CUPRINS:

Capitolul 1
1.Introducere...
1.2
depozitelor
1.3
Functiile
marfuri.

Rolul

depozitelor

de

1.4
Clasificarea
marfuri

depozitelor

de

1.5
Amplasarea
marfuri

depozitelor

de

1.6 Dimensionarea depozitelor

Capitolul 2 Amplasarea depozitelor
2.1
Variante
si
amplasare
2.2
Metode
de
deposit

amplasare

metode
a

de

unui

singur

2.3 Metode de amplasare a mai multor depozite.

2.4 Amplasarea dinamica a depozitelor...
Capitolul 3 Tipologia depozitelor
3.1
Principalele
depozite

tipuri

de

Capitolul 4 ICS LEAR CORPORATION SRL

4.1
istoric..............
4.2
Analiza
si
logistice.

evaluarea

Scurt

operatiunilor

4.3
Procesul
de
aprovizionare
prima

cu

materie

4.4 Analiza activitatii de transport.

4.5
Evaluarea
procesului
stocare...........
4.6
marfurilor.

de
Depozitarea

Concluzie...
Bibliografie............

Introducere
Avand in vedere faptul ca specificul comertului cu ridicata este
circulatia marfurilor in parti mari, ceea ce presupune vehicularea unui volum
fizic de marfuri deosebit de mare, se poate afirma ca unitatea reprezentativa
a comertului cu ridicata este depozitul de marfuri.
Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata
de procesele de transport.Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor
prime, a semifabricatelor se desfasoara, de regula, in localitati diferite,
situate la anumite distante unele de altele. In plus, exista de regula un anumit
interval detimp intre terminarea unui proces de productie si inceputul altuia.
O parte din acest timp este afectata transportului, iar cealalta este consumata
cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a documentelor de transport,
incarcare descarcare, depozitare etc.
Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al
acestora si nu in spatiu. Ea constituie ocomponenta importanta a distributiei
marfurilor, iar necesitatea depozitarii si durata acesteia suntdeterminate de
conditii naturale, considerate economice si alte considerente

Intr-o acceptiune larga prin depozit de marfuri se intelege o unitate

comerciala operativa, cu sau fara personalitate juridica, care indeplineste
functii legate de primirea, stocarea, pastrarea, prelucrarea si livrarea
marfurilor.
Depozitarea a fost initial considerate o activitate necesara dar
generatoare decosturi, conceptual modificandu-se substantial pe parcursul
secolului XX, ajungandca pentru secolul XXl sa se considere ca obiectiv
ideal in privinta depozitarii,reducerea neincetata a stocurilor de marfuri care
nu se afla in miscare , pana candse va realiza o miscare cvasi-continua .
Scopul final va fi inlaturarea necesitatii de adepozita, in orice punct al retelei
, iclusiv intre unitatile de productie , intre acesteasi clienti.
Depozitarea marfurilor se va modifica in viitor, sub influenta
mutatiilor din domeniulrelatiilor cu furnizorii, al productiei si al distributiei.
Amploarea schimbarilor dindomeniul depozitarii va depinde in secolul XXl ,
de capacitatea de inovare amanagerilor logistici, pentru cresterea eficientei
activitatii si a nivelului de servire aclientilor.

Capitolul 1. Depozitul unitate operativa a comertului

cu ridicata
1.1 ROLUL DEPOZITELOR
Rolul si dezvoltarea depozitelor de marfuri trebuiesc aprofundate
tinand cont de necesitatile actuale si de viitor ale economiei nationale,
pornind de la concluziile unei ample si exigente analize a retelei de depozite
existente, concomitent cu aplicarea rezultatelor pozitive, rod al tendintelor
moderne care se manifesta pe plan mondial in acest domeniu. Acest aspect a
fost insa constientizat destul de tarziu.Abia in anii 80, atentia s-a indreptat
spre imbunatatirea configuratiei depozitului si a tehnicilor de manipulare
a marfurilor.

Depozitele

de distributie

sunt

spatii,respective

puncte

de stocare , care sunt implantate in drumul fizic al unui produs de

la producator la utilizatorul final(beneficiar).
In functie de forma de proprietate,depozitele pot fi: ale producatorului
,comertului en-gros, comertului cu amanuntul sau ale unor mandatari. Intrun sens restrains ,spatiile de vanzare ale comertului cu amanuntul nu apartin
depozitelor de distributie deoarece structura

lor,de regula,nu este legata

intrinsic de logistica.
Rolul important al depozitelor de distributie rezulta din urmatoarele
considerente:
- Intreprinderile dotate cu depozite au o mai mare capacitate de
disponibilitate aproduselor la locul si timpul solicitate de catre client;
-Depozitele dedistributie,amplasate corespunzator,diminueaza

timpul

de

livrare.
- Transporturile in cantitati de masa sunt mai ieftine decat transporturile
mici;expedierea in cantitati mari se face pe distante mari:producator-depozit de
distributie; expedierea de cantitati mici poate sa limiteze pe distante mici.

1.2 Functiile depozitului de marfuri

In definirea functiilor depozitului de marfuri se porneste de la functia
principala adepozitului si anume aceea de acumulare, pastrare si livrare a
stocurilor demarfuri, rezultand cateva functii adiacente:
- concentrarea si acumularea unor stocuri normale de marfuri!
- depozitarea marfurilor in vederea pastrarii si mentinerii integritatii
lor iar inanumite situatii asigurarea unor conditii pentru

imbunatatirea calitatii acestora "uscareacherestelei, invechirea

vinului etc!
- formarea sortimentului comercial prin alegerea si sortarea
marfurilor pemarimi, calitati, culori, modele, etc.!
- pregatirea marfurilor pentru vanzare!
- distribuirea marfurilor catre reteaua comerciala cu amanuntul.
Se poate observa ca functiile pe care le indeplinesc depozitele de marfuri
coincidin mare masura cu acelea ale comertului cu ridicata, fapt explicabil
de altfel data fiind pozitia centrala a depozitului en gros in sistemul
comertului cu ridicata.
1 .3 Clasificarea depozitelor de marfuri
Factorii care determina varietatea mare de feluri si tipuri de depozite
de materialesi produse sunt multiplii, iar o clasificare a lor este necesara
pentru a orienta alegerea tipului de depozit cel mai adecvat scopului urmarit
si cel mai corespunzator conditiilor concrete din intreprinderea sau
unitatea respective. Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozitare
presupun analizarea de catre logisticieni a variantelor posibile. Selectia
anumitor tipuri si modul lor de combinare sunt direct influentate
de caracteristicile cererii clientilor, politica firmei, avantajele si limitele
fiecarui

tip

de

depozit

si existenta

pe

piata

unor

operatori

de incredere,specializati in oferirea de servicii de depozitare.Depozitarea se

poate realiza pe o perioada mai mare de timp sau produsele se potafla in
transit. Exista, de asemenea, o mare varietate de aspecte legale si de natura
financiara,

toate presupunand

culegerea

de

informatii

si

gasirea

de alternative care sa permita integrarea eficienta a depozitarii in lantul

logistic.
Deciziile referitoare la alegerea tipurilor

de depozite presupun

analizarea decatre logisticieni a variantelor posibile.Selectia anumitor tipuri

si modul lor decombinare sunt direct influentate de caracteristicile cererii

clientilor, politica firmei,avantajele si limitele fiecarui tip de depozit

si existenta pe piata a unor operatori deincredere, specializati in oferirea de
servicii de depozitare.
Depozitele de marfuri se pot clasifica in functie de mai multe criterii,
rezultand diferite tipuri de depozite:
1.In functie de caracterul activitatii principale se disting urmatoarele
categoriide depozite:
depozite de colectare care primesc partizi relativ mici de marfuri de
lafurnizori, le acumuleaza si formeaza apoi partizi mai mari pentru
beneficiari!
depozite de repartizare, care acumuleaza marfuri in partizi mari de marfuri,
letransforma in partizi mici si le repartizeaza beneficiarilor, de regula
unitatilecomerciale cu amanuntul!
depozite de tranzit si transbordare,de regula sunt amplasate in gari si
porturi,servind la pastrarea temporara a unor marfuri!
depozite pentru pastrarea sezoniera sau de lunga durata, destinate
pentrupastrarea sezoniera a unor marfuri "fructe , legume sau
pentru pastrarea mai indelungata "de exemplu cartofi.
2. In functie de gradul de specializare sau dupa marfurile care fac obiectul
operatiunilor de pastrare se disting urmatoarele tipuri de depozite.
depozite strict specializate in care se pastreaza un singur sortiment
demarfuri "sare, ulei, etc.!
depozite specializate, in care se depoziteaza o singura grupa de
marfuri"incaltaminte, confectii etc.!

depozite combinate, in care se pastreaza cateva grupe de marfuri

inruditeprin cererea de consum a populatiei "te%tile- incaltaminte,
cosmetice- galanterie,etc.!
depozite generale, in care se depoziteaza grupe foarte diverse de
marfuri"marfuri alimentare, marfuri nealimentare!
depozite mixte, in care se pastreaza marfuri din ambele grupe.
3. In functie de particularitatile constructive,apar o serie de elemente
distinctecare conduc la diferite tipuri de depozite, astfel:
dupa forma constructiei exista depozite deschise, semideschise si
inchise!
Dupa modul de construire exista depozite din prefabricate,
depozite monolit,depozite in sistem combinat!
Dupa inaltime exista depozite intinse si depozite inalte!
dupa pozitia fata de nivelul solului exista depozite deasupra
pamantului si depozite sub pamant.
1.4. Amplasarea depozitelor de marfuri
Criteriul de baza avut in vedere la amplasarea depozitelor de marfuri il
constituie asigurarea unor conditii optime de primire, pastrare si distribuire a
marfurilor si care saconduca la un cost minim al circulatiei marfurilor.(a
amplasarea rationala a unui depozit de marfuri se vor avea in vedere
factoriicare influenteaza modul de vehiculare a marfurilor:
-repartizarea teritoriala a productiei!
-repartizarea teritoriala a consumului!
-dezvoltarea si organizarea transporturilor!
-modul de organizare a activitatii comerciale.

Gasirea amplasamentului optim a unui depozit de marfuri trebuie sa

raspundaurmatoarelor cerinte:
-stabilirea celor mai scurte si rapide cai de vehiculare a marfurilor!
-respectarea

principiului

teritorial,

prin

evidentierea

judicioasa

zonei

deaprovizionare!
-localizarea depozitului in zona special amenajata in perimetrul fiecareilocalitati!
-inzestrarea fiecarui sector, proces, operatie si loc de munca din depozit cuutilaje
moderne, instalatii si mobilier adecvat!
-asigurarea celui mai bun sistem de pastrare a marfurilor potrivit cerintelor fiecarei
grupe de marfuri.

1.5 Dimensionarea depozitelor

Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata, volumul si
respectiv

naltimea

optima pentru a

asigura

depozitarea

cantitatilor

de

marfuri. Pentru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au n vedere

urmatoarele aspecte:
- raza de activitate a depozitului;
- volumul previzionat al desfacerilor prin depozit;
- stocurile de marfuri medii si maxime, prestabilite a fi depozitate n
perioada urmatoare de timp;
- viteza de circulatie a marfurilor;
- naltimea pna la care se depoziteaza marfurile (de cel putin 6 m);

- sistemul de pastrare a marfurilor n depozit (stive, stelaje, vrac);

- nivelul de nzestrare tehnica preconizat;
- particularitatile constructive ale depozitului.
Suprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata utilizata efectiv
pentru depozitarea marfurilor inclusiv cele pentru manipularea lor.
Volumul principal de depozitare reprezinta volumul ocupat efectiv
de catre unitatile de marfuri paletizate.
Suprafata de depozitare se poate structura dupa urmatoarea schema:
I. Suprafata principala de functionare
- suprafata de receptie (descarcare, formarea unitatilor de ncarcare,
receptie cantitativa si calitativa, transport si depozitare);
- suprafata de depozitare (depozitare, pastrare, climatizare, transport si
ambalare n scopul ncarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare);
- suprafata de livrare (sortare pentru livrare, pregatire pentru vnzare,
transport, formarea de loturi pentru expedierea lor la beneficiari);
II. Suprafata secundara de functionare:
- birouri;
- spatii pentru procese organizatorice legate de administrarea halei;
- laboratoare pentru controlul calitatii marfurilor;
- spatii sociale, sanitare;
- spatii prestari servicii diverse;

- pucte de vnzare cu amanuntul.

Determinarea suprafetei utile a unui depozit se face pe baza numarului
de palete conventionale necesare pentru pastrarea marfurilor.
Np = Smax / q
Np - numarul de palete;
Smax - stocul maxim de marfuri pastrate n depozit;
q - ncarcarea orientativa pe o paleta.
Numarul de palete conventionale constituie un indicator sintetic adecvat de
exprimare a capacitatii depozitelor.
Capacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de
preluare, depozitare si livrarea a marfurilor. Aceste capacitati se masoara prin
cantitatea maxima de marfuri ce pot fi preluate, depozitate sau livrate ntr-o unitate
de timp bine determinata (ora, zi, an), cu resursele proprii de munca. Acestea se
exprima n diferite unitati de masura: numar, m3, kg sau unitati monetare pe
unitatea de timp aleasa.
Aprecierea

gradului

real de utilizare a suprafetelor

spatiilor de depozitare se realizeaza prin intermediul urmatorilor coeficienti:

- coeficientul de utilizare a suprafetei;
- coeficientul de utilizare a naltimii;
- coeficientul de utilizare a volumului;
- spatiul de depozitare pe metru cub volum de baza de depozitare;
suprafata functionala principala pe metru cub volum de baza de depozitare.

si

a. Calculul coeficientului de utilizare a suprafetei

Us = Sd / Sc
Ss - suprafata efectiv ocupata de marfurile paletizate
Sc - suprafata de circulatie ntre stivele de palete, rafturi etc.

Schema pentru calculul utilizarii suprafetei depozitului

b. Calculul coeficientului de utilizare a naltimii depozitului
Ui = Is / It
Is - naltimea de stivuire (dimensiunea dintre nivelul pardoselii si nivelul superior
al unitatii paletizate)
It - naltimea totala (dimensiunea ntre pardoseala si muchia inferioara a formei de
acoperis; n cazul constructiilor cu mai multe nivele, pna la naltimea partii
inferioare a celei mai coborte grinzi).
c. Calculul coeficientului de utilizare a volumului (Uv) se defineste ca produsul
coeficientului de utilizare a suprafetelor cu coeficientul de utilizare a naltimii
Uv = Us x Ui

Schema pentru calculul coeficientului de utilizare a volumului de depozitare

d.Volumul necesar pentru 1 m3 volum de depozitare rezulta din mpartirea unui
metru cub la coeficientul de utilizare al volumului

e. Suprafata necesara pe unitatea de volum de depozitare

Smc = 1mc /Uv x It
f. Utilizarea volumului de depozitare
Uvd = Vl / V0
Vl - volumul net al produsului depozitat pe paleta;
V0 - volumul necasar n mod concret pentru depozitarea produsului.

Capitolul 2 : AMPLASAREA DEPOZITELOR

Fiecare companie trebuie sa isi depoziteze produsele finite pana sunt

vandute, deoarece rareori se intampla ca procesul de consum sa aiba loc aproape
imediat dupa cel de productie. Functia de depozitare ajuta la eliminarea
discrepantelor existente intre productie si cantitatile de produs cerute pe piata . Pe
de o parte, mai multe locatii de depozitare inseamna ca produsele ajung mult
mairepede la consumatori, dar reprezinta de asemenea si cheltuieli mult mai mari .
Cateva companii pastreaza o parte din stocul de produse in interiorul locurilor de
productie sau in apropierea acestora, iar restul de produse sunt situate in depozite
din intreaga tara. Intreprinderea poate detine depozite private sau poate inchiria
spatiu in depozitele publice. Companiile au mai mult control in cele private, insa
costurile sunt ridicate si de asemenea trebuie sa faca fata si unei inflexibilitati
inceea ce priveste schimbarea locatiilor in functie de cerintele pietei. De cealalata
parte, depozitele publice inchiriaza spatii la un anumit pret si ofera pe langa
acestea si servicii aditionale, contra cost, cum ar fi inspectia produselor,
ambalareasi transportul acestora.
Amplasarea si numarul depozitelor depinde de locatia publicului tinta catre
care se adreseaza produsele companiei, sursele care produc aceste bunuri, precum
si rutele existente pentru transport. Trebuie luate in considerare volumele de
produse carepleaca spre toate directiile si realizat un echilibru intre costurile totale
si beneficiileaduse de amplasarea unui depozit intr-un anumit loc. Un tip de
depozit care are oamplasare foarte bine gandita este un centru de distributie .
Acesta este strategic localizat pentru accesul transporturilor, de obicei langa
autostrazile interstatale. Un astfel de centru poate servi drept punct de consolidare
pentru alte depozite existente in sistem. Sucesul foarte mare avut de lantul de
magazine Wal-Mart si Duckwell-Alco, este datorat centrelor sofisticate de
distributie care aprovizioneaza magazinele lor. De fapt, dupa cum s-a notat in
Marketing Action Memo, cheia preturilor joase de comercializare a produselor
celor de la Wal-Mart, este reteaua eficienta de centre de distributie, depozite, care
servesc magazinele lor aflate pe oraza de 250 km.Un depozit va fi stabilit pe un

anumit amplasament, numai daca genereaza efecte favorabile in domeniul

marketingului si vanzarilor si reduce costurile totale.
2.1.Variante si metode de amplasare
Numarul si amplasarea depozitelor sunt determinate de coordonatele
spatialeale clientilor si unitatilor de productie, precum si de particularitatile
produselor.Depozitele au rolul de a contribui la eforturile firmei de a oferi clientilor
unitati detimp si loc.Un depozit va fi stabilit pe un anumit amplasament, numai
daca genereazaefecte favorabile in domeniul marketingului si vanzarilor si reduce
costurile totale. In mod traditional, variantele au fost clasificate astfel:
a)amplasarea in functie de piata
Aceasta varianta presupune localizarea
depozitului in apropierea clientilor cheie. Aria geografica servita dedepozit
depinde de o serie de factori, de exemplu de viteza livrarilor, marimea comenzii
medii si costul unitar al livrarii totale. Amplasarea unui depozit in functie de
piata se justifica atunci cand constituie modalitatea dea oferi clientilor un sprijin
logistic rapid, cu cel mai mic cost total. Un depozit amplasat in proximitatea
clientilor indeplineste functia de creare a unei structuri sortimentale, pe baza
marfurilor provenite din surse multiple.Produsele sunt primite de la furnizori in
transporturi consolidate, efectuate pe distante mari. Diversitatea sortimentala a
stocului mentinut de depoziteste mare. Principalele avantaje
oferite de aceasta varianta de
urmatoarele: (i) costurile de transport relativ mici, datorita aprovizionarii in
cantitati mari de la furnizori; (ii) sortimentul de produse
variat; (iii) posibilitatea aprovizionarii fiecarui client, conform
necesitatilor, cu cantitati de produse mai mici decat cele specific
aprovizionarii directe de la furnizori; (iv) reducerea timpului necesar pentru
completarea stocului, la nivelul firmelor cliente. Amplasarea in
apropierea pietei este o solutie intalnita in cazul produselor alimentare

si bunurilor de consum curent. De asemenea, se aplica in domeniul sprijinului

logistic pentru productie, in vederea asigurarii componentelor care fac obiectul
unor strategii de tip just-in-time

b) amplasarea in functie de productie.

Depozitul este plasat in apropierea unitatilor de fabricatie ale unei firme
producatoare. Functiile principale pe care le indeplineste sunt combinarea
produselor si consolidarea livrarilor.Apelarea la un astfel de depozit este necesara
in cazul in care fiecare unitate de fabricatie este specializata in realizarea unui
anumit produs, iar clientii solicita un sortiment complet. Printre avantajele
specifice se inscriu urmatoarele:
facilitarea obtinerii de catre client a unui sortiment constituit din
produse fabricate de diferite unitati;
reducerea costurilorde transport prin consolidarea livrarilor catre
clienti;
posibilitatea clientilor de a comanda o cantitate mica din fiecare
produs;
simplificarea pentru client, a operatiunilor de urmarire a livrarilor
efectuate de furnizor, datorita primirii mai multor produse, cu o
singura factura.
c) amplasarea intermediara.
Spre deosebire de celelalte doua variante, nu pune accentual pe proximitatea
fata de clienti sau fata de unitatile de fabricatie ale producatorului. Depozitele sunt
pozitionate intre clienti si unitatile de productie. Functiile indeplinite sunt
consolidarea si crearea sortimentului. Aceasta varianta se aseamana cu amplasarea
in functie de productie. La un cost logistic scazut, se livreaza fiecarui client
structura sortimentala dorita.

Prezenta depozitelor unei firme in apropierea clientilor a fost mult timp

privita ca un avantaj competitiv, o conditie a succesului . Clientii considerau ca pot
beneficia de un nivel inalt de servicii logistice doar de la furnizorii care dispun de
depozite situate in apropierea lor. Paradigma prezentei locale a determinat
numerosi

furnizori

sa creeze retele de depozite, in cadrul carora numeroase unitati mentineau un

sortiment complet de produse. In prezent, depozitul local nu mai este absolut
necesar pentru

identificarea

si

satisfacerea

cerintelor

clientilor.

Cercetarile pentru stabilirea amplasamentului unor facilitati ( unitati de productie,

depozite, magazine) au fost deosebit de numeroase. Primele preocupari in
acest domeniu dateaza de la inceputul secolului XX. Metodele de amplasare adepo
zitelor, dezvoltate prin aceste cercetari, pot fi clasificate in functie de urmatoarele
criterii:

numarul depozitelor.
Localizarea unui singur depozit este o problema cu totul diferita de amplasarea mai
multor depozite in acelasi timp. Metodele de amplasare a unui depozit unic
considera o problema simplificata,deoarece nu iau in considerare distribuirea
cererii pe mai multe depozite, efectele de consolidare a stocurilor si costul
depozitului.

caracterul discret al alegerii.

Unele metode exploreaza fiecare locatie posibila existenta in spatiul continuu, si o
va alege pe cea mai buna . Aceste metode poarta denumirea de metode continue de
amplasare. Spredeosebire de acestea, metodele discrete permit selectarea
amplasamentului dintr-o lista de alegeri posibile. In practica, metodele discrete
sunt mai frecvent utilizate, in special pentru amplasarea mai multor depozite.

 gradul de agregare al datelor.

Metodele care utilizeaza date cu grad mare de agregare limiteaza amplasamentul la
o arie geografica larga, de pilda o localitate. In schimb, metodele bazate pe date cu
grad mic de agregare permit diferentierea intre doua amplasamente foarte
apropiate, de exemplu separate doar de o strada.

orizontul de timp.
Apelarea la date referitoare la o singura perioada de timp( de pilda, un an) este
specifica metodelor statice. Amplasarea infunctie de evolutiile estimate pentru mai
multi ani se poate stabili cuajutorul metodelor dinamice.

2.2. Metode de amplasare a unui singur depozit

Pentru localizarea unui singur depozit se pot utiliza metode exacte, grafice saude
aproximare. Metoda frecvent utilizata pentru stabilirea amplasamentului este
metoda centrului de gravitatie. Aceasta metoda este denumita si metoda grilei.
Are un caracter static si continuu.Cu ajutorul metodei centrului de gravitatie, se
poate determina amplasamentul care asigura satisfacerea cererii clientilor, in
conditiile celui mai mic cost total. Costul de transport trebuie sa fie minimizat
pentru ansamblul ariei geografice unde va fi amplasat centrul de gravitatie. Se
considera ca, in principiu, costurile de transport sunto functie de distanta, cantitate
si timp. In cadrul unui anumit teritoriu, depozitul va putea fi amplasat in centrul de
gravitatie calculat intr-una din urmatoarele variante: (i)in functie de cantitate; (ii)
in functie de distanta; (iii) in functie de cantitate si distanta;(iv) in functie de
timp, cantitate si distanta .Aplicarea metodei se bazeaza pe geometria analitica si
impune utilizarea unuisistem de coordonate cartezian. Fiecare centru de cerere este
pozitionat spatial princoordonatele sale x si y. Cu ajutorul teoremei lui Pitagora, se
determina

distanta

dintreoricare

doua

puncte

reprezentate

in

sistemul

de coordonate.O prima varianta de amplasare a depozitului este cea bazata pe

centrul degravitatie in functie de cantitate. In acest caz, este considerata numai
una dintre cele trei variabile: distanta, cantitate si timp.
Solutia obtinuta cu ajutorul acestei metode este amplasamentul care
asiguraechilibrul intre destinatii, pe o anumita perioada, in functie de cantitate.
Amplasarea unui singur depozit se poate realiza si prin metoda centrului de
grvitate

in

functie

de

distanta.

Solutia

obtinuta

indica

punctul

care

minimizeazavarianta bazata pe cantitate, stabilirea celui mai bun amplasament

presupune parcurgerea unui proces iterativ, pentru a obtine o localizare din ce in ce
mai buna adepozitului. Coordonatele depozitului si distanta de la depozit la
punctele de livrare serecalculeaza in fiecare etapa, pana cand imbunatatirea
obtinuta de la o etapa la altaeste minima sau nula.
Varianta centrului de gravitatie in functie de cantitate si distanta este
superioara in raport cu celelalte doua variante analizate. Comparativ cu metoda
bazatanumai pe distanta, ia in considerare frecventa livrarilor la fiecare destinatie.
Spre deosebire de metoda bazata pe cantitate, urmareste si influenta distantei.
Identificarea celui mai bun amplasament in functie de cantitate si distanta este un
proces iterative.
Metoda centrului de gravitatie, tehnicile grafice si metodele de
aproximare,utilizate pentru stabilirea celui mai bun amplasament al unui singur
depozit, sediferentiaza prin capacitatea lor de a garanta o solutie optima. Decizia
finala delocalizare a depozitului este ghidata de solutiile obtinute cu ajutorul
acestor metode, fara a coincide neaparat cu coordonatele calculate. Motivul consta
in faptul cametodele respective pornesc de la ipoteze care simplifica realitatea. Ca
exemple deipoteze,pot fi considerate urmatoarele:
concentrarea cererii intr-un punct.

In practica, cererea provine de la maimulte firme cliente dispersate pe o arie

teritoriala. In consecinta, costul detransport la punctul de cerere nu coincide cu cel
pana la clientii individuali.
limitarea la costurile variabile.
Modelele de amplasare a unui singur depozitgasesc de obicei locatii bazate
pe costuri variabile. Insa nu sunt luate inconsiderare diferentele de cost
corespunzatoare localizarilor posibile aledepozitului sau alte costuri cum ar fi forta
de munca.
relatia direct proportionala dintre transport si distanta.
In realitate,cresterea distantei nu conduce la o crestere in aceeasi proportie a
costurilor detransport. Cauza relatiei neliniare este faptul ca in structura tarifelor
detransport exista deopotriva componente fixe si componente variabile.
rutele rectilinii.
Dependenta de caile de transport existente face din rutelerectilinii o exceptie.
Se pot utiliza coeficienti de transformare a distantei inlinie dreapta in distante pe
calea ferata, sosea, etc.
caracterul static.
Metodele de amplasare a unui singur depozit se refera la osingura perioada.
Nu iau in calcul modificarile de venituri si costuri, care vor surveni in viitor.

2.3. Metode de amplasare a mai multor depozite

Pentru cele mai multe firme, cea mai complexa si reala problema in ceea ce
priveste locatia, este in momentul in care doua sau mai multe depozite trebuie sa
fieamplasate simultan, sau la o perioada scurta de timp. Aceasta problema este
comunadeoarece majoritatea companiilor, in afara de cele mici, au mai multe
facilitati insistemele lor logistice. Este complexa deoarece aceste facilitati nu pot fi
priviteindependent din punct de vedere economic, si numarul de posibilitati de
amplasaredevine enorm.Problema amplasarii depozitelor este caracterizata de
cateva intrebari de baza:- Cate depozite ar trebui sa existe in reteaua de
aprovizionare a companiei?Cat de mari ar trebui sa fie si unde anume ar trebui sa
fie localizate?- Care magazine ar trebui asociate depozitului respectiv pentru a
leaproviziona? Care depozit ar trebui asociat fiecarei fabrici, magazin, etc?- Ce
produse ar trebui stocate in fiecare depozit? Care produse ar trebuitransportate
direct de la punctul de productie la consumatori?
Au fost descoperite mai multe metode de determinare a locatiei depozitelor
care ajuta la aflarea raspunsurilor pentru unele dintre aceste intrebari. Cateva
dintreele, cum ar fi metodele exacte si de simulare, sunt prezentate in
continuare.Categoria metodelor exacte include metoda centrului de gravitatie
multiplu simetodele de programare liniara. Metodele exacte au capacitatea de a
garanta fie osolutie matematica optima, fie o solutie de precizie cunoscuta.Metoda
centrului de gravitatie multipla determina amplasamenteledepozitelor care
genereaza costul de transport minim. Aplicarea metodei presupunecrearea de
subprobleme de amplasare. Centrele de cerere sunt repartizate pedepozitele care
urmeaza sa fie localizate. Amplasarea fiecarui depozit al reteleireprezinta o
subproblema care va fi solutionata cu ajutorul metodei centrului degravitatie pentru
un singur depozit.Pentru alocarea destinatiilor pe depozite se vor considera grupele
ce se potconstitui din centre de cerere apropiate. Se poate porni de la un numar de
depoziteegal cu numarul centrelor de cerere, se determina amplasamentele si se
calculezacostul aferent. Se diminueaza apoi numarul depozitelor si se
recalculeazacoordonatele lor si costul.Scaderea numarului de depozite conduce la

cresterea costurilor de transport.Se poate inregistra o scadere simultana a costurilor

fixe si a costurilor de mentinere astocurilor. Solutia de amplasare cea mai buna este
cea care minimizeaza costul total.Din categoria metodelor exacte, fac parte si
metodele de programare liniara. Cu ajutorul lor se determina solutia optima, din
mai multe variante posibile, inconditiile anumitor restrictii. Un model de
optimizare considera setul agregat decerinte ale clientilor, setul agregat de
posibilitati de productie, punctele intermediare posibile, alternativele de transport
si dezvolta sistemul optim. Pentru rezolvarea problemelor de programare liniara se
folosesc pachete software specifice.Aplicabilitatea programarii liniare pentru
problemele de amplasare a maimultor depozite presupune indeplinirea a doua
conditii de baza. Pe de o parte, douasau mai multe amplasamente sau activitati
trebuie sa concureze pentru accesul laresurse limitate. De exemplu, un client poate
fi aprovizionat din doua sau mai multesurse. Pe de alta parte, toate relatiile din
problema trebuie sa aiba un caracter determinist si sa poata fi aproximate liniar.Ca
variante metodologice de programare liniara, pentru localizarea maimultor
depozite, se utilizeaza optimizarea retelei si programarea cu numere intregi mixta.
Optimizarea retelei considera canalul de distributie o retea alcatuita din
noduri (in care se afla depozitele) si arce (reprezentate de caile de
transport).Obiectivul este de a minimiza costurile variabile de productie si
transport, inconditiile anumitor restrictii legate de oferta, cerere si capacitati.O
metoda de optimizare a retelei frecvent intalnita este metoda de transport ,care are
ca obiectiv satisfacerea integrala a cererii, cu un cost de transport minim.Matricea
unei probleme de transport prezinta cantitatea solicitata de fiecare arie de piata,
cantitatea pe care o poate furniza fiecare depozit si costul transportului de ladepozit
la punctul de cerere. Aplicarea metodei consta in stabilirea combinatieioptime de
depozite

dintr-o

lista

de

amplasamente

posibile.

Solutia

problemei

indicalocalizarea optima a depozitelor si fluxurile de marfuri intre depozite si

destinatii.

Programarea

cu

numere

intregi

mixta

este

metoda

mai

complexacomparativ cu optimizarea retelei si are un grad de aplicabilitate practica

mai mare,deoarece reflecta restrictiile existente in sistemele logistice reale. Un
avantaj notabil alacestei metode este faptul ca pot fi incluse in analiza costurile
fixe (care nu erauconsiderate in cazul optimizarii retelei), precum si diferite tipuri
de costuri variabile.De asemenea, aceasta metoda reflecta cresterea costurilor fixe
si economiile de scaraocazionate de utilizarea unor depozite mai mari.Problema de
programare liniara cu numere intregi consta in determinareanumarului, marimii si
amplasarii depozitelor, astfel incat sa fie minimizate costurilefixe si liniar variabile,
corespunzatoare vehicularii produselor prin reteaua dedepozite, in conditiile
anumitor restrictii. Aceste restrictii pot fi enuntate astfel :
oferta disponibila pentru fiecare produs nu poate fi depasita ;
este necesara satisfacerea integrala a cererii ;
capacitatea depozitelor nu poate fi depasita ;
crearea unui depozit este conditionata de indeplinirea unui rulaj minim ;
toate produsele destinate unui anumit client vor fi livrate de la acelasi
depozit ;
Principala limita a metodei programarii liniare cu numere intregi mixta,
careera legata de dimensiunea problemelor pe care le putea rezolva, a fost
inlaturata prin tehnica descompunerii.
Cu ajutorul ei, o situatie multi-produs este divizata intr-oserie de probleme
referitoare la un singur produs. Tehnica descompunerii faciliteazaapropierea de
realitate, deoarece majoritatea firmelor dispun de o varietate de produse pe care
clientii le pot comanda in sortimente si cantitati diferite. Procedura de stabilirea
amplasarii depozitelor, pe baza tehnicii de descompunere, are un caracter
iterativ.Costurile asociate fiecarui produs sunt testate pentru convergenta pana cand

se obtinecostul minim.Utilizarea programarii liniare se confrunta cu o serie de

dificultati

in

cazulsistemelor

logistice

complexe.

Considerarea

tuturor

combinatiilor posibile defurnizori, amplasamente ale unitatilor de productie,

amplasamente ale depozitelor,angrosisti, clienti si produse conduce la o problema
de dimensiuni foarte mari. In plus,caracterul optim al solutiei este relativ, datorita
faptului ca depinde de modul dedefinire al problemei, de ipotezele avansate.Desi
poate parea ca modelele de amplasare a depozitelor care ofera solutiimatematice
sunt cele mai bune, trebuie sa realizam ca solutia optima a problemei delocalizare a
lumii reale nu este mai buna decat descrierea reala a problemei facuta demodelul
respectiv. In plus, aceste modele de optimizare sunt de obicei greu deinteles si cer
anumite aptitudini tehnice pe care multi manageri nu le poseda. Deaceea, cei care
cer ca descrierea exacta a problemei sa fie prioritara, se bazeaza pe simulare, ca
metoda de alegere a unui amplasament. Acestia prefera sa riste si sagaseasca o
solutie imbunatatita, sub nivelul optim, la o problema descrisa cu precizie , decat
sa gaseasca o solutie optima la o problema vag formulata.In esenta, simularea se
refera la studierea unui sistem dat cu ajutorul unuisistem inlocuitor, cu care se afla
intr-o relatie de analogie. Solutia obtinuta cu ajutorulunei metode de simulare este
imbunatatita sau suboptima, spre deosebire de solutiaoptima generata cu ajutorul
programarii liniare. Caracterul suboptim nu este intotalitate un dezavantaj.
Descrierea precisa a realitatii este principalul element deatractivitate al metodelor
de simulare.Un model de simulare pentru amplasarea depozitelor este o
reprezentarematematica a unui sistem logistic, cu ajutorul unor enunturi
matematice si logice, care pot fi manipulate cu ajutorul calculatorului. Aplicarea
metodei presupune definirea prealabila a retelei logistice si a componentelor
majore de cost. Reteaua consta inunitati de productie, depozite si clienti.
Principalele costuri urmarite sunt costurile fixe si variabile ale depozitului, costul
transportului de la surse la depozite si de ladepozite la clienti, precum si costul de
mentinere a produselor in stoc. Modelul desimulare permite evaluarea impactului
pe care il au diferite configuratii ale retelei.Prin intermediul simularii repetate, se
identifica cea mai buna retea, pornind de la diferite moduri de amplasare si alocare

a depozitelor. Calitatea si eficienta rezultatelor depind de gama amplasamentelor

care au fost selectate pentru analiza.Sub aspectul preciziei rezultatelor obtinute,
metodele de simulare suntclasificate in doua tipuri distincte simulari
fundamentate matematic si simulari euristice.
Simularile fundamentate matematic se bazeaza pe teoria probabilitatilor si
astatistica matematica, ceea ce le permite sa asocieze rezultatelor obtinute o
estimare aerorilor fata de realitate. Simularile euristice nu se bazeaza pe studii
matematiceriguroase sau neglijeaza calculele referitoare la precizie.In problemele
de stabilire a amplasamentului mai multor depozite, procedurileeuristice conduc la
diminuarea timpului necesar pentru gasirea unei solutii bune,dintre numeroase
variante. Etapa initiala a simularii euristice presupune considerareatuturor
amplasamentelor posibile ale depozitelor. Destinatiile (clientii) sunt repartizate pe
depozite astfel incat sa se obtina cel mai mic cost total, serviciul maxim ori
ocombinatie a acestora. Simularea continua prin inlaturarea progresiva a cate
unuidepozit, din numarul maxim al amplasamentelor posibile, pana cand se ajunge
la unnumar minim prestabilit. In fiecare iteratie, se evalueaza impactul pe care il
areinlaturarea unui depozit asupra costului total, prin compararea cresterii
costurilor variabile cu scaderea costurilor fixe. In cazul in care costul total scade,
se renunta ladepozitul respectiv. Depozitul inlaturat in fiecare iteratie este cel
caruia ii corespundcosturile cele mai mari. Cererea pe care o satisfacea anterior
depozitul inlaturat esterepartizata depozitului apropiat, care are cele mai mici
costuri si procedura se repeta.Comparativ cu metodele de optimizare, metodele de
simulare sunt mai simplesi mai putin costisitoare. Fara a oferi o solutie optima,
simularea permite incorporareamai multor detalii referitoare la clienti, produse,
depozite, marimea loturilor livrate,fata de metodele de programare liniara.Un
model de simulare clasic acum folosit pentru determinarea amplasamentului unor
depozite este cel realizat de catre H.J.Heinz Company si-a doptat apoi de catre
compania Nestl, care avea probleme legate de distributia produselor. Metoda
asigura raspunsuri la intrebarile de baza legate de localizarea unui depozit ( numar,

locatie, alocarea de cereri unui anumit depozit, etc.) si se putea ocupa de pana la
4000 clienti, 40 de depozite, si 10-15 fabrici. Cele mai importante costuri ale
distributiei luate in considerare de metoda de simulare elaborata de compania
Heinz au fost:
-Clientii. Caracteristicile acestora care influenteaza costurile de distributie
sunt:
a) amplasarea clientilor;
b) cererea anuala de produse;
c) tipurile de produse achizitionate;
-Depozitele. Caracteristicile depozitelor care afecteaza costurile sunt:
a) investitiile fixe in depozitele private. Unele companii prefera depozitele
publice deoarece implica o investitie relativ scazuta;
b) operatiunile anuale si costurile administrative;
c) costurile variabile de stocare, de administrare, rotatia stocurilor si
procesarea datelor;

-Fabricile. Locatia acestora si produsele disponibile in fiecare punct de

productie, sunt elementele care afecteaza cel mai mult costurile de distributie.

- Costurile de transport. Costurile necesare mutarii produselor de la

fabriciin depozite sunt denumite costuri de transport. Acestea depind de
locatia fabricii sidepozitului luate in considerare, marimea cantitatii ce va
fi transportata, si de tipul produsului ce va fi mutat.

-Costuri de predare. Costurile necesare mutarii produselor de la

depozite la consumatori sunt denumite costuri de predare, si depind de
cantitatea transportata,locatia depozitului si a clientului, precum si tipul
produsului.Procesarea datelor de intrare a fost impartita in doua. Pe de o
parte, un program de procesare separa cererile clientilor care puteau fi
onorate prin intermediulunui depozit, de cele care puteau fi onorate direct
de la punctele de productie. Dupacare au fost determinate cu ajutorul
unui program distantele existente intre depozite siconsumatori, si intre
depozite si fabrici. Consumatorii au fost repartizati unor depozite, dupa
ce au fost analizate 5 dintre cele mai apropiate puncte de aprovizionaresi
a fost ales depozitul care presupunea cele mai mici costuri in ceea ce
priveatransportul catre client, precum si costurile de depozitare si cele de
transport amarfurilor de la centrul la productie la depozit. S-a utilizat o
metoda de programareliniara pentru a rezolva unele dintre problemele de
capacitate pe care le aveau fabricile .
Model de simulare pentru determinarea locatiei depozitelor elaborat de
compania Heinz :

Modelele

de

simulare

continua

sa

joace

un

rol

important

in

determinarealocatiei depozitelor. O problema majora a acestora este faptul ca

utilizatorul nu poatesti cat de apropiata este solutia de amplasare gasita de aceste
modele, de cea optima.Insa, atata vreme cat un numar rezonabil de configuratii de
amplasare au fostevaluate, putem crede cu tarie ca macar o solutie satisfacatoare o
a fost gasita.
Managerii logistici pot recurge la metodele de amplasare a mai multor
depozite, datorita avantajelor semnificative pe care acestea le prezinta : capacitatea
dea solutiona o problema cu mari implicatii pentru firma, costurile relativ
micicomparativ cu beneficiile, faptul ca se bazeaza pe informatii disponibile in
oricefirma. In prezent, exista numeroase pachete software care pot fi utilizate
pentrurezolvarea problemelor de amplasare . Totusi, metodele prezentate nu pot
aborda cu precizie relatiile neliniare si discontinue in privinta costurilor .
Deocamdata , ele nusunt cu adevarat modele ale unei retele integrate, deoarece
necesita rezolvareaseparata a fiecarei probleme. Sub aspectul perioadelor de timp

considerate , metodele prezentate au un caracter static. Pentru inlaturarea acestei

limite se poate recurge la metode dinamice de amplasare.

2.4. Amplasarea dinamica a depozitelor

Modelele de amplasare analizate pana acum reprezinta un tip de
cercetaresofisticata care este utilizata pentru asistarea logisticienilor in rezolvarea
problemelor legate de locatia depozitelor. Desi multe imbunatatiri au facut ca
aceste metode sa fiemai eficiente si reprezentative, ele raman totusi statice in
practica. De aceea, ele nu pot furniza tipare optime de amplasare in timp.Tiparele
legate de cerere si de costuri se schimba in timp, de aceeaimplementarea unei
solutii bazate pe datele de astazi se poate dovedi a fi sub niveluloptim, luand in
considerare conditiile economice de maine.Gasirea celor mai bune configuratii de
amplasare in timp,poate fi privita dinmai multe perspective. In primul rand, cea
mai buna locatie pentru un depozit , poatefi gasita utilizand conditiile curente,
precum si cele care sunt preconizate pentru viitor.In al doilea rand, cea mai buna
configuratie curenta poate fi gasita siimplementata. Astfel, in fiecare an, de indata
ce datele sunt disponibile pentru acea perioada, cea mai buna si noua locatie pentru
depozite este descoperita. Daca economiile dintre amplasamentul cel nou si cel
vechi sunt mai mari decat costurileasociate mutarii in noua locatie, atunci
schimbarea ar trebui luata in considerare.Aceasta metoda are avantajul de a lucra
mereu cu date curente si nu cu date previzionate.In ultimul rand, o solutie optima
de amplasare poate fi gasita in timp, care itiva arata cu siguranta cand este nevoie
de o mutare intr-un alt depozit, precum si loculunde se afla acesta situat. Astfel,
metodologistii care au fost adusi in discutie laamplasarea unui singur depozit, pot
fi incorporati intr-un procedura dinamica de programare pentru a gasi solutia

optima de localizare a depozitelor.Depozitele pot fi o parte foarte importanta din

politica de servire a clientilor , atunci cand o companie are depozite la aproape 300
km de fiecare consumator pentru a le putea furniza produse intr-un timp cat mai
scurt. Din pacate, si costurile suntfoarte ridicate in acest caz, si de aceea trebuie sa
se ajunga la un compromis intreserviciile care trebuie sa fie furnizate acestora si
costurile necesare realizarii lor.

Capitolul 3. Tipologia depozitelor

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de
catre logisticieni a variantelor posibile. Selectia anumitor tipuri si modul lor de
combinare sunt direct influentate de caracteristicile cererii clientilor, politica
firmei, avantajele si limitele fiecarui tip de depozit si existenta pe piata a unor
operatori de incredere, specializati in oferirea de servicii de depozitare.
3.1

Principalele tipuri de depozite .

Tipologia depozitelor este relativ larga. Demersul de clasificare poate fi

declansat prin considerarea felului marfurilor depozitate si conditiilor de depozitare
asigurate. Variantele posibile oscileaza intre depozitele de marfuri generale
(capabile sa pastreze o gama larga de produse) si depozitele specializate pe un
anumit produs sau grupa de produse, care ofera conditii adecvate caracteristicilor
specifice ale marfurilor (de exemplu spatii frigorifice pentru produse alimentare
sau chimice, spatii de depozitare a produselor vrac etc.).
Sub aspectul rolului indeplinit, depozitele se diferentiaza in doua categorii
majore. Pe de o parte, exista depozitele de pastrare pe termen lung (depozite de
stocare), care sunt specifice viziunii traditionale asupra rolului depozitelor.
Produsele sunt mentinute in stoc pentru a asigura, in special, coordonarea cererii cu
oferta si obtinerea de economii de costuri. Pe de alta parte, viziunea moderna
asupra depozitelor a impus conceptul de centru (depozit) de distributie, in esenta,

centrul de distributie este un tip de depozit care pune accentul pe circulatia rapida a
bunurilor. Rolul sau consta in accelerarea miscarii marfurilor si reducerea la minim
a duratei de depozitare, in cazul centrelor de distributie, pastrarea are doar un
caracter temporar. Principalele caracteristici ale centrelor de distributie sunt
urmatoarele:

servirea unei piete regionale;

regruparea produselor pe comenzi conform cerintelor clientilor;

mentinerea unei linii complete de produse pentru distributia la clienti;
consolidarea livrarilor de la diferite puncte de productie;
utilizarea calculatoarelor si echipamentelor de manipulare;
apelarea la sisteme automatizate, mai degraba decat la munca manuala;
constructia cu un singur nivel, in majoritatea cazurilor.
Un criteriu frecvent utilizat pentru clasificarea depozitelor este forma de
proprietate. Experienta existenta pe plan international permite diferentierea
urmatoarelor tipuri:
depozitul privat - aflat in proprietatea si managementul aceleiasi firme care
detine proprietatea asupra bunurilor pastrate si manipulate in depozit;
depozitul public - ce apartine unei firme specializate in operatiuni de
depozitare sau logistice, care ofera servicii clientilor interesati, in schimbul unei
taxe;
depozitul contractual - bazat pe un aranjament pe termen lung si destinat
in exclusivitate unui anumit client.

Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor. criterii decat

cele prezentate. Pot fi considerate, de exemplu, tipul constructiv, gradul de
automatizare si mecanizare, amenajarea interioara a depozitelor etc. in plus,
acceptiunea conceptului de depozit se poate extinde, in afara de spatiile de
depozitare fixe, firmele pot considera si 'depozitele mobile', respectiv stocarea in
tranzit. Mijloacele de transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate
clientilor, pe durata deplasarii. Importanta acestor 'depozite mobile' sporeste cu cat
parcurgerea distantei dintre furnizori si clienti necesita un interval de timp mai
mare.
Depozitele private, publice si contractuale
In continuare, sunt analizate tipurile de depozite existente, in privinta formei
de proprietate. Sunt prezentate, de asemenea, criteriile care stau la baza strategiei
referitoare la tipurile de depozite si variantele strategice posibile.
Numeroase firme dispun de depozite private. Decizia de a detine un spatiu
de depozitare privat inseamna o investitie de capital in spatiul de pastrare a
marfurilor si echipamentele de manipulare necesare. Construirea unui depozit
privat se justifica in conditiile in care firma satisface o cerere substantiala si
constanta.
Depozitele private pot fi proprietatea firmei care le utilizeaza sau pot fi
obtinute prin leasing. Unele firme recurg la aranjamente de vanzare in vederea
leasingului, prin care vand depozitul propriu unei firme specializate, pentru ca
ulterior sa preia de la cumparator si sa exploateze acelasi depozit, pe baza unui
contract de inchiriere. Este o solutie pentru disponibilizarea unor fonduri
imobilizate in active fixe.
Optiunea pentru un depozit propriu sau unul in leasing este determinata atat
de costurile pe care le implica fiecare alternativa, cat si de gradul de conformitate
cu cerintele firmei. Varianta depozitului propriu presupune o implicare financiara

considerabila din partea firmei, mai mare decat in cazul unui depozit in leasing, in
principiu, fata de leasing , construirea unui depozit propriu permite asigurarea unui
flux mai eficient al produselor, in conformitate cu particularitatile acestora, in
realitate, tot mai multe firme care construiesc depozite pentru a le oferi in sistem de
leasing sunt interesate sa proiecteze depozite in functie de specificatiile firmei care
va utiliza viitorul depozit, pe o durata de cel putin cinci ani.
O solutie profitabila pentru multe firme este apelarea la operatori
specializati, care ofera servicii de depozitare. Utilizarea depozitelor publice are ca
scop satisfacerea necesitatilor de depozitare temporare, din perioadele de varf,
cand firmele se confrunta cu o crestere sezoniera sau neasteptata a cererii.
Un depozit public serveste simultan mai multi clienti care au nevoie de spatii
de pastrare a marfurilor si de servicii conexe, in functie de tipul marfurilor si de
conditiile de depozitare oferite, depozitele publice au fost clasificate13 in
urmatoarele categorii principale:
depozite de produse primare - pentru marfuri cum sunt cheresteaua,
tutunul si cerealele;
depozite pentru marfuri in vrac - de exemplu substante chimice lichide;
depozite de pastrare Ia rece - care asigura un regim controlat de
temperatura scazuta, pentru produse alimentare (fructe, legume, produse
congelate), produse chimice sau medicamente;
depozite pentru produse de uz casnic - destinate mobilei si diferitelor
produse utilizate in gospodarie;
depozite de marfuri generale - folosite pentru o gama variata de produse
care nu necesita conditiile de pastrare si manipulare specifice categoriilor
anterioare.

Se considera ca depozitele publice pot oferi un avantaj competitiv.

Principalele motive sunt urmatoarele:
reducerea cheltuielilor indirecte, ceea ce permite investirea capitalului
in alte domenii;
posibilitatea firmelor de a se concentra asupra punctelor forte
specifice;
facilitarea penetrarii pe o anumita piata a firmelor nou create si a
producatorilor straini;
sporirea profiturilor si eficientei logistice.

Serviciile de baza ale unui depozit public sunt urmatoarele: receptia,

pastrarea, livrarea, consolidarea, divizarea lotului si crearea structurii
sortimentale. Majoritatea depozitelor publice ofera o gama mai larga de servicii.
American Warehousemen's Association a intocmit o lista a serviciilor care pot fi
asteptate de la un depozit public. Printre serviciile cuprinse in lista respectiva se
inscriu urmatoarele:
serviciile de manipulare, pastrare si distributie;
depozitarea in tranzit;
spatiile cu temperatura si umiditate controlata;
inchirierea de spatii;
spatiile pentru birouri si expunere;
manipularea si distributia expedierilor consolidate;
facilitatile moderne de date;
serviciile de ambalare si asamblare;

 marcarea, etichetarea, imprimarea;

incarcarea si descarcarea in/din mijloacele de transport;
repararea, esantionarea, cantarirea, controlul;
colectarea numerarului la livrare
livrarea catre o lista de clienti acreditati;
transportul local si la distante mari;
livrarea si instalarea de produse;
plata anticipata a documentelor referitoare la navlu;
imprumuturile pe baza produselor primare stocate;
depozitarea produselor care necesita echipament de utilizare special;
manipularea, pastrarea si ambalarea in saci, a produselor primare uscate;
manipularea, pastrarea si imbutelierea produselor lichide vrac;
manipularea si stocarea materialelor containerizate etc.

In ultimele trei decenii, gama serviciilor pe care le ofera depozitele publice a

inregistrat schimbari majore. Operatorii depozitelor si-au extins serviciile de baza,
pentru a satisface in mai mare masura cerintele de distributie ale clientilor. Printre
noile servicii se includ asigurarea unei diversitati de constructii, sprijinirea
eforturilor de marketing, combinarea in loturi integrate a produselor distribuite de
diferiti membri ai canalelor de marketing si oferirea de servicii de sustinere a
productiei. De la simpla pastrare a produselor, depozitele publice s-au orientat spre

servicii de depozitare de tip linie completa, in afara de serviciile traditionale, sunt

disponibile servicii de valoare adaugata si de terminal.
In anii '80 si '90, s-au dezvoltat distributia contractuala si depozitele
contractuale. Caracteristica specifica depozitarii contractuale este faptul ca o terta
parte opereaza si controleaza spatiile de depozitare, pe termen lung, in conditiile
impartirii riscurilor. Exista doua variante de distributie contractuala dedicata si
partajata. In timp ce distributia dedicata presupune servirea unei singure firme,
varianta partajata consta in utilizarea in comun a retelei de distributie, de mai multi
clienti.
Gama serviciilor oferite de operatorii depozitelor contractuale s-a dezvoltat
pentru a include servicii logistice de transport, control al stocurilor, prelucrare a
comenzilor, servicii pentru clienti etc. Unele depozite contractuale isi asuma
responsabilitati logistice complete pentru firmele care doresc doar sa produca si sa
vanda.
Fiecare firma care necesita servicii de depozitare poate utiliza una dintre
variantele prezentate - depozit privat, depozit public si depozit contractual - sau o
combinatie a acestora. Strategia referitoare la tipurile de depozite folosite va fi
stabilita in functie de particularitatile cererii pietei si activitatii firmei, precum si de
avantajele oferite de fiecare varianta de depozit.
Satisfacerea necesitatilor de depozitare numai prin intermediul unui depozit
privat este justificata in conditiile unei cereri constante pe parcursul anului, care
permite un grad maxim de utilizare a capacitatii. Majoritatea firmelor se confrunta
insa cu o cerere variabila. Construirea depozitului privat in functie de cererea
maxima ar conduce la utilizarea partiala a capacitatii sale, in perioadele cu cerere
scazuta. De exemplu, 15-25% din durata unui an, depozitul privat ar fi neutilizat, in
consecinta, se recomanda crearea unui depozit privat pentru 75-85% din cererea
maxima si apelarea la depozite publice sau contractuale pentru restul stocurilor
necesare, in functie de fluctuatiile cererii .

Pe piete diferite, in functie de volumul si variatia cererii, se poate recurge la

strategii distincte. Pe o anumita piata, firma poate dispune de un depozit privat, iar
pe alta piata, de spatii de depozitare publice. In cazul produselor de cerere
sezoniera, firma poate folosi depozite publice apropiate de pietele tinta, in care
plaseaza marfurile cu putin timp inainte de declansarea sezonului.
Orientarea spre depozitul contractual presupune o evaluare prealabila a
efectelor. Intervalul de timp de la stabilirea primului contact intre operator si client
pana la inceperea functionarii depozitului poate dura peste 12 luni 19, in functie de
volumul stocurilor, decizia de contractare a serviciilor de depozitare poate viza mai
multi operatori. Apelarea la depozitarea contractuala nu exclude decizia de
mentinere a unor depozite private, ceea ce face posibila compararea
performantelor. Strategia referitoare Ia tipurile de depozite utilizate de firma se
stabileste pe baza unui set de criterii cantitative si calitative .
Principalele criterii cantitative folosite pentru evaluarea tipurilor de
depozite sunt urmatoarele:
a.

durata depozitarii. Pentru necesitati de depozitare relativ stabile pe

parcursul anului, o firma cu o pozitie financiara favorabila poate considera

optiunea unui depozit privat sau a unui depozit contractual. Pentru marfurile
destinate satisfacerii unei cereri sezoniere sau fluctuante se va face apel la depozite
publice.
b. investitia fixa. Depozitele private presupun o implicare financiara foarte
mare a firmei detinatoare. In schimb, depozitele publice si cele contractuale nu
necesita din partea firmei utilizatoare nici o investitie.
c.

costurile unitare. Reprezinta un criteriu deosebit de important in

selectia celei mai adecvate strategii. Depozitele proprii sunt mai putin costisitoare
decat depozitele publice, in situatia unui grad inalt de utilizare a capacitatii, in cea
mai mare parte a timpului. Se considera adesea, ca depozitul privat este mai

convenabil decat depozitul public, datorita absentei marjei de profit, in realitate,

este necesara evaluarea atenta a costurilor, deoarece, pentru un depozit public,
costurile pot fi mai mici decat in cazul unui depozit privat, datorita eficientei mai
mari, gradului mai inalt de utilizare a capacitatii, salariilor mai mici acordate
personalului depozitului etc. in plus, costurile generate de utilizarea depozitelor
publice pot fi mai mici fata de cele corespunzatoare depozitelor private, datorita
mentinerii marfurilor in stoc pe o perioada limitata, in functie de necesitati. Pe
termen lung, costul specific unui depozit contractual este mai mic decat cel al unui
depozit public obisnuit.
In afara de criteriile cantitative prezentate, stabilirea strategiei referitore la
tipurile de depozite utilizate este fundamentata frecvent pe baza unor criterii
calitative. Cele mai utilizate criterii calitative sunt urmatoarele :
a) gradul de conformitate cu specificul gamei de produse. Se considera ca
un depozit privat, construit in functie de particularitatile produselor, manipularii si
pastrarii acestora, raspunde in mai mare masura asteptarilor utilizatorului,
comparativ cu alte tipuri de depozite. Amenajarea depozitelor in spatii preexistente
neadecvate sau modificarea radicala a structurii gamei de produse a utilizatorului
pot influenta negativ gradul de conformitate. Depozitele contractuale dedicate
indeplinesc la un nivel inalt cerintelor utilizatorului. Spre deosebire de acestea,
depozitele publice existente in zona de interes pentru firma utilizatoare pot sa nu
aiba caracteristicile corespunzatoare mentinerii in stoc a anumitor grupe de
produse. Pe plan international, dezvoltarea si diversificarea depozitelor publice au
sporit sansele utilizatorilor potentiali de a identifica spatii la nivelul necesitatilor si
exigentelor proprii.
b) flexibilitatea operationala, in esenta, flexibilitatea operationala se refera
la capacitatea de modificare a politicilor si procedurilor, in functie de
particularitatile produselor si cerintele clientilor. Depozitele private sunt capabile
sa ofere o flexibilitate mare, datorita faptului ca se afla sub controlul complet al

utilizatorului. Depozitele publice ofera o flexibilitate moderata sau scazuta.

Aranjamentele de depozitare contractuale sunt caracterizate de flexibilitate mare,
in special in varianta dedicata unui singur client.
c) flexibilitatea amplasarii. Construirea unui depozit privat propriu
constituie un angajament pe termen lung, privind un anumit amplasament. Gradul
de flexibilitate este scazut. Depozitele publice pot fi folosite pentru a mari
apropierea de piata tinta, in perioadele de crestere sezoniera a cererii. In cazul
identificarii unor oportunitati de afaceri a caror valorificare presupune prezenta
firmei pe noi piete, depozitele publice ofera o solutie rapida, fara investitii fixe, in
perioada de inceput. Depozitele contractuale sunt caracterizate de o flexibilitate
medie, deoarece amplasarea poate fi aleasa de clientul utilizator (pe baza evaluarii
amplasamentelor operatorilor existenti), insa durata contractului diminueaza
posibilitatea unor modificari rapide in functie de conjunctura pietei.
d) efectele sinergetice potentiale. Apelarea la spatii de depozitare folosite de
alte firme, care servesc clienti din aceeasi industrie, poate avea un efect sinergetic.
Consolidarea de catre depozitul public, pentru fiecare client al utilizatorilor, a
livrarilor de marfuri provenind de la mai multi furnizori, determina reducerea
costurilor de transport. Depozitele publice partajate sunt capabile sa genereze
efecte similare. in cazul depozitelor private, efectele sinergetice depind de
specificul cererii si activitatii depozitelor respective.
e) economiile de scara potentiale. Acest criteriu se refera la posibilitatea de
a diminua costurile de manipulare si pastrare a marfurilor, ca rezultat al aplicarii
tehnologiilor avansate. Investitiile in echipamente de mecanizare, automatizare si
informatizare a depozitelor permit cresterea rulajului de marfuri, implicit
distribuirea costurilor fixe asupra unui volum mai mare de produse. Promovarea
tehnologiilor avansate determina simultan o scadere a costurilor directe variabile,
in principiu, depozitele publice si cele private faciliteaza obtinerea unor economii
de scara mai mari decat depozitele private, datorita vehicularii unui volum mare de

marfuri apartinand mai multor clienti. Depozitele private de mare anvergura, care
apartin companiilor cu un volum mare de activitate, capabile si interesate sa
investeasca in noi tehnologii, permit obtinerea de economii de scara comparabile
cu celelalte tipuri de depozite.
Indeplinirea

obiectivelor

logistice

este

influentata

de

eficacitatea

operatiunilor de depozitare. Strategia referitoare la tipurile de depozite trebuie sa

fie cea mai adecvata combinatie de depozite private, publice si contractuale,
capabila sa sustina sistemul logistic al firmei.

Capitolul 4. ICS LEAR CORPORATION SRL

1.Scurt istoric
Lear Corporation a fost nfiinat n Detroit, n SUA, n anul 1917, fiind o
companie de origine american productoare de subansamble metalice pentru
maini i avioane. Astzi Lear Corporation este cel mai cunoscut i inovator
furnizor mondial de componente i accesorii pentru interioarele automobilelor:
instrumente de bord, planee, sisteme audio, panouri pentru ui, pavilioane,
sisteme electronice i de distribuie, scaune. LEAR creaz aceste produse de
calitate n peste 207 de localiti, n 35 de ri din toat lumea, mulumit a peste
110.000 angajai.
Lear Corporation Ungheni fiind fondat din 12.12.2009, i-a nceput
activitatea din 01 februarie 2010. Este amplasat pe teritoriul Zonei Economice
Libere (ZEL) Ungheni-Business or. Ungheni, str.G. Cristiuc 3; nregistrat ca
rezident ZEL din 12.01.2012. Fondat de ctre Brue Alexandre, Denis, Marie si
Hooper Robert Chalders. Avnd un capital de nregistrare de 4206050 MDL.
Lear Ungheni face parte din divizia de scaune, avnd ca obiect de activitate
producia de huse pentru scaune auto, deinnd astzi un numr de aproximativ

1100 angajai i deine locul 3 n topul celor mai mari exportatori din Republica
Moldova.
n prezent compania produce i livreaz tapierie auto pentru urmtorii
productori de maini, acetia fiind i clienii companiei (- clienii Lear
Corporation):

Mercedes(C-Classe),

Toyota

B3B4,

AR/HR

(CD345)-Ford

Mondeo ,HR -Mercedes.

Desi nu are o durata chiar mare de activitate compania LEAR a reusit sa se
plaseze printre locurile de frunte in ceia ce priveste exportul.Astfel in anul 2014 se
situeaza pe locul 4 in topul celor mai mari exportatori din R.Moldova.

CAPITOLUL II. ANALIZA SI EVALUAREA OPERATIUNILOR

LOGISTICE
2.1 Procesul de aprovizionare cu materie prima.
Misiunea cumprrii const n obinerea produselor necesare, de calitate
potrivit, n cantitatea potrivit, din sursa potrivit, livrate la locul potrivit,
la timpul potrivit, la pretul potrivit.
n ziua de astzi majoritatea companiilor ncearc s scurteze durata ciclului
comand- achitare, adic timpul scurs ntre primirea comenzii i achitarea
mrfii livrate. Acest ciclu de operaiuni cuprinde numeroase etape:
1. transmiterea comenzii de ctre reprezentantul de vnzare,
2. nregistrarea comenzii i verificarea solvabilitii clientului,
3. planificarea stocurilor i a produciei,
4. expedierea comenzii i a facturilor i ncasarea contravalorii comenzii.
Activitatea logistic ncepe cu primirea unei comenzi din partea clientului.
Agenii de vnzri preiau comenzile de la clieni, pe care apoi le dau operatoarei
firmei care le introducen calculator i ntocmete facturile pentru fiecare comand

n parte. In etapa urmatoare operatoarea trimite informatiile referitoare la comanda

catre

cei

ce

au

nevoie

Depozitele vor primi instruciuni legate de ambalarea i expedierea

mrfurilor

solicitate. Atunci cnd se constat o lips a produselor din stoc, acestea vor fi
resolicitate. Mrfurile expediate vor fi nsoite de documente de transport i de
factur.
Pentru a accelera procesul de primire a comenzii, de expediere a mrfurilor
i de ntocmire a documentelor, ICS LEAR CORPORATION SRL utilizeaz un
sistem computerizat de nregistrare a comenzilor. Astfel, comanda ctre furnizor se
face pe baza comenzii optime fcute de calculator. Calculatorul face aceast
comand

urma

analizei

vnzrilor

pe

fiecare produs n parte din ultimele 3 luni i estimeaz un stoc optim necesar pentr
u

urmtoarea perioad

stabilit,

de

regul

de

25

zile.

Dup primirea

comenzii compania LEAR are dreptul la o inspecie adiional a calitii mrfii, iar
n cazul n care descoper defecte sau nereguli are dreptul s deschida furnizorul
reclamatie iar furnizorul este obligat la rambursarea valorii acesteia.

2.2 Analiza activitii de transport

Transportul mrfurilor reprezint una dintre activitaile eseniale ale
distributiei fizice,considerat cea mai important component a mixului
logistic, ea deinand, de obicei, n arile dezvoltate, aproape jumtate din
costurile aferente tuturor activitatilor logistice.
LEAR CORPORATION si-a dezvoltat o infrastructur extrem
de eficient bazat pe resursele materiale, umane si pe sistemele integrate
IT care permit urmrirea activitii pas cu pas si asigur flexibilitate prin
corelarea tuturor proceselor n vederea obtinerii permanente a celui mai bun
cost functie de fiecare situatie dat. Practic modul de organizare n teren a
resurselor LEAR CORPORATIN si modul de implementare a procedurilor
de lucru creaz unul din cele mai importante avantaje.

Transportarea produselor finite are loc rapid si direct catre clientii

finali.Transportarea fiind de tip containerizat sau in cutii de carton , fiind
efectuata cu ajutorul camioanelor de tip MEGA.
2.3 Evaluarea procesului de stocare
Nivelul stocurilor influeneaz, de asemenea, satisfacia clientului.
Problema de baz const n gsirea unei cai de mijloc, cu alte cuvinte,
nici stocuri prea mari , dar nici prea mici. n luarea deciziilor legate de
stocuri, conducerea firmei trebuie s pun n balan costurile necesare
meninerii unor stocuri mai mari cu vnzrile i cu profiturile care vor
rezulta din aceste stocuri.n sistemul logistic al firmei , depozitarea
mrfurilor include un ansamblu de activiti de susinere, care ajut la
ndeplinirea obiectivelor de servire a clienilor.
Necesitatea economisirii resurselor materiale si bneti, folosirea cu maxim
de eficien a activelor circulante necesit determinarea unui nivel optim
al stocurilor.
Stocurile determin nivelul serviciului logistic oferit clienilor i continuarea desfurrii propriei activiti.
Firma de asemenea i planific sosirea mrfurilor la timp astfel nct
s se reduc la minim operaiunile de manipulare i stoc rmas.
2.4 Depozitarea mrfurilor
n sistemul logistic al firmei, depozitarea mrfurilor include un ansamblu de
activiti de susinere, care ajut la ndeplinirea obiectivelor de servire a clien ilor.
Perspectiva asupra rolului i funciilor depozitului a nregistrat mutaii
considerabile n ultimele decenii. Gama deciziilor adoptate
privina

depozitelor

de

mrfuri

include

stabilirea

de

logisticieni

numrului depozitelor,

determinarea amplasamentului, dimensionarea depozitelor i configurarea intern a

depozitului.
Depozitarea este considerat o component de susinere, ntruct nu este
prezent n sistemele logistice ale tuturor firmelor. Principalele activitati legate de
depozitarea marfurilor sunt:

 Stabilirea necesarului de spaii de depozitare;

Alegerea amplasamentului depozitelor;
Determinarea numrului de depozite necesar;
Amplasarea mrfurilor n spaiul de depozitare.
Depozitul companiei se afla pe teritoriul,, ZEL are o suprafata totala de
circa 2700 m2 . n cazul companiei Lear, innd cont de gama nu chear larga de
produse , depozitarea are loc ntr-un anumit interval de timp, dar nu unul foarte
lung. Materia prima este depozitata dupa proiecte , astfel incit operatorul logistica
sa gaseasca mult mai usor tipul de materie prima de care are nevoie dar si pentru
excluderea mixarii materiilor prime de la un proiect la altul .Stofa este asezata pe
stilaje vertical sau orizontal in rulonuri invelite in pelicula,pielea este depozitata in
cutii de carton, deoarece furnizorul o trimite gata croita,ambele tipuri de furnitura
sunt verificate de departamentul calitate , piele este verificata inaite de a fi trimisa
in aria de producere,iar stofa este verificata in timp ce este dusa in aria de
croire.Profilele sunt depozitate in cutii de carton dupa care sunt aranjate pe stilaje.
Dupa cum am mentionat mai sus atit materia prima cit si produsele finite
sunt depozitate dupa proiecte, depozitare produselor finite realizinduse in cutii de
carton sau containere de plastic.
Inainte de a ajunge in depozit produsele finite sunt verificate de catre,
departamentul calitate dupa care sunt trimise catre departamentul logistica unde
sunt verificate din punct de vedere cantitativ ,al tipului de produs si ambalaj.

CONCLUZIE

LEAR
n producere

CORPORATION
,distributie

si

nseamn
logistica

lucru

in

echipa, o

fort

oferind

clientilor

sai

servicii complete din punct de vedere productiv , calitativ , cantitativ.

Viziunea a fost si este aceea ca LEAR CORPORATION s devin un
lider din punctul de vedere al infrastructurii logistice si s fie distribuitorul
unor

branduri puternice

internationale pe

piata internationala. Au muncit mult si au creat o infrastructur performant,

au ncheiat contracte cu clienti

importanti,

devenind

astfel, una

din

companiile ce se bucura de success , astfel in anul 2014 aflinduse pe locul

4.
Firma

urmrete

respectarea

unor

anumite

criterii:

costurile

transporturilor, durata acestora, elasticitatea si flexibilitatea variantelor de

transport, condiii moderne de transport si livrare, toate acestea avnd loc sub
emblema calitii pe care firma o promite.
ONE LEAR Muncim impreuna,
Invingem impreuna.

BIBLIOGRAFIE:
GOOOGLE
Logistica Carmen Balan