LICEUL TEHNOLOGIC ,,ALEXANDRU IOAN CUZA’’ BÂRLAD

PROIECT

PENTRU SUSȚINEREA EXAMENULUI DE

CERTIFICARE A CALIFICĂRII ABSOLVENTILOR.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL, FILIERA

TEHNOLOGICĂ, NIVEL 4.

CALIFICARE PROFESIONALĂ:

TEHNICIAN IN ACTIVITĂȚI DE COMERȚ

ÎNDRUMĂTOR:

CANDIDAT:
PROF: CORCIOVĂ NAUSICA ANCA PROFIRE MĂDĂLINA-ELENA

CLASA 12 A2

2023

1
 TEMA PROIECTULUI:

,,PĂSTRAREA ȘI DEPOZITAREA
PRODUSELOR ALIMENTARE,,

2
CUPRINS:
Argument…………………………………………………………….. 4
Cap.1 IMPORTANȚA DEPOZITĂRII ÎN COMERȚUL MODERN…...…….5

1.1 Definiții, rol, funcții…………………………………………………………5

1.2 Norme de igienă privind depozitarea……………...……..……………….....8

1.3 Perisabilitatea produselor………………………………………………......10

Cap.2 PĂSTRAREA PRODUSELOR ALIMENTARE ÎN SPAȚIILE DE

DEPOZITARE

2.1 Factori care influențează păstrarea mărfurilor ……………………………12

2.2 Condițiile de păstrare a produselor alimentare…………………………….13

2.3 Modificări calitative în timpul depozitării…………………………….14

Cap.3 STUDIU DE CAZ: PĂSTRAREA ȘI DEPOZITAREA PRODUSELOR

ALIMENTARE SC.LIDL ……………………………………………...17

3.1. Descrierea firmei Lidl România SRL…………………………………..…17

3.2. Produsele Lidl…………………………………………………………..….17

3.3. Depozitul Lidl………………………………………………………..…….18

Concluzii și propuneri…………………………………………………...…..21
NSSM și PSI……………………………………………………….…21
Bibliografie…...………………………………………………………22

3
Argument:
Formarea și păstrarea unor stocuri de mărfuri în activitatea comerciala reprezintă un fenomen
necesar și inevitabil, deoarece fără stocuri nu poate exista circulația mărfurilor. Necesitatea
obiectiva a stocurilor de mărfuri determină și necesitatea și existenta obiectivă a depozitelor
de mărfuri. Existența stocurilor și a depozitelor pentru păstrarea lor este determinata de
particularitățile producției, consumului, circulației, precum și particularitățile căilor de transport.
Depozitarea mărfurilor joaca un rol deosebit de important în sistemul logistic al firmei,
reprezentând ansamblul activităților de susținere, care ajută la îndeplinirea obiectivelor de servire
a clienților.
Păstrarea produselor pe timpul existentei lor constituie o preocupare continuă, în special în
prezent, când circulația mărfurilor a luat o amploare fără precedent ,necesitând o serie de măsuri
organizatorice și tehnice care preîntâmpină degradarea produselor
Am ales ca temă lucrarea de certificare a competențelor profesionale de nivel 4
,,PĂSTRAREA ȘI DEPOZITAREA PRODUSELOR ALIMENTARE,, deoarece aceste două
etape în procesul de gestionare al unei unități comerciale ce are ca și obiect de activitate comerțul
cu amănuntul sau cu ridicata este vital. Este foarte important pentru o asemenea entitate să știe în
ce mod se depozitează și păstrează marfa deoarece aceste două elemente oferă o imagine
produsului comercializat iar dacă nu se cunosc și nu se ține cont de ele atunci există riscul să scadă
imaginea entității pe piață. Depozitarea și păstrarea mărfurilor, buna gospodărire a fondului de
marfă existent și pregătirea adecvată în scopul vânzării se realizează în spații special amenajate, și
anume, în depozite. Depozitul de mărfuri, element de bază a comerţului cu ridicata este o unitate
comercială operativă cu sau fără personalitate juridică, care are rolul principal de acumulare,
păstrare și livrare a mărfurilor.

În primul capitol este descrisă importanța depozitării în comerțul modern și este structurată pe trei
subcapitole. Primul subcapitol surprinde într-o manieră plăcută definiția, rolul și funcțiile acesteia.
În cel de-al doilea subcapitol am descris și prezentat normele privind depozitarea. În subcapitolul
al treilea am prezentat și exemplificat perisabilitatea produselor. În cel de-al doilea capitol este
prezentată în amănunt păstrarea produselor alimentare în spațiile de depozitare și este structurat pe
trei subcapitole. Primul subcapitol cuprinde factorii care influențează păstrarea mărfurilor. În al
doilea subcapitol am exemplificat condițiile de păstrare a produselor alimentare. În subcapitolul al
treilea am prezentat modificările calitative în timpul depozitării. Studiul de caz prezintă aspectele
teoretice cu privire la tema aleasă acesta fiind structurat în trei subcapitole. În primul subcapitol
este descrisă firma Lidl (când s-a înființat, obiectivele acestuia), în al doilea subcapitol este
descrisă în amănunt gama proprie a produselor Lidl, iar în al treilea subcapitol este descris și redat
depozitul Lidl alături de toate caracteristicile acestuia. Acesta susține comunitatea locală prin
implicarea în diverse proiecte sociale și de protecție a mediului înconjurător. Clienții pot beneficia
de o gamă variată de produse la prețuri accesibile, iar angajații Lidl Bârlad sunt pregătiți să ofere
asistență și informații clienților pe tot parcursul zilei. În concluzie, Lidl Bârlad este un magazin
modern și bine echipat, care își oferă clienților acces la produse de calitate la prețuri competitive.

4
CAP. 1: IMPORTANȚA DEPOZITĂRII ÎN COMERȚUL MODERN
Formarea și păstrarea unor stocuri de mărfuri în activitatea comerciala reprezintă un fenomen
necesar și inevitabil, deoarece fără stocuri nu poate exista circulația mărfurilor. Necesitatea
obiectiva a stocurilor de mărfuri determină și necesitatea și existenta obiectivă a depozitelor
de mărfuri.
Existența stocurilor și a depozitelor pentru păstrarea lor este determinata de particularitățile
producției, consumului, circulației, precum și particularitățile căilor de transport.
Caracteristicile comerțului modern permit primirea mărfurilor în depozite, in cantități mari,
de la furnizori și livrarea acestora în cantități mici către rețeaua de desfacerea cu amănuntului.

1.1 DEFINIȚII, ROL, FUNCȚII

Depozitarea și păstrarea mărfurilor, buna gospodărire a fondului de marfă existent și pregătirea

adecvată în scopul vânzării se realizează în spații special amenajate, și anume, în depozite.
Păstrarea este considerată temporară (cca.2-20 zile) și este specifică produselor alimentare
perisabile sau de lungă durată. Când se depășește această perioadă limitată, pentru produse
industriale (aparatură electro-casnică, încălțăminte și îmbrăcăminte).
Depozitarea mărfurilor joaca un rol deosebit de important în sistemul logistic al firmei,
reprezentând ansamblul activităților de susținere, care ajută la îndeplinirea obiectivelor de servire
a clienților. Deciziile adoptate în privința depozitelor de mărfuri include stabilirea a patru
coordonate esențiale:
✓ numărul depozitelor;
✓ determinarea amplasamentului;
✓ dimensionarea depozitelor;
✓ configurarea interna a depozitelor.
Daca inițial depozitarea a fost considerată o activitate necesară, dar generatoare de costuri, în
prima jumătate a secolului XX a fost caracterizată prin următoarele aspecte:
Caracter static rolul sau constând în păstrarea mărfurilor, vizând asigurarea unei concordante între
cerere și ofertă. Mărfurile de orice natura fie ca sunt materii prime, materiale sau produse finite
sunt menținute pentru anumite perioade de timp până când sunt cerute de către clienți.
Necorelarea cu alte activități logistice. Atenția utilizatorilor este focalizată numai pe costurile
generate de acest domeniu de activitate nefiind urmărit impactul depozitării în privința costurilor
altor activități.
Preocupări limitate pentru creșterea eficacității. Se manifestă un interes scăzut pentru noi
proceduri de păstrare și manipulare și deci urmare un interes scăzut pentru activitățile de creare de
noi depozite și de ameliorare a activităților din interiorul acestora.
Accentul pus pe resursele umane. Încărcarea și descărcarea mărfurilor, manipularea mărfurilor
era realizată manual și drept urmare prin intermediul forței de munca, de unde rezultă și interesul
manifestat pentru aceasta.
Păstrarea produselor pe timpul existentei lor constituie o preocupare continuă, în special în
prezent, când circulația mărfurilor a luat o amploare fără precedent ,necesitând o serie de măsuri
organizatorice și tehnice care preîntâmpină degradarea produselor. Păstrarea mărfurilor se
întâlnește atât la producător, cât și la beneficiar. Elementele de baza în acest proces le constituie
depozitele care sunt definite ca fiind „verigi structurale ale unei unități care dispune de utilaje,
instalații sau dispozitive specifice, destinate efectuării operațiilor de păstrare și eliberare a
5
mărfurilor potrivit destinațiilor acestora”. În literatura de specialitate, în accepțiunea larga a
cuvântului, prin depozit se înțelege o unitate comercială operativă subordonata unei verigi
economico-organizatorice care îndeplinește funcții legate de primirea, acumularea, păstrarea și
livrarea mărfurilor. Operațiunile de cumpărare-vânzare a mărfurilor ce trec prin depozit se fac de
veriga comerciala de care depinde depozitul. În sensul restrâns, noțiunea de depozit reprezintă un
sistem de încăperi sau alte forme de construcții, înzestrate cu utilaje și instalații adecvate efectuării
operațiunilor de recepționare, păstrare și livrare a mărfurilor.
Factorii specifici circulației mărfurilor care fac necesara existenta depozitelor de mărfuri sunt:
• Transformarea sortimentului de producție în sortiment comercial, operațiune care se real-zează
în depozite prin intrări succesive de mărfuri de la diverși furnizori;
• Aprovizionarea periodică a magazinelor și în continuare a populației cu mărfuri face necesara
existența stocurilor de mărfuri, care de cele mai multe ori se păstrează în depozite;
• Caracteristicile comerțului modern permit primirea mărfurilor în depozite, în cantități mari
(uneori vagonabile), de la furnizori și livrarea acestora în cantități mici către rețeaua de desfacere
cu amănuntul;
• Particularitățile și necesitatea eficientizării activității de transport care determina discontinuitate
în aprovizionări și obligă la asigurarea unor stocuri de mărfuri pentru desfășurarea continua a
activităților de producție sau comerciale;
• Existenta rezervelor de stat, care necesită stocarea mărfurilor care au ieșit din sfera producției dar
n-au intrat în cea de desfacere. Depozitele îndeplinesc în aceasta situație o funcție socialmente
necesara.
Principalele tipuri de depozite sunt:
a) depozite de colectare –în ele se depun loturi mici pentru a se forma loturi mari pentru expediție
b) depozite de repartizare - acumulează loturi mari pentru a se livra loturi mici ;
c) depozite de păstrare - sunt necesare când producția nu are același ritm cu cererea (ex. legumele)
d) depozite de tranzit - permit schimbarea mijlocului de transport (exista în gări sau porturi) .
În funcție de forma de proprietate depozitele pot fi:
a) ale producătorului (magaziile de produse finite, depozitele de materii prime)
b) ale comerțului de gros (depozite intermediare din care se fac repartiții)
c) ale comerțului cu amănuntul (un depozit central din care este alimentat depozitul magazinului).
În funcție de specializarea pe care o au, depozitele pot fi:
a) depozite strict specializate - se amenajează pentru păstrarea produselor ce necesita condiții
speciale (ex. sare, cartofi, etc.) ;
b) depozite specializate - sunt organizate pentru grupe de mărfuri care au nevoie de aceleași
condiții de păstrare (confecții, cosmetice, etc.) ;
c) depozite combinate - sunt destinate pentru mai multe tipuri de mărfuri (textile, încălțăminte,
etc.) ;
d) depozite generale - pentru categorii de produse (alimentele);
e) depozite mixte - pentru a putea stoca mai multe categorii de produse.
În funcție de orientarea lor, depozitele sunt :
a) depozite orientate spre producție - amplasate astfel încât să colecteze mărfurile de la mai mulți
producători;
b) depozite orientate spre clienți - amplasate astfel încât să alimenteze mai multe puncte de
servire.

6
Rolul depozitelor reiese din necesitatea menținerii stocurilor si asigurarea disponibilității
produselor, de asigurarea produsului potrivit, în cantitatea și de calitatea ceruta, în locul potrivit și
la momentul potrivit.Rolul depozitelor consta în:
➢ coordonarea ofertei cu cererea este legată de asigurarea cantităților de produse necesare
pentru satisfacerea cererii, în diferite situații precum:
• incertitudini referitoare la cerere – imposibilitatea estimării valorilor viitoare ale cererii
impune menținerea unor stocuri, numite stocuri de siguranța, menite sa satisfacă cererea din perioa
dele de vârf.
• incertitudini privind ciclul de performantă – existenta unor variații în cadrul ciclului de
reaprovizionare face necesara constituirea unor stocuri de protecție menite să acopere aceste goluri
de timp.
• cerere sezonieră – cererea pentru anumite produse în anumite sezoane impune necesitatea
creării unor stocuri, producția desfășurându-se pe parcursul întregului an pentru realizarea
acestora.
• producție sezonieră – depozitele au rolul de a păstra mărfurile produse intr-o perioada de
timp limitată.
➢ obținerea de economii de costuri în următoarele domenii:
• cumpărare – anticiparea unui consum viitor mai mare permite achiziționarea unor cantități
mai mari decât cele corespunzătoare unor necesități imediate și, drept urmare posibilitatea
acordării unor facilități de preț sub forma discount-urilor.
• producție – reducerea costurilor poate fi realizată printr-o producție în loturi mari ce
asigură o mai bună utilizare a capacităților de fabricație. Uneori aceasta nu reprezintă o soluție
datorită apariției unor neconcordante între cerere și ofertă, filozofia de a produce pentru a stoca
nefuncționând în acest caz.
• transport – prin comandarea unor loturi mai mari de mărfuri, numărul operațiunilor de
transport scade și ca urmare are loc o reducere a costurilor.
➢ continuarea sau amânarea producției/prelucrării acest proces putând continua în spatiile
de depozitare. Depozitarea unor fructe pe o perioada de timp nu foarte îndelungata poate asigura
continuarea procesului de coacere a acestora. Concepția modernă asupra depozitarii susține
amânarea procesului de prelucrare până în momentul în care sunt cunoscute caracteristicile cererii.
➢ îndeplinirea unor obiective de marketing se concretizează în următoarele aspecte:
• reducerea timpului de livrare prin amplasarea mai eficienta a depozitelor aproape de
punctele de desfacere ce asigura diminuarea timpului de onorare a comenzilor.
• adăugarea de valoare consta în adăugarea unor servicii speciale precum facturarea,
ambalarea, crearea de pachete promoționale, ce însoțesc produsele, în conformitate cu cerințele
clienților.
• creșterea prezenței pe piața prin creșterea nivelului logistic acordat clienților, ce
contribuie la creșterea vânzărilor.
Importanța depozitării mărfurilor este cel mai bine relevată de funcțiile complexe și variate pe care
le îndeplinesc depozitele de mărfuri. Funcțiile de depozitare sunt determinate de locul și rolul
depozitelor în procesul circulației mărfurilor, de felul și structura maselor de mărfuri ce trec prin
depozite, de mărimea, profilul și rolul verigii comerciale pe lângă care funcționează.
Funcțiile depozitelor sunt:
a) Funcțiile de mișcare;
b) Funcțiile de alimentare.
7
a) Funcțiile de mișcare presupun:
▪ Primirea produselor, deci descărcarea lor;
▪ Depozitare / păstrare, deci manipularea mărfurilor;
▪ Comisionare, adică formarea comenzilor;
▪ Expediție.
b) Funcțiile de alimentare cuprind:
▪ Depozitare pe termen scurt;
▪ Depozitare de termen lung, determinata de:
▪ Solicitări sezoniere;
▪ Vârfuri de cerere;
▪ Maturizare produse (vinuri, fructe);
▪ Acțiuni de marketing.
Alături de cele doua mari categorii de funcții, de mișcare și de alimentare, depozitele de
distribuție pot exercita și alte funcții suplimentare, cum sunt:
▪ Marcare, etichetare;
▪ Controlul produselor care intra sau ies din depozit;
▪ Derularea comenzilor;
▪ Ambalare

Depozitarea contribuie la formarea sortimentului comercial prin alegerea și sortarea mărfurilor pe

mărimi, calități, preț, culori, modele etc. conform necesităților cumpărătorilor și facilitează
controlul cantitativ și calitativ al mărfurilor primite si expediate, depozitul fiind una din verigile
importante prin care se împiedică pătrunderea mărfurilor de slabă calitate în rețeaua comercială cu
amănuntul.

1.2. NORME DE IGIENA PRIVIND DEPOZITAREA

Conform Ordin. 976/1998 privind asigurarea sănătăţii populaţiei şi ale Legii nr. 100/1998 privind
asistenţa de sănătate publică în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 244/1997 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Sănătăţii, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr.
764/1998,emite următorul ordin:
Articolul 1: Se aprobă Normele de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea,
transportul şi desfacerea alimentelor, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Articolul 2: Normele de igienă prevăzute la art. 1 sunt obligatorii pentru toate unităţile din
sistemul public şi privat, precum şi pentru întreaga populaţie.
Articolul 3 :Nerespectarea Normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea,
păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor atrage răspunderea civilă, contravenţională şi, după
caz, penală a persoanelor vinovate.
Articolul 4 :Ordinul ministrului sănătăţii nr. 863/1995, precum şi orice alte dispoziţii contrare se
abrogă.
Articolul 5: Direcţia generală de sănătate publică, celelalte direcţii din cadrul Ministerului
Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, ministerele cu reţea
medicală proprie, agenţii economici, celelalte persoane juridice şi fizice vor aduce la îndeplinire
dispoziţiile prezentului ordin, care va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
României.
8
 Depozitarea alimentelor trebuie să se facă în condiţii care să prevină modificarea proprietăţilor
nutritive, organoleptice şi fizico-chimice, precum şi contaminarea microbiană. În acest scop
alimentele vor fi depozitate în încăperi sau în spaţii special amenajate, protejate de insecte şi
rozătoare, dotate cu instalaţiile şi aparatura necesare pentru asigurarea controlului condiţiilor de
temperatură, umiditate, ventilaţie etc., stabilite prin acte normative în vigoare.

1. Așezarea produselor alimentare se va face separat pe sortimente, eventual pe zile de

fabricație, pe grătare sau rafturi, în stive, rânduri distanțate, astfel încât să se asigure o bună
ventilație și accesul persoanelor și al mijloacelor care controlează sau manipulează produsele
depozitate.
2. Nu se vor introduce în spațiile de depozitare produsele alimentare conținute în ambalaje
murdare, degradate sau care nu corespund normelor de igienă.
3. În spațiile destinate depozitării alimentelor nu se vor introduce produse care pot constitui
surse de contaminare a acestora.
4. Unitățile alimentare vor fi dotate cu spații necesare pentru depozitarea ambalajelor. Pereții
acestor spații vor fi etanși, nepermițând accesul rozătoarelor. Se interzice depozitarea ambalajelor
de transport în spații de producție, prepararea sau vânzarea alimentelor.
5. Transportul alimentelor se efectuează în funcție de perisabilitatea produselor, numai cu
mijloace autorizate sanitar, igienice, care să asigure pe toată durata transportului păstrarea
nemodificată a caracteristicilor nutritive, organoleptice, fizico-chimice și microbiologice, precum
și protecția împotriva prafului, insectelor, rozătoarelor și altor posibilități de poluare, degradare și
contaminare atât a produselor transportate, cât și a ambalajelor.
6. Mijloacele de transport al alimentelor trebuie să fie amenajate și dotate în funcție de natura
produsului transportat, iar, pe pereții exteriori se va înscrie denumirea produselor respective
(carne, pâine, lactate etc.) Pereții exteriori și platforma vor fi confecționate din materiale
rezistente, impermeabile, ușor de curățat.
7. Alimentele ușor alterabile vor fi transportate cu mijloace de transport frigorifice, prevăzute și
dotate cu mijloace de ventilație și frigorifice, inclusiv cu aparatură pentru controlul și înregistrarea
temperaturii. Pentru transportul în cadrul aceleiași localități sau cu o durată mai mică de 4 ore se
pot folosi mijloace de transport izoterme.
8. Carnea în carcasă se transportă agățată pe cârlige din material inoxidabil. Se permite
transportarea de alimente sub formă de materii prime și semifabricate împreună cu produse finite
care se consumă fără altă prelucrare termică, dacă se asigură condiții corespunzătoare pentru
fiecare categorie.
9. Alimentele vor fi însoțite pe tot timpul transportului de documentele care să certifice că
produsele respective au fost recepționate conform actelor normative În vigoare.
10. Producătorul este obligat să asigure transportul produselor numai în mașina autorizată.
11. Mijloacele de transport al alimentelor, precum și ambalajele de transport trebuie păstrate
permanent în perfectă stare tehnică și de curățenie; acestea vor fi spălate și dezinfectate după
fiecare transport.
12. Personalul care asigură transportul și manipularea alimentelor ușor alterabile și a pâinii va
purta echipamentul de protecție sanitară a alimentelor (păstrat în vehiculul respectiv), la urcarea pe
platforma vehiculului și în timpul tuturor operațiunilor în care acesta vine în contact direct cu
alimentele, și va avea carnet de sănătate.

9
1.3. PERISABILITATEA PRODUSELOR

Prin perisabilităţi, se înţelege scăzămintele care se produc în timpul transportului, manipulării,

depozitării şi desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare,
volatilizare, pulverizare, hidroliză, răcire, îngheţare, topire, oxidare, aderare la pereţii vagoanelor
sau ai vaselor în care sunt transportate, descompunere, scurgere, îmbibare, îngroşare, împrăştiere,
fărâmiţare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, în procesul de
comercializare în reţeaua de distribuţie.
În timpul păstrării și transportului, materialele pot să piardă din masa lor datorită unor cauze
naturale. Sub acţiunea factorilor interni sau externi pot apărea reduceri în greutate sau volum,
numite pierderi naturale sau perisabilităţi.
Pierderile naturale apar chiar în condiţii de respectare a regulilor de comerţ, iar cauzele care
determină acest fenomen sunt de ordin obiectiv şi subiectiv. Pierderile naturale depind de anotimp,
climă, cantitatea şi proprietăţile fizico-chimice ale mărfurilor, de tipul ambalajelor, depozitului,
durata şi condiţiile de păstrare şi transport. Prin îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare, influenţa
acestor cauze se poate reduce la minimum, evitându-se uscarea, volatilizarea, evaporarea,
scurgerea prin ambalaj, topirea, pulverizarea produselor etc. Nu constituie perisabilităţi pierderile
incluse în normele de consum tehnologic, precum şi cele produse prin neglijenţă, sustrageri şi cele
produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forţă
majoră..
Limitele maxime de perisabilitate pentru mărfurile ambalate în recipiente din sticlă se aplică şi
pentru ambalajele respective.
Perisabilităţile pot fi acordate numai după o verificare faptică a cantităţilor de produse existente în
gestiune, stabilite după cântărire, numărare, măsurare şi prin alte asemenea procedee şi după
efectuarea compensărilor conform prevederilor legale în vigoare.
Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare şi desfacere se stabilesc la nivelul întregii
activităţi a persoanei juridice plătitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit
pentru grupa de mărfuri la preţul de înregistrare al mărfurilor intrate sau la preţul de livrare pentru
mărfurile vândute în perioada cuprinsă între două inventare. Aceleaşi limite maxime de
perisabilitate se acordă şi pentru mărfurile din stoc.
Limitele maxime de perisabilitate în timpul transportului se aplică o singură dată pentru cantităţile
de marfă efectiv intrate sau, după caz, livrate, în funcţie de condiţia de livrare stabilită între
furnizor şi beneficiar. Comercianţii pot stabili cote de perisabilităţi diferenţiate sortimental pe
depozite, magazine, gestiuni, pentru a fi admise la cheltuieli deductibile din profitul impozabil, cu
obligativitatea încadrării în limitele maxime de perisabilitate prevăzute pentru grupa respectivă de
mărfuri. Pierderile sau scăderile cantitative care depăşesc normele de perisabilitate stabilite nu
sunt deductibile din punct de vedere fiscal.
Principalele cauze obiective care determină perisabilităţile mărfurilor sunt:

• evaporarea (la făină, carne, salamuri, brânzeturi etc.);

• volatilizarea (băuturi alcoolice, solvenţi, lacuri);
• aglomerarea (lapte-praf, produse sodice, sare);
• difuziunea apei sau grăsimii prin ambalaj (ciocolată, halva, semipreparate);

10
• pulverizarea (scurgeri din saci de făină, lapte-praf, cafea). Perisabilitatea este influenţată şi de
factori subiectivi, din care amintim:
• gradul de dotare tehnică a spaţiilor de depozitare fixe şi mobile (mijloace de transport);
• nerespectarea regulilor de comerţ şi a regimului de depozitare şi păstrare;
• natura ambalajului şi modul de ambalare;
• felul şi frecvenţa operaţiilor de sortare, debitare, ambalare;
• durata păstrării.

11
CAP. 2 PĂSTRAREA PRODUSELOR ALIMENTARE ÎN SPAȚIILE DE DEPOZITARE

Produsele alimentare depozitate, într-o întreprindere din sectorul alimentar trebuie păstrate în
condiţii corespunzatoare, menite să prevină degradarea şi să evite contaminarea. Materiile prime,
ingredientele, produsele intermediare şi produsele finite, susceptibile de a favoriza înmulţirea
microorganismelor patogene sau formarea toxinelor, nu trebuie păstrate la o temperatură care
poate cauza un risc pentru sănătate.
Lanţul frigorific nu trebuie întrerupt. Cu toate acestea, ele pot fi retrase din spaţiile cu
temperatură controlată, pe perioade scurte de timp, în scopuri practice, legate de manipulare în
timpul pregătirii, transportului, depozitării, etalării şi servitului produselor alimentare, cu condiţia
ca acest lucru să nu conducă la apariţia unui risc pentru sănătate. Pentru un control asupra
depozitării acestora, pe durate de timp mai mari, se vor asigura favorabile, în spații de congelare
si/sau refrigerare, in interiorul unitatii, sau in spatii special amenajate (in cazul stocurilor mari de
alimente si/sau cu termen de valabilitate indelungat) care să asigure refrigerarea și o ventilare
adecvată (beciuri, pivnițe, etc).
Categoriile de materii prime preambalate, cu termen de valabilitate indelungat, pot fi
depozitate in incinta depozitului, pe rafturi din material neted si lavabil, la loc uscat si racoros, cu
asigurarea monitorizarii zilnice a conditiilor de temperatura adecvate, fără afectarea calitatii
produselor pe timpul depozitării. Trebuie puse în practică proceduri adecvate de combatere a
dăunătorilor. Este necesar, de asemenea, stabilirea de proceduri adecvate care să împiedice accesul
animalelor domestice în zonele de preparare, manipulare sau depozitare a produselor alimentare
(sau, în cazul în care autoritatea competentă o permite, să împiedice ca accesul să aibă drept
rezultat contaminarea).

2.1. FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ PĂSTRAREA MĂRFURILOR

Pastrarea produselor alimentare complexe se realizeaza în spatii fixe pe perioade

diferite de timp, în functie de necesitatile pietei. Pastrarea constituie una din etapele
obligatorii ale circuitului fizic al produselor alimentare complexe, de la furnizor la
beneficiar.
În timpul depozitarii, ambalajul este acela care preia presiunea rezultata în urma
operatiei de stivuire a produselor. Cerintele fata de ambalaj sunt:
- ambalajul sa fie usor de aranjat în stiva;
- sa fie precizate conditiile de depozitare;
- sa reziste la variatiile de temperatura si umiditate.
Pastrarea în conditii de depozitare necorespunzatoare constituie un factor care
poate sa influenteze negativ calitatea produselor alimentare.
De aceea, prezintă importanța cunoașterea factorilor interni (compozitia chimica, proprietatile
microbiologice, fizice) si externi (umiditatea relativa a aerului, temperatura, radiatiile de
lumina, compozitia aerului, lipsa microorganismelor din mediul extern, natura
ambalajului de contact cu produsul alimentar, starea de igiena a depozitului, natura
produselor învecinate), care impun anumite conditii de pastrare si ambalare pentru
produsele alimentare complexe.

În categoria factorilor interni includem:

12
 • . Proprietățile fizice generale (starea de agregare, structura, densitatea, higroscopicitatea,
umiditatea etc.);
• Proprietățile chimice ale produselor (compoziție chimica, rezistenta la actiunea agentilor
corozivi, comportament fata de acizi, baze, oxigen etc.);
• Proprietățile biologice și principiile biologice etc

Din categoria factorilor externi fac parte:

• factori atmosferici (temperatura si umiditatea aerului, compoziția și circulația maselor de

aer, radiații luminoase și calorice etc.);
• factori biologici (microorganisme, insecte, rozătoare etc.);
• factori mecanici (solicitări mecanice din timpul manipulării - șocuri mecanice, compresiuni
pe durata stivuirii etc.);
• tipul ambalajului si natura materialului de confecție;
• regimul depozitării (igiena din depozit, respectarea
criteriului vecinătății produselor - adică trebuie ținut seama
de faptul ca anumite produse pot transmite mirosuri sau
arome specifice altor produse aflate în apropiere, deci
dispunerea mărfurilor în depozit se va face în consecință).

Existența unui echilibru între acțiunea factorilor interni și

cei externi determina regimul optim ce asigura păstrarea
mărfurilor pentru o perioada de timp cât mai îndelungată.
Acest echilibru, implicit regimul optim de păstrare, depind de interacțiunile dintre factorii interni
și externi .

2.2. CONDIȚIILE DE PĂSTRARE A PRODUSELOR ALIMENTARE

Păstrarea alimentelor trebuie să se facă astfel încât să se prevină alterarea, degradarea,

contaminarea chimică și biologică, impurificarea cu praf sau mirosuri străine de natura produsului.
Unitățile de alimentație publică trebuie să asigure păstrarea alimentelor în camere sau
compartimente special amenajate pentru anumite categorii de produse și anume: produse uscate
(cereale, făinoase, zahăr, produse ambalate), lapte și produse lactate, carne, pește, derivate ale
acestora, legume, fructe proaspete și conservate. În depozite și încăperi destinate păstrării
produselor alimentare se va asigura o ventilație permanentă și corespunzătoare; se vor împiedica
accesul insectelor și rozătoarelor. Produsele alimentare, cu excepția legumelor și fructelor crude,
se păstrează în lăzi, butoaie, saci care să asigure protecția prafului. Produsele alimentare se
depozitează pe grătare de lemn așezate în stive, pe rânduri sau compartimente, distanțate în așa fel
încât să asigure o ventilație perfectă, precum și accesul persoanelor care controlează starea
produselor depozitate. Autoritățile din alimentația publică sunt obligate să păstreze timp de 36 ore
o probă din fiecare fel de mâncare gătita și servită.

Produsele de panificație se pot păstra în coșuri de răchită, de material plastic sau în lăzile
fabricilor, cu condiția ca acestea să fie curate și acoperite, sau să fie așezate direct pe pardoseală și
la adăpost de praf și de sursă de căldură. Se păstrează la temperatura de 10 - 18 oC, cu umiditatea

13
relativă a aerului de 60 - 70 %, în spații dezinfectate, uscate, aerisite, bine ventilate, izolate de
surse puternice de căldură.
Făina se păstrează în depozite uscate, aerisite, în saci de material textil sau în pungi de hârtie,
stivuite, astfel încât să poată circula aerul la temperaturi de 10 oC, umiditatea relativa a aerului
fiind de 70 - 75 %, timp de 60 de zile în perioada 01.04-30.09 și 120 de zile în perioada 01.10-
31.03, în camere fără rozătoare sau insecte. Umiditatea mai mare de 14,5 % a fainii duce la
formarea cocoloașelor.
Crupele (griș, mălai, orez, arpacaș) se păstrează în locuri uscate, dezinfectate, bine aerisite,
respectând condițiile de vecinătate, deoarece primesc ușor mirosuri străine; temperatura de 16 - 20
o
C umiditatea de 70 - 75 % pentru a evita uscare în exces, mucegăirea sau încingerea. Se pot
păstra 30 de zile în perioada caldă și 45 de zile în perioada rece.
Pastele făinoase sunt ambalate în pungi de celofan, hârtie pergamentată sau polietilenă, cutii de
carton, saci de hârtie, lăzi de lemn. Spatiile de depozitare trebuie să fie curate, uscate, aerisite,
dezinfectate. Temperatura de păstrare să fie de 20 oC, iar umiditatea de maximum 85 %. Termenul
de valabilitate pentru pastele simple este de 12 luni, pentru pastele cu oua este de 8 luni, iar pentru
pastele cu alte adaosuri este de 6 luni.
Legumele se păstrează în pivnițe uscate sau încăperi răcoroase în care se poate asigura un curent
continuu de aer; ele vor fi așezate în lăzi curate sau pe platforme de rafturi cu schelet metalic și
vor fi controlate periodic, îndepărtându-se imediat cele stricate. În astfel de condiții se păstrează
legumele mai puțin perisabile (cartofii de toamna, ceapa uscata, usturoi, rădăcinoase) și la
temperaturi de 0 - 5 oC, umiditatea relativa fiind de 75 - 90 %. Legumele perisabile (verdețuri,
dovlecei, ceapă verde, usturoi verde, ciuperci, tomate, cartofi timpurii) trebuie consumate imediat.
Carnea este un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor, de aceea se impun condiții
speciale de păstrare și depozitare, în spații frigorifice: carnea refrigerata se păstrează la o
temperatura de 0 oC+4 oC și o umiditate relativa a aerului de 75 - 85 %, timp de 48 ore; carnea
congelata se depozitează în spații speciale, care să asigure o temperatura în profunzime de -12 oC;
poate fi păstrată astfel timp de 4 - 12 luni.
Laptele și produsele lactate se păstrează în bidoane speciale acoperite cu vase smălțuite acoperite
cu capac, puse în răcitoare sau în bazine cu apa răcită și gheața la temperatura de +2 oC+8 oC timp
de 24 ore. Depozitarea se face în încăperi frigorifice curate, dezinfectate, fără miros străin. Este
interzisă depozitarea laptelui în locuri insalubre.
Grăsimile se țin în spații aerisite, curate, întunecoase, la o temperatura de 0 - 7 oC, umiditate de
75 - 80 %. Termen de păstrare valabil; ulei vegetal 4 luni, ulei de germeni de porumb 90 de zile,
margarina 30 de zile, untura 90 de zile.
Ouăle se depozitează în spații și ambalaje curate, bine aerisite, întunecoase, cu temperaturi de 0 -
14 oC și umiditate de 70 - 90 %. Termenul de depozitare în perioada 15.09-31.03 este de 20 de
zile, iar în perioada 01.04 - 14.09 de 10 zile. Sa se evite depozitarea îndelungata a ouălor.

2.3. MODIFICĂRI CALITATIVE ÎN TIMPUL DEPOZITĂRII

În timpul păstrării mărfurilor pot avea loc procese și modificări fizice, chimice, biochimice,
microbiologice în urma interacțiunii între factorii interni și externi ce influențează asupra păstrării.

Modificările fizice condiționează apariția unor procese cum sunt: înghețarea, topirea, umezirea,
evaporarea, sublimarea, pulverizarea, aglomerarea, dezemulsionarea.Cele mai importante

14
modificări se datorează acțiunii parametrilor atmosferici: temperatura și umiditatea relativa a
aerului, între care există o relație invers proporțională.

Temperaturile prea joase pot provoca:

- înghețarea produselor și dilatarea lor (înghețarea conservelor este urmata de bombaj fizic);
- precipitarea produselor;
- modificarea solubilității
- dezemulsionarea, reducerea stabilității produselor (pigmenți, detergenți, băuturi alcoolice).
Temperaturile prea înalte de păstrare a produselor congelate pot determina topirea loc, urmata de
modificări chimice și microbiologice.
Temperatura trebuie asigurata în funcție de natura produsului depozitat, de durata depozitarii etc.
Creșterea temperaturii peste limita standard determina:

• dilatarea si creșterea presiunii în recipiente, poate fi urmată de explozii (de exemplu, la

băuturile alcoolice tari există pericolul exploziilor, coeficientul de dilatare termica fiind de
8,46 ori mai mare decât al apei);
• cimentul umed nu mai face priza normala, varul se acoperă la suprafață cu un strat subțire de
var stins
• la produsele alimentare, umezirea avansata favorizeaza dezvoltarea microorganismelor care
altereaza produsele;
• scăderea umidității sub limita standardelor determina evaporarea apei din produse: unele
produse se vestejesc (legume, fructe), la produsele din lemn apar contrageri, dezlipiri ale
furnirului etc.

Modificări chimice au loc sub influenta unor factori interni și externi: temperatura, oxigenul
aerului, radiațiile luminoase etc. Produsele metalice la o umiditate ridicata a aerului suferă un
proces de coroziune. În cazul recipientelor metalice pentru conserve, coroziunea poate provoca
bombajul chimic, numit și bombaj de hidrogen, conservele căpătând un gust și miros neplăcut.
Produsele chimice își pot modifica compoziția chimică, schimbându-și proprietățile (de exemplu,
denaturarea culorii pigmenților și coloranților). Produsele metalice pot suferi procese de
coroziune.
Modificările biochimice sunt determinate de activitatea enzimelor existente în produsele
alimentare, facilitând desfășurarea unor procese ca: respirația, maturarea, autoliza etc.

Modificările microbiologice au loc datorită acțiunii microorganismelor (bacterii, drojdii,

mucegaiuri) asupra unor substanțe din produse, pe care la transforma în cadrul proceselor de
fermentație, mucegăire, putrefacție.

• Respirația este un proces de oxidare din celula vie, specific produselor aflate în stare
eubioză (bioză parțială), de exemplu fructe sau legume proaspete. Respirația poate fi aeroba sau
anaeroba. Respirația aeroba presupune degajarea unei însemnate cantități de căldura, iar respirația
anaeroba este similară cu un proces de fermentație alcoolica.
Factorii cei mai importanți care influențează intensitatea procesului de respirație sunt temperatura
și umiditatea, care trebuie să se situeze între limitele standardizate.

15
 • Maturarea este un proces biochimic complex care consta în reacții de hidroliza și uneori
de polimerizare și condensare, care determină modificări favorabile în caracteristicile senzoriale,
structurale și tehnologice ale produselor agroalimentare (cereale, legume, vinuri, fructe, produse
din carne, brânzeturi etc.).
• Autoliza are loc după moartea organismului (de exemplu, după sacrificarea animalului),
când predomina reacțiile de descompunere, produsul schimbându-și consistenta și gustul.
• Fermentația poate fi alcoolică, acetică, lactică, butirică în funcție de substanța rezultata
preponderenta.
- Fermentația alcoolică consta în transformarea de către drojdii, mucegaiuri și bacterii a
glucidelor în alcool etilic și alți produși secundari. Fermentația alcoolica sta la baza unor
procese tehnologice în industria alimentară – alcoolului, panificației, vinificației, berii etc.
- Fermentația acetică consta în oxidarea alcoolului etilic pana la acidul acetic. Aceasta
fermentație determină alterarea vinului, berii, produselor lactate acide, în prezenta oxigenului
aerului.
- Fermentația lactica are lor sub acțiunea bacteriilor lactice, care transformă zaharurile în
acid lactic. Se folosește la fabricarea produselor lactate acide și la conservarea prin murare.
Efectul negativ al acestei fermentații este întâlnit la păstrarea un timp mai îndelungat a
produselor lactate, de exemplu, acrirea laptelui.
- Fermentația butirica consta în transformarea glucidelor în acid butiric sub influența
bacteriilor în lipsa aerului. Acest tip de fermentație apare în timpul păstrării necorespunzătoare
a produselor murate, a laptelui, brânzeturilor etc., care capătă gust amar și miros neplăcut.
• Mucegăirea este procesul microbiologic, caracteristic produselor vegetale care prin
conținutul mare de apa și reacția slab acida a mediului favorizează dezvoltarea mucegaiurilor.
Ajunse la maturitate, aceste microorganisme colorează mediul în care se dezvoltă, consumă
substanțele organice pentru a-și asigura metabolismul propriu și eliberează în mediul de reacție
enzime specifice.
• Putrefacția este un proces microbiologic declanșat de bacteriile de putrefacție în prezența
sau absența aerului, care hidrolizează enzimatic substanțele proteice până la aminoacizi, amine,
fenoli, indol, scatol, mercaptan, gaze etc. O buna parte din aceste substanțe sunt toxice
(putresceină, cadaverină, indol, scatol etc.) și produsele putrezite au un gust și miros respingător,
fiind neconsumabile.

16
 Cap 3: STUDIU DE CAZ

PĂSTRAREA ȘI DEPOZITAREA PRODUSELOR ALIMENTARE SC.LIDL

3.1. Descrierea firmei Lidl Romania

Lidl Romania este o companie germană de retail care și-a deschis prima unitate în România în
anul 2011. De atunci, compania s-a extins constant, ajungând la peste 300 de magazine în întreaga
țară. Acesta face parte din Grupul Schwarz, una dintre cele mai mari companii de retail din
Europa. În prezent, Lidl Romania are aproximativ 12.000 de angajați și este recunoscută pentru
prețurile mici și produsele de calitate. Compania își promovează conceptul de "calitate la prețuri
mici", oferind o varietate de produse alimentare, non-alimentare, fructe și legume proaspete și
produse lactate de brand propriu, dar și produse de marcă ale altor companii cunoscute. Pentru a-și
menține competitivitatea, se investește în mod constant în inovație, tehnologie și dezvoltare
sustenabilă. De asemenea, compania sprijină diverse inițiative sociale și culturale, precum și
protecția mediului înconjurător, Lidl Romania este o companie de succes în domeniul retailului,
oferind produse de calitate la prețuri accesibile pentru consumatorii români. Prin investiția în
inovație și dezvoltare sustenabilă, acesta demonstrează că este o afacere responsabilă și preocupată
de viitor.

Lidl a deschis primul magazin în orașul Bârlad în anul 2016 si are o suprafață de 1500 de metri
pătrați oferind o gamă variată de produse, din toate categoriile: alimentare, non-alimentare și
produse proaspete. In prezent sunt trei magazine Lidi in Barlad , doua situate pe Bulevardul
Republicii , altul pe str. Cetatea de Pamant care oferă clienților săi locuri de parcare generoase și
facilități moderne, cum ar fi sisteme de iluminare eficiente energetic, aparate de aer condiționat și
un sistem automat de gestionare a temperaturii, pentru garantarea calității produselor alimentare și
nealimentare. În plus, își mențin standarde înalte de calitate a produselor și serviciilor oferite
clienților săi standard asigurat prin testarea regulată a produselor și prin colaborarea cu furnizorii
de fructe și legume locali pentru a avea produse cât mai proaspete și de sezon. De asemenea, Lidl
Bârlad susține comunitatea locală prin implicarea în diverse proiecte sociale și de protecție a
mediului înconjurător. Clienții pot beneficia de o gamă variată de produse la prețuri accesibile, iar
angajații Lidl sunt pregătiți să ofere asistență și informații clienților pe tot parcursul zilei
Compania demonstrează astfel că se preocupă de nevoile consumatorilor și de dezvoltarea
sustenabilă a comunității locale.

3.2. Produsele Lidl

Gama de baza este constituită din alimente , oferind produse de marcă și fără marcă( precum
fructe și carne proaspătă).Misiunea lor este de a le oferi zilnic românilor produse de cea mai bună
calitate la cel mai bun preţ, direct de la producători, într-o largă varietate de sortimente, în zone
din imediata lor vecinătate. Fiind un discounter, se concentrează pe ceea ce este esențial. Datorită
eficienței proceselor lor interne și parteneriatelor de încredere cu furnizorii, clienții se pot baza
întotdeauna pe calitatea Lidl.
Lidl este cunoscută pentru gama sa variată de produse alimentare și non-alimentare, care sunt
disponibile la prețuri accesibile. Compania oferă produse proprii, dar și produse de marcă ale altor

17
companii cunoscute. Printre categoriile de produse pe care le puteți găsi în magazinele Lidl se
numără:
1. Alimente proaspete: Lidl oferă o gamă variată de produse proaspete, cum ar fi fructe și legume,
carne, pește, lactate și ouă. Gama de produse proaspete este foarte importantă pentru Lidl, iar
compania colaborează cu furnizori din întreaga lume pentru a asigura calitatea și prospețimea
acestora.
2. Produse de patiserie: Lidl este cunoscută pentru produsele sale delicioase de patiserie, cum ar fi
croissante, pâine, prăjituri și alte specialități de patiserie.
3. Produse congelate: Lidl oferă o varietate de produse congelate, inclusiv fructe și legume, carne,
fructe de mare și produse vegetariene.
4. Băuturi: Lidl oferă o gamă largă de băuturi, care includ sucuri, apă, băuturi carbogazoase, vin,
bere și băuturi spirtoase.
5. Produse de bucătărie: Lidl oferă o gamă largă de produse pentru bucătărie, cum ar fi ustensile
de gătit, tacâmuri, farfurii și vase.
6. Produse de igienă personală și de îngrijire a casei: Lidl oferă o gamă variată de produse de
îngrijire personală, cum ar fi șampoane, săpunuri și produse cosmetice, dar și produse de curățenie
pentru casă, cum ar fi detergenți și soluții pentru curățarea suprafețelor.
3.3 Depozitul Lidl
În prezent, în România, LIDL are 6 depozite care deservesc cele peste 300 de magazine din
rețeaua națională . La nivel global distribuim produse prin peste 300 de centre logistice. Misiunea
depozitului este să realizeze și să implementeze strategia de logistică pe termen mediu și lung și să
gestioneze fluxul de mărfuri între centre logistice și magazine. Sediile regionale deservesc o
regiune arondată și au rol de depozit, dar și de centru de administrare. Personalul din fiecare sediu
regional este responsabil administrarea stocurilor,de a veghea asupra sigurantei produselor si a
consumatorilor , urmarind trasabilitatea marfurilor pentru produsele alimentare fara temperatura
sau cu temperatura controlata, aprovizionarea și contabilitatea magazinelor din regiune,
administrarea de personal, formarea și dezvoltarea profesională a colegilor din depozit și
magazine, aspecte sociale, dar se implică și în proiecte de expansiune, construcții și întreținere. Cu
scopul de a eficientiza procesul de stocare și distribuție a produselor în magazine, depozitul
logistic Lidl se remarcă printr-o serie de soluții și măsuri precum:

• sistemul ALMA, un instrument care permite gestionarea eficientă a procesului de încărcare

și descărcare a camioanelor;
• sistemul de rafturi gravitaționale de tip PDR, o soluție prin care se eficientizează spațiul de
depozitare;
• un sistem LPV de rotire a paleților – o soluție de gestionare a stocurilor de produse care au
termen de valabilitate scurt, măsură care permite totodată și reducerea risipei alimentare în cadrul
depozitului.

Magazinele LIDL din Barlad se aprovizioneaza de la Sediul regional Roman , care este cel mai
nou și cel mai modern sediu Lidl construit de la zero în România, inaugurat în 2019. Are o
suprafață de 45.000 mp și este compus din platforma logistică și birourile departamentelor de
suport. Clădirea în sine are 119 rampe de încărcare-descărcare, iar spațiul de depozitare în interior
dispune de o capacitate de peste 46.700 de paleți. Au câteva zone modulare ce pot fi modificate
pentru a stoca și mai multă marfă, dar în configurația minimă poate ține 46.700 de paleți.
18
Interiorul este spațiu foarte mare pentru că o mare parte
din structură este deschisă, cu zone cu rafturi până la
tavan. Tavanul fiind foarte înalt. Inainte de a intra în
depozit, este efectuată verificarea securității de către
personalul depozitului. Produsele sunt așezate pe rafturi
mari și se poate vedea că există o sistemă clară de
organizare și stocare, care permite eficienta gestionare a
stocurilor.

Depozitul este organizat ca orice alt depozit alimentar cu o zonă cu temperatură normală, unde se
stochează produsele non-food vândute de Lidl (cosmetice, igienă, jucării, de-ale casei etc) și cele
care nu stau la frigider, precum conserve, chipsuri, sucuri, napolitane și tot ce mai vedeți în
magazine în rafturile normale.
Urmează apoi o zonă de refrigerate, cu temperatură de vreo 2-3 grade, unde stau produsele care în
magazin se țin la frigider. Pe tavan au instalații frigorifice mari, care țin temperatura controlată.
O zonă specială stochează doar legume și fructe. Acolo arată ca un aprozar de mare amploare, sunt
multe navete cu roșii, ridichi, portocale, salate și toate celelalte, ambalate sau vrac, în diverse
culori. Ultima zonă este cea de congelate, unde sunt -25 de grade.
Angajații lucrează bine îmbrăcați cu haine groase, cagule, mănuși groase. Au și un timer care le
recomandă să iasă periodic de acolo într-o cameră specială unde este (mai) cald și servesc un ceai
fierbinte. Marfa vine de obicei pe TIR, iar un software de gestiune dezvoltat intern alocă fiecărui
camion o poartă de acces și o oră de descărcare. Din camion ies paleți sau rollcontainere în zona
de recepție marfă, frumos înșirate pe linii, apoi angajații Lidl le iau cu lize și stivuitoare și le duc
în depozit, în rafturile dedicate.
Depozitul este organizat după niște principii de eficiență.La primire , marfa care va ieși rapid la
livrare se pune jos. Marfa neperisabilă, aflată permanent în ofertă (săpun, mălai etc), se
organizează în ordinea intrării pe rafturi, pe înălțime.
Pentru a trimite marfă magazinelor Lidl din teritoriu, angajații “asamblează” paleți pentru fiecare
magazin în parte.

Personalul depozitului are rolul de a prezenta procesul prin care se selectează produsele care
trebuie să fie livrate la magazine. Se poate observa că fiecare paletă de produse este verificată
atent pentru a se asigura că predarea către magazin se face în condiții optime .Personalul
depozitului subliniază importanța respectării standardelor de igienă și de siguranță alimentară
pentru a se asigura că clienții Lidl primesc produse de cea mai bună calitate.

Depozitul folosește un sistem audio. Angajații au o cască în ureche, iar un computer le spune în
ureche ce marfă trebuie să ridice. Au astfel ambele mâini libere pentru a manevra utilajele și
marfa, iar după ridicarea mărfii tot prin voce confirmă computerului de comandă că au făcut .
Odată marfa asamblată, este pusă pe paleți și înfoliată pentru transport. Lidl folosește chiar și un
tip anume de paleți de plastic pentru o parte din marfă. Avantajul lor este că pot intra unul în altul,
atunci când sunt liberi, și astfel 10 paleți de plastic ocupă mult mai puțin volum decât unii clasici
de lemn. Pentru marfa refrigerată și congelată se folosesc roll-containere termo-izolate, practic
niște “termosuri” de mărimea unui frigider, pe roți .Există în depozit și o spălătorie de roll-
containere care trebuie spălate după fiecare drum pentru igienizare.

19
Comanda asamblată se pune pe un camionul care o duce la un magazin. De obicei livrările către
magazine se fac noaptea, fără angajați la recepția mărfurilor. Camioanele care au dus marfa la
magazine nu se întorc goale, ci vin de acolo cu deșeuri reciclabile. Magazinele au prese de carton
și comprimă toate ambalajele de carton și plastic folosite pentru “baxuri” în niște baloți.
Camioanele le aduc înapoi de unde vor pleca spre reciclare la o firmă cu care Lidl are contract.
Iată câteva lucruri interesante despre depozitul logistic de la Cordun (și despre Lidl în general):
• este al cincilea centru logistic Lidl din țară;
• este primul centru logistic din estul țării;
• va deservi 50 magazine din zonă;
• Lidl are acum 243 de magazine în țară;
• în toată lumea are aproximativ 10.500 de magazine;
• în fiecare an, Lidl deschide aproximativ 15 noi magazine;
• 6 luni a durat recrutarea personalului;
• au fost aproximativ 3.000 de candidați;
• 190 au fost selectați și lucrează în depozitul de la Cordun;
• campanie de recrutare s-a adresat românilor din Diaspora;
• 13 persoane au revenit în România și lucrează în centrul logistic;
• în România, Lidl are aproximativ 6.000 angajați;
• în lume are aproximativ 260.000 angajați;
• Lidl susține financiar și cu produse Banca de Alimente
• înainte de a se deschide acest centru logistic, magazinele din Moldova se aprovizionau cu
marfă de la depozitul din Iernut (Mureș);
• pentru protejarea mediului, căldura emisă de instalațiile frigorifice se recuperează;
• iluminatul este cu LED și cu senzori ce verifică prezența umană;
• s-a pus accentul pe iluminatul natural (ferestre foarte mari și ferestre pentru acoperiș);
• depozitul are o suprafață de 45.000 de metri pătrați;
• terenul pe care se află clădirea are 13 hectare;
• în depozit, angajații au la dispoziție biciclete pentru deplasarea interioară;
• sunt 125 de porți de livrare și aprovizionare;
• aproximativ 50 de autocamioane alimentează depozitul zilnic;
• se lucrează cu peste 130 de utilaje;
• clădirea are cei mai groși stâlpi de susținere (1,1 metri latura) dintre toate centrele logistice
din țară din cauza activității seismice mai prezente în zonă;
• lucrătorii manevrează pachetele ghidați de un sistem inteligent ce le trimite comenzile prin
căști audio și recunoaște vocea lucrătorului;
• cea mai friguroasă cameră are -24 grade Celsius constant
• produsele ce trebuie păstrate la temperaturi scăzute sunt transportate în containere speciale
în care se află pastile frigorifice răcite timp de 6 ore la -32 grade și care sunt capabile să mențină -
20 de grade pentru 12 ore;
• toate ambalajele de carton, plastic și lemn sunt trimise de magazine înapoi la depozit, unde
sunt compactate și trimise spre reciclare.

20
 Concluzii și propuneri:

Lidl, este unul dintre cel mai popular și căutat supermarket din lume deoarece produsele au un preț
mult mai accesibil față de celelalte supermarketuri. Compania Lidl are un model de business
eficient și bine organizat, care permite oferirea produselor la calitate premium la prețuri accesibile
Această vizita la depozitul Lidl a demonstrat că această companie este serioasă în ceea ce privește
managementul stocurilor și al produselor, și investește în siguranța alimentară și satisfacția
clienților. După cum am spus și in capitolele de mai sus, importanța dotării si echipamentelor de
depozitare și păstrare a produselor duc la satisfacerea clienților din toate punctele de vedere. După
cum spune acest motto: ,,Clientul nostru, stăpânul nostru’’ supermarketul Lidl trebuie să își
îndeplinească toate atribuțiile, respectând orice satisfacție a clientului. Echipamentele de
depozitare a produselor alimentare cât și cele nealimentare trebuie sa fie cat mai noi și să nu
prezinte defecțiuni sau urme de uzură.Legat de spațiul de depozitare cât și cel de păstrare a
produselor trebuie sa aibă în vedere faptul că acesta trebuie să fie îngrijit,curat și dezinfectat, și să
dispună de toate echipamentele necesare.

Supermarketul Lidl trebuie să abordeze cat mai multe strategii de promovare pe plan inter și
internațional, care să corespundă standardelor internaționale pentru a atrage un număr cât mai
mare de clienți.
Acest lucru se poate realiza prin construirea sau instalarea unei platforme naționale sau
internaționale în care să pună în valoare dotările din supermarket, din spațiile de depozitare.
Ofertele de care supermarketul dispune trebuie să fie favorabile tuturor cerințelor, adaptându-se la
toate categoriile de oameni, încât aceștia să fie încântați de ele și să își dorească să le cumpere.
Amenajarea și servirea trebuie să fie una cât mai bună încât clientul să fie satisfăcut și să poate
face și o recenzie plăcută.

NORME PRIVIND DEPOZITAREA ȘI TRANSPORTUL ALIMENTELOR

- Ordin 976/1998-

Depozitarea alimentelor trebuie să se facă în condiții care să prevină modificarea proprietăților

nutritive, organoleptice și fizico-chimice, precum și contaminarea microbiană. În acest scop
alimentele vor fi depozitate în încăperi sau în spații special amenajate, protejate de insecte și
rozătoare, dotate cu instalațiile și aparatura necesare pentru asigurarea controlului condițiilor de
temperatură, umiditate, ventilație etc., stabilite prin acte normative în vigoare.

(1) Așezarea produselor alimentare se va face separat pe sortimente, eventual pe zile de fabricație,
pe grătare sau rafturi, în stive, rânduri distanțate, astfel încât să se asigure o bună ventilație și
accesul persoanelor și al mijloacelor care controlează sau manipulează produsele depozitate.
(2) Nu se vor introduce în spațiile de depozitare produsele alimentare conținute în ambalaje
murdare, degradate sau care nu corespund normelor de igienă.
(3) În spațiile destinate depozitării alimentelor nu se vor introduce produse care pot constitui surse
de contaminare a acestora.

-Unitățile alimentare vor fi dotate cu spații necesare pentru depozitarea ambalajelor. Pereții acestor
spații vor fi etanși, nepermițând accesul rozătoarelor. Se interzice depozitarea ambalajelor de
transport în spații de producție, prepararea sau vânzarea alimentelor.
21
-Transportul alimentelor se efectuează în funcție de perisabilitatea produselor, numai cu mijloace
autorizate sanitar, igienice, care să asigure pe toată durata transportului păstrarea nemodificată a
caracteristicilor nutritive, organoleptice, fizico-chimice și microbiologice, precum și protecția
împotriva prafului, insectelor, rozătoarelor și altor posibilități de poluare, degradare și contaminare
atât a produselor transportate, cât și a ambalajelor.
-Mijloacele de transport al alimentelor trebuie să fie amenajate și dotate în funcție de natura
produsului transportat, iar, pe pereții exteriori se va înscrie denumirea produselor respective
(carne, pâine, lactate etc.) Pereții exteriori și platforma vor fi confecționate din materiale
rezistente, impermeabile, ușor de curățat.
-Alimentele ușor alterabile vor fi transportate cu mijloace de transport frigorifice, prevăzute și
dotate cu mijloace de ventilație și frigorifice, inclusiv cu aparatură pentru controlul și înregistrarea
temperaturii. Pentru transportul în cadrul aceleiași localități sau cu o durată mai mică de 4 ore se
pot folosi mijloace de transport izoterme.
-Carnea în carcasă se transportă agățată pe cârlige din material inoxidabil.
-Se permite transportarea de alimente sub formă de materii prime și semifabricate împreună cu
produse finite care se consumă fără altă prelucrare termică, dacă se asigură condiții
corespunzătoare pentru fiecare categorie.
-Alimentele vor fi însoțite pe tot timpul transportului de documentele care să certifice că produsele
respective au fost recepționate conform actelor normative în vigoare.
-Producătorul este obligat să asigure transportul produselor numai în mașina autorizată.
-Mijloacele de transport al alimentelor, precum și ambalajele de transport trebuie păstrate
permanent în perfectă stare tehnică și de curățenie; acestea vor fi spălate și dezinfectate după
fiecare transport.
-Personalul care asigură transportul și manipularea alimentelor ușor alterabile și a pâinii va purta
echipamentul de protecție sanitară a alimentelor (păstrat în vehiculul respectiv), la urcarea pe
platforma vehiculului și în timpul tuturor operațiunilor în care acesta vine în contact direct cu
alimentele, și va avea carnet de sănătate.

Bibliografie:

1. Ana Lucia Ristea „Tehnologia Comercializarii Marfurilor”, 1997, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti;
2. Gabriela Iordache, Delia Georgescu, Valentina Capota „Comert si Servicii”, manual
pentru clasa a XI-a, 2005, Editura Niculescu;
3. Tantica Petre , Gabriela Iordache „Studiul Calitatii Produselor si Serviciilor ”, manual
pentru, clasa a IX-a, 2004, Editura Niculescu;
4. www.wikipedia.ro
5. www.biblioteca.ase.ro
6. www.e-referate.ro
7. www.lidl.ro

22
23