarii obiectivelor unitatii economice, cuprinzand:
- activitati desfasurate in cadrul tehnologiei de manipulare, depozitare si transport, ordinea lor de
desfasurare, distantelke dintre diferitele puncte de lucru la care se desfasoara activitati, relatiile
functionale dintre acestea;
- graficul de circulatie mai poate contine suplimentar distantele de transport si manipulare, timpi
de transport si manipulare, candtitati de transport si manipulare.
34
Fig.1.6.1 Graficul fluxurilor de activitati
Legenda:
- operatie de control
- operatie de asteptare
- operatia de depozitare
- operatia de transport
In figurile urmatoare sunt prezentate graficele fluxurilor pentru fiecare marfa in parte :
Fig. 1.6.1.a) – Graficul de circulatie marfa 1
35
Fig.1.6.1.b) – Graficul de circulatie marfa 2
Fig.1.6.1.c) – Graficul de circulatie marfa 3
36
Fig.1.6.1.d) – Graficul de circulatie marfa 4
Fig.1.6.1.e) – Graficul de circulatie marfa 5
37
Fig.1.6.1.f) – Graficul de circulatie marfa 6
Fig.1.6.1.g) – Graficul de circulatie marfa 7
38
Fig.1.6.1.h) – Graficul de circulatie 8
Fig.1.6.1.i) – Graficul de circulatie marfa 9
39
Fig.1.6.1.j) – Graficul de circulatie marfa 10
1.6.2 Analizarea si descrierea miscarilor
In figura de mai sus este prezentat graficul fluxurilor de activitati in depozit :

Unitatile de incarcatura M1, M2, M3 .... M10 sunt introduse din unitatea de productie in
depozit, unde sunt supuse la operatia de control vizual , cu un singur operator pe un singur
post de lucru, operatie ce are rolul de a verifica din punct de vedere calitativ si cantitativ marfa
respectiva (timpul de control nu este evidentiat separat, operatia este realizata vizual in prima
parte a timpului de transport alocat).
In continuare, fiecare paleta, pe care se afla un singur sortiment de produs, este preluata si
manevrata in spatiul de depozitare corespunzator , de cate un operator. Pentru aceasta

operatie, timpul alocat are 2 componente : un timp de transport estimat pe baza distantei dintre
postul de receptie si spatiul de depozitare, pentru o viteza de circa 3 m/s ; un timp de manevrare a
paletei in spatiul de depozitare de 10 secunde, pentru toate sortimentele.
Pentru expedierea marfii, timpul alocat este format in mod asemanator din cele 2
componente : timpul pentru scoaterea paletei din spatiul de depozitare (10s) si timpul pentru
transportarea acesteia, diferentiat in functie de distanta de parcurs.
Pe rampa de expeditie este prevazut un timp de asteptare de 50 s, necesar pentru
transbordarea paletelor cu produse farmaceutice de pe electrostivuitor in vehicul.
40
1.7 Determinarea capacităţii de manipulare, depozitare şi transport (intern)
1.7.1 Calculul necesarului de ambalaje si numarul de palete manipulate pe zi

In tabelul urmator este prezentat necesarul de cutii de carton si palete pentru fiecare
sortiment in fiecare zi :
Nr. marfa Nr. Nr.

cutii/zi Paleti/zi
7(mici) 1
1(mare)
28 1 (16 cutii)
1 (12 cutii)
85 2 (32 cutii)
1 (21 cutii)
28 1 (28 cutii)
27 1 (24 cutii)
1 (3 cutii)
36 1 (24 cutii)
1 (12 cutii)
82 10 (8 cutii)
1 (2 cutii)
60 (mici) 1 (15 cutii)
15 (mari)
63(mici) 2 (3 cutii mari)
6(mari)
120 2 (60 cutii)
1.7.2 Stabilirea tipurilor de utilaje şi instalaţii de manipulare necesare

a) Electrostivuitor FB15-7
41
Fig.1.7.2 Electrostivuitor FB15-7
Componente :
MOTOARE ELECTRICE:
Motor electric tracţiune: 11.5 kW
Comanda tracţiune: Invertor Mosfet
Motor electric hidraulic: 8,6 kW

Comandă motor electric hidraulic: Variator Mosfet
Motor electric servo-direcţie: 0,35 kW
Comanda motor electric servodirecţie: Variator IGBT
BATERIE DE TRACŢIUNE: 48V / 400Ah
Redresor: 48V / 60A
ECHIPARE: catarg triplex vizibilitate mărită cu translaţie laterală integrată, cilindru central
ridicare liberă, servo-direcţie electronică, frână cu regenerare curent, scaun cu suspensie şi
centură de siguranţă, anvelope pneumatice Bridgestone, oglinzi laterale.
SIGURANŢA: blocarea deplasării în lipsa prezenţei pe scaun a operatorului, sistem blocare
pornire în cazul nepoziţionării neutre a inversorului de sens, avertizor sonor mers înapoi, claxon,
supape limitare debit.
COMENZI: inversor sens electric, frână de mână cu blocare, 3 manete comenzi hidraulică
(ridicare, înclinare, translaţie), 2 pedale (acceleraţie, frână), selector tip auto sistem iluminare-
semnalizare, selector deplasare lentă, selector mod lucru (super, power, economic).
BORD: bord digital - indicare mod lucru (S-super, P-power, E-economic), avertizor nivel
electrolit baterie de tracţiune, avertizor activare "deplasare lentă", vitezometru, avertizor folosire
frână de mână, indicator poziţie neutră a inversorului, avertizor supraîncălzire controller,
avertizor supraîncălzire motor tracţiune, indicator ore de funcţionare, cod eroare, indicator
încarcare baterie de tracţiune - blink avertizor la scăderea tensiunii.
PERFORMANŢE:
Viteza ridicare furci (cu / fara sarcina): 350 / 580 m/s
Viteza deplasare (cu/fara sarcina): 14,0 / 16,0 km/h
42
Panta maxima (cu/fara sarcina): 14,3 / 20,0 %.
b) Transpaleta Rocla SW10acS1500
Fig.1.7.2’ Transpaleta Rocla SW10acS1500
Componente:
MOTOR ELECTRIC TRACŢIUNE, putere: 0,6 kW
MOTOR ELECTRIC POMPA, putere: 1,5 kW
CONTROL ELECTRONIC, tip: variator Mosfet
ACUMULATOR, tip: 24V/160Ah
REDRESOR, tip: separat
REDRESOR, parametri: 24V/30A V/A
ECHIPARE: catarg simplex, cilindru ridicare central, manetă comandă, redresor incoporat,
acumulatori tracţiune, frână electromagnetică, role simple faţă
SIGURANŢĂ: clapetă oprire urgenţă pe manetă comandă, microcontacte oprire deplasare în cazul
poziţionării verticale sau orizontale a manetei de comandă, supapă siguranţă cilindru ridicare
(previne căderea bruscă a sarcinii în cazul distrugerii furtunului de alimentare
INDICATOARE: indicator digital stare încărcare baterie şi ore de funcţionare
PERFORMANŢE:
Viteză deplasare (cu / fără sarcină): 6,0 / 6,0 km/h
Viteză ridicare (cu / fără sarcină): 0,10 / 0,15 m/s
Pantă maximă (cu/fără sarcină): 8 / 15 %.
Dimensiuni gabarit:
Înălţime maximă de ridicare (D05): 1500 mm
Înălţime liberă de ridicare (OPŢIONAL): 195 mm
Înălţime catarg strâns (D04): 1980 mm
Înălţime catarg desfăşurat (D06): 1980 mm
43
Lungime totală (L): 1833 mm
Lungime şasiu (l1): 683 mm
Dimensiuni furci (Lxlxg): 1150x165x64 mm
Ampatament: 1312 mm
Lăţime totală : 800 mm
Garda la sol, sub şasiu: 20 mm
Distanţă între furci, ext. (w1): 540 mm
Distanţă între furci, int. (w2): 210 mm
Rază de întoarcere: 1492 mm
Culoar de lucru (Ast): 2266 mm
Roată motrice: 230x70 mm
Role frontale: 85x90 mm
Rolă adiţională: 150x50 mm
Ecartament faţă: 375 mm
Ecartament spate: 506 mm
GREUTATE TOTALĂ: 1813 kg.
In tabelul urmator sunt prezentate utilajele si masinile adoptate pentru manipularea si

transportul intern din cadrul depozitului:
Nume Nr.bucati Perioada Valoare Loc de Observatii

amortizare folosinta
Electrostivuitor 2 4 ani 16000 Depozit Stare buna, compatibil
euro cu sistemele de
paletizare
Transpaleta 2 4 ani 4500 Depozit Stare buna
euro
1.7.3 Forţa de muncă

Înregistrarea personalului care participă la activităţile de MDT se face în totalitate, pe
zone de lucru, specialităţi şi repartizare, în ore lucrate pe zi. Fiecărui operator i se consemnează
diferite date referitoare la ergonomia muncii (îndemânare, capacitatea de ridicare, posibilitatea de
a deservi mai multe utilaje, etc.).
Se consemnează gradul de încărcare al operatorilor pe schimb. În organizarea activităţii
forţei de muncă în MDT trebuiesc respectare următoarele două principii: adaptarea omului la
muncă şi adaptarea muncii la om (fig.1.7.3).
În cazul abordării adaptării omului la muncă, planul de lucru este următorul:
- stabilirea profesiunilor operatorilor;
- organizarea unei testări corespunzătoare pe profesiuni;
- îndrumarea profesională permanentă;
În condiţiile adaptării muncii la om, planul este următorul:
- alegerea locurilor de muncă;
- determinarea gradului de solicitare a executantului;
- analiza fiecărui loc de muncă sau traseu de circulaţie separat şi în relaţia lor cu altele;
- investigaţii privind ambianţa fizică şi psihică;
44
- legăturile sub toate aspectele între executanţi.
Fig.1.7.3 Forta de munca
Avand in vedere depozitul adoptat cu cantitatea existenta de marfa consideram ca avem

nevoie de urmatorul personal:
- 1 persoana la punctul de control;
- 2 persoane soferi electrostivuitori;
- 1 persoana sef depozit(coordonator);
- 2 persoane formare unitati incarcatura si manipulare transpalete.
In total avem un personal in numar de 6 angajati cu precizarea ca se lucreaza pe un singur

schimb, comenzile nefiind in numar mare pe fiecare zi (26 palete).
1.8 Intocmirea tabelului de fluxuri
1.8.1 Întocmirea tabelului de fluxuri

În aceste tabele se înscrie întreg fluxul de mişcare, în legătură directă cu procesele de
ambalare, paletizare şi depozitare şi operaţiile de încărcare – descărcare în/din mijloacele de
transport, precum şi principalii indicatori, în ordinea desfăşurării activităţilor.
În prima coloană se trece fie denumirea totală a activităţii, fie un număr de ordine
simbolizând activitatea. Toate activităţile se înscriu în ordine cronologică, urmărind intrarea
materiei prime, transformarea pe care o suferă aceasta, mişcarea semifabricatelor, până la
ieşirea din unitatea economică a produselor finite. În cazul unităţilor unde nu au loc transformări
de obiecte (depozite, baze de aprovizionare,etc.) (putând exista doar transformări ale unităţilor de
încărcătură) situaţia este mai simplă, procesul derulându-se de la intrarea mărfurilor în unitate,
până la ieşirea acestora sub aceeaşi formă, sau realizate într-o unitate de încărcătură mai
eficientă. În cazul unor unităţi cum sunt, de exemplu, magazinele procesul se derulează numai
până la vânzare sau consum.
45
În coloana a doua a tabelului se înscrie utilajul, mijloacele tehnice combinate cu ajutorul
cărora se efectuează o activitate, precum şi personalul ajutător în afara celui care manipulează
utilajul sau conduce instalaţia de manipulare, formare a încărcăturii sau depozitare.
În coloana a treia sunt trecute unităţile de încărcătură care suferă fie o activitate statică,
fie pe care le manipulează sau transportă utilajul printr-o singură preluare. De exemplu, un
stivuitor manipulează două palete, preluându-le pe ambele în acelaşi timp. Mărimea unităţii de
încărcătură este două palete (sau masa acestora încărcată, după caz). Sau, o bandă
transportoare transportă la intervale, egale câte un ambalaj, deci într-o perioadă de timp o serie
de ambalaje. În acest caz mărimea unităţii de încărcătură va fi: un ambalaj.
În coloana a patra se înscrie lungimea drumului, în metri, adică distanţa, în general dus
-întors, pe care se desfăşoară activitatea (într-un sens încărcat şi în celălalt fără marfă).
În coloana a cincea se trece timpul procesului tehnologic (în general, în secunde).
În ultima coloană se trece timpul / unitatea de măsură a activităţii (în general timpul pe
tonă manipulată, ambalată, depozitată, încărcată etc).
Astfel, cunoscâd timpul procesului tehnologic (coloana 5) şi mărimea unităţii
de încărcătură (coloana 3), se obţine timpul T reprezentând coloana 6:
unde este un coeficient de multiplicare care, pentru toate mijloacele, în afara celor cu acţiune
continuă, are valoarea 1.
Însumarea în coloana 6 pe verticală, pentru fiecare tip de utilaj sau gen de activitate
prestată de muncitori, a timpilor conduce la aflarea timpului total de utilizare, necesar
determinării numărului optim de muncitori sau utilaje.
Marfa 1 : Zinnat
Mărimea Durata
Timpul pe
unităţii Lungimea procesului
Mijloacele tonă
Activitatea de drumului tehnologic
de realizare manipulată
încărcătură L [m]
[s] T [s/t]
[kg]
Receptie Marfa Electrostivuitor 29.4 0 50 1700
Manipularea paletei pana
Electrostivuitor 29.4 43.7 46 1564
la raft
Descarcarea paletei de pe
Electrostivuitor 29.5 10 15 510
electrostivuitor
46
Coborarea furcilor
Electrostivuitor 0 10 15 510
electrostivuitorului
Intoarcerea
electrostivuitorului la Electrostivuitor 0 43.7 40 1360
receptia marfii
 166 5644
Marfa 2 : Ibalgin Baby

Mărimea Durata
Timpul pe
Mijloacele de tonă
Activitatea drumului tehnologic
de realizare încărcătură L [m] manipulată
[s] T [s/t]
Receptie Marfa Electrostivuitor 126 0 50 397
Electrostivuitor 126 39.4 40 317
la raft
Descarcarea paletei de pe Electrostivuitor 126 10 15 119
electrostivuitor
Coborarea furcilor Electrostivuitor 0 10 15 119
Intoarcerea
electrostivuitorului la
receptia marfii
 150 1191
Marfa 3 : Magne B6
Mărimea Durata
Timpul pe
Mijloacele de tonă
[s] T [s/t]
la raft
Descarcarea paletei de pe Electrostivuitor 145.5 10 15 103
electrostivuitor
47
Intoarcerea
receptia marfii
 108 743
Marfa 4 : Aulin
Mărimea Durata
Timpul pe
Mijloacele de tonă
[s] T [s/t]
la raft
electrostivuitor
Intoarcerea
receptia marfii
 150 4238
Marfa 5 : Espumisan
Mărimea Durata
Timpul pe
Mijloacele de tonă
[s] T [s/t]
la raft
electrostivuitor
48
Intoarcerea
receptia marfii
 110 733
Marfa 6 : Prospan
Mărimea Durata
Timpul pe
Mijloacele de tonă
[s] T [s/t]
la raft
electrostivuitor
Intoarcerea
receptia marfii
 105 595
Marfa 7 : Vata hidrofila

Mărimea Durata
Timpul pe
Mijloacele de tonă
[s] T [s/t]
la raft
electrostivuitor
49
Intoarcerea
receptia marfii
 135 1452
Marfa 8 : Inhalant
Mărimea Durata
Timpul pe
Mijloacele de tonă
[s] T [s/t]
la raft
electrostivuitor
Intoarcerea
receptia marfii
 105 141
Marfa 9 : Novocalmin
Mărimea Durata
Timpul pe
Mijloacele de tonă
[s] T [s/t]
la raft
electrostivuitor
50
Intoarcerea
receptia marfii
 110 902
Marfa 10 : Acid acetilsalicilic

Mărimea Durata
Timpul pe
Mijloacele de tonă
[s] T [s/t]
la raft
electrostivuitor
Intoarcerea
receptia marfii
 115 1612
1.9 Calculul încărcăturilor unice pe flux
Toate mărfurile deplasate între aceleaşi obiective în interiorul unei unităţi

economice, parcurgând deci distanţe egale de transport, se grupează (din punctul de vedere al
calculului) în unităţi de încărcătură unice, chiar dacă aceste unităţi nu există în realitate.
Prin unităţi de încărcătură unice, în cadrul acestei metode, se înţelege un ambalaj, o
paletă, un container sau un pachet fictiv, de masă medie, obţinut prin procedeul mediei ponderate
între toate unităţile de încărcătură reale.
1.9.1 Numarul de bucati manipulate pe zi:
; ; ;
51
; ; .
; ;
; ;
In tabelul 1.3.4 sunt prezentate numarul si dimensiunile unitatilor de incarcatura pentru

fiecare sortiment.
Masa medie a unei unităţi de încărcătură este:
Capitolul II
Proiectarea maşinii / instalaţiei de ridicat şi tranportat utilizată în tehnologia

de manipulare – depozitare – transport (intern) proiectată.
52
2.1 Caracteristicile tehnice ale utilajului
Fig. 2.1.1 Schita electrostivuitor – vedere lateral
Fig. 2.1.2 Schita electrostivuitor – vedere de sus
( 1) Înalţime catarg ridicat: 5830 mm (cu grilaj protectie)
( 2) Înalţime maxima de ridicare: 4800 mm
( 3) Înalţime catarg strâns: 2145 mm
53
( 4) Înalţime grilaj sanie furci (4): 1000 mm
( 5) Înalţime libera de ridicare (5): 155 mm
( 6) Grosime furci: 35 mm
( 7) Garda la sol minima: 95 mm
( 8) Lungime totala, cu furci: 2980 mm
( 9) Lungime totala, fara furci: 2180 mm
(10) Lungime furci: 800 mm
(11) Distanţa încarcare: 375 mm
(12) Ampatament: 1250 mm
(13) Distanţa contragreutate: 330 mm
(14) Înalţime cuplaj tractare: 390 mm
(15) Înalţime scaun-acoperio: 1050 mm
(16) Înalţime totala acoperio cabina: 2110 mm
(17) Laţime totala: 1070 mm
(18) Distanţa între furci, exterioara: 200~920 mm
(19) Ecartament faţa: 910 mm
(20) Ecartament spate: 900 mm
(21) Laţime furci: 100 mm
(23) Raza de intoarcere exterioara: 1700 mm
(24) Unghiul minim de intersectare: 1690 mm
(25) Unghi inclinare catarg: 6-12 grade
GREUTATE: 2935 kg
ANVELOPE: Faţa: 6,00-9
Spate: 16x6-8
54
2.2 Verificarea stabilitatii electrostivuitorului
În cazul verificarii stabilitatii se iau in considerare doua situatii:

a) Electrostivuitorul stationeaza în fata unui stelaj si stivuieste la înaltimea maxima care poate
fi permisa prin exploatarea acestuia.
În aceste conditii se poate defini primul coeficient de stabilitate:
unde:
– greutatea totala a electrostivuitorului;
– distanta de la centrul de greutate al electrostivuitorului pâna la axa rotilor din fata;
– unghiul de înclinare care este facut de planul de rulare, pe care stationeaza electrostivuitorul,
cu planul orizontal; .
– distanta de la centrul de greutate al electrostivuitorului pâna la planul de rulare;
Gînc – greutatea încarcaturii; Gînc =750 daN

– înaltimea maxima de stivuire;
a – distanta de la axa rotilor din fata pâna la centrul de greutate al încarcaturii;
unde:
x – distanta de la axa rotilor din fata pâna la centrul de greutate al furcilor;
c – distanta de la centrul de greutate al furcilor pâna la centrul de greutate al încarcaturii;
Prin rezultatul obtinut observam ca se verifica conditia de stabilitate.
b) Electrostivuitorul se deplaseaza cu încarcatura pe o panta cu un unghi α=5°, iar la un moment

dat acesta este frânat brusc. În aceste conditii apar noi forte, si anume fortele de inertie care actioneaza
55
în sensul instabilitatii electrostivuitorului.
unde:
– greutatea totala a electrostivuitorului;
– distanta de la centrul de greutate al electrostivuitorului pâna la axa rotilor din fata;
– unghiul de înclinare care este facut de planul de rulare, pe care stationeaza electrostivuitorul,
cu planul orizontal; .
– distanta de la centrul de greutate al electrostivuitorului pâna la planul de rulare;
Gînc – greutatea încarcaturii; Gînc =750 daN

– forta de inertie ce actioneaza asupra încarcaturii
unde:
mînc – masa încarcaturii;
af – acceleratia la frânare;
unde:
v – viteza de deplasare a electrostivuitorului cu încarcatura;
tf – timpul de frânare;
– forta de inertie ce actioneaza asupra electrostivuitorului
unde:
mST – masa electrostivuitorului;
56
af – acceleratia la frânare;
unde:
v – viteza de deplasare a electrostivuitorului cu încarcatura;
tf – timpul de frânare;
– înaltimea de transport;
Se verifica conditia de stabilitate.
Capitolul III
Măsuri de asigurare a sănătăţii şi securităţii muncii şi măsuri de prevenire şi

stingere a incendiilor
3.1 Măsuri de asigurare a sănătăţii şi securităţii muncii

Traditional, se considera ca in contractul individual de munca, chiar daca nu ar fi
prevazuta expres, exista o clauza de asigurare a sanatatii si securitatii salariatului, respectiv
clauza „sain et sauf”.
In evolutia sa ulterioara, legislatia muncii a preluat direct preocuparea pentru asigurarea
sanatatii si securitatii salariatului.
La nivel european, materia securitatii si sanatatii in munca cuprinde cele mai numeroase
directive (15 pana in prezent):
- una generala;
- celelalte, pe categorii de persoane sau pe categorii de domenii de activitate (de munca).
Corespunzator acestei viziuni de la nivel european, in contextul legislativ intern este
aplicabila Legea nr. 319/2006 cu privire la securitatea si sanatatea in munca si un numar mare de
hotarari ale Guvernului (corespunzatoare directivelor de la nivelul Uniunii Europene).
Regulile directoare (conceptuale) ale reglementarii sanatatii si securitatii in munca sunt
urmatoarele:
57
A. Intreaga materie a asigurarii sanatatii si securitatii in munca pentru salariati este
reglementata prin norme legale imperative ca exceptie de la principiile generale in aceasta
materie, sfera negocierii individuale este extrem de restransa. Explicatia consta in faptul ca
asigurarea securitatii si sanatatii in munca constituie si o problema de interes general, public, a
statului insusi.
B. Sfera persoanelor care sunt protejate prin normele din aceasta materie este mai
larga decat cea a salariatilor. Aceasta cuprinde, practic, pe toti cei care, intr-o forma sau alta,
lucreaza in cadrul unui angajator, inclusiv elevii si studentii aflati in perioada de practica, dar si
voluntarii. De aceea, legea utilizeaza, de regula, notiunea de „lucrator”.
C. Orice angajator – ca persoana juridica sau ca persoana fizica - este obligat sa
respecte normele legale privind securitatea si sanatatea in munca. In acest scop, angajatorul
dispune de urmatoarele instrumente esentiale:
- Instructiunile proprii referitoare la asigurarea securitatii si sanatatii in munca,
elaborate pe baza si in aplicarea normelor legale. Contractul colectiv de munca, chiar daca legea
nu prevede expres, poate sa cuprinda si norme referitoare la acest domeniu.
- Comitetul pentru sanatate si securitate in munca existent, de regula, in cadrul
unitatilor cu participarea bipartita (angajatori si salariati) si a medicului de medicina muncii. Se
constituie la nivelul fiecarui angajator – persoana juridica, din sectorul public, privat si
cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei – avand
incadrati mai mult de 50 de salariati, cu scopul de a asigura implicarea salariatilor in elaborarea
si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei muncii.
D. Raspunderea legala pentru aplicarea masurilor de securitate si sanatate in munca
revine angajatorului. Faptul ca acesta incredinteaza aplicarea acestor masuri unei societati
specializate (din afara), pe baze contractuale, nu elimina, potrivit legii, raspunderea sa. Tot astfel,
faptul ca si salariatul are obligatia de a respecta masurile in cauza nu inlatura raspunderea
angajatorului daca acestea sunt insuficiente.
In scopul materializarii acestei raspunderi legale, angajatorul are urmatoarele obligatii
principale:
- sa evalueze riscurile existente la fiecare loc de munca;
- sa-l informeze pe salariat cu privire la aceste riscuri;
58
- sa-l instruiasca pe salariat care sunt si cum anume sa respecte normele de sanatate si securitate
in munca;
- sa obtina, anterior inceperii activitatii, autorizatia legala referitoare la asigurarea masurilor de
sanatate si securitate in munca;
- sa adopte aceste masuri si sa le aplice efectiv (masuri antifonice, de incalzire, de iluminat etc.);
- sa acorde salariatului echipamentul individual de protectie ale carui costuri se acopera din
fondurile angajatorului; se poate acorda si echipament de lucru, cerut de angajator, dar care nu
are rol de protectie a muncii;
- sa acorde alimentatia de protectie impotriva bolilor profesionale si, in acelasi context,
materialele igienico-sanitare;
- sa adopte masurile de prim-ajutor, de stingere a incendiilor, de evacuare a personalului in caz
de pericol.
Salariatul are urmatoarele obligatii principale:
- sa respecte normele de sanatate si securitate in munca;
- sa comunice imediat angajatorului, prin superiorul ierarhic, orice accident de munca sau boala
profesionala;
-sa comunice imediat orice situatie pe care, din motive intemeiate, o considera un pericol pentru
el sau colegii lui.
Neindeplinirea de catre salariat a obligatiilor evidentiate mai sus atrage sanctionarea
disciplinara.
E. Angajatorul urmareste, potrivit legii, ca, prin masurile de sanatate si securitate in
munca, sa nu se produca un accident de munca sau o boala profesionala.
Accidentul de munca este definit ca acel eveniment – brusc, neasteptat – care produce
incapacitate de munca. Incapacitatea trebuie sa fie de cel putin 3 zile ori sa fi produs invaliditate
sau deces. Accidentul de munca poate fi individual sau colectiv.
Boala profesionala nu intervine datorita unui eveniment brusc, neasteptat – precum
accidentul de munca – ci, dimpotriva, din cauza factorilor nocivi de la locul de munca (noxe
chimice, fizice, de zgomot, iluminare insuficienta) care produc, treptat, o anumita afectiune
(fizica sau psihica).
59
Atat accidentul de munca cat si boala profesionala se cerceteaza si se constata
intotdeauna, cel putin cu participarea angajatorului sau, dupa caz, a organelor teritoriale ale
inspectiei muncii si a medicului de medicina muncii (in cazul bolilor profesionale).
Raspunderea juridica pentru incalcarea normelor privind sanatatea si securitatea in
munca poate sa imbrace urmatoarele forme:
- raspunderea disciplinara, fie a salariatului care, avand functie de conducere, nu a luat
masurile obligatorii, fie a salariatului, care, in procesul muncii, a incalcat normele de sanatate si
securitate in munca;
- raspunderea patrimoniala atunci cand, prin fapta unuia dintre salariati, s-a incalcat
disciplina muncii, dar s-a produs si un prejudiciu material angajatorului;
- raspunderea contraventionala cand fapta salariatului cu functie de conducere sau de
executie constituie, potrivit legii, contraventie sau, mai precis, si contraventie;
- raspunderea penala pentru faptele incriminate de Legea nr. 319/2006, respectiv:
- neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana
care avea indatorirea de a lua aceste masuri daca se creeaza un pericol grav si eminent de
producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala;
Conform Ghidului privind buna practica de distributie angro a medicamentelor personalul

care lucreaza in industria farmaceutica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
CAPITOLUL V- Personal
Art. 8. - Personalul implicat in toate etapele de distributie a medicamentelor trebuie sa fie

competent si suficient ca numar pentru a asigura pastrarea calitatii acestora.
Art. 9. (1) Personalul trebuie sa beneficieze de instruire la angajare si periodic, in acord cu un

program de instruire anual; eficacitatea instruirii trebuie sa fie evaluata.
(2) Instruirea trebuie sa se realizeze conform unor proceduri standard de operare si sa se

pastreze inregistrari ale instruirii, care sa mentioneze participantii si temele prezentate.
(3) Pe langa prevederi generale privind buna practica de distributie, instruirea trebuie sa
includa si teme specifice tipului de activitate desfasurat, ca de exemplu: siguranta
medicamentelor, aspecte referitoare la identificarea medicamentelor, modalitatile de evitare a
patrunderii in lantul de distributie a medicamentelor contrafacute.
60
(4) Personalul care manipuleaza medicamente care prezinta risc (de exemplu, puternic active,
radioactive, psihotrope, stupefiante, sensibilizante si/sau periculoase) trebuie sa beneficieze de
instruire tintita.
Art. 10. (1) Personalul implicat in distributia medicamentelor trebuie sa poarte echipament de
lucru sau de protectie adecvat activitatilor pe care le desfasoara.
(2) Daca este necesar, personalul care manipuleaza medicamente care prezinta risc trebuie sa
foloseasca manusi de protectie.
(3) Trebuie sa se intocmeasca si sa se aplice proceduri adecvate privind starea de sanatate,

igiena si modul de echipare a personalului, in acord cu activitatile pe care acesta le desfasoara.
Art. 11. - Distribuitorul angro trebuie sa intocmeasca si sa aplice un regulament intern care sa
descrie masurile care se impun in situatia in care persoanele angajate pot fi implicate in insusirea
ilegala a unui medicament. (2)
3.2 Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor

Conform Legii privind Prevenirea şi Stingerea Incendiilor Nr. 307/2006, cu normele
metodologice de aplicare a acesteia:
Prevederi generale
Reglementeaza modul de organizare si desfasurare a activitatilor de aparare impotriva
incendiilor, in baza prevederilor legale in vigoare.
Organizarea activitatii PSI consta in:
 Organizarea controlului de prevenire prin evidentierea materialelor si dotarilor ce prezinta
pericol de incediu, si a masurilor generale si specifice de prevenire a incendiilor. Datele se
inscriu pe un formular tiparit pe carton si se afiseaza la loc vizibil.
 Organizarea apararii impotriva incendiilor la locul de munca (sectie, sector, atelier, depozit.
laborator, magazin, ferma zootehnica sau agricola, punct de recoltare cereale paioase)
permite prevenire, salvarea bunurilor, instruirea salariatilor, marcarea pericolelor de incediu
si organizarea stingerii (utilizarea mijloacelor de stingere din dotare).
 Evaluare si control PSI
Controlul este facut de personalul unitatilor de pompieri militari si de protectie civila.
Controlul se finalizeaza cu proces verbal de control tehnic sau nota de constatare sau raport de
constatare.
Analiza periodica a activitatii PSI se face anual si se trece intr-un raport ce cuprinde: noile
prevederi legale PSI; modul de realizare a masurilor PSI stabilite; deficientele semnalate in
activitatea PSI; asigurarea dotarii PSI.
Exercitiul si aplicatia cu salariatii vizeaza modul de executie a alarmarii, a evacuarii si
stingerea propriuzise a incendiilor.
Siguranta mijloacelor de aparare PSI

Astfel se stabilesc:
61
- persona desemnat sa asigure siguranta mijloacelor PSI;
- persoana autorizara care repara mijloacele PSI;
- programul de instruire angajati etc.
Echiparea cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor

Art. 792. Echiparea cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor se asigură, în
funcţie de destinaţie, de tip de construcţie, de natura şi de nivelul riscului de incendiu, potrivit
prevederilor reglementărilor tehnice de proiectare şi executare a construcţiilor şi instalaţiilor
precum şi a altor reglementări de specialitate.
Art. 793. În exploatare, este obligatorie verificarea periodică şi întreţinerea
corespunzătoare a instalaţiilor de semnalizare şi stingere cu care sunt echipate spaţiile,
construcţiile, instalaţiile, utilajele şi echipamentele, astfel încât să se asigure funcţionarea
acestora la parametrii precizaţi în reglementările tehnice.
Art.794. În scopul urmăririi în exploatare şi a stabilirii responsabilităţilor în cazul
executării unor remedieri, revizii sau reparaţii curente la instalaţiile de semnalizare şi stingere a
incendiilor, se recomandă întocmirea unui registru în care se înscriu următoarele date şi
informaţii (Anexa 16):
a) tipul instalaţiei;
b) data punerii în exploatare (în funcţiune);
c) schema instalaţiei şi principalele componente;
d) responsabilităţi privind exploatarea;
e) verificările periodice, lucrările de întreţinere şi reparaţiile curente.
Dotarea cu stingătoare şi alte mijloace iniţiale de stingere a incendiilor
Dispozitii finale
Art. 809. Riscurile de incendiu şi respectiv categoriile de pericol de incendiu, precum şi
gradele de rezistentă la foc ale construcţiilor la care se fac referiri în prezentele norme de
prevenire şi stingere a incendiilor se stabilesc conform prevederilor reglementărilor tehnice în
vigoare privind siguranţa la foc.
Art. 810. Conducătorii sunt obligaţi să aducă la îndeplinire măsurile stabilite, asigurând
organizarea şi desfăşurarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor în domeniul lor de
activitate potrivit prevederilor legate specifice şi ale prezentei norme.
Art. 811. Încălcarea dispoziţiilor legate privind prevenirea şi stingerea incendiilor atrage
răspunderea disciplinară, contravenţională, materială sau penală, după caz.
Activitatea de stabilire şi sancţionare a încălcărilor dispoziţiilor legate privind prevenirea
şi stingerea incendiilor se organizează şi se desfăşoară în conformitate prevederile legale.
62
ANEXE - Unitate economica
63
Proiectare depozit
64
Graficul de circulatie in depozitul proiectat
65
66
Bibliografie:
1. Bucurencu S.T., Cuparencu B., Ponoran V. – Marketing pentru industria farmaceutică, Cluj-
Napoca, Editura Dacia, 1999;
2. Ghidul privind buna practica de distributie angro a medicamentelor publicat in Monitorul
Oficial 865 din 22 decembrie 2008 (M. Of. 865/2008);
3. www.arilog.ro – Articole de specialitate ;
4. Ilie S., Curs Masini si instalatii pentru manipularea marfurilor- 2011 ;
* * * Legea privind Securitatea şi Sănătatea în Muncă Nr. 319/2006, cu normele metodologice
de aplicare a acesteia;
* * * Legea privind Prevenirea şi Stingerea Incendiilor Nr. 307/2006, cu normele metodologice
de aplicare a acesteia;
* * * Legea privind Protecţia Civilă Nr. 481/2004, cu normele metodologice de aplicare a
acesteia;
* * * site-uri Internet.
67

Proiect Mimm 2003

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Mimm 2003

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea din Pitesti

Facultatea de Mecanica si Tehnologie

Masini si instalatii pentru

S. l. Dr. Ing. : ILIE SORIN

Proiectarea tehnologiei de manipulare – depozitare – transport (intern).........................................7

1.1 Alegerea și descrierea detaliată a mărfurilor (sortimentelor).................................................7

1.2 Calculul volumelor de marfuri si a indicatorilor de volum..................................................13

1.3 Formarea unitatilor de incarcatura.......................................................................................17

1.5 Relevarea obiectivelor unitatii economice...........................................................................29

1.6 Intocmirea fluxului de transport (intern) si de manipulare..................................................30

1.7 Determinarea capacităţii de manipulare, depozitare şi transport (intern)...........................38

1.8 Intocmirea tabelului de fluxuri.............................................................................................43

1.9 Calculul încărcăturilor unice pe flux....................................................................................49

Proiectarea maşinii / instalaţiei de ridicat şi tranportat utilizată în tehnologia de manipulare –

2.1 Caracteristicile tehnice ale utilajului....................................................................................50

2.2 Verificarea stabilitatii electrostivuitorului............................................................................52

Măsuri de asigurare a sănătăţii şi securităţii muncii şi măsuri de prevenire şi stingere a

3.1 Măsuri de asigurare a sănătăţii şi securităţii muncii............................................................54

3.2 Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor.......................................................................58

În ultimii ani domeniul farmaceutic a suferit modificări semnificative; fiecare ramură a

Legislatie in industria farmaceutica

CAPITOLUL IX - Mijloace de transport si echipamente de manipulare

Figura 1.3.1 - Elementele strategiei de distribuţie

In situaţia economică actuală, calitatea serviciilor către clienţi trebuie privită

Proiectarea tehnologiei de manipulare – depozitare – transport (intern)

1.1 Alegerea și descrierea detaliată a mărfurilor (sortimentelor)

Zinnat este disponibil in cutii cu 1 blister OPA-Al-PVC/Al x 10 comprimate filmate.

2. .IBALGIN BABY- 200000 buc/an(contine: ibuprofen 100 mg + excipienti)

Ambalaj: Cutie cu un flacon din sticla bruna a 100 ml

3. MAGNE B6– 300000 buc/an

4. AULIN(R) 100 mg – 400000 buc/an

Dimensiuni ambalaj: 110x50x19 mm

5.ESPUMISAN – 500000 buc/an

Ambalaj: Cutie x 1 flacon din sticla x 100 ml sirop + masura dozatoare.

Ambalare individuală în pungi de 200gr.

Prezentare: Flacon cu 10 ml solutie.

9. NOVOCALMIN– 900000 buc/an

Ambalaj: cutie cu 2 folii termosudate a cate 6 supozitori.

10. ACID ACETILSALICILIC 500 mg – 1000000 buc/an

Ambalaj: Cutie x 2 blistere PVC/Al a cate 10 comprimate.

Conditii de ambalare, formare a unitatilor de incarcatura precum si conditii de manipilare,

2. Cerinţele speciale de distribuţie se pot grupa în funcţie de următoarele aspecte:

Echipamente şi materiale in depozite cu produse farmaceutice

- K este un coeficient de neuniformitate şi are valori diferite:

- pentru sosiri: 1,2...1,5;

- pentru expedieri: 1,1...1,2;

- celelante manipulari si operatii de transport K=1,0…………1,2;

- este volumul anual de mărfuri, în UM/an;

- este numărul de zile lucrătoare în unitatea economică, pe an.

Nr.crt Denumire produs Masa U.M Ambalare Termen de valabilitate

Masa=0.25 kg; K=1.

Masa=0.006 kg; K=1.

Masa=0.065 kg; K=1.

Masa=0.21 kg; K=1.

Masa=0.2 kg; K=1.

Masa=0.02 kg; K=1.

Masa=0.04 kg; K=1.

Masa=0.015 kg; K=1.

1.3 Formarea unitatilor de incarcatura

Fig.1.3 Formarea unitatilor de incarcatura.

1.3.2 Numarul de bucati manipulate pe zi:

1.3.3 Numarul de kilograme manipulate pe zi din fiecare sortiment:

1.3.4 . Numarul de cutii carton/palete manipulate pe zi din fiecare sortiment :